BILANTUL TERMIC AL HABITACLULUI

În bilanŃul termic al habitaclului, fluxul de căldură al aerului aspirat, care este încălzit/ răcit, trebuie să Ńină seama de o
serie de moduri de transfer de căldură [19, 44].
EcuaŃia de bilanŃ termic trebuie să Ńină seama de fluxul de căldură al radiaŃiei solare, ( Q& rad ), fluxul de căldură emis de
persoanele din habitaclu, ( Q& p ), fluxul de căldură transmis prin pereŃii habitaclului, ( Q& T ), precum şi al aerului viciat, ( Q& av )
[57].
O imagine a unui bilanŃ termic, al habitaclului unui autoturism este prezentată în figura 5.12 [96].

Fig. 5.12 BilanŃul termic al habitaclului

Expresia bilanŃului termic al habitaclului este:
± Q& C / R + Q& rad + Q& M + Q& p m Q& T m Q& av = 0 (5.13)
din care rezultă, fluxul de căldură al aerului aspirat, dat de relaŃia:
(
± Q& C / R = ±Q&T ± Q& av − Q& rad + Q& M + Q& p ) (5.14)
unde:
Q& C / R - fluxul de căldură al aerului aspirat care este încălzit/ răcit şi poate avea semnul pozitiv (aport de căldura),
respectiv negativ (necesar de căldură).
Q& rad -
fluxul de căldură datorat radiaŃiei solare;

Q& M - fluxul de căldură adus în habitaclu din spaŃiul motorului;

Q& p
- fluxul de căldură cedat de pasageri;

Q& av - fluxul de căldură al aerului viciat;

Q& T
- fluxul de căldură transmis prin pereŃii habitaclului.

5.2.3.1. Căldura cedată de persoane şi degajările de umiditate

Căldura cedată de pasageri se determină cu relaŃia:

Q& p = N ⋅ qt [kcal/h], (5.15)
unde:
N - numărul de pasageri;
qt - căldura totală degajată de o persoană, în [kcal/h · pers] în funcŃie de efortul fizic depus şi de temperatura
aerului interior.
 În nomograma de mai jos, căldura totală se citeşte folosind curba plină corespunzătoare unei anumite stări de efort 1,
2, 3 sau 4 [19].

Oamenii degajă umiditate prin procesele de respiraŃie şi

transpiraŃie.
Degajarea de umiditate depinde în principal de felul
activităŃii depuse şi de temperatura aerului interior. Odată cu
creşterea temperaturii aerului degajat gradul de umiditate
creşte, mărindu-se cedarea de căldură a omului sub formă
latentă.
CantităŃile orare de umiditate degajate de personele
aflate în habitaclu se determină cu ajutorul diagramei din
figura 5.13, folosite pentru calculul degajărilor de umiditate.
m0 = N ⋅ g om [kg/h]; (5.16)
unde:
N - numărul de persoane din habitaclu;
gom - umiditatea degajată de o persoană timp de
o oră, corespunzătoare activităŃii depuse şi
temperaturii aerului interior. Fig. 5.13. Cedare de căldură şi umiditate a persoanelor
Căldura totală cedată de om; ----- Căldura latentă cedată de om;
1- repaus; 2- lucru uşor; 3- lucru fizic; 4- lucru fizic greu;
5.2.3.2. Fluxul de căldură datorat radiaŃiei solare

RadiaŃia solară este un flux energetic care porneşte

de la soare uniform în toate direcŃiile. Astfel Pământul
primeşte zilnic un flux important de energie solară care este
absorbită sau reflectată în spaŃiu în timpul zilei.
Puterea radiaŃiei solare depinde de distanŃa dintre
Pământ şi Soare, de condiŃiile meteorologice şi de difuzia
atmosferică.
RadiaŃia globală Igl, este egală cu suma radiaŃiei
directe I, care pătrunde în atmosferă ajungând direct pe
suprafaŃa pămîntului şi a radiaŃiei difuze Id, care este
absorbită de particule de praf sau molecule de gaz existente
în atmosferă.
Astfel, se poate scrie fluxul global de radiaŃie solară
Igl, care se transmite unei suprafeŃe amplasate arbitrar, pe sol
ca sumă a celor două componente:
Fig. 5.14. Schema interacŃiunilor dintre energia solară şi
atmosferă, respectiv suprafaŃa terestră
I gl = I ⋅ cos θ + I d [W/m2] sau [kcal/(m2 · h)] (5.17)
unde:
I fluxul radiaŃiei solare directe (care a păstrat direcŃia razei solare);
Id - fluxul de radiaŃie difuză - rezultatul difuziei, difracŃiei şi reflecŃiei atmosferice a razelor solare;
θ - unghiul de incidenŃă a razei pe suprafaŃa respectivă, faŃă de verticală;
Intensitatea radiaŃiei globale pe o suprafaŃă concretă este influenŃată de mai mulŃi factori, şi anume: factori care se
regăsesc în valoare unghiului θ (latitudine, longitudine, unghi orar, declinaŃie sezonieră), precum şi de factori meteorologici
(transparenŃa atmosferei, nebulozitatea, temperatura şi umiditatea aerului incluşi în valorile Id şi I).

Fluxul de căldură datorat radiaŃiei solare prin suprafeŃele vitrate

Intensitatea radiaŃiei solare incidente pe suprafaŃa vitrată are trei componente principale, cum rezultă din relaŃia
următoare:
I = Ii + I r + I a [kcal/(m2 · h)] (5.18)
unde:
 Ii - intensitatea radiaŃiei solare pătrunse în interiorul habitaclului datorită transparenŃei elementului vitrat;
Ir - intensitatea radiaŃiei reflectate în exterior;
Ia - intensitatea radiaŃiei absorbite de elementul vitrat;
Pentru calculul fluxului de căldură prin suprafaŃa vitrată, interesează practic numai compnenta Ii, a cărei valoare se
poate exprima cu relaŃia:
Ii = ε I [kcal/(m2 · h)] (5.19)
unde:
ε - coeficient ce depinde de tipul şi calitatea suprafeŃei vitrate de a reflecta şi absorbi radiaŃia solară;
ε = 0,9 pentru geam simplu; ε = 0,62 ÷ 0,8 - pentru geam termoabsorbant;
Fluxul de cădură transmis în habitaclu prin suprafeŃele vitrate depinde de:
- efectul radiaŃiei directe incidente, proporŃional cu fluxul radiant qs.
- efectul diferenŃei de temperatură dintre exteriorul şi interiorul habitaclului;
Atunci, fluxul de căldură datorat radiaŃiei solare prin suprafeŃele vitrate este dat de relaŃia:
Q& rad = S s [ε ⋅ qs + k s (te − ti )] [kcal/h] (5.20)
unde:
Ss - suprafaŃa vitrată [m2]
qs - fluxul radiant transmis instantaneu prin suprafaŃa însorită a ferestrei (vezi anexa IV) [kcal/(m2
h)]
ks - coeficientul de transfer de căldură al sticlei (vezi anexa III); [kcal/(m2 h K)]
te - temperatura aerului exterior, pentru ora la care se calculează bilanŃul termic interior [˚C];
ti - temperatura interioară de calcul [˚C];

5.2.3.3. Fluxul de căldură transmis prin pereŃii habitaclului

Fluxul de căldură care se transmite prin pereŃii autovehiculului, depinde de radiaŃia solară şi de diferenŃa de
temperatură dintre exterior şi interior şi astfel se poate scrie relaŃia:
Q&T = St ⋅ kt ⋅ (te − ti ) + Q&Trad [kcal/h] (5.21)
unde:
St - suprafaŃa exterioară din tablă, a autovehiculului, expusă radiaŃiei solare; [m2]
2
kt - coeficientul de transfer de căldură prin perete (vezi anexa III); [kcal/(m h K)]
Fluxul de căldură primit de o suprafaŃă Q& Trad , sub efectul radiaŃiei solare este dat de relaŃia [65]:

k
Q&Trad = A ⋅ I ⋅ ϕ ⋅ St = A ⋅ I ⋅ St ⋅ t [kcal/h] (5.22)
αc
unde:
A - coeficient de absorbŃie al radiaŃiei solare;
A = 0,4 – suprafeŃele de culori deschise (alb sau crem deschis);
A = 0,9 – suprafeŃe de culori închise (maro închis, kaki de tip militar);
A = 0,98 – culoarea neagră;
I - valoarea intensităŃii radiaŃiei solare pe suprafaŃa respectivă; mărimea acestei radiaŃii diferă de latitudine şi
de poziŃia relativă a soarelui faŃă de suprafaŃă; (vezi anexa V)
ϕ - coeficient ce exprimă partea din radiaŃia solară absorbită de perete şi transmisă de cealaltă parte a acestuia.
Se determină cu relaŃia: ϕ = k / α c .
αc - coeficient de convecŃie;
Din relaŃiile 5.21 şi 5.22 se obŃine fluxul de căldură prin pereŃii habitaclului:
 A⋅ I 
Q&T = St ⋅ kt ⋅  te + − ti  [kcal/h] (5.23)
 αc 
Se observă că datorită radiaŃiei solare, temperatura echivalentă la suprafaŃa interioară a peretelui ts, diferă de
temperatura mediului exterior (te), şi se determină cu relaŃia:
 A⋅ I
ts = + te [oC] (5.24)
αc

5.2.3.4. Fluxul de căldură al aerului viciat

ExistenŃa unui număr relativ de persoane într-un spaŃiu mic impune un aport continuu de aer proaspăt.
Astfel, fluxul de căldură prin schimb de aer, Ńinând seama de diferenŃa de temperatură va fi:
Q& av = m& aer ⋅ c p ⋅ ∆t [kcal/h], (5.25)

m& aer = V&aer ⋅ ρ aer [kg/h] (5.26)

unde:
m& aer - debitul masic de aer viciat;
V&aer
- debitul volumic de aer viciat; [m3/h]
cp - căldura specifică a aerului [kcal/(kg· oC)], cp = 1,0068 kJ/(kg · oC);
ρ aer - greutatea specifică a aerului [kg/m3], ρ aer = 1,299 kg/m3;
∆t - diferenŃa dintre temperatură exterioară şi temperatura aerului viciat, ∆t = te – tev , unde;
t i2
t av = (5.27)
ta
unde:
ti - temperatura aerului interior; [oC]
ta - temperatura aerului la intrarea în habitaclu; [oC]

5.2.3.5. Fluxul de căldură provenit din compartimentul motor

Compartimentul motor este delimitat de habitaclu prin panoul central. Panoul central, este căptuşit pe faŃa din
compartimentul motor cu un strat de pâslă cu o grosime de 8 ÷ 12 mm, placat la exterior cu o folie de aluminiu cu grosimea
de 0,1 mm (fig. 5.14).
Datele de calcul sunt:
Sectiune panou central
o T [grd.C]
t1panou = 85 – 95 C, temperatura la suprafaŃa din compartimentul motor
a panoului central;
Compart. T1
Spanou – suprafaŃa panoului central; motor T2 Habitaclu
thabitaclu = 20 – 25 oC, temperatura din habitaclu; T=22-25 grd.C
T=85-95grdC
Fluxul unitar q& , de căldură (pe 1 m²) ce trece printr-un perete
neomogen, cu feŃe paralele şi fluxul total Q& , ce trece prin suprafaŃa S T3 T4
(m²), a peretelui este: Folie Al

t1 − t2 t −t Pasla
q& = = 1n 2 [kcal/(h•m²)]
d1 d 2 d 3 d Tabla
∑ i
+ + (5.28)
λ1 λ2 λ3 i =1 λi 0 d [mm]
t −t
Q& = q& ⋅ S = 1n 2 [kcal/h] ;
di Figura 5.14.
∑λ
i =1
(5.29)
i

unde:
t1 ,t 2 - temperaturile pe cele două feŃe ale panoului central; [oC]
d1 , d 2 , d 3 - grosimile straturilor succesive; [m2]
λ1 , λ 2 , λ3 - conductibităŃile termice ale acestor straturi.