SEMINAR 9

II.1.5.9 Aporturi de căldură

II.1.5.9.1 Degajari de căldură interne
Reamintim cele expuse în CURS 8, în legătură cu aporturile de căldură.
Aporturile care influenţează necesarul de căldură al unei clădiri se compun din: -
degajări de căldură de la sursele interioare; şi
- aportul radiaţiei solare.
Calculul degajărilor de căldură de la sursele interioare

În ceea ce privește aplicația noastră, din tabelul de mai sus se determină doar
aporturile de căldură de la ocupanți, care sunt egale cu:
Nr.mediu normalizat de persoane ¿ fluxul termic emis de către o persoană
în care:
nr.mediu normalizat de persoane = indice mediu de locuire ¿ suprafața camerelor;
fluxul termic emis de către o persoană = valoarea se ia din tabel funcție de activitate.

II.1.5.9.2 Aporturi solare

Calculul aporturilor solare
Acestea se calculează (pentru fiecare lună) cu relația:
Φ s=I T ∗S fe∗Ft∗F u∗g
în care:
I T - radiația solară lunară pe zona Brașov, a cărei valoare se ia din anexă MC001/1 (de
fapt în anexă cea mai apropiată valoare este dată pentru Predeal);
1
Sfe – suprafața ferestrelor prin care pătrunde în clădire căldură din radiația solară;
F t - factor de tâmplărie (raportul dintre aria suprafeței transparente și aria totală a
elementului vitrat);
F u – factor de umbrire;
g – factor optic mediu (în aplicația noastră considerăm g=0,75).

II.1.5.10. Necesarul de căldură pentru încălzirea unei clădiri

Reamintim cele expuse în CURS 9 în legătură cu Necesarul de căldură pentru
încălzirea unei clădiri.
Necesarul de căldură pentru încălzirea spaţiilor se obţine pentru fiecare perioadă
de calcul cu relaţia:

η - factorul de utilizare al aporturilor de căldură.

2
Acesta este un factor de diminuare al aporturilor de căldură, prevăzut pentru a
compensa pierderile termice suplimentare care apar atunci când aporturile de căldură
depăşesc pierderile termice calculate.
Evident, pentru a calcula necesarul de căldură pentru încălzirea unei clădiri este
necesar să determinăm în continuare factorul de utilizare al aporturilor de căldură.
II.1.5.10.2 Factorul de utilizare al aporturile de căldură (η)
II.1.5.10.2.1 Raportul aporturi / pierderi
Pentru a calcula factorul de utilizare al aporturilor de căldură trebuie stabilit un
coeficient adimensional care reprezintă raportul dintre aporturi şi pierderi, γ, astfel:

Pentru a înlesni calculele care urmează se face tabelul de mai jos, cu pierderile și
aporturile totale de căldură.

36742
Astfel, γ= =0,65
56247
II.1.5.10.3 Constanta de timp a clădirii
Constanta de timp, τ, caracterizează inerţia termică interioară a spaţiului încălzit.
Aceasta se determină cu relaţia următoare:

3
C - capacitatea termică interioară a clădirii;
H - coeficientul de pierderi termice al clădirii.

Pentru a obține valoarea capacității termice a clădirii (C), se însumează cifrele de

pe ultima coloană (obținându-se valoarea: 619402723 [J/K]) și se împarte la 3600,
pentru a obține [Wh/K]. Rezultă astfel:
619402723
C= =172084 [Wh/K]
3600
II.1.5.10.5 Calculul factorului de utilizare
Cum: γ=0,65 ( γ ≠1), rezultă că factorul de utilizare se calculează cu relația:

unde a este un parametru numeric care depinde de constanta de timp τ, definit prin

a0 τ0
relația: Valorile pentru si sunt indicate în tabelul (1.2).
Tab.1.2 Valori ale parametrului numeric a 0 și ale constantei de timp de referință τ 0

4
5