4.

Calculul i execu ia îmbin rilor

4.1. Considera ii generale

O îmbinare reprezint asamblarea rigid a elementelor componente ale unui

sistem constructiv, astfel încât s se poat transmite eforturi de la un element la altul.
Materialul lemnos se livreaz în sortimente limitate ca lungime i sec iune, de
aceea, în practic , apare nevoia realiz rii unor îmbin ri, de continuizare sau
solidarizare a elementelor. De asemenea, la execu ia construc iilor din lemn, apar
îmbin ri între dou sau mai multe elemente care se întâlnesc formând noduri.
O îmbinare este demontabil dac se poate desface f r deteriorarea pieselor
componente (îmbin ri cu uruburi) i nedemontabil , în caz contrar, când desfacerea
pieselor îmbinate nu se poate face f r distrugerea pieselor (îmbin ri încleiate).
Posibilit ile de realizare a îmbin rilor sunt foarte variate. Cunoa terea
comport rii lor i dimensionarea corect sunt foarte importante la proiectarea
detaliilor de îmbinare. Principalii factori de care trebuie s se in cont la alegerea i
conceperea unei îmbin ri, sunt:
tipul sec iunii elementelor care se îmbin (sec iune rectangular , rotund ,
compus etc.)
tipul i intensitatea eforturilor care se transmit (înc rc ri statice, dinamice,
trac iune, încovoiere, forfecare, strivire etc.)
schema static i geometria elementelor îmbinate (bare coaxiale, bare care
formeaz un unghi drept sau ascu it, ansambluri spa iale etc.)
mediul de exploatare (interior, exterior, agresiv cu produse chimice, apa de
condens etc.)
exigen e - de montaj (prefabricare, acces etc.)
- estetice (îmbin ri ascunse, v zute etc.)
- de sigura la foc (relative la rezisten a împotriva incendiilor)
Clasificarea îmbin rilor se poate face dup rolul lor, dup tipul îmbin rii, dup
natura solicit rilor i dup modul de execu ie.
Dup rolul pe care îl îndeplinesc, se diferen iaz :
- îmbin ri de prelungire ;
- îmbin ri de solidarizare ;
- îmbin ri în noduri.
Dup tipul îmbin rii, acestea se împart în :
- îmbin ri cu chertare (ortogonal , dup perpendiculara la suprafa a de
forfecare, lateral , dup bisectoare etc.);
- îmbin ri cu pene (din lemn, metalice, cu din i, inelare, cu gheare etc.);
- îmbin ri cu tije cilindrice i lamelare ;
- îmbin ri încleiate ;
- îmbin ri cu piese metalice (juguri, tiran i, pl cu e, articula ii), cu leg turi de
siguran (buloane, scoabe, cuie).
Dup natura solicit rii, sunt îmbin ri supuse la :
- compresiune sau întindere (îmbin rile de prelungire);
- încovoiere (îmbin ri cu tije cilindrice i lamelare);
- întindere (îmbin ri cu piese metalice);
- forfecare (îmbin rile încleiate);
- strivire i forfecare (îmbin rile cu chertare i cu pene).

92