COSURI DE FUM DIN CARAMIDA

Caramida plina imbinata cu mortar este materialul traditional cu care s-a construit
majoritatea cosurilor de fum ce functioneaza la ora actuala. Acest lucru se datoreaza
faptului ca, in trecut, lipseau de pe piata alte sisteme, costurile materialelor ceramice
obisnuite, deseori realizate artizanal, fiind relativ scazute. In plus, tehnica constructiilor
obisnuite din caramida (nu si a cosurilor, atentie !) este la indemana oricarui zidar.
Totusi, folosirea acestui sistem la ora actuala devine din ce in ce mai putin indicata.

Unele exemple de probleme mai des intalnite :

- Cosul din caramida are forma interioara patrata, care reduce tirajul, forma optima fiind
cea circulara. Pentru a obtine acelasi tiraj cu un cos patrat, sectiunea trebuie sa fie mai
mare, nemaivorbind de sectiunile dreptunghiulare cu diferenta mare intre cele doua laturi,
care reduc tirajul si mai mult. Pe urma, funinginea se depune cu mult mai repede in
colturile decat la o sectiune circulara. Pentru a obtine o sectiune interioara circulara la un
cos din caramida trebuie adoptate sisteme anevoioase si costisitoare.

- Orice cos trebuie sa aiba pe interior un finisaj foarte neted, intrucat denivelarile sau
rugozitatile reduc tirajul si favorizeaza depunerile de funingine. Si finisajul este o
operatiune anevoioasa mai ales in cazul sectiunilor interioare foarte mici. Din acest
motiv, majoritatea cosurilor din caramida efectiv construite nu sunt finisate pe interior, cu
consecintele mai sus descrise.

- Cosul din caramida are o greutate de minim 250 kg/ml pentru o sectiune interioara de
1212 cm. (potrivita doar pentru o soba mica), ceea ce obliga realizarea unui postament
foarte solid, care ridica simtitor costurile de constructie. Comparativ, un cos Effe2
circular 14 cm (cu sectiune utila de 153 cmp in loc de 144) cantareste 24 kg/ml.

- Gabaritul extern este de minim 3838 cm pentru acelasi 1212. Cosul Effe2 circular
14 cm. are dimensiuni exterioare de 2020 cm.

- Incendiile de funingine duc la fisurarea rapida a caramizilor si a mortarului obisnuite,

ceea ce duce la scapari de gaze arse si scantei in incaperile locuite. Ulterior, unele bucati
de caramida pot cadea in interiorul cosului obturandu-l. Folosirea caramizilor si
mortarului refractare ar putea rezolva problemele aferente supraincalzirii, dar nu si cele
referitoare la forma, greutate, costuri de achizitie si de montaj.
- In caz de consumatori pe combustibil gazos, ce produc cantitati insemnate de condens
acid, caramida si mortarul obisnuit permit patrunderea acestuia in porii, cu aparitia de
pete in peretii si subrezirea rapida a structurii cosului. Si in acest caz exista pericolul
desprinderii unor bucati din interior si obturarii cosului. Pentru a evita inconvenientul, se
impune captusirea interioara cu material rezistent la coroziune, cel mai des folosit fiind
otelul inox. In cazul in care cosul este deja ridicat, acest lucru este posibil doar daca
sectiunea utila ce ramane este suficient de ampla pentru a asigura o evacuare
corespunzatoare. Otelul inox, la randul lui, nu poate fi oricare, dar numai cel avand
compozitia antiacida, special conceputa pentru evacuare gazelor arse, denumit AISI 316L
sau DIN W 1.4404.
Cosul de fum, din punctul de vedere functional, este o componenta importanta a
instalatiei termice. Trebuie deci dimensionat tinind cont de caracteristicile sursei de
caldura pe care o deserveste si a cladirii in care este amplasat.
Pentru a putea tine cont de toate variabilele prevazute de normativele europene,
GRUPPO EFFE2 pune la dispozitie, pe propriul site internet www.effe2.com sau pe CD
gratuit in limba romana prin importatorul s.c. EFFE2Termotecnica srl, propriul program
de calcul pentru dimensionarea cosurilor de fum.