ANABAPTISTII – VINTUL DE JOS

STUDENT
MATEI ALEXANDRU
 Această grupare religioasă apare la mijlocul secolului
al XVI-lea în cadrul Reformei având însă trăsături distincte
atât din punct de vedere religios cât şi sub aspect social:
→Rebotezarea şi negarea botezului copiilor
→Revelaţiile interioare sub formă de extaz, darul
prorocirii
→Susţinerea separării bisericii de puterea de
stat(împotrivirea luării armelor, plăţii dijmelor, etc.)
→Interzicerea jurământului
→Ideea bunului comun
 Odată cu înfrângerea comunei din Munster
abordarea va fi una paşnică, viziunea milenaristă
fiind realizabilă pe cale paşnică iar comunităţile
urmăreau o stare ideală interioară, creştină,
bazându-se pe principiul comunităţii bunurilor.
 Colonizarea anabaptiştilor pe teritoriul Transilvaniei a
început în anul 1621 urmând valuri succesive de aşezare a
lor în 1622, 1623, 1629, 1635, 1649. În această perioadă au
fost colonizaţi aproximativ 1500-1700 de persoane
Prima ştire referitoare la comunitatea de anabaptişti
sau habană din Vinţul de Jos o găsim întro scrisoare a lui
Gabriel Bethlen din 1621 adresată soţiei lui Suzana Karoly
care era interesată de organizarea acestei comunităţi care
provenea din ţinutul Moraviei fiind cunosccuţi şi sub
numele de Fraţii Moravi.
 LOCALIZARE

În anul 1622 în actul de donaţie acordat de

Bethlen reiese faptul că această ,,comună” era
mărginită la nord de râul Mureş iar Szalardi
menţionează în cronica sa că au fost aşezaţi ,,în cotul
Mureşului, întrun locşor foarte potrivit”. Această
zonă este astăzi cunoscută sub numele de Vinţul nou
sau Oivinţ aşezarea şi posesiunile ei pastrându-se şi
astăzi sub toponimia ,,halmul şi grădinile nemţilor”
aspect tot mai puţin cunoscut chiar locuitorilor
actuali.
 VIAŢA RELIGIOASĂ

Slujbele se ţineau în sala de mese comună iar

cel mai vârstnic deţinea funţia de predicator.
Întrunirile religioase sunt cunoscute sub numele
de ,,Gemain Gottes”. Pentru secolul al XVIII-lea
anabaptiştii din Vinţ refuză în temeiul
învăşăturilor de credinţă să făurească arme, să
construiască moara de zdrobit praful de puşcă,
frânghii de tun, etc.
 ORGANIZARE

Aşezarea era înconjurată cu garduri sau

ziduri purtând denumiri ca ,,Haus Hoff”
sau,,Haushaben” comunitatea bunurilor fiind
principiul de baza după cum reiese şi din acţiunea
de catolicizare a iezuitului Delpini: ,,a împărţit
pământul posedat şi lucrat în comun, interzicând
cu străşnicie în viitor lucrarea în comun a
pământului”
 Atelier blanuri; gradina
zarzavaturi; sararii
N
Cutitarii; Focul curtii:
tabacarii; Bucataria; sala
V E de mese; casa
palarierii
baii
S
Croitoria; selarii; curelarii
 VIAŢA COTIDIANĂ

Ţinuta lor exterioară era modestă şi simplă,

bărbaţii, femeile şi copii purtând pălării cu boruri
largi de culoare cenuşiu-închisă. Bărbaţii purtau
pantaloni mai scurţi până la genunchi, femeile
fuste largi până la glezne şi şorţuri şi se remarcau
prin hărnicie şi munca zilnică, distracţiile
constând în întrunirile comune unde îşi
manifestau interesul pentru cântat.
 EDUCAŢIA
Şcoala juca un rol important, copiii fiind
împărţiţi pe grupuri în funcţie de vârstă astfel copii
cu vârsta cuprinsă între 2-6 ani erau o categorie
aparte iar frecventarea şcolii până la vârsta de 12 ani
era obligatorie chiar şi pentru fete. Cunoaşterea
Bibliei, deprinderea cititului şi a scrisului precum şi
lucrul de mână pentru fete reprezentau structura de
bază a învăţământului haban, în Vinţul de Jos fiind
adoptată şi utilizată chiar o metodologie şi anume
cea a întemeietorului şcolii anabaptiste, Valentin
Ickelsamer.
 BIBLIOGRAFIE
 Bunta, Magdalena, „Comuna anabaptistă de la Vinţu de
Jos”, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, pp. 232-248. .
 Bunta, Magdalena, Katona Imre, „Cronica habană de la
Cluj”, în Acta Musei Napocensis, XV (1978), pp. 315-330.
 Karla,Roşca, Horst Klusch, Ceramica de breaslă habană şi
manufacturieră din Transilvania, Edit. Honterus, Sibiu,
2010.
 Mărginean, Marius, ,, Colonizarea anabaptiştilor la Vinţul
de Jos”, în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, nr.5,
1999, p.195-199.
 Interviu - dl. prof. Pienar Traian(88 ani)