Ciprian

Porumbescu
(2)
“Balada
pentru vioară şi pian”
Hora Braşovului
Zâna Dunării
Prof. Ioan Hapca http://geocities
Cântecul tricolorului
.com/ihapca2002/
 La 27 februarie/11 martie 1882 are
loc premiera cu spectacolul “Crai
Nou“, operetă în două acte, scrisă de
Ciprian Porumbescu pe textul piesei
poetului Vasile Alecsandri.
O placă memorială, fixată pe zidul
Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”,
consemnează evenimentul care a avut
loc în sala festivă a Gimnaziului român.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Distribuţia celor trei spectacole care s-au
jucat cu opereta “Crai Nou”, în anul 1882, la
Braşov, a cuprins peste 60 de persoane, în
rolurile principale fiind: Carolina Lenghel
(Anica), Cornelia Roman (Dochiţa), Andrei
Bârseanu (Bujor), Vasile Voinea (Leonaş), G.
Strâmbu (Ispravnicul), Zosim Butnaru (Moş
Corbu). Sufleur: Pandele Dima, fratele
compozitorului G. Dima. Regia artistică: Ioan
Bucur Popp, negustor de frunte, care a suportat
şi cheltuielile punerii în scenă ale spectacolului.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 La spectacol şi-a dat concursul orchestra
Societăţii Filarmonice braşovene. Aici prim cornist era
Fr. Böhme, care, potrivit mărturiilor vremii, l-a ajutat
pe Ciprian Porumbescu la orchestrarea operetei.
Manuscrisul, schiţă a partiturii generale, donaţie a lui
Tiberiu Brediceanu, aflat la Muzeul Primei Şcoli
Româneşti din Scheii Braşovului, nu pare a fi scris de
mâna compozitorului.
Opinii (controversate) pe această temă exprimă
şi Augustin Bena sau Leca Morariu. Dacă Fr. Böhme a
copiat doar, pentru bani, partitura operetei, rămâne de
cercetat. Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 La 8/20 septembrie 1882, corul plugarilor
din Chizătău (15 km Lugoj), organiza un
concurs de coruri româneşti, cu ocazia împlinirii
a 25 de ani de activitate, la care participă zece
formaţii corale ţărăneşti.
Ciprian Porumbescu, reprezentant al
Reuniunii române de gimnastică şi cântări din
Braşov, invitat la aceste manifestări artistice,
rămâne cu o impresie deosebită, copleşit fiind de
frumuseţea corurilor, a costumelor ţărăneşti, de
repertoriul prezentat şi de puternicul sentiment
românesc. Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 La 27 octombrie/8 noiembrie 1882 se
organizează în sala Redutei din Braşov, cu
sprijinul Societăţii Filarmonice, un concert în
beneficiul lui Porumbescu, pentru a putea pleca
la tratament medical în Italia.
Ciprian Porumbescu, la pupitrul dirijoral,
şi-a prezentat: “Rapsodia Română”, “Uvertura
la opereta Crai Nou”, “Potpuriu naţional”,
marşul “La Carpaţi”, valsul “Fantome”,
mazurca “Catincuţa”, “Hora Prahova”,
cvartetul de corni “Mugur, mugurel” (la cornul
I, bunul său prieten, Fr. Böhme) ş.a.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Toată această activitate de creaţie, de
repetiţii şi spectacole îi agravează boala la
plămâni.
Pentru odihnă şi tratament la plămâni,
sfătuit de prieteni, la 13/25 noiembrie 1882,
pleacă în Italia, în staţiunea Nervi.
Starea sănătăţii sale nu se ameliorează
şi astfel, la sfârşitul lunii februarie 1883, se
întoarce acasă la Stupca (Suceava).
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 La 6 iulie 1883, mult prea
devreme, la doar 29 de ani, sub
ochii tatălui său şi ai surorii sale,
Mărioara, fiind bolnav de
tuberculoză, Ciprian Porumbescu se
stinge din viaţă, în casa de la
Stupca, sat numit azi “Ciprian
Porumbescu” în onoarea marelui
compozitor. Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”
Situată în localitatea Stupca, judeţul
Suceava, o căsuţă ţărănească asemănătoare
celor din partea locului, reconstituie prin
obiectele expuse atmosfera în care a trăit şi
a creat compozitorul.
Camerele în care se întâlnea cu lăutarii
satului, fotografiile de familie, obiectele
personale, creează o plăcută ambianţă şi un
emoţionant prilej de întâlnire cu viaţa şi
activitatea compozitorului.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Casa Memorială “Ciprian
Porumbescu“, inaugurată în 1953, este
adăpostită într-o anexă originală –
singura care s-a păstrat – a fostei case
parohiale de la Stupca (Ciprian
Porumbescu) , locuită de familia
preotului, scriitorului şi militantului
român din Bucovina, Iraclie
Porumbescu, între anii 1865 – 1883.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Aici se reconstituie prin
intermediul unor exponate
autentice (ex. pianul
Mărioarei  Raţiu-
Porumbescu – sora
compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut
familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică,
proprie  mediului în care a trăit şi a creat în acest sat
întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian
Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile
acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-
au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi
creaţiei porumbesciene.
Prof. Ioan. Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Cântecul tricolorului
Trei culori cunosc pe lume
Ce le ştiu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Şi un falnic viitor.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Roşu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Şi-albastru-al nostru cer.
Multe secole luptară
Bravi şi ne-nfricaţi eroi
Liberi să trăim în ţară
Ziditori ai lumii noi.
Muzeul „Ciprian Porumbescu”
Situat în localitatea Stupca, a
fost inaugurat la 23 noiembrie 1971
în clădirea fostului conac al
boierului Popovici (clădire care
datează din secolul al XVIII-lea).
Expoziţiile valorifică obiectele
de patrimoniu care au aparţinut lui
Ciprian Porumbescu.
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Cripta Familială cuprinde 
mormintele lui Ciprian şi Iraclie
Porumbescu, ale celorlalţi  membri ai
familiei, toate străjuite de ramurile
ocrotitoare ale unui tei descins parcă
aici din codrul liricii eminesciene..

Bustul lui Ciprian Porumbescu

la Muzeul „Ciprian Porumbescu”
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Bustul lui Ciprian Porumbescu
în parcul din apropierea Liceului
Andrei Şaguna
Autor artistul Vladimir Predescu

Prof. Ioan Hapca http://geocities

.com/ihapca2002/
 Ciprian Porumbescu,
tablou realizat de
Vasile Donose

Prof. Ioan Hapca http://geocities

.com/ihapca2002/
 Trei culori a fost imnul naţional al României înainte de revoluţia din 1989.
Este bazat pe cântecul patriotic cuHapca
Prof. Ioan acelaşi titlu şi aceeaşi muzică (compusă de
http://geocities
.com/ihapca2002/
Ciprian Porumbescu), dar cu un text modificat.
Se pare că versurile imnului Republicii Socialiste România
Prof. Ioan Hapca http://geocities
au fost scrise de Nicolae Ceauşescu, personal.
.com/ihapca2002/
FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE
Muzică de teatru: ”Candidatul Linte”
(Rigorosul teologic) (1877), comedie în două
scene, “Crai Nou” (1882), operetă în două acte;
Muzică simfonică: “Parafrază pe o temă
românească” (1882) pentru orchestră;
“Rapsodia română pentru orchestră” (1882),
iniţial pentru pian;
Muzică de cameră: “Cvintet de coarde cu
flaut” (1875), “Balada pentru vioară şi pian”
(1880), “Reverie pentru vioară şi pian” (1880);
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE
Muzică corală: “Colecţiune de cântece sociale
pentru studenţii români” (Cântecul gintei
latine; Imnul Unirei – Pe-al nostru steag;
Cântecul tricolorului; Inimă de român; Hora;
Gaudeamus igitur; Nu-i viaţă mai plăcută; Leliţo
de la Munteni; Hai să ciocnim ş.a.), “Odă
ostaşilor români”, “Serenada” (Dormi uşor),
“Noapte de primăvară”, cantata (vals) “La
malurile Prutului“, “Altarul Mănăstirii Putna”
cantată pentru solişti, cor bărbătesc şi pian;
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
FIŞIER SELECTIV DE CREAŢIE
Muzică vocală: “Te-ai dus, iubite”, “Cât
te-am iubit”, “Dedicaţiune”, “Lăsaţi-mă
să cânt“, “A căzut o rază lină”;
Muzică religioasă: ”Cântările Sfintei
Liturghii în do major”, cor bărbătesc,
“Tatăl nostru “, cor bărbătesc, “Adusu-mi-
am aminte”, cor bărbătesc, “Priceasnă de
Paşti”, cor mixt, “Axion la Rusalii”, cor
mixt, “Condacul Maicii Domnului “ cor
bărbătesc; Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/
 Afiş al ansamblului artistic
“Ciprian Porumbescu”

Prof. Ioan Hapca http://geocities

.com/ihapca2002/
 Prof. Ioan Hapca http://geocities
Membru al ansamblului artistic “Ciprian Porumbescu”
.com/ihapca2002/
 DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!
SFÂRŞIT http://geocities.com/ihapca2002
Prof. Ioan Hapca http://geocities
.com/ihapca2002/ SFÂRŞIT