Capitolul I

Tehnici si practici de contabilitate creativa privind recunoasterea si evaluarea activelor

imobilizate

I.1. Reguli privind evaluarea de baza a activelor

Evaluarea activelor trebuie efectuata cu respectarea unor reguli specifice in patru
momente distincte: la intrarea in unitate, la inventar, la iesirea din entitate si la intocmirea si
prezentarea in situatiile financiare.

I.1.1. Evaluarea activelor la intrarea in gestiunea entitatii

La intrarea in geastiunea entitatii activele se evalueaza si se inregistreaza la valoarea de intrare,
denumita si cost, astfel:
- bunurile procurate cu titlu oneros la costul de achizitie;
- bunurile produse in entitate la costul de productie;
- bunurile reprezentand aport la capitalul social la valoare de aport;
- bunurile obtinute cu titlu gratuity sau constatate in plus la inventor la valoarea justa.

I.1.2. Evaluarea activelor la inventariere

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta faptica a
tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, cantitativ si valoric dupa
caz la data la care aceasta se efectueaza.
Inventarierea are drept scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor
apartinand unei entitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor
personae fizice sau juridice in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa
ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si performantei entitatii pentru respectivul exercitiu
financiar.
De regula inventarierea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se face cel putin odata
pe an cu ocazia incheierii exercitiului financiar.
Evaluarea activelor imobilizate corporale, necorporale si in curs cu ocazia inventarierii,
se face la valoarea de inventor iar daca se constata o depreciere, corectarea acesteia se face prin
inregistrarea unei amortizari suplimentare in cazul unei deprecieri ireversibile fie prin
inregistarea unei ajustari pentru depreciere in cazul in care se constata o depreciere reversibila.
Activele de natura stocurilor inclusive productia in curs se evalueaza la valoarea
contabila, evidentiindu-se ajustari pentru depreciere, inclusive la stocurile fara miscare pana la

nivelul valorii realizabile nete. Aceasta exprima pretul de vanzare estimate care ar putea fi
obtinut pe parcursul normal al activitatii, mai putin costurile estimate necesare vanzarii.
Evaluarea la inventar a creantelor se face la valoarea probabila de incasare, diferenta
dintre valoarea de inventar si valoare de intrare (nominala) inregistrandu-se pe seama ajustarilor
pentru depreciere iar pentru creante incerte ajustari pentru pierdere de valoare.

I.1.3. Evaluarea activelor la data iesirii din entitate

La data iesirii din gestiunea entitatii economice sau la darea in consum, activele trebuie
evaluate si scazute din gestiune la valoarea de intrare sau la valoarea la care sunt inregistrate in
contabilitate.Imobilizarile care au fost reevaluate se vor scadea din gestiune la valoarea
reevaluata.
Pentru stocuri evaluarea la iesire se face la valoarea de intrare, determinata prin
urmatoarele metode:
- metoda identificarii specific pentru stocurile care nu sunt de obicei fungibile (cu riscul de
a fi confundate);
- metoda costului standard pentru stocurile ce rezulta din activitatea de productie si sunt
inregistrate la cost prestabilit;
- metoda pretului cu amanuntul pentru marfurile care se vand prin comertul en detail si
care au fost inregistrate la pretul de vanzare cu amanuntul format din costul de achizitie,
adaosul commercial, TVA neexigibila.