Pentru Examen

CUPRINS
Partea I - CONTEXTUL
I.1. Istoric ...
I.2. Misiunea scolii ........................................................................................... 3

I.3. Viziunea scolii..............................................................................................
I.4. Profilul prezent al colii ....................................................... 5

I.5. Analiza rezultatelor anului 2012/2013 ....................................................................................
Partea a II-a ANALIZA NEVOILOR

II.1. Analiza mediului extern .........................................................................................................
22
II.2. Contextul naional ..................................................................................................................
25
II.3. Contextul regional ..................................................................................................................
21
II.4. Analiza mediului intern ..........................................................................................................
43
II.5. Analiza SWOT .......................................................................................................
50
II.6. Rezumatul aspectelor principale care necesit dezvoltare..
52
Partea a III-a PLANUL OPERAIONAL
54
III.1. Obiectivele si intele scolii ................ 54

Partea a IV-a CONSULTARE, MONITORIZARE I EVALUARE
64
IV.1. Consultare
64
IV.2. Monitorizare si evaluare ..................
65
ANEXE .......................................................................................... 66
Partea I
2
CONTEXT
I.1. ISTORIC
Relatrile privind nceputurile nvmntului din comuna Vicovu de Sus aparin
nvtorului Ion Moldovean. Acesta ne relateaz modul n care a luat natere prima coal primar
n centrul comunei n anul 1852. coala a fost nfiinat cu sprijinul preotului Vladimir Vasilovici, a
primarului i a dasclului bisericesc n casa particular zidarului Ion Roman. coala purta
denumirea de Trivial Schule avnd ca prim nvtor pe Ion Tlpariu. n anul 1855 coala este
mutat n casa morarului Karl Postatny. ntre anii 1856 1857 coala funcioneaz n casa
pdurarului Brazza.
n anul 1856, sub ndrumarea preotului Mihai Pitey, s-a nceput construcia localului de
coal pe un teren n suprafa de 22 de prjini, teren cumprat de la dasclul bisericii Constantin
Nistor.
O a doua coal, nfiinat pe lng coala din centru, o va reprezenta coala primar din
estul comunei. n anul 1908 se ncepe construirea unui local de coal cu 4 clase, coal care va fi
inaugurat la 12 decembrie 1908 sub denumirea de Jubileum Schule. Denumirea se datoreaz
aniversrii a 60 de ani mplinii de mpratul Austro Ungariei Frantz Iosef. n anul 1966 coala se
va mrii prin adugarea a nc dou sli de clas.n jurul anului 1900 a luat fiin prima coal din
satul Laura ntr-o cas particular aparinnd gospodarului Negru Gheorghe.
n legtur cu coala din satul Bivolrie exist meniuni potrivit crora ntre anii 1922
1925 se nfiineaz o coal primar ntr-o cldire a foste herghelii de stat austriece. coala avea
patru sli la care se adaug locuina directorului. ntre anii 1959 1960 se amenajeaz o coal ntro cldire aparinnd foste fabrici de cherestea, fabric aflat lng gara CFR Bivolrie. Dup anul
1966 se construiete actualul local al colii Bivolrie.
n 1959 se nfiineaz coala cu clasele I VIII din satul Plai, coal care funcioneaz ntr-o
cas particular avnd trei sli de clas plus locuina directorului.
ntre 1959 1960 se nfiineaz i o coal cu trei sli de clas n zona Laura Straja.
ncepnd cu anul 1964 se trece la construirea Liceului Vicovu de Sus, cldire la care se
adaug n 1976 cldirea colii generale cu 8 sli de clas. n anul 1979 se va aduga localul III al
liceului, acesta devenind liceu agroindustrial. Din anul 1992, prin unirea cu coala general, liceul
devine Grupul colar Ion Nistor, cu profil teoretic i coal profesional. Din anul 2012 liceul
devine Liceul Tehnologic Ion Nistor, cu profil teoretic i tehnic.
n anul 1997 se va ridica o nou coal cu clasele I VIII n satul Plai.
I.2. MISIUNEA COLII
coala este o organizaie care nva i, n functie de nevoile educationale ale comunitii,
ofera sansa formarii unui om capabil sa-si continue educatia pe tot parcursul vietii si care sa fie
motivat pentru a o face.
Scoala este prima institutie care ii confrunta pe elevi cu exigentele integrarii in societate si
toate cercetarile demonstreaza ca modul in care se adapteaza un copil la scoala reprezinta
principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Toate
marile teorii sociologice subliniaza importanta calitatii experientelor scolare in integrarea sociala a
indivizilor, ceea ce argumenteaza interpretarea: scoala si problemele sociale reprezinta cele doua
fete ale aceleiasi monede.
Serviciile oferite de scoala au la baza calitatea, performanta, promovarea valorilor europene,
egalitatea sanselor pentru toti participantii.
3
Oferta educationala a unitatii scolare este individualizata in functie de nevoile educationale

ale comunitatii, pe de o parte si de conditiile concrete in care functioneaza scoala, pe de alta parte.
Scoala ofera sansa evolutiei de la cunostnte si de la formarea deprinderilor, la dezvoltarea
atitudinilor si a personalitatii in intregul ei si a competentelor sociale si profesionale, toate acestea
concurand la potentarea dezvoltarii si devenirii individuale in cadrul societatii.
Se urmareste formarea unui om capabil sa-si continue educatia pe tot parcusul vietii si care
sa fie motivat pentru a o face.
I.3. VIZIUNEA COLII

Educatia este perceputa astazi ca o functie vitala a societatii contemporane deoarece prin
aceasta societatea isi perpetueaza existenta, transmitand din generatie in generatie tot ceea ce
umanitatea a invatat despre ea insasi si despre realitate. De la scoala contemporana societatea
asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa
se adapteze la o realitatea in continua transformare si sa-i pregateasca pentru un viitor imprevizibil.
coala noastr are ca scop fundamental pregatirea tinerilor pentru integrarea in societate, pe
de o parte, si dezvoltarea maxima a potentialului lor, pe de alta parte, scoala trebuie sa-i ajute pe
tineri sa se cunoasca si sa se accepte, s-i proiecteze idealuri si sa le interiorizeze in identitatea lor,
sa-i ajute sa constientizeze si sa-si asume responsabilitatea pentru a se implica in dezvoltarea
societatii.
I.4. PROFILUL COLII

Liceul Tehnologic Ion Nistor este situat n orasul Vicovu de Sus, n nordul judeului
Suceava. Liceul ofer servicii educationale pentru tinerii i adulii din localitile limitrofe: Ulma,
Brodina, Falcu, Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos i din alte localiti ale judeului.
4
Adesa: str. Calea Cernauti nr. 342

Telefon / Fax: 0230/413015, 0230/413016
WEB: www.ltin.ro
E-mail: secretariat.ltin@gmail.com
Filiera: teoretic i tehnologic
Forma de nvmnt: zi i frecven redus
n unitate i desfoar activitatea un numr de 88 colective de elevi:
4 grupe de grdini;
12 clase de nvmnt primar;
10 clase de nvmnt gimnazial;
38 clase de nvmnt liceal teoretic zi;
8 clase de nvmnt liceal tehnologic zi;
2 clase de nvmnt profesional;
10 clase de nvmnt liceal teoretic cu frecven redus.
4 clase nvmnt a doua ans
La nvmntul liceal teoretic se colarizeaz elevii n urmatoarele profiluri:
Matematic-informatic
tiine ale naturii
tiine sociale
La nvmntul liceal tehnologic se colarizeaz elevii n urmtoarele domenii:
Fabricarea produselor din lemn
Industrie textil i pielrie
La nvmntul profesional se colarizeaz elevii n urmtoarele domenii:
Industrie textil i pielrie, specializarea confecioner articole din piele i nlocuitori
Fabricarea produselor din lemn, specializarea tmplar universal.
I.5. ANALIZA REZULTATELOR I EVOLUIILOR DIN ANUL COLAR 2013 - 2014
SITUAIA COLAR
a) Situaia colar pentru nvmntul primar:
Primar
Total elevi la Promovai elevi Repeteni
nceputul
la
fritul
anului colar
anului colar
265
267
0
Elevi venii de Transferai la

la alte uniti alte
unitai
colare
colare
4
2
b) Situaia colar pentru nvmntul gimnazial:

Invamnt Gimnazial
Total elevi Promovai
252
251
Repetenti
1
Elevi promovai dupa media general

Total
5-5,99
6-6,99 7-7,99
251
1
28
53
8-8,99
74
9-9,99
88
10
7
c) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul real:

Liceu -real
Total elevi
Promovati
502
Total
495
Repetenti
495
Elevi promovati dupa media generala

5-5,99
6-6,99
7-7,99
0
25
154
Exmatriculai
3
4
8-8,99
174
9-9,99
140
10
2
d) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul uman:

Liceu-uman
Total elevi
1023
Promovai Repetenti
998
3

Total
5-5,99
6-6,99
7-7,99
998
6
273
408
Exmatriculati
22
8-8,99
205
9-9,99
102
10
4
e) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul tehnic

Liceu profil tehnic
Total elevi
Promovati
171
161
Repetenti
2
Exmatriculai
8

Total
5-5,99
6-6,99
7-7,99
219
19
58
67
8-8,99
17
f) Situaia colar pentru nvmntul profesional
9-9,99
0
10
0
coal profesional
Total elevi
Promovati
25
24
Repetenti
1
Exmatriculai
0

Total
5-5,99
6-6,99
7-7,99
24
1
13
8
8-8,99
17
9-9,99
0
10
0
g) Situaia statistic a frecvenei elevilor n anul colar 2013-2014

Pe parcursul anului colar 2013-2014 s-a realizat o monitorizare la nivelul fiecrei clase de elevi
i au fost trimise rapoarte n fiecare lun ctre ISJ, astfel la nivelul LTIN s-au nregistrat un numr
de 78509 de absene fa de 80703 absene n anul colar precedent din care 37973 absene
motivate fa de 33206 absene motivate n anul colar precedent. Cea mai mare parte a absenelor
au fost nregistrate la nivelul liceului,o treime din numrul absenelor s-au nregistrat la nivelul
clasei a IX-a i a X-a, un numr mare de elevi n situaie de abandon colar.
Absenteism
Total an
Total an
motivate
Total primar
265
230
Total gimnazial zi
7810
3130
Total liceal zi - ruta direct
68381
34214
Total liceal FR - ruta direct
446
Total nv. profesional
1607
399
Total
78509
37973
10
La examenul de Evaluare Naional 2014 au fost nscrii un numr de 55 de elevi, s-au prezentat
55 de elevi la Limba Romn i 55 la Matematic. Rezultatele au fost bune n comparaie cu anii
precedeni.
Romana
Matematica
Media
1 - 1,99
0
0
0
2 - 2,99
4
1
1
3 - 3,99
10
0
1
4 - 4,99
6
1
11
5 - 5,99
13
12
11
11
6 - 6,99
13
11
13
7 - 7,99
3
12
11
8 - 8,99
4
12
5
9 - 9,99
2
6
2
10
0
0
0
h) Analiza rezultatelor obinute de ctre elevii LTIN la examenul de Bacalaureat

a) Sesiunea iunie- iulie
Forma de
invatamant
Nr elevi
inscrisi
Nr. elevi prezenti
Zi
Frecvent
redus
253
233 (92,09%)
65
54 (83,08%)
TOTAL
318
287 (90,25%)
12
Numar de
candidati
respinsi
71
(30,47%)
33
(61,11%)
104
(36,24%)
Nr. elevi reusiti
162 (69,53%)
21 (38,89%)
183 (63,76%)
Procent de promovabilitate 63,76% fa de 59,25% la nivel naional si 65,73% media la nivele

judeean.
Forma de invatamant
Medii
6 - 6.99
7 - 7.99
8 - 8.99
9 - 9.99
10
Zi
Frecven redus
Total
37,04%
90,48%
43,17%
32,72%
29,52%
30,05%
24,07%
0
21,31%
6,17%
0
15,46%
0
0
0
b) Sesiunea august- septembrie
Forma de
invatamant
Nr elevi
inscrisi
Zi
Frecvent
redus
74
TOTAL
135
61
Nr. elevi
prezenti
51
(68,92%)
45
(73,77%)
96
13
(71,11%)
Candidai
respinsi
Candidai
reusiti
58,82%
41,18%
66,67%
33,33%
62,5%
37,5%
Procent de promovabilitate 37,5% fa de 23,7% la nivel naional si 39,6% la nivel judeean.

O analiz a situaiei absolvenilor de clasa a XII a zi i a XIII a Fr arat un numr foarte mare de
absolveni, 151 care nu s-au nscris la examenul de bacalaureat, n special de la profilul tehnic i
tiine sociale FR.
Forma
nvmnt
Real
Uman(tiine
sociale zi + Fr)
Tehnic
Total
de Absolveni anul
curent
119
276 (116+160)
36
431
nscrii
la Procent reuii
bacalaureat
114
64%
154
70,7%
Procent
nereuii
36%
29,3 %
12
280
92%
34,7%
EVOLUII
14
8% ( 1 elev)
65,3%
Realizri importante in anul colar 2012-2013 au fost i n domeniul administrativ ca urmare

a unor programe de reabilitare.
S-au ncheiat parteneriate cu firmele Marelbo Vicovu de Sus, Bucovina Tex Rdui i
Mobar S.A. Rdui, Forestbrod Brodina, Petcor SRL Vicovu de Sus pentru instruirea practic a
elevilor.
Formarea continua a unui numr de 25 profesori prin participarea acestora la cursuri de
perfecionare organizate de Universiti, Casa Corpului Didactic Suceava si Inspectoratul colar
Judeean Suceava.
Asigurarea de mentorat pentru studeni si profesori debutani.
Schimburi de experiena cu elevii colilor care au profil de textile si pielrie din judeul Iai.
Parteneriat cu Liceul Tehnologic Special Bivolrie, care pregtete elevi cu nevoi speciale.
COLABORAREA CU PARINTII
S-au realizat aciuni de consiliere a prinilor pentru evitarea abandonului colar,
absenteismului si insuccesului colar. S-a realizat informarea periodica a prinilor de ctre dirigini
referitor la situaia la nvtur si comportamentul elevilor.
15
Partea a II-a
ANALIZA NEVOILOR
II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Strategia Europa 2020 pentru cretere inteligent, durabil i inclusiv
Strategia EUROPA 2020 propune o nou viziune pentru economia social de pia a Europei
n urmtorul deceniu, care s ajute Uniunea s ias din criza economic i financiar i s edifice o
economie inteligent, durabil i favorabil incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forei de
munc, productivitate i coeziune social.
La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26
martie 2010 i definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.
n document este propus abordarea tematic a reformelor concentrat pe 3 prioriti
interdependente stabilite la nivelul statelor membre:
Cretere inteligent:
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare
Cretere durabil:
Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente n utilizarea resurselor i ecologice
Cretere inclusiv
Rat ridicat de ocupare, coeziune economic i social
INTE:
o
Creterea ratei de ocupare a populaiei 20-64 ani, de la 69% n prezent, la peste 75%.
o
Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare.
Rata abandonului colar timpuriu: max 10%.
Cel puin 40% din tineri (30-34 ani) s fie absolveni de nvmnt teriar.
20/20/20: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser, creterea cu 20% a
ponderii energiei regenerabile n consumul final de energie, creterea cu 20% a eficienei

energetice, comparativ cu 1990.
o
Reducerea cu 25% a populaiei aflate sub pragul de srcie.
Pentru susinerea celor 3 prioriti i atingerea acestor inte sunt propuse ca instrumente de
lucru 7 iniiative emblematice:
3 iniiative pentru creterea inteligent:
- O Uniune a inovrii.
- O Agend Digital pentru Euro.
- Tineret n micare.
2 iniiative pentru cretere durabil:
- O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor.
- O politic industrial integrat pentru era globalizrii.
2 iniiative pentru creterea incluziv:
- O agend pentru noi competene i noi locuri de munc.
- Platforma european de combatere a srciei.

II.2. CONTEXTUL NAIONAL
Orizont 2020: Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu de performan al UE n
domeniul educaiei i formrii profesionale, cu excepia serviciilor n mediul rural i pentru
grupurile dezavantajate, unde intele sunt cele ale UE pentru 2010.
Pentru a moderniza sistemul educaional romnesc, n scopul adaptrii la cerinele actuale
ale societii cunoaterii i la creterea economic inteligent i favorabil incluziunii, Guvernul
Romniei a promovat Legea Educaiei Naionale. n elaborarea legii, n afara documentelor
politice i de expertiz naionale, pentru ntocmirea soluiilor legislative propuse au fost consultate
i analizate comparativ legislaiile altor state. S-a acordat o atenie deosebit tendinelor
legislative recente n domeniul educaiei, legislaia reprezentnd o parte obligatorie dar nu i
suficient a soluiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaie. Demersul legislativ
trebuie urmat de aciuni administrative i alocri financiare corespunztoare.
Prin noua Lege a Educaiei Naionale, reforma sistemului educaional romnesc vizeaz
urmtoarele schimbri:
1. Compatibilizarea ciclurilor de nvmnt cu cerinele unei educaii moderne i cu
Cadrul European al Calificrilor
Referitor la reorganizarea structurii nvmntului preuniversitar, legea reglementeaz
educaia timpurie ca educaie anteprecolar (de la 0 la 3 ani) i educaie precolar (de la 3 la 6
ani); introducerea clasei pregtitoare n nvmntul primar; creterea duratei nvmntului
gimnazial la 5 ani; generalizarea, n perspectiv, a nvmntului de 12 clase.
Att n Romnia ct i n Uniunea European, 16 ani reprezint vrsta de la care o persoan
poate intra pe piaa muncii n mod legal.
2. Modernizarea i descongestionarea curriculumului
Crearea unui cadru curricular coerent presupune mbuntirea programelor colare prin
reducerea volumului de cunotine ce trebuie memorate i creterea atractivitii coninuturilor
acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competene cheie de care are
nevoie fiecare individ pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru cetenia activ, pentru
incluziunea social i pentru intrarea pe piaa muncii.
3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor
Se introduce portofoliul educaional i se modific sistemul de evaluare a elevilor.
Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor i a altor nscrisuri obinute n urma
evalurii competenelor dobndite n contexte de nvare formale, non-formale i informale. Din el
se va putea afla parcursul educaional, nclinaiile copilului sau performanele lui deosebite.
Evalurile elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregtitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a
VI-a i a IX-a.
17
4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare i finanare n

sistem
Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabiliti ctre Consiliul de
administraie al unitii de nvmnt i ctre autoritile locale.
Legea introduce principul finanarea urmeaz elevul prin care alocarea banilor publici va
deveni transparent i se va face n concordan cu intele educaionale strategice. Legea Educaiei
Naionale prevede alocarea pentru finanarea educaiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.
5. Asigurarea de anse egale la educaie pentru grupurile dezavantajate
Accesul egal la educaie pentru pstrarea n coal a elevilor aflai n situaii de risc i
atragerea celor ce au prsit timpuriu sistemul educaional se realizeaz prin programe de tip
coala dup coal sau A doua ans. De asemenea, se vor subveniona de ctre stat costurile
aferente frecventrii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum i pentru cei care frecventeaz colile profesionale i se vor
acorda burse pe baz de contract ncheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau
fizice.
6. Revalorizarea nvmntului profesional i tehnic
Sprijinul acordat nvmntului profesional i tehnic se va concretiza prin: asigurarea
dobndirii unei calificri; renfiinarea colilor profesionale; dezvoltarea i susinerea
nvmntului liceal (filiera tehnologic) i postliceal; extinderea utilizrii sistemului de credite
transferabile (de ex. ntre nvmntul liceal tehnologic i cel postliceal); asigurarea posibilitii
finalizrii, pn la vrsta de 18 ani, de ctre absolvenii nvmntului gimnazial care ntrerup
studiile, a cel puin unui program de pregtire profesional care permite dobndirea unei calificri
corespunztoare Cadrului Naional al Calificrilor, program organizat gratuit prin uniti de
nvmnt de stat.
7. Reformarea politicilor n domeniul resursei umane
Formarea iniial profesional a cadrelor didactice va cuprinde studii de licen ntr-o
specializare, masterat didactic cu o durat de 2 ani i stagiul practic cu durata de un an. Evoluia n
cariera didactic se va realiza prin gradele didactice I i II i prin dobndirea titlului de profesor emerit n sistemul de nvmnt preuniversitar.
Calitatea managementului instituiilor de nvmnt urmeaz s se mbunteasc n urma
nfiinrii corpului naional de experi n management educaional, constituit n urma seleciei, prin
concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare n
domeniul managementului educaional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcii de
conducere, ndrumare i control. Un pas nainte n vederea exercitrii dreptului la educaie
permanent l reprezint sprijinul acordat de stat prin deschiderea, nc de la naterea fiecrui copil,
a unui cont educaional (echivalentul a 500 Euro).
8. Stimularea nvrii pe tot parcursul vieii
Legea Educaiei Naionale definete conceptul de educaie i formare profesional pe tot
parcursul vieii ntr-un mod integrat i coerent i stabilete recunoaterea i certificarea
competenelor obinute n contexte educaionale formale, informale i non-formale. Totodat, legea
18
prevede posibilitatea nfiinrii, de ctre autoritile locale, a Centrelor Comunitare de nvare

Permanent, care au rolul de a implementa, la nivelul comunitii, politicile i strategiile n
domeniul nvrii pe tot parcursul vieii.
9. Modernizarea managementului i conducerii universitilor
Unul din obiectivele noii legi a fost s ntreasc la nivel managerial orientarea spre
performan i competitivitatea instituiilor de nvmnt superior din Romnia.
10. Clasificarea universitilor
n baza noii legi, instituiile de nvmnt superior din Romnia vor fi clasificate n trei
categorii pe baza evalurii programelor de studii i a capacitii lor instituionale, dup cum
urmeaz: universiti preponderent de educaie, universiti de educaie, cercetare tiinific i
creaie artistic i universiti de cercetare avansat i educaie.
11. Asigurarea calitii n nvmntul superior
Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a
calitii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de baz la ncadrarea
universitilor ntr-una dintre categoriile menionate anterior. Finanarea sistemului de nvmnt
superior se va realiza n funcie de calitate i performan prin concentrarea resurselor i
prioritizarea investiiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate ctre consorii - universiti
fuzionate).
12. Finanarea competiional i ncurajarea excelenei la nivel universitar
Mecanismului de ierarhizare a universitilor i se va aduga un sistem stimulativ de finanare
a excelenei, care va asigura performana instituional i calitatea serviciilor de educaie i care este
structurat astfel: un procent minim de 30% din finanarea de baz se acord universitilor publice
pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituional se adreseaz celor mai
bune instituii de nvmnt superior din fiecare categorie; fondurile de finanare suplimentar se
aloc de ctre minister. Excelena instituional va fi completat i printr-un sistem coerent de
susinere a excelenei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activitii fiecrui
membru al comunitii academice (cadre didactice, studeni, cercettori), efectul cumulativ al
acestui sistem fiind reunit n performana universitii.
MEN a stabilit colectivele i termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor i
normelor care vor asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaiei Naionale.
II.3. CONTEXTUL REGIONAL

n Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014-2020 sunt prevzute
urmatoarele elemente de ordin strategic:
OBIECTIVUL GENERAL: Derularea n Regiunea Nord-Est a unui proces de cretere
19
economic durabil, favorabil creterii competitivitii economice i incluziunii sociale, care s

conduc la o diminuare a decalajelor existente fa de celelalte regiuni ale Romniei.
Prioriti:
1. mbuntirea capitalului uman prin aplicarea de msuri orientate ctre creterea
ocuprii, accesului la educaie, instruire i sntate, promovarea incluziunii sociale.
2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care s asigure creterea accesibilitii,
conectivitii i atractivitii Regiunii Nord-Est.
3. Sprijinirea unei economii competitive i a dezvoltrii locale.
4. Optimizarea utilizrii i protejarea resurselor i patrimoniului natural.
inte vizate pentru pentru prioritatea 1, orizontul 2022:
intele i indicatorii de monitorizare sunt prevzui la nivelul anului 2022, ntruct o
parte dintre proiectele cofinanate din fondurile comunitare aferente perioadei de programare
2014-2020 vor putea fi finalizate pn pe 30.06.2022.
1. Rata somajului n rndul tinerilor (15-24 ani) va fi de maxim 8% la nivel regional i de
maxim 15% n mediul urban.
2. Rata ocuprii n rndul tinerilor (15-24 ani) va fi de minim 35%.
3. Rata de prsire timpurie a colii - maxim 12%.
4. Ponderea populaiei ce particip la programe de formare profesional a adulilor va fi de minim
7%.
INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI
1. Contextul demografic i populaia colar
Contextul demografic din perspectiva implicaiilor pentru PT cu privire la structura i
evoluia populaiei pe grupe de vrst, medii de reziden i sex, structura etnic, fenomenul
migraiei. Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele
INS, sunt n legtur cu declinul demografic general, accentuat pentru populaia tnr, cu reduceri
semnificative pentru populaia de vrst colar, n paralel cu mbtrnirea populaiei). Reduceri
semnificative sunt prognozate pentru grupa de vrst 0-14 ani scdere cu 18 % la nivel judeean
pentru perioada 2005-2025.
Din datele prezentate n tabelul 5.1. rezult c n anul colar 2012-2013 populaia colarizat
reprezint 94,54 % fa de cea colarizat n anul colar 2008-2009.
- populaia colarizat n precolar nregistreaz o scdere semnificativ (16,79%) comparativ cu
anul colar 2009-2010;
- populaia colarizat n primar a crescut cu 3,68% i cea din gimnaziu a sczut cu 8,2%;
- la nivel liceal populaia colar a crescut cu 9,46%, iar la nvmntul profesional a nceput s
creasc, ca urmare a nfiinrii colii profesionale de 2 ani, dup clasa a IX a liceu;
- nvmntul postliceal, nregistreaz o cretere accentuat (169,93%) fa de anul colar 20082009, ca urmare a scderii promovabilitii la examenul de bacalaureat, absolvenii de liceu putnd
urma aceast form de colarizare, fr diplom de bacalaureat;
- pe total, se constat o scdere de 5,56 % a populaiei colare, fa de anul colar 2008/2009.
20
Evolu
Nr.
crt.
Niveluri de
educaie
1
2
3
4
Precolar
Primar
Gimnazial
Liceal
nvmnt
profesional
Postliceal/maitri
Total
5
6
2008/
2009
25076
34359
36042
29099
2009/
2010
25594
33953
35425
32250
An colar
2010/
2011/
2011
2012
25444
24693
32624
32030
34153
33082
34217
35791
2012/
2013
20868
35625
33086
31852
2013/
2014
20814
35743
32654
30328
Evoluie
(%)
2014/2009
83,00%
104,03%
90,60%
104,22%
7557
4507
1929
438
1424
1820
24,08%
1104
133237
1377
133106
1877
130244
2411
128445
2980
125835
3483
131793
315,49%
98,92%
ia populaiei colarizate (Sursa: INS i Anuarul Statistic al Judeului Suceava). Tab. 5.1.
Analiznd evoluia acestui indicator, din fig. 5.1. constatm c exist tendin de scdere a
populaiei colarizate, ca urmare a scderii natalitii i a migraiei n rile europene.
Dac analizm indicatorul pe medii de reziden (fig. 5.2.) constatm diferena dintre
numrul populaiei colarizate n mediul urban, fa de cel din mediul rural.
n mediul rural populaia din precolar, primar i gimnaziu era la nivelul anului colar 2012
-2013 cu 4822 n numr mai mare dect cea existent n mediul urban (53% rural i 47% urban).
Fig. 5.1. Evoluia populaiei colare 2008-2014

(Sursa: INS i Anuarul Statistic al Judeului Suceava)
La nivel de nvmnt liceal, profesional i postliceal, domin mediul urban, ca urmare a
dezvoltrii unitilor colare n municipii i orae.
Din totalul populaiei colare, n anul colar 2012-2013, 58% era n mediul urban i 42% n
mediu rural.
21
Fig. 5.2. Evoluia populaiei colare pe medii de reziden n perioada 2009-2013 (Sursa: INS)
INDICATORI DE INTRARE
Acest indicator, calculat prin raportare la numrul de norme didactice, ofer un indiciu n
legtur cu eficiena utilizrii resurselor i calitatea actului didactic. Reducerea sa pn la o limit
rezonabil poate s asigure creterea eficienei fr s afecteze calitatea demersului didactic.
Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic i a introducerii finanrii per
elev, presnd n direcia msurilor de concentrare a resurselor n coli viabile.
Din analiza evoluiei indicatorului n perioada analizat, la nvtmntul gimnazial, n anul
scolar 2013-2014, judetul Suceava are acelasi numr de elevi (12) ca si regiunea Nord Est, fiind mai
mare dect cel la nivel national (11), nregistrnd o scdere, comparativ cu anii scolari anteriori.
Pentru nvtmntul secundar, se constat o crestere de 16 elevi pe norma didactic, de la 13,
existenti n anul scolar 2007-2008. Acest indicator este egal cu cel din regiunea Nord-Est si mai
mare dect la nivel national (15).
Fig. 5.6. Numr de elevi pe norma didactic, nvtmnt gimnazial si secundar

(Sursa: CNDIPT)
2. Resursele umane din PT
n graficele de mai jos (fig. 5.4.) se observ c, ponderea cea mai ridicat o are personalul
didactic calificat, personalul didactic necalificat deinnd o pondere nesemnificativ.
22
Din analiza acestui indicator de intrare, rezult faptul c exist resursa uman calificat
pentru cele 15 domenii de pregtire profesional, colarizate n judeul Suceava.
De remarcat este faptul c odat cu ntroducerea nvmntului profesional de 2 ani a
crescut numrul de norme, cu 20%, n anul colar 2013-2014, comparativ cu anul colar 2011-2012.
Ca o concluzie general, n anul colar 2013-2014 gradul de acoperire cu profesori
calificai (de circa 98 %), asigur desfurarea unui nvmnt profesional i tehnic la cerinele
actuale. Dintre aceste cadre didactice au statut de titular 80,24%, iar 17,5% sunt suplinitori
calificai.
Fig. 5.4. Situaia personalului didactic n PT n perioada 2008-2014 (Sursa IJ Suceava)

Schimbrile accelerate introduse de reformele din PT, pe de o parte, i cele din mediul
economic i social, pe de alt parte, impun un efort susinut de adaptare din partea profesorilor.
Msurile privind dezvoltarea profesional a personalului didactic din PT trebuie s vizeze att
competenele metodice, ct i actualizarea competenelor de specialitate cu accent pe noile
tehnologii i schimbrile organizaionale din mediul economic.
Pentru facilitarea adaptrilor la schimbrile din sistem este necesar, ca msur de fond,
anticiparea evoluiei personalului didactic i adoptarea, n cadrul unei strategii pe termen lung, a
unor msuri nsoitoare, innd cont de efectele combinate ale reducerii populaiei colare i
restructurrii planurilor de colarizare din PT pentru adaptarea la nevoile de calificare.
23
3. Resurse materiale i condiii de nvare

Cu excepia colilor cuprinse n programele de reabilitare prin programele finanate de UE
sau Banca Mondial, n cele mai multe cazuri, starea general a infrastructurii (cldirile pentru
spaiile de pregtire teoretic i practic i infrastructura de utiliti) necesitat intervenii majore de
reabilitare sau modernizri .
Dotarea multor uniti este nvechit; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici
o investiie relevant n echipamente dup 1990. n cele mai multe cazuri dotrile dup 1990 s-au
limitat la ceea ce s-a putut obine din efortul de autofinanare, donaii sau sponsorizri - insuficient
cantitativ i calitativ. Se simte lipsa dotrilor moderne i a echipamentelor de simulare necesare unui
nvmnt eficient, centrat pe elev .
Unsprezece uniti (40,74 % din colile PT) au fost cuprinse n Programele Phare pentru
PT, situaia infrastructurii i dotrilor acestora ajungnd la nivelul standardelor moderne.
Majoritatea colilor au amenajrile minime necesare pentru accesul persoanelor cu
deficiene locomotorii .
Dei dotarea laboratoarelor de informatic s-a mbuntit substanial n ultimii ani, se simte
nevoia completrii cu PC a dotrii tuturor laboratoarelor i cabinetelor de specialitate (pentru
dezvoltarea activitilor de predare-nvare asistate de calculator).
Ritmul noilor achiziii pentru dotarea bibliotecilor colare este extrem de redus. Este necesar ca
unitile PT s aib n vedere i cartea de specialitate. Evoluia planurilor de colarizare
Analiza planurilor de colarizare realizate n anii trecui demonstreaz c exerciiul de
planificare n PT pe baza PRAI i PLAI au contribuit la o mai bun orientare a ofertei de pregtire.
Datele sintetice privind structura i evoluia cifrelor de colarizare n PT n perioada 2009-2014.
Scderea general a populaiei colare s-a reflectat n scderea la nivel judeean a ponderii
elevilor nscrii n clasa a IX-a liceu i implicit la liceul tehnologic. (fig. 5.16.).
Fig.5.16. Evoluia numrului de elevi nscrii n clasa a IX-a 2009-2013

(Sursa ISJ)
24
Analiznd structura planurilor de colarizare la liceul tehnologic, fig. 5.17., se constat o

cretere important a ponderii elevilor nscrii la profilul servicii, de la o pondere de 29% n anul
colar 2009-2010, la 35,7% n anul colar 2013-2014.. La profilul tehnic se nregistreaz o scdere a
ponderii din total liceu tehnologic de la 50% la 47%, pentru intervalul analizat. Profilul resurse
nregistraz a scdere semnificativ n anul colar 2013-2014 (17,5%). Se impune o reaezare a
intelor PLAI, pe profil, n acord cu condiiile actuale.
Fig.5.17. Evoluia numrului de elevi cl. a IX-a, liceu tehnologic, pe profiluri

(Sursa: IJ Suceava)
Analiznd fig.5.18. se constat un interes ridicat exist pentru domeniile turism i
alimentaie public, economic, comer i mecanic (elevii optnd mai mult pentru calificri care
asigur ore pentru obinerea permisului de conducere). Scderi semnificative se nregistreaz n
domeniile protecia mediului i fabricarea produselor din lemn. Analiznd informaiile anterioare
constatm c n jude, oferta educaional a fost adaptat la cerinele pieei muncii printr-o
proiectare adecvat a planurilor de colarizare pe domenii / profiluri i calificri n perspectiva
2014, urmrindu-se dezvoltarea ofertei educaionale n domeniile: electronic i automatizri,
construcii i lucrri publice, comer, servicii i turism i alimentaie public, domenii viabile n
perioada urmtoare. Pentru optimizarea ofertei educaionale i creterea atractivitii sistemului
PT se are n vedere acoperirea raional a nevoilor de calificare n teritoriu, eliminarea unor
paralelisme nejustificate n scopul lrgirii gamei de calificri pentru care poate opta elevul i
utilizarea optim a resurselor materiale i umane cu impact n creterea eficienei calitii i
serviciilor.
25
Fig. 5.18. Evoluia numrului de elevi pe domenii (Sursa IJ Suceava)
Analiza ofertei curente (pentru anul colar 2013-2014)

Analiza planurilor de colarizare realizate n anii trecui demonstreaz ca exerciiul de
planificare n PT pe baza PRAI i PLAI au contribuit la o mai bun orientare a ofertei de pregtire.
Datele sintetice privind structura i evoluia cifrelor de colarizare pe profil, n PT pentru
perioada 2009-2013, sunt prezentate n fig. 5.19. i n tabelul 5.3.
Evoluia numrului de elevi, liceu tehnologic, total i pe profil Tab. 5.3.
Tehnic
2009/
2010
2155
2010/
2011
1942
2011/
2012
2119
2012/
2013
1585
2013/
2014
1664
Servicii
1247
1247
1462
1227
1270
R.N.P.M
868
813
921
724
625
Total
4270
4002
4558
3536
3559
PROFIL
26
Fig.5.19. Evoluia numrului de elevi pe profiluri, 2009-2013, Liceu tehnologic
Fig.5.20. Distribuia planului de colarizare propus i realizat

pentru anul colar 2012-2013 (Sursa IJ Suceava)
Din analiza planului de colarizare propus i realizat pe profiluri n anul colar 2013-2014
rezult c intele propuse n PLAI pentru anul 2020 sunt curs de realizare. Se observ o tendin de
cretere a profilului servicii, n defavoarea profilului resurse naturale i protecie a mediului.
n tabelul 5.5. este prezentat procentual, evoluia ofertei colare judeene, n perioada 20092013, de unde se observ n timp o scdere a cifrei de colarizare pentru filiera tehnologic.
Evoluia ofertei colare n perioada 2009-2013
Tab. 5.5.
Oferta
Nr.
LICEU RUTA DIRECT
crt
Lic. teoretic+voc Lic. Tehnologic
.
%
%
An colar
6
2009-2010
39
61
7
2010-2011
45
55
8
2011-2012
47,9
52,1
9
2012-2013
48,19
51,81
9
2013-2014
49,34
50,66
TOTAL
%
100
100
100
100
100
Planul de scolarizare pentru anul colar 2013-2014 (Liceu tehnologic i coala profesional cu
durata de 2 ani).
27
Analiza planului de colarizare realizat Liceu tehnologic n anul colar 2013-2014
Profil servicii,
total, din
care:
turism i alimentaie
economic
comer
estetica i igiena
corpului omenesc
Profil
R.N.P.M.,
total, din
care:
agricultur
silvicultur
protecia mediului
industrie alimentar
Pondere
realizat
nr.elevi
fabricarea produselor
din lemn
electronic
automatizri
producie media
construcii instalaii i
lucrri publice
mecanic
electric
industrie textil i
pielrie
materiale de
construcii
electromecanic
chimie industrial
tehnici poligrafice
Pondere
conf. Plan
nr.clase
Filiera
tehnologic,
total, din
care:
Profil tehnic,
total, din
care:
inta
MEDIE
PLAI
2020
nr.elevi
DOMENIUL
PREGTIRII DE
BAZ
REALIZAT,
cl. a IX-a, ZI,
2013-2014
nr.clase
NVM
NT LICEAL
FILIERA
TEHNOLOG
IC
PLAN MEN
PENTRU ANUL
SCOLAR 20132014 LA
cl a IX-a ZI
Tab. 5.6.
151
4228
132
3606
55,0%
55,1%
50,9%
70
1960
61
1701
45%
46,4%
47,2%
112
104
4-6%
2,6%
2,9%
140
134
4-6%
3,3%
3,7%
0,0%
0,0%
196
109
4-6%
4,6%
3,0%
35
6
980
168
32
4
872
107
18-20%
2-4%
23,2%
4,0%
24,2%
3,0%
11
308
11
311
6-8%
7,3%
8,6%
56
64
0-2%
0
0
1,3%
1,8%
50
1400
47
1285
33%
33,1%
35,6%
25
21
3
700
588
84
25
19
2
690
502
63
16-18%
12-14%
2-4%
16,6%
13,9%
2,0%
19,1%
13,9%
1,7%
28
30
0-2
0,7%
0,8%
31
868
24
620
22%
20,5%
17,2%
5
5
10
11
140
140
280
308
3
5
5
11
71
127
140
282
4-6%
2-4%
6-8%
6-8%
3,3%
3,3%
6,6%
7,3%
2,0%
3,5%
3,9%
7,8%
Analiza planului de colarizare realizat Scoala profesional de 2 ani n anul colar 2013-2014
Tab. 5.7.
Domeniul de formare
profesional
Calificarea
Propuneri
cl. a X-a
Nr. cl.
Nr.
28
Realizat
cl. a X-a
Nr. cl.
Nr. elevi
43
17
13
elevi
1204
476
364
32
15,5
12
754
407
327
Lctu mecanic prestri servicii

Tinichigiu vopsitor auto
56
1,5
34
28
27
Mecanic utilaje i instalaii n industrie
28
19
Electrician exploatare joas tensiune
1
1
28
28
56
0
0
1
0
0
17
28
28
17
Pdurar
1
1
28
28
0
0
0
0
Lucrtor hotelier
196
138
Osptar (chelner), vnztor n uniti de

alimentaie
56
47
2
2
56
56
1
1
27
27
140
50
140
50
196
5,5
115
168
4,5
87
28
28
Total, din care

Mecanic
Mecanic auto
Electric
Construcii instalaii i
lucrri publice
Instalator instalaii tehnico - sanitare i
de gaze
Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar
Silvicultur
Turism i alimentaie
Industrie alimentar
Brutar - patiser, preparator produse
finoase
Fabricarea produselor
din lemn
Tmplar universal
Industrie textil i
pielrie
Confecioner produse textile
Confecioner articole din piele si
nlocuitori
. Rata de absolvire, pe niveluri de educaie ISCED

Rata de absolvire reprezint procentul absolvenilor unui anumit nivel de educaie din totalul
populaiei n vrst teoretic de absolvire specific nivelului respectiv de educaie. Rata de absolvire
este un indicator care reflect calitatea i eficiena intern a sistemului de educaie, dar i rezultatele
acestuia.
Fig. 5.12. Rata de absolvire n nvmntul liceal i profesional si postliceal,

29
regiunea Nord Est, 2007-2013(Sursa: INS)

Din analiza acestui indicator pe perioada 2007-2013, la nivel de regiune, se constat:
rata de absolvire n nvmntul liceal este n cretere de la 45,1,5% n anul colar 20062007 la 73,5% n anul colar 2012-2013;
rata de absolvire n nvmntul profesional a nregistrat scdere, ca urmare a reformei
TVET de colarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 42,8% n anul 2006-2007, la 3,5% n
anul colar 2012-2013;
rata de absolvire n nvmntul postliceal prezint o cretere de la 2,8% la 8,7% n
perioada 2007-2013.
Fig. 5.13 Rata de absolvire n nvmntul liceal i profesional si postliceal,

Judetul Suceava, 2007-2013(Sursa: INS)
Comparnd valorile acestui indicator la nivel judeean, n perioada analizat 2007/2013(fig. 5.13.) se constat:
rata de absolvire la nvmntul liceal a crescut de la 47,7% la 84%;
rata de absolvire n nvmntul profesional a nregistrat scdere, ca urmare a reformei
TVET de colarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 43,2% n anul 2006-2007, la 5% n anul
colar 2012-2013;
rata de absolvire n nvmntul postliceal prezint o cretere de la 3,2% la 8,1% n
perioada 2007-2013.
30
Fig. 5.14. Rata de absolvire la nivel de jude, regiune, naional 2007-2013

(Sursa: INS)
Analiznd datele comparative din fig. 5.14 se pot observa indicatorii judeteni ca fiind
superiori celor regionali si nationali, cu exceptia nvtmntului postliceal.
5.5.5. Rata de succes
Ratele de succes la examenele nationale (bacalaureat si
certificarea calificrilor
profesionale) au cunoscut fluctuatii importante, mai ales la nvtmntul liceal. Astfel, la nivel
national, rata de succes a sczut de la 88,1% n anul scolar 2007-2008, la 49,3% n anul scolar 20122013.
La nivel de judet, o scdere semnificativ a ratei de succes se nregistreaz la liceu, de la
97,4% n 2007-2008, la 53,9% n anul colar 2012-2013. Acelai lucru se observ i la nivel
regional i naional. Valoarea acestui indicator, n anul scolar 2012-2013 este mai mare la nivelul
judeului (53,9), comparativ cu valoarea regional(51,4) i cea naional (49,3).
Si la nvtmntul profesional, se constat o scdere a ratei de succes, la nivel judetean.
Regional, national, n perioada analizat. Valoarea ratei de succes la nvtmntul profesional este
mai mic cu aproximativ 3%, la nivel judetean, fat de nivelul national Si regional.
31
Fig. 5.15. Rata de succes nvmnt liceal i profesional 2007-2013,

la nivel national, regional Si judetean (Sursa: INS)
Msurile care trebuie avute n vedere n raport cu aceste rezultate trimit, pe de o parte, la
asigurarea calitii n procesul de evaluare n raport cu standardele de pregtire, iar pe de alt parte
la necesitatea unor programe remediale (ex. coala de dup coal) pentru elevii cu dificulti de
nvare.
Rata de tranziie la urmtorul nivel de educaie
Rata de tranziie n nvmntul secundar superior reprezint numrul de elevi admii n
primul an de studii la nvmntul secundar superior ntr-un anumit an colar, ca raport procentual
fa de numrul de elevi nscrii n anul terminal al nvmntului secundar inferior din anul colar
anterior.
Acest indicator permite msurarea gradului de acces / nivelului de tranziie de la
nvmntul secundar inferior la nvmntul secundar superior. Considerat din perspectiva
nivelului de nvmnt secundar inferior acesta reprezint un indicator referitor la ieirea din
sistem; privit din perspectiva nivelului de nvmnt secundar superior acesta este un indicator de
acces.
Din analiza acestui indicator pe perioada 2008-2014 se constat c rata de tranziie n
nvmntul secundar superior a avut valori de la 97,7% n 2008, la 93,8% n 2011 i apoi a crescut
la 96,3% n 2014. Valoarea acestei rate de la nivelul anului 2014 este superioar celei regionale
(94%) Si inferioar celei nationale (97,1%).
32
Fig. 5.16. Rata de tranziie n nvmntul secundar superior 2008-2014(Sursa: INS)

Rata de prsire timpurie a sistemului de educaie
Conform definiiei Eurostat, rata de prsire timpurie a colii (RTP %) reprezint proporia
populaiei n vrst de 18-24 de ani cu nivel gimnazial de educaie sau care nu i-a completat
studiile gimnaziale i care nu urmeaz nicio form de educaie i formare profesional n ultimele 4
sptmnii anterioarei anchetei, din totalul populaiei n vrst de 18-24 de ani, exprimat
procentual.
Indicatorul RTP se calculeaz prin anchet, pe baz de eantion naional.
Tabel 5.2.
INDICATORI I VALORI DE REFERIN
Indicator
UE
ROMNIA
Rata
de
Valoa
Obi
Val
Obiec
prsire timpurie re 2008
ectiv 2020 oare 2008
tiv 2020
14,9
10
15,9
11,3
a colii
Fig. 5.17. Rata de prSire timpurie a sistemului educational 2002-2013(Sursa: INS)
33
Din analiza fig. 5.17, se observ la regiunea Nord Est o fluctuatie a ratei de prsire
timpurie a sistemului educational, n sensul scderii pn n 2009 Si apoi creSteri sensibile n
urmtorii ani. La nivelul anului 2013, rata de prsire timpurie a sistemului educational avea
valoarea de 22,5% la nivel regional, fat de cea national de 17,3%.
Pentru atingerea obiectivului asumat de ctre Romnia, sunt necesare politici i eforturi
comune coal comunitate local.
Se impune implementarea unor programe i aciuni de:
- dezvoltare i diversificare a oportunitilor educaionale de reintrare n sistem a tinerilor
(programe de tip A doua ans, realizarea Centrelor Comunitare de nvare Permanent etc.);
- pregtirea prin coal profesional a absolvenilor din nvmntul gimnazial care nu
continu studiile n nvmntul liceal;
- servicii de sprijin educaional prin Centrul Judeean de Resurse i Asisten Educaional.
Procentul elevilor cu nivel sczut al competenelor de citire/lectur (PISA)
Centrul Naional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eantionai de Consoriul
PISA 2009 n data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituii de
nvmnt din Romnia.
n Raportul internaional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt
prezentate urmtoarele informaii de interes general, referitoare la performanele sistemului
educaional romnesc n acest ciclu de evaluare:
pe scala general Citire/Lectur (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, n funcie de
care se face clasificarea final), Romnia ocup poziia 49 din 65 de ri participante, cu un scor
mediu statistic de 424, semnificativ sub media rilor OECD;
pe scala domeniului Matematic scorul mediu obinut este de 427;
pe scala domeniului tiine scorul este de 428.
n ambele situaii rezultatele sunt semnificativ sub media rilor OECD. Rezultatele obinute
pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obinute de Romnia la precedentul ciclu al
programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ri participante), n care domeniul principal a vizat
tiinele. Ultimele rezultate ale Programului internaional pentru evaluarea elevilor (PISA), o
anchet efectuat la nivel mondial privind performanele adolescenilor n vrst de 15 ani la citire,
matematic i tiine, arat c unul din cinci sau 20% are competene sczute de citire. Constatrile
fcute, la fiecare trei ani, de ctre Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE),
arat c Europa a mbuntit uor situaia din 2000 pn n prezent. Sunt necesare eforturi pentru ca
rile UE s i ating obiectivul de mai puin de 15% performane sczute la citire, matematic i
tiine pn n 2020.
Sursa datelor: Raportul internaional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor
Concluzii din analiza ofertei TVET

Concluziile formulate din analiza planurilor de colarizare conduc la nevoia de:
acoperirea raional a nevoilor de calificare n teritoriu;
34
ajustarea intelor PLAI pentru oferta educaional, pe profiluri i domenii profesionale n

acord cu investiiile din ultimii ani i aportul diferitelor ramuri ale economiei la Produsul Intern
Brut;
utilizarea optim a resurselor materiale i umane cu impact n creterea eficienei i calitii
serviciilor;
creterea interesului liceelor tehnologice de a-i diversifica oferta ctre nivelul 3 avansat
(coal postliceal i coal de maitri) n scopul asigurrii unei posibiliti de continuare a
studiilor pentru absolvenii care nu promoveaz examenul de bacalaureat;
soluiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaie i continurii studiilor, n
condiii de anse egale (acces, calitate, varietate de opiuni).
CEREREA DE COMPETENE
Pe baza interviurilor si a chestionarelor aplicate s-a putut formula concluzia ca angajatorii
prefer persoane tinere, care posed un nivel superior al competenelor i abilitilor, uor
adaptabili, care pot lucra cu uurin n echip, care au abiliti de a deservi mai multe utilaje, care
au cunotine de operare PC i au cunotine de limbi strine (limbi strine aplicate).
De asemenea, se pune accent pe persoanele care poseda experiena profesionala in domeniul
solicitat. Dezvoltarea rapid a ntreprinderilor mici i mijlocii din zon impune adaptarea ofertei
colare la solicitrile pieei muncii. Astfel n momentul actual exist solicitri n domeniul fabricrii
produselor din lemn i al industriei textile i pielriei, cu accent preponderent ctre calificrile
profesionale tehnician n industria pielriei, confecioner articole din piele i nlocuitori, cizmar.
PARTENERI ACTUALI I POTENIALI
S-a elaborat un plan de aciune pentru reelele de colaborare la nivel interregional si
internaional (vezi Anexa 4)
Liceul Tehnologic Ion Nistor Vicovu de Sus a ncheiat acorduri de parteneriat cu:
ageni economici in vederea realizrii activitii de practica si angajare (Marelbo Vicovu
de Sus, Bucovina Tex Rdui, Mobar S.A. Rdui, Forestbrod SRL Brodina)
alte uniti colare in scopuri de colaborare (sursa PRAI);
alte instituii sau organizaii: CCD, Consiliul Local, Primrie, Universitatea Stefan cel
Mare Suceava, Camera de Comer, AJOFM, Centrul Judeean de Asisten Psihopedagogic.
SURSELE FINANTARII
Finanare din surse bugetare si extrabugetare
Finanare din bugetul local pentru:
cheltuieli personal
cheltuieli materiale si servicii
cheltuieli burse elevi
cheltuieli de capital
Finanare din venituri proprii:
practica ateliere colare
sponsorizri
Fondul Comitetului Reprezentativ al Prinilor vine in completarea finanrii de la buget si surse
proprii.
II.4. ANALIZA MEDIULUI INTERN
35
PREDAREA SI NVAREA
Obinerea informaiilor privind procesul de predare nvare a fost posibila pe baza analizei
fcute de fiecare catedra, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.
In urma strngerii informaiilor, colectrii si analizrii datelor formulam urmtoarele
judeci :
Profesorii dovedesc o buna cunoatere a curriculum-ului si i stabilesc strategiile de predare

nvare in funcie de standardele de pregtire profesionala, de specificul fiecrui colectiv de elevi
(atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive, de progresul elevilor.
A crescut numrul profesorilor care au adoptat strategii didactice in scopul nvrii centrate pe
elev
Prin metodele de evaluare folosite s-a urmrit promovarea egalitii anselor, evitarea unor
atitudini discriminatorii
Relaiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activitile de nvare s-a urmrit nu
numai facilitarea comunicrii profesor elev, ci si a comunicrii elev elev si dezvoltarea
capacitii de lucru in echipa ( aspect atestat de fisele asistentelor la ore si de proiectele unitilor de
nvare )
S-au gsit modaliti adecvate de descoperire si de stimulare a elevilor performani
La orele de instruire practica si la cele de specialitate s-au manifestat preocupri de a dezvolta

la elevi abiliti practice, spirit economic
Oferta de mijloace de nvmnt si accesorii curriculare este valorificata eficient
Exista o mare dificultate in realizarea performantelor colare la disciplinele care au alocate un

numr mic de ore in planul de nvmnt
Curriculum-ul la decizia scolii nu a reuit totdeauna sa acopere paleta de discipline
Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor elevilor si
ameliorarea lor
Exista nc deficiente in consemnarea ritmica a rezultatelor colare in caietele personale si in

cataloage
Pe baza constatrilor fcute s-au formulat intele si s-au stabilit prioritile in ceea ce privete
aceste inte :
Pregtirea ofertelor de discipline opionale care sa acopere o paleta mai larga de profesii cutate
pe piaa muncii
Monitorizarea si desfurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecionare la

nivelul catedrelor de specialitate
Iniierea si derularea unor cursuri pentru personalul din unitate
Dezvoltarea programelor de parteneriat in vederea aplicrii reformei nvmntului
Activitatea profesorului diriginte va fi centrata pe consiliere si orientare profesionala si pe

stabilirea dialogului cu familiile elevilor
Creterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activa in procesul didactic
MATERIALE SI RESURSE DIDACTICE

La cabinetele si laboratoarele de informatica, fizica, biologie, chimie exist dotarea cu truse,
aparatura, ustensile si substane conform noilor programe colare (fise de gestiune)
Baza materiala a cabinetelor de informatica, la care au acces toti elevii este moderna, existnd
un numr 3 laboratoare informatice.
Toate calculatoarele sunt legate la reteaua internet oferind elevilor posibilitatea unei informari
moderne si actualizate
Biblioteca scolii este dotata cu un numr de peste 24055 de volume, iar 50 % din elevi si 30 %
din personalul didactic au fise si consulta cartile de care dispune biblioteca
Personalul didactic, in proportie de 70% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale

(chestionar)
36
Personalul didactic, in proportie de 75% considera ca prioritate perfectionarea in domeniul

T.I.C.
REZULTATELE ELEVILOR
Eficienta procesului de predare nvare este oglindita de rezultatele elevilor la
concursurile colare, de mediile semestriale si anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat si
admitere in facultate
La examenul de bacalaureat in anul colar 20122013 promovabilitatea a fost de 59 %.
La concursurile colare s-au obtinut rezultate bune i foarte bune
Gradul de promovabilitate al elevilor a fost de 90% in anul colar 2012 2013
Absenteismul elevilor este mare, in special la clasele terminale;
Au existat cazuri de abandon colar, ct i cazuri de retragere de la cursuri cu motivatii sociale

(plecare n strintate cu familia)
CONSILIEREA SI ORIENTAREA VOCATIONALA OFERITA ELEVILOR
S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientarii in cariera;
In planul de actiuni este prevazuta organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a abilitatilor
necesare ocuparii unui loc de munca
Existena psihologului coalar asigur dezvoltarea activitatii de consiliere si sprijin profesorii

diriginti in tratarea diferentiata a elevilor cu nevoi speciale
Cresterea eficientei relatiei diriginte parinte Consiliu profesoral elev pentru o mai buna
comunicare si informare
CALIFICARI SI CURRICULUM
Invatamant liceal de zi
I. Filiera teoretica
Profilul real: specializarea Matematica-informatica
Stiinte ale naturii
Profilul uman: specializarea Stiinte sociale
II. Filiera tehnologica
Profil tehnic: specializarea tehnician in prelucrarea lemnului
Profil tehnic: specializarea tehnician in industria textila
Profil tehnic: specializarea tehnician in industria pielriei
Invatamant profesional de zi
Profil tehnic: specializarea confecioner articole din piele i nlocuitori
Invatamant liceal cu frecventa redusa
Filiera teoretica
Profil uman: specializarea tiinte sociale
RESURSELE MATERIALE SI UMANE
Resurse materiale
In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri: 5 corpuri cladire scoala, un teren sport, un
atelier tamplarie, atelier de croitorie.
Scoala are 41 sali de clasa, 5 laboratoare, 2 ateliere.
Date suplimentare despre unitatea noastra scolara se gasesc pe pagina web a liceului:
www.ltin.ro .
37
Adresa de e-mail la care putem fi contactati este: secretariat.ltin@gmail.com,

grscvicov@yahoo.com.
Resurse umane
Personalul didactic este alcatuit din 103 cadre didactice din care 2 necalificai, 16 sunt fara
definitivat, 28 definitivi, 26 cu gradul didactic II, 31 gradul didactic I, 2 doctorat;
95% dintre prinii chestionai apreciaz favorabil calitatea activitii didactice din unitate (sursa:
chestionar prini);
85% dintre profesorii colii consider c principala valoare a colii este calitatea colectivului
didactic (sursa: chestionar profesori);
95% din personalul administrativ deine o calificare corespunztoare postului ocupat, prestnd
servicii de calitate
Numrul cadrelor pe nivel de calificare

Nr. total de
cadre
didactice
Nr. total de
cadre didactice
calificate
103
101
Absolvent al unei
instituii n
domeniul postului
101
Definitivat
Grad
II
28
26
38
Grad I
Absolvent
cursuri
postunivers
itare
Masterat n
domeniul
specializrii sau
n domeniul
educaiei
Doctorat n
domeniul
specializrii sau n
domeniul educaiei
31
PARTENERIATE SI COLABORARE
Parteneriate cu administratia publica locala care se concretizeaza intr-o serie de actiuni ce au ca
obiect educarea si formarea tinerilor
Parteneriate cu angajatorii din regiune in vederea efectuarii instruirii practice in domeniile :

comert si prelucrarea lemnului
Parteneriate cu alte institutii si organizatii: Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului

Didactic, Universitatea Stefan cel Mare Suceava
Parteneriate sau colaborari cu alte unitati de invatamant de acelasi nivel din tara
Programe si proiecte nationale
Asa cum a fost mentionat si in randurile anterioare, s-a elaborat un plan de actiune pentru
retelele de colaborare interregionale
Proiecte i parteneriate internaionale:
Proiecte desfurate n parteneriat
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Denumirea
proiectului
Nivel de
desfurare
Perioada de
desfurare
Numr de
participani/
beneficiari
Regards croises
Internaional
23.aug.201431.aug.2014
Romnia (Vicovu de Sus) Frana

(Cesson)
Internaional
martie 2014
40
Romnia Ucraina (Crasna)
Internaional
Iulie 2014
10
Romania (Vicovu de Sus) Belarus

(Arhiescopia Ortodox Grodno)
Bucovina
tradiie, cultur
spiritualitate
Cultur si
civilizaie
Parteneri
CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE COLARE I

EXTRACOLARE
39
NR.
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
ACTIVITATEA
14.
15.
Deschiderea festiv a anului colar
Ziua internaional a educaiei

Balul bobocilor
Ziua internaional pentru toleran
Ziua internaional pentru eliminarea
violenei asupra femeii
Unirea Bucovinei cu Romnia
- prezentare istoric
- moment literar artistic
1 Decembrie ziua mondial de lupt
Diriginii
nvtorii
Diriginii
nvtorii
Prof. dirigini de la clasele a
XII-a
nvtorii
Prof. dirigini
nvtorii
Prof. dirigini
Prof. Puha Cristi
Prof. Puha Cristina
Prof. dirigini
mpotriva HIV / SIDA

1 Decembrie ziua naional a
Prof. Galan Petric

Prof. Puha Cristi
Romniei
Prof. Puha Cristina
- prezentare istoric
Prof. Blici Vasile
- moment literar artistic
Prof. Galan Ancuta-Dumitrita

Prof. Puha Cristi
Ziua Internaional a Drepturilor Omului

Concurs de schi i sniu
Prof. Crdei Mihai

nvtorii
16.09.2014
04.10.2014
15.11. 2014
15.11.2014
25.11.2014
28.11.2014
1.12.2014
1.12.2014
10.12.2014
Decembrie
2014
12 -25
Datini i obiceiuri de iarn
Prof. Schipor Vasile
decembrie
nvtorii
Prof. Muntean Anamaria, Prof.
2014
Eminescu Luceafrul poeziei

romneti
Puha Anca Elena, Prof. Sauciuc
- expoziie de carte
- moment artistic
Cristina
Prof. Sauciuc Cristina

Bibl. Bahnean Mihaela
Prof. Puha Cristi
interdisciplinar istorie literatur
Prof. Puha Anca Elena
Concurs epistolar
Campionatul de ah i tenis de mas
17.
Balul Mriorului
Mrioare muzicale program
artistic
15.01.2015

Prof. Teodoriuc Mihai
- expoziie de desene
Unire-n cuget i-n simiri concurs
16.
18.
TERMEN
Direciunea colii
- moment artistic
Mo Ion Roat i Unirea
13.
RESPONSABIL
Prof. Muntean Ana-Maria

Prof. Puha Anca Elena
Prof. Irimescu Marcel
Prof. Ptrucean Petru
Prof. dirigini de la clasele a Xa
nvtorii
40
23.01.2015
23.01.2015
Ianuarie
Februarie
2015
Februarie
2015
Martie 2015
28.02.2015
OBSERVAII
NR.
CRT.
ACTIVITATEA
RESPONSABIL
TERMEN
Prof. Moroan Ancua

19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
Ziua francofoniei
Prof. Ghiuru Viorica
Tinere condeie concurs de creaii
Prof. Gherman Anisia

Prof. din catedra de limba
literare
romn
Concurs spelling
Prof. Nistor Vasile
Concursul internaional de matematic
Prof. Brbu Ctlin Prof.
Kangourou
S lsm pmntul s respire aciune
Prof.Breaban Mihaele
Dir. Prof. Pslar Stelua
de igienizare a spaiilor verzi
Prof. Chachula Angelica

Prof. Borhan Carmen-
Proiecte de mediu concurs de

proiecte
Expoziie de ou ncondeiate i pictur
religioas
Educaie rutier educaie pentru via
Ziua Europei manifestri cultural
artistice
ntlnire cu medicul pentru cunoaterea
de ctre tineri a prevenirii infestrii cu
HIV i a mbolnvirii de SIDA
29.
Concursul Prietenii Pompierilor
30.
Ziua sportului preferat
31.
Balul majoratului
32.
Concursul Sanitarii pricepui

1 Iunie Ziua internaional a copilului
33.
34.
35.
36.
Alexandrina
Prof. Schipor Vasile
Prof. Schipor Constantin
Prof. Borhan CarmenAlexandrina

nvtorii
Prof. Procopov NicoletaValentina
nvtorii
Prof. dirigini de la clasele a
XI-a
- concursuri

Direciunea colii
premierea elevilor
Aprilie 2015
Aprilie 2015
29 Aprilie
2015
Aprilie 2015
Aprilie mai
9 Mai 2015
nvtorii, Diriginii
ncheierea anului colar serbri,
Aprilie 2015
Diriginii, nvtorii
- expoziie de desene
circulaie
Martie
2014
Prof. Nistor Vasile
Concursul Cea mai bun patrul de
Mai 2015
nvtorii
- program artistic
nfrumusearea localitii
20.03.2015
Prof. dirigini
Mai 2015
Mai 2015
Mai 2015
Mai 2015
Mai Iunie
2015
2.06.2015
Iunie 2015
nvtorii
Prof. Schipor Constantin
Iunie 2015
nvtorii
Conducerea scolii
Dirigintii
nvtorii
REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE

41
20.06.2015
OBSERVAII
PUNCTE TARI
echipa manageriala competenta si responsabila, dialog eficient pe toate nivelurile
ponderea insemnata a specialistilor in domeniu a tinerilor in total personal angajat
schimburi de experienta intre elevi si cadrele didactice din scoala noastra cu elevi si cadre
didactice din scoli similare din tara
existena unui cabinet de consiliere psihopedagogic
existenta retelei de calculatoare conectate la Internet, ce deserveste toate sectoarele scolii
rezultatele obtinute la olimpiade si concursuri scolare atesta nivelul de performanta in

pregatirea de specialitate a elevilor
interesul manifestat de majoritatea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului de pregatire

profesionala generala si de specialitate
existenta unor parteneriate solide cu institutii si agenti economici locali

PUNCTE SLABE
lipsa unei baze moderne de practica necesara pregatirii de specialitate in domeniu
conservatorismul si inertia manifestate de unele cadre didactice in fata schimbarilor inerente din
peisajul educational
rezultate relativ modeste la examenele naionale i olimpiade colare;
lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonrii in predare si evaluare;
motivaie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulumire, tendine de

a exagera rolul propriu in succesele elevilor
insuficienta implicare a parintilor in demersul scolar
calitatea necorespunzatoare a grupurilor sanitare
rata scazuta a profesorilor care utilizeaza calculatorul in procesul instructiv educativ

ACTIVITILE PRIVIND DEZVOLTAREA STABILITE N URMA AUTOEVALURII
Actualizarea bazei de practica prin:
Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin
utilizarea unor medotde de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea absenteismului
scolar
Stimularea interesului parintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor
actiuni comune la care sa participe si elevii si parinti
Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de initiere
Utilizarea softurilor educationale si a programului AEL intr-o masura mai mare si la mai multe
discipline scolare
II.5. ANALIZA SWOT
In concordanta cu cerintele economiei de piata si cu procesul de reforma al invatamantului
romanesc, colectivul de cadre didactice al Liceului Tehnologic Ion Nistor Vicovu De Sus Suceava
urmareste, prin permanenta activitate de perfectionare si autoperfectionare, formarea unui absolvent
autonom, responsabil, in masura sa decida asupra propriei cariere
PUNCTE TARI
Liceul este principalul punct de atractie
pentru populatia scolara din localitile limitrofe
orasului Vicovu de Sus
Unitatea dispune de personal didactic

calificat
An de an, un numar mare de absolventi sunt

admisi la diferite forme de invatamant superior.
PUNCTE SLABE
Inertia unor cadre didactice in acceptarea
noului si, in special, in regandirea relatiei
profesor elev
Existenta inca a unui numar de elevi
mediocri si slab pregatiti, in special la
invatamantul profesional
Uzura morala si fizica a unor dotari din
42
Examenul de competenta profesionala

sustinut de elevii nostri la sfarsitul fiecarui
ciclu de invatamant da posibilitatea integrarii
rapide pe piata fortei de munca
Rezultate bune la olimpiade si concursuri

scolare
Implicarea
consiliului
elevilor
in
complexitatea vietii scolare
Implicarea Consiliului Reprezentativ al

Parintilor si a comunitatii locale in viata scolii
Implicarea cadrelor didactice si a elevilor in

proiecte naionale de pregatire si finantare
O buna colaborare cu partenerii
Organizarea de cursuri de invatamant cu

frecventa redusa pentru adultii care doresc sa isi
completeze studiile.
OPORTUNITATI
laboratoarele si cabinetele scolii

O insuficienta dotare cu aparatura de
multiplicare a materialelor didactice, necesare
imbunatatirii procesului instructiv educativ
Implicarea
deficitara a parintilor in
demersurile scolii
Plecarea parintilor la munca in strainatate are
reprecusiuni directe asupra comportamentului
elevilor, reflectate in special in absenteismul
scolar
O baza de practica in liceu care mai suporta
imbunatatiri
Administratia locala sprijina, la solicitarea

noastra, activitatea scolii, prin finantarea
cheltuielilor de intretinere si prin participarea la
diverse activitati scolare si extrascolare.
Institutiile culturale din oras asigura un

cadru educational si cultural ridicat pentru
realizarea competentelor stiintifice, culturale si
estetice
Politia orasului si Jandarmeria sprijina

activitatile de combatere a fenomenului
infractional, a delicventei juvenile, precum si
activitatile de educatie moral civica si rutiera.
Parohia ortodoxa locala contribuie la

educatia moral crestina a elevilor
Pregatirea deosebita si profesionalismul

cadrelor didactice constituie garantia unei
activitati instructiv educative de cea mai buna
calitate
Sistem de transport al elevilor n regim

propriu i privat eficient;
Continuarea
derulrii
Programelor
guvernamentale de susinere a elevilor
provenind din familii cu venituri mici (Bani de
liceu, bursa profesional, Euro200);
Diminuarea
motivatiei tinerilor pentru
invatatura
Mentinerea
unei rate ingrijoratoare de
absenteism scolar
Cresterea
abandonului scolar, datorita
conditiilor sociale precare
Se estimeaz c numrul tinerilor cu vrste
cuprinse ntre 14 i 19 ani va scdea cu 30% n
urmtorii 10 ani
Numrul mare de elevi cu prini plecai n
strintate
Mediul infracional ridicat, specific unei
localiti de frontier;
II.6.
REZUMATUL
DEZVOLTARE
AMENINTARI
ASPECTELOR
PRINCIPALE
CARE
NECESIT
DETALII PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALA A PERSONALULUI

Cadrele didactice din scoala noastra realizeaza o perfectionare in vederea sustinerii
examenelor de acordare a definitivarii si a gradelor didactice II si I in invatamant.
In afara de aceasta activitate, exista un interes sustinut pentru imbunatatirea calitatii actului
didactic, motiv pentru care un numar mare de cadre didactice au participat la activitati de formare la
nivel judetean si national. Astfel cursurile pe care le-au urmat au fost
Abilitare in proiectare didactica
43
Metodologia predarii-invatarii pe baza noului Curriculum national

Proiectarea de curriculum la decizia scolii
Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice
Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiei in educatie
Curs intensiv de limba engleza
Managementul proiectelor
Principii si practici in elaborarea de proiecte
Identificarea surselor de finantare a proiectelor
Invatarea centrata pe elev
Educatia pentru calitate
Formarea continu a profesorilor de matematic i tiine economice n societatea cunoaterii
Valorificarea participarii la cursul de formare continua s-a efectuat prin :

Diseminare in colectivul profesoral
Diseminare n cadrul comisiilor metodice
Diseminare in cadrul cercurilor pedagogice pe discipline
Impartasirea experientei in lectoratele cu parintii
Desfasurarea de activitati de consiliere prin Consiliul Elevilor si Comisia Dirigintilor
Initierea de proiecte europene, parteneriate scolare
DEZVOLTAREA CURRICULAR
Stabilirea obiectivelor pe termen mediu i lung.
Planificarea numrului de clase pentru fiecare specializare.
Diversificarea planului de colarizare prin introducerea treptat n fiecare an de studiu, pe lng
specializrile existente, a altor specializri care au cerin pe piaa muncii.
Repartizarea numrului de ore aparinnd trunchiului comun.
Proiectarea i dezvoltarea disciplinelor opionale prin adaptarea ofertei de nvare la specificul
local, la nevoile i interesele elevilor.
Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare i a criteriilor cunoscute.
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

ELEVI
Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, n vederea atragerii tinerilor capabili de
performan colar.
Intensificarea activitilor de consiliere privind orientarea colar i profesional pentru elevii
claselor terminale.
Sprijinirea activitilor Consiliului elevilor.
CADRE DIDACTICE
Evidena clar a profesorilor nscrii la gradele didactice.
Popularizarea activitii de informare i perfecionare a Casei Corpului Didactic.
Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile n procesul de nvmnt.
ECHIPA MANAGERIAL I ADMINISTRATIV
Stabilirea planurilor operaionale anuale i semestriale.
Crearea unui climat afectiv propice desfurrii procesului de nvmnt.
Elaborarea tematicii edinelor Consiliului de administraie, pe baza diagnozei i prognozei.
Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit i a gradaiei
de merit.
Organizarea unor ntlniri cu sponsorii i stabilirea unor parteneriate locale i naionale.
Colaborarea cu prinii, prin Consiliul Reprezentativ al Prinilor.
ATRAGEREA DE RESURSE FINANCIARE I DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE
44
Optimizarea /activitilor de management financiar, n vederea identificrii unor noi resurse

financiare, prin activiti extrabugetare, donaii, sponsorizri i stabilirea unor parteneriate locale i
naionale.
Dezvoltarea bazei didactico-materiale n laboratoare i cabinete, prin dotare i autodotare.
Modernizarea infrastructurii unitii colare.
Achiziionarea de materiale informative i mijloace audio-vizuale care s completeze baza
material a cabinetului de consiliere i orientare.
Modernizarea bibliotecii colare, prin amenajarea unei sli de lectur cu calculatoare conectate la
internet i deschiderea unei mini-librrii care va fi utilizat i n pregtirea practic a elevilor.
INTE STRATEGICE
1. Dezvoltarea capacittii de management n nvatamnt
OBIECTIV: Cresterea calitatii procesului instructiv-educativ
2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
OBIECTIV: Cresterea ponderii calificarior n sectoarele prioritare transformnd retaua
scolara ntr-o structura flexibila, deschisa n permanenta spre cerintele angajatorilor (piata fortei de
munca) si n concordanta cu tendintele de dezvoltare socio-economica a comunitatii
3. Dezvoltarea parteneriatului social
OBIECTIV: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului n
parteneriat cu comunitatea locala n vederea sprijinirii nvatamntului profesional si tehnic.
Dezvoltarea relatiilor de parteneriat la nivel national si international
4. mbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
OBIECTIV: Dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri (diriginti) n utilizarea
unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea informatiilor certe despre lumea ocupatiilor
si valorificarea fiecarei discipline scolare n aceasta directie
5. Cresterea calitatii procesului educational
OBIECTIV: ntelegerea temeinica a conceptului de nvatare centrata pe elev si de a
elabora strategii de implementare a acestui concept. Cunoasterea planurilor de nvatamnt, a
standardelor de pregatire, a curriculelor. mpartasirea exemplelor de buna practica ntre profesori si
a metodelor si tehnicilor de mbunatatire a calitatii actului de predare
6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii
sociale.
OBIECTIV: Dezvoltarea competentelor profesorilor si a personalului auxiliar in
cunoasterea si vehicularea informatiilor referitoare la elevii cu cerinte educationale speciale.
Promovarea mbunatatirii managementului comportamentului pozitiv n rndul elevilor.
45
Partea a III-a
PLANUL OPERAIONAL
An colar 2014-2015
PRIORITATEA NR. 1: Dezvoltarea capacittii de management n nvatamnt
Obiectiv: Cresterea calitatii procesului instructive-educativ
inta: Cadrele didactice si elevii; realizarea unei reforme educationale eficiente
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) Aplicarea prevederilor Legii calitatii i a
Legii privind descentralizarea nvamntului preuniversitar, precum si a noilor planuri de nvatamnt pentru ciclul superior al liceului
Aciuni pentru atingerea
obiectivului: (ce anume trebuie
s se ntmple?)
ntlnirea Comisiei pentru
evaluarea si asigurarea calitatii
pentru a discuta strategiile pentru
anul scolar 2013-2014 n
conformitate cu Legea calitatii
Rezultate ateptate
(msurabile)
Implicarea fiecarui membru al

CEAC n realizarea sarcinilor
specifice
Interpretarea rezultatelor
Realizarea rapoartelor de
obtinute,diseminarea n cadrul
monitorizari interne la interval de fiecarei catedre a acestor
2 luni
rezultate si a masurilor de
mbunatatire necesare
Data pn la care vor

fi finalizate
Persoana /
persoanele
responsabile
Indicatori de realizare
Sursa de finanare
14 septembrie 2014
Dir. Ctlin Brbu

Membrii CEAC
4 edine anuale
Pe parcursul anului
colar din 2 n 2 luni
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Membrii CEAC
6 rapoarte de monitorizare
intern
Bugetul colii
Realizarea de asistente la lectii,

analizarea lectiilor asistate
mbunatatirea activitatii la clasa

a tututor cadrelor didactice.
Efectuarea a cel putin 2 asistente 30 mai 2015
pe semestru la fiecare cadru
didactic
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
100 asistene efectuate

semestrial
Gestionarea corespunzatoare a
conflictelor din cadrul scolii
(elev-elev, profesor-elev, profesorclasa)
Diminuarea accentuata a
conflictelor la nivelul scolii.
Imbunatatirea relatiilor
interumane
iunie 2015
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Realizarea de lecii
demonstrative la dirigenie
iunie 2015
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Cunoasterea temeinica a
curriculelor scolare si a
standardelor de pregatire
profesionala
septembrie 2015
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Procese verbale de edin
Urmarirea permanenta a miscarii

elevilor, a completarii
documentelor scolare
Gestionarea corecta si la timp a

tuturor cererilor de transfer ale
elevilor, precum si a actelor de
studii si a registrelor matricole
Anul colar
2014-2015
Dir. Ctlin Brbu

Rapoarte semestriale
Dir.adj. Stelua Pslar privind micarea elevilor
ntocmirea unui proiect de buget

realist si n conformitate cu
nevoile scolii
Gestionarea eficienta a
fondurilor
Noiembrie 2014
Anul colar
2014-2015
Atragerea de fonduri
extrabugetare din sponsorizari si
donatii
Implicarea membrilor
comunitatii (agenti economici,
diferii sponsori) n dotarea i
modernizarea scolii
Anul colar
2014-2015
Dir. Ctlin Brbu

Administrator
Proiect de buget ntocmit
financiar Elena
Cornea
Minim trei contracte/
Dir. Ctlin Brbu
parteneriate cu ageni
Dir.adj. Stelua Pslar
economici/sponsori
Monitorizarea situatiei elevilor

dupa absolvire
Cunoaterea situaiei
absolvenilor
Septembrie 2014
Aplicarea unor concepte si

metode moderne ale
managementulu strategic si
institutional
Participarea tuturor cadrelor
didactice la Consiliile profesorale,
la sedintele de catedre si la
cercurile pedagogice, avnd ca
tema prezentarea si cunoasterea
curriculei scolare si a cerintelor de
piata
Cresterea calitatii procesului

instructive-educativ
47
Raport anual privind

Dir. Ctlin Brbu
inseria profesional a
elevilor
Bugetul colii
Bugetul colii
Bugetul colii
Resurse
extrabugetare
Bugetul colii
Monitorizarea pregatirii elevilor

pentru examenele de absolvire si
bacalaureat
Procentul de promovabilitate la
examenul de bacalaureat cel
putin 70%.
Procentul de promovabilitate la
Evaluare Naional cel putin
90%
Monitorizarea frecventei elevilor

att la cursurile teoretice ct si la
instruire practica
Frecventa medie pe scoala la

sfrsitul anului scolar va fi cel
putin 85% din totalitatea
cursurilor, iar ponderea elevilor
cu note scazute la purtare sub 4
de 3%
Raport al responsabililor
comisiilor metodice
privind desfurarea
pregtirii suplimentare
Anul colar
2014-2015
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
iunie 2015
Diriginii
Comisia de
Raport lunar privind
monitorizare a notrii
prezena elevilor la cursuri
ritmice i a frecvenei
elevilor
Participarea personalului didactic,

n special a celor care nu au mai
aboslvit cursuri de formare n
vederea dezvoltarii abilitatilor de
Creterea gradului de utilizare a
utilizare a tehnicii de calcul, a
iunie 2015
Dir. Ctlin Brbu
TIC de ctre profesori
noilor echipamente existente n
procesul de nvmnt, precum si
pentru dobndirea cunostintelor
necesare predarii noilor tehnologii
PRIORITATEA NR. 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
20 profesori, ingineri si
maistri instructori formati
Bugetul colii
Bugetul colii
Fonduri
extrabugetare
Obiectiv: Cresterea ponderii calificarior n sectoarele prioritare transformnd retaua scolara ntr-o structura flexibila, deschisa n permanenta spre cerintele
angajatorilor (piata fortei de munca) si n concordanta cu tendintele de dezvoltare socio-economica a comunitatii
inta: Realizarea planului de scolarizare. Grad optim de ocupare a claselor de Liceu filiera teoretic, tehnologic i a claselor de nvmnt profesional
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) Tendintele demografice vor afecta fluxul de
intrari n sistemul IPT, imprimnd redimensionarea planului de scolarizare i schimbari n structura economica a zonei
s se ntmple?)
Evaluarea tendintei demografice
n comunitatea local
Rezultate ateptate
(msurabile)
Data pn la care
vor fi finalizate
Cunoasterea efectivelor de
populatie scolara n vrsta de 14- Octombrie 2014
19 ani
48
Persoana / persoanele
responsabile
Dir.adj. Florin
Gheorghi Psiholog
colar
Analiza PLAI
Sursa de finanare
Evaluarea schimbarilor n
structura economica a zonei
Cunoasterea tendintelor de
dezvoltare a unor ramuri
industriale n perioada 20072013
Octombrie 2014
Dir.adj. Florin
Gheorghi
Analiza PLAI
Evaluarea structurii fortei de

munca prognozate
Cunoasterea noilor meserii

(calificari profesionale) cerute,
precum si a noilor abilitati
necesare absolventilor
Octombrie 2014
Analiza PLAI
Parteneriate cu agentii economici
Creterea gradului de implicare a

agenilor economici n activitatea Iunie 2015
colii
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Cresterea gradului de
absorbtie la cel putin
70%
Bugetul colii
Dir. Ctlin Brbu

Realizarea n totalitate a
planului de scolarizare
Realizarea unei retele
scolare
Bugetul colii
Dir. Ctlin Brbu
Realizarea planului de
colarizare
Bugetul colii
Dir. Ctlin Brbu
Inspecie autorizare
ARACIP
Introducerea specializrii
Bugetul colii
filologie la profilul
Resurse extrabugetare
uman. ncepnd cu anul
colar 2015-2016
Parteneriate cu scolile gimnaziale Colaborare instutuional
Iunie 2015
Fundamentarea planului de
scolarizare pentru anul scolar
2015-2016
nscrierea elevilor n clasele i la

specializrile n care unitatea
Februarie 2015
pregtete meseriai i tehnicieni
Introducerea unei noi specializri

pentru a diversifica oferta
educaional a colii. Introducerea
specializrii filologie la profilul
uman.
Co-interesarea agentilor
economici
Cresterea absorbtiei pe piaa
muncii
Interes crescut pentru scoala
An colar
2014-2015
PRIORITATEA NR. 3: Dezvoltarea parteneriatului social

Obiectiv: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului n parteneriat cu comunitatea locala n vederea sprijinirii nvatamntului
profesional si tehnic. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat la nivel national si international
inta: Stabilirea unei noi strategii a Liceului Tehnologic privind colaborarea cu partenerii; Recunoasterea Liceului Tehnologic ca participant (partener) important n
dezvoltarea comunitatii, furnizor de personal calificat; Cresterea prestigiului Liceului Tehnologic si prin relatii de colaborare (parteneriat) pe plan national si
international
49
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) Insuficienta sustinere a procesului de
nvatamnt din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor n asigurarea bazei materiale pentru instruire practica; Implicarea redusa a angajatorilor pentru
organizarea stagiilor de practica; Slaba constientizare a rolului parintilor ca parteneri
s se ntmple?)
Rezultate ateptate
(msurabile)
Data pn la care
vor fi finalizate
responsabile
Sursa de finanare
Realizarea unor relatii de

parteneriat cu celelalte colegii
tehnice, grupuri scolare si scoli
generale din zona
mpartasirea exemplelor de buna

practica cu alte scoli,
cunoasterea de catre elevii din
Mai 2015
gimnaziu a caracteristicilor si
beneficiilor nvatamntului
profesional si tehnic
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Minim trei parteneriate

realizate cu licee din zon
Bugetul colii
Realizarea de parteneriate cu
unitati scolare din tara si
strainatate
mbunatatirea calitatii
nvatamntului profesional si
tehnic.
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Realizarea unui parteneriat

cu coala Gimnaziala
Crasna, regiunea Cernui,
Ucraina
Bugetul colii
mbunatatirea relatiilor de
parteneriat cu parintii n vederea
antrenarii acestora n ntregul
proces instructiv-educativ din
scoala
O mai buna colaborare scoala

familie, profesor-elev parinte.
Elaborarea si apoi semnarea de
catre toti parintii a acordului de Noiembrie 2014
educatie.
Realizarea unui forum on-line de
comunicare cu prinii
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Procese verbale ale

edinelor efectuate
nfiinarea unui blog
Bugetul colii
Mai 2015
PRIORITATEA NR. 4: mbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
Obiectiv: Dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri (diriginti) n utilizarea unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea informatiilor certe despre
lumea ocupatiilor si valorificarea fiecarei discipline scolare n aceasta directie
inta: mbunatatirea abilitatilor n acordarea de consultanta si asistenta pentru orientare; Asigurarea suportului informational adecvat pentru profesori consilieri si
diriginti
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) Procesul de consiliere se asigura respectnd
traseul: profesori consilieri - diriginti - elevi. Pe acest traseu s-au identificat o serie de probleme cum ar fi: lipsa de informatii la dispozitia profesorilor consilieri si
dirigintilor privind situatia actuala a pietei fortei de munca; prognoze pe termen mediu si lung; abilitati relevante pentru afirmare corespunzatoare. Rezultatele se
regasesc n sistemul IPT si n rndul elevilor claselor a VIII-a
Rezultate ateptate
Data pn la care Persoana / persoanele
Sursa de finanare
(msurabile)
vor fi finalizate
responsabile
s se ntmple?)
50
Repartizarea dirigintilor pe clase

si constituirea Comisiei
dirigintilor
mbunatatirea abilitatilor
dirigintilor consilieri n dialogul
elev - profesor
Consilierea profesorilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de
relationare profesor-elev
1 septembrie 2014
Consiliul de
administraie
Decizii de numire a
diriginilor ntocmite
Bugetul colii
Consolidarea abilitilor
dobndite de profesori
Conform graficelor
Consilier educativ
Dir. Ctlin Brbu
Dir.adj. Florin
Gheorghi
Procese verbale ale

ntlnirilor
Bugetul colii
Consilierea elevilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de
relationare
Testarea elevilor privind

abilitatile dobndite
Conform graficelor
Teme ale activitilor de

dirigenie/consiiere
Bugetul colii
Monitorizarea si evaluarea
progresului elevilor
Evaluarea cunostintelor elevilor

apreciai conform punctajului
iunie 2015
Rapoarte statistice
Bugetul colii
Dir.adj. Florin
Gheorghi
Consilier educativ
Psiholog colar
Numr absolveni ncadrai

pe piaa muncii
Bugetul colii

Dir.adj. Florin
Gheorghi
Oferta de colarizare
Bugetul colii
Consilierea elevilor din clasele

terminale privind cariera
Consilierea tuturor elevilor din

anii terminali
Elaborarea ofertei de scolarizare

pentru anul scolar 2015-2016 si
tiparirea de materiale de
prezentare;
Prezentarea ofertei de scolarizare
parintilor absolventilor claselor a
VIII-a si absolventilor claselor a
X-a;
Ziua Porilor deschise.
Sptmna meseriilor
Tiprirea a aproximativ 500 de

exemplare de pliante cu oferta de
scolarizare i creterea
numrului de absolveni de clasa
a VIII-a care opteaz pentru
iunie 2015
unitatea noastr; Participarea
unei delegaii din cadrul scolii la
sedintele cu parintii absolventilor
claselor a VIII-a.
iunie 2015
Consilier educativ
Diriginii
Psiholog colar
Dir.adj. Florin
Gheorghi
Toi profesorii
PRIORITATEA NR. 5: Cresterea calitatii procesului educational

Obiectiv: ntelegerea temeinica a conceptului de nvatare centrata pe elev si de a elabora strategii de implementare a acestui concept. Cunoasterea planurilor de
nvatamnt, a standardelor de pregatire, a curriculelor. mpartasirea exemplelor de buna practica ntre profesori si a metodelor si tehnicilor de mbunatatire a calitatii
actului de predare
inta: Propagarea bunelor practici la nivelul scolii n ceace priveste nvatarea centrata pe elev
51
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) n prezent exista o serie de mecanisme prin
care bunele practici se pot propaga. Un numar de profesori utilizeaza cu success, cu preponderen, nvatarea centrata pe elev si si aleg strategiile de predare n
concordanta cu stilurile de nvatare ale elevilor, iar aceast experien trebuie mprtit i profesorilor debutani sau fr prea ndelungat experien didactic.
s se ntmple?)
Evaluarea stilurilor de nvatare
ale elevilor
Programarea activitatilor de
nvatare prin planificarile
calendaristice.
Elaborarea planificarilor
calendaristice
Aplicarea nvatarii centrate pe
elev
Elaborarea la nivelul tuturor

catedrelor a unor teste de
Evaluare a cunostintelor si a
progresului realizat de elevi
Elaborarea de Curriculum n
Dezvoltare Locala (CDL)
adecvate cerintelor comunitatii
Rezultate ateptate
(msurabile)
Data pn la care
vor fi finalizate
Cunoasterea stilurilor de nvatare

ale elevilor tuturor claselor a IX- Octombrie 2014
a
Planificari (programe de nvatare
planuri de lectii) structurate
pentru a promova si ncuraja
nvatarea individuala centrata pe
elev
Programele de nvatare raspund
aspiratiilor si potentialului
elevilor
Elevii sunt familiarizati cu
diferite activitati (forme) de
evaluare formativa si sumativa
nainte de evaluarea finala
Responsabilizarea elevilor
pentru propriul proces de
nvatare (si cunosc punctele tari
si slabe)
Implicarea elevilor n evaluarea
propriilor progrese
Monitorizarea progresului
elevilor
Responsabilizarea parintilor
pentru progresul elevilor
Identificarea nevoilor si
intereselor angajatorilor,
organizatiilor si comunitatii
Participarea activa a agentilor
economici la procesul de
nvatare
responsabile
Sursa de finanare
Dir. adj. Stelua Pslar

Psiholog colar
Fie psihopedagogice
Bugetul colii
An colar
2014-2015

Dir.adj. Florin
Gheorghi Psiholog
colar
Planificri calendaristice,
proiecte didactice care
aplic nvarea centrat
pe elev
Resurse umane
An colar
2014-2015
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Gheorghi Psiholog
colar
Fie de progres
Bugetul colii
Aprilie 2015
Dir.adj. Florin
Gheorghi
Catedra Tehnologii
CDL elaborat i aprobat
Bugetul colii
52
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Numr de interasistene /
Gheorghi
lecii desfurate
Responsabilii comisiilor
metodice
Resurse umane
Organizarea de interasistene sau

lectii deschise urmate de analiza
n cadrul catedrelor
Valorificarea bunelor practici
Participarea elevilor la
concursurile scolare, fazele pe
scoala, judetene si nationale
Obtinerea unor rezultate bune la

An scolar
concursurile locale, judetene,
2014-2015
nationale sau internationale.
Dir. Ctlin Brbu

Diplome / premii obinute
metodice
Bugetul colii
Organizarea de diferite activitati

n cadrul colii i al fiecarei
catedre pentru contientizarea
rolului activ al scolii n
dezvoltarea personal a tinerilor
Organizarea a diferite activitati

la nivelul colii i al fiecarei
catedre n vederea atingerii
obiectivelor propuse si
indicatorilor din Legea Calitatii.
- organizarea de referate i
comunicri ale elevilor;
- vizite la muzee i diferite
locauri de cult;
- realizarea de portofolii i alte
proiecte n echip ale elevilor nu Anul colar
numai pe support de hrtie, ci i 2014-2015
electronic, pe CD;
- organizarea de festiviti zilei
Liceului ,dedicate zilei naionale,
Unirii Principatelor, proclamrii
Independenei de stat, zilei
Europei i a comemorrii
Holocaustului;
- organizarea de festiviti de tip
Ziua Mriorului i Balul
bobocilor;
- organizarea unui simpozion
Dir. Ctlin Brbu

Dir.adj. Florin
Activiti CSE cu elevii
Gheorghi
colii
metodice
Bugetul colii
An colar
2014-2015
PRIORITATEA NR. 6: Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii social
53
Obiectiv: Dezvoltarea competentelor profesorilor si a personalului auxiliar in cunoasterea si vehicularea informatiilor referitoare la elevii cu cerinte educationale
speciale. Promovarea mbunatatirii managementului comportamentului pozitiv n rndul elevilor.
inta: Informarea ntregului personal didactic si auxiliar despre incluziune.
Context: (Scurt descriere a problemei i a motivelor pentru care reprezint un aspect care necesit mbuntire) Procesul de consiliere se asigura respectnd
traseul: profesori consilieri diriginti elevi; consilieri parinti; consilieri personal auxiliar.
obiectivului: (ce anume trebuie s
se ntmple?)
Rezultate ateptate
(msurabile)
Data pn la care
vor fi finalizate
responsabile
Sursa de
finanare
Toi profesorii
Diriginii
Psiholog colar
Categorii i numr de elevi

identificai
Bugetul colii
Identificarea elevilor cu cerine

educative speciale
Evaluarea elevilor respectivi,

prin chestionare, de consilierul
psiholog colar
Informarea i consilierea parintilor

pentru a-i constientiza asupra
acceptarii si sprijinirii elevilor cu
cerinte educationale speciale pentru
a nu intelege incluziunea ca un pas
inapoi pentru propriii copii.
Informarea i Consilierea
prinilor elevilor respectivi
pentru a nelege situaia n care Noiembrie 2014
se gsesc copiii lor, care au
Permanent
nevoie de sprijin special n
educaie.
Dir. Ctlin Brbu

Diriginii
Psiholog colar
Lectorate/consiliere cu
prinii
Resurse umane
Colaborarea cu personalul medical

pentru cunoasterea procedurilor de
prim ajutor.
Informarea profesorilor pentru

cunoasterea procedurilor de
prim ajutor

Toate cadrele didactice

sunt informate
Resurse umane
Octombrie 2014
Noiembrie 2014
54
Partea a IV-a
CONSULTARE, MONITORIZARE I EVALUARE

IV.1. CONSULTARE
ACIUNI N VEDEREA ELABORRII PAS:
1. Stabilirea echipei de lucru i a responsabilitilor.
2. Informarea partenerilor sociali n legtur cu procesul de elaborare a PAS
3. Culegerea informaiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, prinilor,
profesorilor colii, inspectorilor colari, agenilor economici, autoritilor locale, altor parteneri
interesai n formarea profesional; discuii colective i individuale cu principalii actori implicai
n formarea profesional; interpretarea datelor statistice la nivel regional i local. Aceste informaii
au fost corelate cu prioritile identificate la nivel regional i local prin PRAI i PLAI.
4. Colaborarea cu celelalte coli din jude pentru colectarea i prelucrarea informaiilor n vederea
analizei mediului extern.
5. Stabilirea prioritilor, obiectivelor i domeniilor care necesit dezvoltare.
6. Prezentarea prioritilor, obiectivelor i domeniilor care necesit dezvoltare spre consultare
personalului colii, n cadrul Consiliului profesoral i n cadrul edinelor de catedr, elevilor colii,
n cadrul Consiliului elevilor, prinilor, n cadrul ntlnirilor cu prinii i partenerilor sociali cu
care coala are relaii de parteneriat.
7. Structurarea sugestiilor formulate n urma consultrilor i, pe baza acestora, a reformularea
obiectivelor prioritilor.
8. Elaborarea planurilor operaionale.
SURSE DE INFORMARE:
Documente de proiectare a activitii colii (documente ale catedrelor, comisiei diriginilor,
Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al prinilor, documente care atest parteneriatele
colii, oferta de colarizare)
Documente de analiz a activitii colii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de
Administraie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale colii
secretariat, administraie, contabilitate, bibliotec)
Documente de prezentare i promovare a colii
Site-uri de prezentare a judeului Suceava
PRAI Nord-Est
PLAI Suceava
Anuarul statistic al judeului Suceava, ediia 2003
Date statistice - AJOFM Suceava
Chestionare, discuii, interviuri
Rapoarte scrise ale ISJ i MEC ntocmite n urma inspeciilor efectuate n coal
55
IV.2. MONITORIZAREA I EVALUAREA

Implementarea PAS-ului va fi realizat de ctre ntregul personal al colii.
Procesul de monitorizare i evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:
ntlniri i edine de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
prezentarea de rapoarte semestriale n cadrul Consiliului profesoral i al Consiliului de

Administraie;
Corectare periodic i actualizare.

Programul activitii de monitorizare i evaluare
Responsabilitatea
monitorizrii i
evalurii
Frecvena
monitorizrii
Datele ntlnirilor de
analiz
Ctlin Brbu
lunar
noiembrie
februarie,
Monitorizarea periodic a
implementrii aciunilor
individuale
Ctlin Brbu
Florin Gheorghi
Stelua Pslar
semestrial
decembrie
iunie
Urmrirea progresului n
atingerea intelor.
Ctlin Brbu
Florin Gheorghi
Stelua Pslar
anual
Iulie
Consiliul de
administraie al
colii
anual
Septembrie
Consiliul de
administraie
anual
Iulie
Tipul activitii
Intocmirea seturilor de
date care s sprijine
monitorizarea intelor
Stabilirea impactului
asupra comunitii
Evaluarea progresului n
atingerea intelor.
Actualizarea aciunilor din
PAS n lumina evalurii
56
ANEXE
ANEXA 1:
OFERTA EDUCAIONAL
An colar 2014 / 2015
Nr.
crt.
Nivel de
nvmnt
1.
2.
Precolar
Primar
7.
Gimnazial
11.
Liceal
Nr.
clase
4
2
2
3
2
3
2
2
3
3
2
2
3
4
2
2
2
3
4
4
5
4
1
IX
X
XI
XII
X
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Frecven
redus
Frecven
redus
Frecven
redus
Frecven
redus
Frecven
redus
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
IX
X
XI
XII
IX
XI
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
Zi
1
1
1
1
1
1
Profil
Domeniul
Specializarea
Clasa
Teoretic
Real
Matematic
informatic
pregtitoare
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
IX
X
XI
XII
IX
X
XI
XII
IX
Uman
Tehnologi
c
37.
Forma de
nvmnt
Filiera
Tehnic
tiine ale
naturii
tiine
sociale
XI
XII
XIII
Industrie
textil i
pielrie
Tehnician n
industria
textil
Industrie
textil i
pielrie
Fabricarea
produselor
din lemn
Tehnician n
industria
pielriei
Tehnician n
prelucrarea
lemnului
Industrie
textil i
pielrie
Confecioner
articole din
piele i
nlocuitori
57
1
2
2
4
1
1
0
1
1
Nr.
crt.
Nivel de
nvmnt
coala
profesional
40. Gimnazial A doua

ans
Profil
Domeniul
Specializarea
Clasa
Forma de
nvmnt
Nr.
clase
Tmplar
universal
IX
Zi
Fabricarea
produselor
din lemn
-
An I
An II
An III
An IV
A doua
ans
A doua
ans
A doua
ans
A doua
ans
Filiera
58
1
1
1
ANEXA 2:
INFORMAII PRIVIND RESURSELE UMANE
Personalul de conducere:
Director
(numele i
prenumele)
Calificarea
BRBU
ANGELO
CTLIN
PROFESOR
Gradul
didactic
Modalitatea
numirii pe
funcie
Unitatea de
nvmnt la
care are norma
de baz
Unitatea de
nvmnt la
care este titular
(dac e cazul)
DELEGATIE
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
LICEUL
TEHNOLOGIC
ION NISTOR
VICOVU DE
SUS
Vechime
la
catedr
Documentul
de numire
n funcie
16
Decizie ISJ
2849/29.08.2
013
DELEGATIE
DELEGATIE
Observaii dac este

cazul
(directorul
este cadru
didactic cu
studii n
strintate
echivalate /
neechivalat
e n
Romnia)
-
Director adjunct
(numele i
prenumele)
GHEORGHI
FLORIN
CONSTANTIN
PROFESOR
12
Decizie ISJ
2851/29.08.2
013
PSLAR
STELUA
PROFESOR
29
Decizie ISJ
2850/29.08.2
013
Personalul didactic:
Numrul cadrelor pe nivel de calificare
Nr. total de
cadre
didactice
Nr. total de
cadre didactice
calificate
103
101
Absolvent al unei
instituii n
domeniul postului
101
Definitivat
Grad
II
Grad I
Absolvent
cursuri
postunivers
itare
28
26
31
Masterat n
domeniul
specializrii sau
n domeniul
educaiei
Doctorat n
domeniul
specializrii sau n
domeniul educaiei
Distribuia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Numr personal didactic calificat:
Cu doctorat
Cu gradul I
Cu gradul II
Cu Definitivat
Fr definitivat
Numr personal didactic

Necalificat
31
26
28
16
59
Personalul didactic auxiliar - numr pe categorii:

Numrul de personal este:
sub
normativele
privind
ncadrarea
categoriei
respective de
personal
Numr de
persoane
ncadrate
Numr de
norme pentru
fiecare
categorie de
personal
SECRETAR
INFORMATICIAN
CONTABIL
LABORANT
BIBLIOTECAR
ADMINISTRATOR
Categorie de
personal
la nivelul
normativelor privind
ncadrarea categoriei
respective de personal
peste normativele
privind ncadrarea
categoriei
respective de
personal
Personalul nedidactic (numr pe categorii):

Numrul de personal este:
Categorie de
personal
INGRIJITORI
MUNCITORI
FOCHISTI
PAZNICI
Numr de
persoane
ncadrate
Numr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
9
3
2
2
9
4
2
2
sub
normativele
privind
ncadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul
normativelor
privind ncadrarea
categoriei
respective de
personal
X
X
X
ANEXA 3:
60
peste normativele
privind ncadrarea
categoriei
respective de
personal
INFORMAII PRIVIND SPAIILE COLARE

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Tipul de spaiu
Sli de clas /grup
Cabinete*
Laboratoare*
Ateliere*
Sal i / sau teren de educaie fizic i sport*
Spaii de joac *
Numr
spaii
41
3
5
2
1
3
Suprafa (mp)
Numr
spaii
Suprafa (mp)
1
5
4
100
200
256
Numr
spaii
2
2
1
-
Suprafa (mp)
2496
192
320
128
700
1500
INFORMAII PRIVIND SPAIILE AUXILIARE

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Tipul de spaiu
Bibliotec colar / centru de informare i documentare
Sal pentru servit masa*
Dormitor *
Buctrie *
Spltorie *
Spaii sanitare*
Spaii depozitare materiale didactice
INFORMAII PRIVIND SPAIILE ADMINISTRATIVE

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Tipul de spaiu
Secretariat
Spaiu destinat echipei manageriale
Contabilitate *
Casierie *
Birou administraie*
61
24
18
6
-
ANEXA 4.
Organigrama Liceului Tehnologic Ion Nistor
62

Pentru Examen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pentru Examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

I.2. Misiunea scolii ........................................................................................... 3

I.4. Profilul prezent al colii ....................................................... 5

Partea a II-a ANALIZA NEVOILOR

II.2. Contextul naional ..................................................................................................................

II.3. Contextul regional ..................................................................................................................

II.4. Analiza mediului intern ..........................................................................................................

II.5. Analiza SWOT .......................................................................................................

II.6. Rezumatul aspectelor principale care necesit dezvoltare..

Partea a III-a PLANUL OPERAIONAL

III.1. Obiectivele si intele scolii ................ 54

IV.2. Monitorizare si evaluare ..................

Oferta educationala a unitatii scolare este individualizata in functie de nevoile educationale

I.3. VIZIUNEA COLII

I.4. PROFILUL COLII

Adesa: str. Calea Cernauti nr. 342

Elevi venii de Transferai la

b) Situaia colar pentru nvmntul gimnazial:

Elevi promovai dupa media general

c) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul real:

Elevi promovati dupa media generala

d) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul uman:

Elevi promovati dupa media generala

e) Situaia colar pentru nvmntul liceal, profilul tehnic

Elevi promovati dupa media generala

f) Situaia colar pentru nvmntul profesional

Elevi promovati dupa media generala

g) Situaia statistic a frecvenei elevilor n anul colar 2013-2014

Total liceal zi - ruta direct

Total liceal FR - ruta direct

Total nv. profesional

h) Analiza rezultatelor obinute de ctre elevii LTIN la examenul de Bacalaureat

Nr. elevi prezenti

Nr. elevi reusiti

Procent de promovabilitate 63,76% fa de 59,25% la nivel naional si 65,73% media la nivele

b) Sesiunea august- septembrie

Procent de promovabilitate 37,5% fa de 23,7% la nivel naional si 39,6% la nivel judeean.

Realizri importante in anul colar 2012-2013 au fost i n domeniul administrativ ca urmare

Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare.

Rata abandonului colar timpuriu: max 10%.

20/20/20: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser, creterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile n consumul final de energie, creterea cu 20% a eficienei

- Platforma european de combatere a srciei.

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare i finanare n

prevede posibilitatea nfiinrii, de ctre autoritile locale, a Centrelor Comunitare de nvare

II.3. CONTEXTUL REGIONAL

economic durabil, favorabil creterii competitivitii economice i incluziunii sociale, care s

Fig. 5.1. Evoluia populaiei colare 2008-2014

Fig. 5.6. Numr de elevi pe norma didactic, nvtmnt gimnazial si secundar

Fig. 5.4. Situaia personalului didactic n PT n perioada 2008-2014 (Sursa IJ Suceava)

3. Resurse materiale i condiii de nvare

Fig.5.16. Evoluia numrului de elevi nscrii n clasa a IX-a 2009-2013

Analiznd structura planurilor de colarizare la liceul tehnologic, fig. 5.17., se constat o

Fig.5.17. Evoluia numrului de elevi cl. a IX-a, liceu tehnologic, pe profiluri

Fig. 5.18. Evoluia numrului de elevi pe domenii (Sursa IJ Suceava)

Analiza ofertei curente (pentru anul colar 2013-2014)

Fig.5.19. Evoluia numrului de elevi pe profiluri, 2009-2013, Liceu tehnologic

Fig.5.20. Distribuia planului de colarizare propus i realizat

Analiza planului de colarizare realizat Liceu tehnologic n anul colar 2013-2014

Lctu mecanic prestri servicii

Mecanic utilaje i instalaii n industrie

Electrician exploatare joas tensiune

Osptar (chelner), vnztor n uniti de