Exista diferite definitii ale varstei adulte din punct de
vedere legal : la 18 ani, tinerii au drept de vot, se pot casatori fara acordul parintilor, pot incheia contracte cu caracter obligatoriu. Din punct de vedere sociologic, omul devine adult atunci cand se intretine singur ori si-a ales o cariera, s-a casatorit sau si-a intemeiat o familie. Varsta adulta este insa definita de trei mari criterii : acceptarea responsabilitatii proprii, luarea independenta a deciziilor si obtinerea independentei financiare. Din punct de vedere fizic, la aceasta varsta cei mai multi oameni se afla la apogeul sanatatii, al fortei, al energiei, al rezistentei si al functionarii senzoriale si motorii. Sanatatea poate fi influentata de gene, dar factorii comportamentali (ce mananca adultii, daca dorm suficient sau nu, cat de activi fizic sunt, daca fumeaza, beau alcool sau consuma droguri) sunt cei care dau verdictul. In aceasta perioada a vietii, rata accidentarilor, a omuciderilor si a consumului de substante ilegale atinge apogeul. De asemenea, multi oameni aflati la aceasta varsta sunt supraponderali si fac prea putina miscare din varii motive. Legatura dintre comportament si sanatate este o relatie cauza-efect. Ceea ce stiu oamenii despre sanatate influenteaza ceea ce fac, iar ceea ce fac influenteaza felul in care se simt. Pe cand ajung adulti, oamenii au adoptat deja practicile proaste care contribuie la cele 3 cauze principale ale decesului : fumatul, obezitatea si consumul de alcool. Cunoasterea obiceiurilor bune privind sanatatea nu este suficienta. Personalitatea, emotiile si mediul social cantaresc adesea mai greu decat cee ace stiu oamenii ca ar trebui sa faca si ii conduc la comportamente nesanatoase. Zicala « Esti ceea ce mananci », rezuma importanta nutritiei pt sanatatea fizica si psihica. Alimentele pe care le consuma oamenii influenteaza felul cum arata, cum se simt si posibilitatea de a se imbolnavi si chiar de a muri. De exemplu, cei care mananca legume, fructe si alte alimente vegetale in mod constant au o probabilitate mai redusa de a face hipertensiune, pe cand cei care consuma frecvent carne au o probabilitate mai mare de a ajunge la aceasta afectiune. Consumul excesiv de grasimi, in special cele saturate, creste riscul de afectiuni cardiovasculare, mai ales la nivelul colesterolului. Obezitatea / excesul ponderal. Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat obezitatea o epidemie la nivel mondial. Cum se explica epidemia de obezitate ? Expertii indica intre motive sporirea gustarilor, disponibilitatea preparatelor fast- food ieftine, portiile prea mari, alimentatia bogata in grasimi, tehnologiile care reduc efortul muncii si activitatile recreative sedentare (cum ar fi televizorul si calculatorul). De asemenea, tendinta mostenita spre obezitate poate sa interactioneze cu factorii de mediu si comportamentali de acest fel. Obezitatea poate duce la depresie si invers. De asemenea, creste riscul de hipertensiune, boli cardiace, diabet, calculi biliari, artrita si alte afectiuni osteo-musculare, riscul de a face unele forme de cancer si reduce calitatea si lungimea vietii. Somnul. Privarea de somn nu afecteaza doar sanatatea, ci si functionarea cognitiva, emotionala si sociala. Intr-un sondaj de opinie referitor la somn, cei care au participat au afirmat ca este probabil sa faca greseli, sa-si piarda rabdarea, sa devina iritati cu usurinta daca nu au dormit suficient inainte. Privarea de somn poate fi fatala pe sosea, o mare parte din accidente este cauzata de acest aspect, iar lipsa de somn tinde sa influenteze negativ invatarea verbala, unele aspecte ale memoriei, luarea unor decizii importante. Fumatul este principala cauza de deces care poate fi prevenita la adulti, corelat nu doar cu cancerul pulmonar, ci si cu riscul crescut de boli cardiace si pulmonare cronice. Dar de ce fumeaza oamenii ? Dupa cum stim cu totii, fumatul provoaca dependenta, iar averismentele si imaginile cu impact emotional de pe pachetele de tigari au ajuns sa nu mai influenteze deloc fumatorii. Aceasta tendinta spre formare de dependente poate fi genetica si anumite gene ar putea afecta capacitatea de a renunta la fumat. Numerosi adulti fumatori si-au format acest obicei in adolescenta si nu pot sa renunte. Fumatorii cu experinta spun ca sunt mai influentati de nevoia de tutun, sunt atasati emotionali de fumat sau considera ca fumatul imbunatateste activitatea mentala. De aceea, printre motivele pentru care nu se pot lasa, fumatorii mentioneaza faptul ca fumatul ii ajuta sa se linisteasca in situatiile stresante.