Sunteți pe pagina 1din 12

"Punnd temelia acestei coale, cred c nzestrm armata cu o instituie de folos i c prin ea armata aduce i o contribuie activitii culturale

a arei. Otirea dobndete nu numai al doilea liceu, ci un liceu nou... coala aceasta primete elevi fr deosebire de origine militar sau civil, se va sili s-i ndrepte spre cariera armelor. Pe de alt parte, armata brzdeaz o cale nou n nvmnt, nfiinnd departe de orice centru urban, o coal de energie, ntemeiat pe metode noi, cu concursul unor profesori unii ntr-un ideal comun. n acest cuib de oimi, adumbrit de zidurile sfntului loca ntemeiat de cucernicia Radului Vod i mpresurat de eroicele amintiri ale Viteazului Voevod nsufleeasc-se pentru vitejie, generaii de voinici, de lei paralei ca cei din poveti, crescui aci n frica lui Dumnezeu, dar numai a lui Dumnezeu."

Nicolae Filipescu Discurs inut la ntemeierea liceului - 4 iunie 1912

Cauzele nfiinrii

Ideea nfiinrii acestui liceu militar unic n felul su n ara noastr n acea vreme a fost a lui Nicolae Filipescu (1862-1916) . Preocuparea de a asigura ofieri bine pregtii s-a manifestat odat cu renfiinarea armatelor pmntene i prin organizarea primelor instituii de nvmnt militare, ncepnd din preajma rzboiului de independen. Pe timpul ct a fost ministru de rzboi (29 decembrie 1910 / 11 ianuarie 1911 28 martie 1912 / 10 aprilie 1912) n guvernul lui P.P. Carp, Nicolae Filipescu a nsrcinat pe colonelul Lupescu, directorul colilor militare de pe lng Ministerul de Rzboi s studieze, n marile ri industrializate (Germania,

Frana, Marea Britanie), unde existau cte un liceu militar modern, felul de organizare al acestora , rezultatele educative, fizice i morale ale acestor instituii. Alturi de directorul superior al colilor militare, Nicolae Filipescu a cutreierat ara n cutarea unei localiti apropiate de cerinele modelului colii active, care ddea o egal dezvoltare educaiei morale, fizice i intelectuale, n aer liber, n afara aglomeraiei oraelor. ntr -un trziu n martie aprilie 1912 s-a oprit la ideea nfiinrii acestui liceu n nord-vestul oraului Trgovite pe un platou de pe malul Ialomiei, unde era ridicat de mai bine de 450 de ani unul din cele mai valoroase monumente de arhitectur medieval din ara Romneasc Mnstirea Dealu.

Punerea temeliilor

Acestui liceu i s-a pus piatra fundamental luni, 4 iunie 1912 n prezena unor autoriti locale, ale ministrului de rzboi, ale ministrului instruciunii i cultelor i ale altor autoriti ale statului. La punerea pietrei fundamentale a liceului militar de la Mnstirea Dealu s-a dat citire i pergamentului de constatare a nfiinrii noii instituii de nvmnt, care s -a pus la temelia noii cldiri. Printre oficialit- ile care au luat cuvntul s-a numrat i

organizatorul acestui liceu - Nicolae Filipescu.

Primii pasi
Avnd n vedere examenul de admitere desfurat n august 1912 precum i numrul de locuri vacante pentru acest liceu au fost declarai reuii pentru clasa I: 20 de elevi bursieri, 8 solveni i 61 care pot deveni solveni dac vor plti taxele necesare; iar pentru clasa a V: 19 bursieri, 9 solveni i 18 care pot deveni solveni dac pltesc taxele. Deci n privina elevilor, Liceul Militar de la Mnstirea Dealului i ncepe primul su an colar numai cu clasele I i V. Datorit neteminrii lucrrilor primei etape de realizare a construciilor liceului, coala nu i-a nceput cursurile la Mnstirea Dealului la 1 octombrie dup cum fusese anunat nc din iunie 1912, ci n

Bucureti ntr-o arip a cazrmii regimentului 6 Mihai Viteazul i al Batalionului 2 Vntori, abia pe 13 octombrie 1912. Prin Ministerul de Externe al Romniei s-au fcut demersuri pentru ataarea unui ofier german, ca profesor de limba german i educator. A fost numit astfel locotenentul prusac Hans Platen, care i-a nceput activitatea n cadrul liceului nostru. Aici s-au desfurat activitatea pn la 23 aprilie 1913 cnd liceul s-a mutat n localul su de la Mnstirea Dealu. Elevii aflai la acea dat n vacan de Pati au primit ordin a se prezenta pentru continuarea studiilor la Mnstirea Dealu. Noul an mprit n trei trimestre a nceput n ziua de 15 octombrie 1913 cu o solemnitate de deschidere deosebit la care a participat i ministrul de rzboi.

Regulamentul Pentru buna funcionare a acestei coli, prin naltul Decret nr. 3056 din 9 iunie 1912 se aproba regulamentul Liceului Militar de la Mnstirea Dealului (coala militar pregtitoare). n capitolul "Scopul colii", la art. 1 se arta c: Liceul militar de la Mnstirea Dealului este destinat a forma elemente de valoare pentru coalele militare pregtitoare, dnd tinerilor o educaie militar aleas, cum i o instruciune egal cu aceea pe care o capt n coalele secundare ale Ministerului de instruciune i culte. n capitolul "Felul nvmntului" se arta c Liceul Militar de la Mnstirea Dealului are 8 clase. Cursul superior are o singur seciune real modern (art. 2). n liceu nvmntul se urmeaz dup programul analitic al Ministerului de Instruciune, cu singura excepie ca, la secia real de la cursul superior , limba italian este nlocuit cu limba latin (art. 3) i c la aceste materii s-au mai adugat: a. educaia militar (morala, disciplina); b. regulamente militare; c. exerciii i sporturi diverse, educaiunea artistic i de societate; d. vizite i excursii cu caracter educativ (art. 27) Numrul maxim de elevi dintr-o clas era 40. (art. 3) Elevii recrui se primeau numai din clasele I pn la V inclusiv (art. 4). Ei erau dou categorii: bursieri i platnici.

n fiecare clas vor fi 20 de locuri pentru bursieri, care se puteau ocupa numai prin concurs (art. 7).

Structura organizatoric

Era alctuit din: a. Comandantul Scolii Acesta trebuia s fie un ofier superior. Primul comandant a fost numit maiorul Marcel Olteanu, ofier de cavalerie funcie pe care a deinut-o pn la evacuarea liceului n timpul primului rzboi mondial. b. Ajutorul comandantului i comandant al unitii de elevi Trebuia s fie maior sau cpitan. Primul ajutor de comandant a fost cpitanul Stnculescu din Regimentul 28 Piteti.
c. Medicul

unitii Avea atribuii legate de sntatea elevilor i de curenia n cazarm. - Pentru buna gospodrire a liceului, unul fiind responsabil asupra activitii financiare, iar cellalt asupra cazrmii.
d. Doi administratori

Liceul militar - dup primul rzboi mondial


n noua conjunctur politic de dup primul rzboi mondial, liceul i -a nceput activitatea n garnizoana Trgovite n vechiul local al colii. La 1 aprilie 1918 liceul avea urmtoarea ordine de btaie: Comandantul liceului - colonel Genuneanu Diamandi Ajutorul comandantului - lt.col. Hristescu Mihail Comandantul batalionului - maior Manolescu Al. Director de studii - maior Mrzea Amedeu Comandant comp. 1 - Cpt. Marinescu Ofieri subalterni - 12

Elevi - 388 Trup - 137 Cai - 12 Profesori Geografie - prof. Pavelescu Ioan Chimie - prof- Ionescu Bujor Francez - prof. Grimm Petre Matematic - prof. Spineanu Cezar Romn - prof. Teodor Manu Latin - prof. Marin Licu Religie - Pr. Prof. Dolinescu Alex. Desen caligrafie - prof. Sulescu Eduard Muzic - prof. Botez Marcel Limba romn - Prof. Onicescu Octavian Istorie - prof. Vasilescu Alex. Limba romn - prof. Gheorghe Giuglea t. Naturale - prof. hane Vasile Romn i latin - prof. Ionescu Stan Limba romn - prof. Diaconescu Ioan Francez - prof. banca Gheorghe German - prof. Iorgulescu Matematic - prof. Ionescu Nicolae Muzic - prof. Halunga Octavian Noaptea de 9/10 Noembrie 1940, un cutremur groaznic a pus la ncercare vieile ofierilor, profesorilor i oimilor de la Dealu. Frumosul turn "Bibescu" s-a drmat. ntreg localul colii a suferit mari stricciuni. n urma acestui cutremur, de unde ca prin minune Dumnezeiasc cu toii cei de la Dealu au scpat teferi, coala n-a mai putut continua, elevii fiind trimii la familiile lor. Datorit calmului artat de comandant i ofieri, elevii au nfruntat cu cel mai desvrit spirit de disciplin groaznicele momente. n conformitate cu Ord. 3530 al Subsecretariatului de Stat pentru armata de uscat din 13 V 1940 - transmis cu al Direciei Liceelor Militare Nr. 10156 din 13 XII

1940, Colegiul Naional "Nicolae Filipescu" se mut n garnizoana Predeal, n localul "Frailor de Cruce" fost Straja rii. n anul 1948, ntr-o conjunctur geopolitic nefavorabil meninerii structurilor liceale militare instituia a fost desfiinat.

Liceul Militar Dimitrie Cantemir


Preocuparea de a asigura ofieri bine pregtii s-a manifestat i in condiiile deosebite create n Romnia dup cel de-al doilea rzboi mondial. In noua structura organizatorica a armatei noastre, realizata sub presiunea factorului extern sovietic; in contextul instaurrii sistemului politic comunist n Romnia s-a accentuat treptat tendina lrgirii si diversificrii reelei de instituii militare de nvmnt, crendu-se la data de 25 noiembrie 1949 prima instituie militar de nvmnt liceal postbelic LICEUL MILITAR nr. 1. La data de 27 iulie 1949, generalul-maior Mihail Florescu, eful Direciei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), nainta referatul nr. PP 0706 Ministrului Aprrii Naionale cu propunerea de nfiinare "a unei coli Medii Militare (4 clase) echivalenta colii medii din nvmntul public. Recrutarea tinerelor elemente se va face pe baze de apartenena sociala, urmnd a fi primii n coal, copii orfani din rzboiul antihitlerist si copii de muncitori i rani sraci. Iniial aceasta coal urma s funcioneze numai cu primul an urmnd ca dup primii trei ani coala s funcioneze normal. In timpul colaritii elevii vor urma programa analitica a Ministerului nvmntului Public pentru colile medii complectate cu o serie de cunotine militare." In privina denumirii liceului, din partea mai multor ealoane, s-au fcut urmtoarele propuneri: Mircea cel Btrn, tefan cel Mare, Ioan Vod cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Nicolae Blcescu, Filimon Sirbu, Vasile Roait. Toate au un documentar scris, susinnd propunerea.

La terminarea anului colar 1953-1954 coala Militar Medie "Dimitrie Cantemir" a dat doua serii de absolveni (clasele a X-a si a XI-a) cu un total de 251 de elevi. In perioada 1950 1954, liceul s-a confruntat si cu unele greuti, de la probleme de ncadrare pn la lipsa unor programe, manuale, materiale didactice. Cldirea scolii era necorespunztoare pentru desfurarea activitii unei coli militare medii, nefiind posibiliti de dezvoltare a acestei scoli prin construcii suplimentare, capacitatea de cazare era necorespunztoare pentru efectivul de elevi al scolii. In localul de la Predeal dotarea prevzuta in statul de organizare nu era corespunztoare. Elevii erau obligai s locuiasc in paturi suprapuse, nu exista club, infirmeria era necorespunztoare. Reparaii exterioare nu se mai fcuser de 16 ani, iar micile reparaii interioare nu satisfceau in mod eficient cerinele desfurrii activitii didactice. De asemenea, climatul de altitudine prea mare nu permitea o buna dezvoltare a elevilor, iar condiiile de cazare ale ofierilor si profesorilor erau nesatisfctoare. Zilnic, cadrele trebuiau sa fac cel putin 4 km. pentru a veni la scoal, mai ales, c se desfurau ore si dup-amiaza. Din acest motiv conducerea colii in repetate rnduri a cerut ealoanelor superioare s se dea dispoziii pentru a se aproba noi construcii sau pentru a se gsi un nou local. In

acest sens, in ziua de 20 octombrie 1954 a fost terminata operaiunea de mutare a scolii din garnizoana Predeal in oraul Breaza, in localul fostei coli Militare Politice nr. l. In timpul mutrii au fost ntmpinate unele greuti care au fost rezolvate in mod favorabil. Prin mutarea scolii la Breaza s-a creat posibilitatea de a mri numrul de efective de elevi instruite in sistemul de nvmnt militar liceal. Unitatea militar dispunea la acea ora de urmtoarele construcii: comandament (construit in anul 1928), biblioteca, club, popota cadre (l928), cldirea unde astzi se afla Casa muzicii (1936), cldirea de la punctul de control , (1936), sala festiviti I1938), ateliere de croitorie, cizmrie (1938), pavilion pluton transport (1938), infirmeria(1943), pavilioanele T si T-1 (1951).

ncepnd cu anul l955 s-a construit un complex sportiv cu terenurile necesare pentru fotbal, volei, baschet, tenis si gimnastic la aparate, s -a confecionat aparatura interioar a slilor destinate pentru laboratoarele de chimie; fizica si tiine naturale cu instalaiile de ap, gaz metan si electricitate, precum si cu mobilierul specific laboratoarelor i cabinetelor

In anul 1956 s-a construit o spltorie mecanica, usctoria, clctoria de rufe ei depozitele necesare. De asemenea, s-a mrit capacitatea buctriei i s-a construit reeaua electrica exterioar pentru iluminatul curii si reeaua electrica necesar pentru paza colii. Tot in acest an s-a nceput construcia a doua pavilioane ,de locuine cu dou etaje fiecare, pentru ofierii si profesorii colii, precum si sala de sport cu duurile, magaziile si cancelariile necesare. In 1968 a fost construit pavilionul T-2. In anul 1969 s-a mrit capacitatea corpului nvmnt prin adugarea a dou aripi i s-a construit pavilionuluiT-3. In anul urmtor a fost extinsa si capacitatea slii de mese prin construirea a doua aripi. ncepnd cu anul colar 1953/54 i pn in l959, pentru recompensarea elevilor merituoi la nvtur i disciplin, lunar, era pusa la dispoziia colii suma d e 3000 lei. Conducerea colii a fcut demersuri numeroase la ealoanele superioare pentru procurarea mobilierului necesar pentru slile de documentare la geografie, istorie, limba romn, limba rusa, engleza, matematica, astronomie, pentru muzeul "Dimitrie Cantemir" si pentru cele 6 holuri existente in pavilionul nvmnt. De asemenea, in anul 1956, sala de spectacol a fost echipat cu mobilier nou. ncepnd cu anul 1956-1957 elevii clasei a IX-a vor face 11 clase, urmnd cursurile pe baza noilor programe elaborate de Ministerul nvmntului. Din aceast cauz rezult c in anul 1958 Liceul militar nu a dat promoie de absolveni pentru colile militare de ofieri.

Marele Stat Major cu dispoziia nr. C.L.00266 din 16 ianuarie 1957 a fcut cunoscut, c ncepnd din data de 01 februarie 1957 se schimba denumirea colii Militare Medii "Dimitrie Cantemir" in Liceul Militar "Dimitrie Cantemir". In pavilionul nvmnt, in anul colar 1957-1958, existau 12 cabinete pentru obiecte diferite, 3 cabinete pentru secie de nvmnt, un cabinet pedagogic, trei cancelarii comandani, trei laboratoare (chimie, fizica i tiinele naturii), o sal de paleontologie-cristalografie, un muzeu de istorie, o sal atelier radiotehnica, o sal desen, o sala de muzica vocal si instrumental.

COLEGIUL MILITAR LICEAL "DIMITRIE CANTEMIR" se prezint astzi ca o instituie militar de nvmnt de elita a armatei romne, care asigura nsuirea temeinic a cunotinelor tiini-fice, de cultura gene-ral si militar necesare elevilor pentru a putea conti-nua studiile in celelalte forme ale nvmntului militar coala dispune de un corp de educatori deosebit de bine selecionat, cu cadre cu o bogata si complexa activitate didactica. Prestigiul liceului a crescut an de an, fapt oglindit si in orientarea multor absolveni ai clasei a VIII-a ctre instituia noastr. Activitatea cercurilor de elevi a cunoscut in ultimii ani o continue dezvoltare si mbogire contribuind la dezvoltarea interesului pentru studiu, a nclinaiilor si aptitudinilor, la orientarea ctre diferite specialiti militare a elevilor cantemiriti. Coninutul activitilor in cadrul cercurilor, tematica lor, a evoluat an de an in funcie de mersul procesului de nvmnt si de interesele concrete ale grupurilor de elevi. In coala noastr, in anul colar 1994-1995, funcioneaz cercurile de matematica, fizica, romn, chimie biologie, geografie, filozofie, informatica, limbi strine, educaie fizica. coala dispune de cabinete de informatica bine utilate cu tehnica de calcul moderna si cu un colectiv de cadre didactice cu o pregtire la nivelul ultimelor soft-uri aprute pe plan mondial.

Comandantii Colegiului Militar


Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Gradul COLONEL MAIOR MAIOR COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL GENERAL ADJUTANT COLONEL COLONEL GENERAL COLONEL LOCOTENENT COLONEL MAIOR Numele si prenumele MARCEL OLTEANU SERGIU GRIGORIU IOAN DEMETRESCU DIAMANDI GENUNENU CAMIL OLTEANU PETRE BUCIC CONSTANTIN PASCU BARBU BLCESCU MANOLE ILIESCU THEODOR RADU GHEORGHE BNESCU AUREL CERNESCU DAN IONESCU IOAN DUMITRIU THEODOR ERB HARALAMBIE TOMAGU Perioada 1912 - 1916 1917 1917 - 1918 1918 - 1920 1920 - 1921 1921 - 1926 1926 - 1931 1931 - 1937 1937 - 1940 1940 - 1945 1945 1945 - 1946 1946 1947 1947 1948 1948 1949-1951 17 . 18 . 19 . 20 . 21 . 22 . 23 . 24 . 25 . 26 . 27 . 28 . 29 . 30 . 31 . LOCOTENENT COLONEL GENERAL MAIOR COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL GENERAL MAIOR COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL COLONEL DR. ILIE CRISTEA AUREL VIAN VIRGIL MANTA GRIGORE NICOLAIDE MARIN LU GHEORGHE NICOLAU CRISTACHE TEFNESCU PETRE TEFAN ILIE DRAGOMIR NECULAI STOINA GHEORGHE BADEA RADU VOICU DORIN ZAMFIR ROMULUS ROIANU CONSTANTIN MORARU 1951-1953 1953-1956 1956-1957 1957-1959 1959-1960 1962-1970 1970-1975 1975-1981 1981-1984 1984-1991 1991-1997 1997-2000 2000-2005 2005 2005 Prezent

S-ar putea să vă placă și