See eee tee ema rau rene ncn rt eee ie eee en ee feito leares ir he te ee cet rete hate penbaARHAITEC TUL trecz-s090 STEFAN BALS—— RESTAURATORI ROMANI .. La toate aceste monumente interventia restauratorului a facut posibila recuperarea formelor originale, punand in evidenta fie frumusetea maiestuoasa a unor ansambluri, fie zestrea de semnificatii a unor insemne istorice. De o inalta exigenta profesionala, arhitectul Stefan Bals a fost mereu preocupat sa transmita exigenta sa colaboratorilor mai tineri, imprimand atelierului sau caracterul unei adevarate scoli in cadrul careia ideea de disciplina s-a asociat cu necesitatea dragostei de munca si a respectului pentru monument. In acelasi timp ela stimulat permanent pasiunea pentru cercetarea istorica a monumentelor, in convingerea ca un restaurator trebuie sa isi depaseasca formatia de arhitect printr-o sistematica aprofundare a istoriei. S-ar cuveni sa fie evocat aici farmecul personal al acestui intelept Nestor al restaurarii monumentelor romanesti. (...) Stefan Bals nu este doar un nume de OM. Pentru restaurarea monumentelor din tara noastra el reprezinta o intreaga epoca.” Vasile Dragut, Profil: Stefan Bals, RM.M.-M.LA. Anul XLVI Nr. 2, 1977 Trebuie scos in evidenta ca fara contributia Lui Stefan Bals sia celor care i-au impartasit punctele de vedere, arhitectura noastra medievala din Tara Romaneasca si Moldova ar fi avut cu totul alta infatisare, iar istoria arhitecturii, pentru a reconstitui evolutia acesteia, ar fi trebuit sa recurga la documente arheologice sau iconografice care sa completeze mental imaginea alterata a monumentelor. Reconstituirea turlelor muntenesti si a acoperisurilor moldovenesti a fost hotaratoare pentru reabilitarea estetica a arhitecturii medievale. Restaurarea acestora s-a inscris pe linia unei gandiri arhitecturale corecte si consecvente care considera spatiul, volumul, silueta drept componente fundamentale ale compozitiei in arhitectura” Gheorghe Curinschi Vorona, Arhitecturd, urbanism, restaurare, Ed. Tehnicd, Bucuresti, 1996 Bilantul acestei vieti profesionale, inchinata monumentelor istorice este impresionant: peste 50 de restaurari de monumente istorice si ansambluri istorice, printre care se numara obiective de prima marime din patrimoniul arhitectural (nu intamplator doua dintre ele: Manastirea Hurezi si Manastirea Moldovita, sunt inscrise acum in patrimoniul mondial), lucrari de referinta care astazi pot ilustra evolutia scolii romanesti de restaurare. Desi prin excelenta practician, arhitectul Bals, bun cunoscator de istorie si istoria arhitecturii, a publicat mult: studii de specialitate (intre 1929-1990), Lucrari cu caracter monografic (1957-1968), traduceri, numeroase comunicari la sesiunile stiintifice ale Directiei Monumentelor Istorice. Dincolo de aceasta exemplara viata profesionala, arhitectul Bals a fost un spirit deschis, un om integru si un coleg cald si disponibil, de care isi vor aduce aminte cu recunostinta toate generatiile de restauratori care au avut privilegiul de a colabora cu elin aceasta grea si fascinanta profesiune.” Sanda ignat, Arhitectul Stefan Bals. Necrolog, B.C.M.1. Anul V, Nr 1-4, 1994 MINISTERUL CULTURII INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI Expozitie rea beneficiar al unei fi ita in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994) ntari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul *Timbrul Ahitecturii" in anul 2016¢ he assed fQOR Aural eda, iz f etetelos 1902, 27 oct. se naste, in Bucuresti, Stefan Lupu Bals, fiu al magistratului Matei Bals si al lui Zoe Bals, nascuta Manu; 1920 absolvent al Liceului “Gheorghe Lazar” din Bucuresti; 1921 absolvent al Scolii de ofiteri de artilerie, cu gradul de sublocotenent; 1921-1927 urmeaza cursurile Scolii Superioare de Arhitectura din Bucuresti, obtinand diploma de arhitect la 15 iulie 1927; 1928-1929 bursier al Scolii Romane din Roma: Yublialin. 1999 dent Angela v1 Hombe Hepero = uphomsris fortd: teria -Husursgt{ - BMT pege 133 Malus ‘ala 1 arbitie tim cikury tenndeti rolbe 2998 Meren loldovi ya / Gorine Hinods, 1962 ueren Tai = Kow.ul oro; = obadli oD = staali War pe 35 ay = pu at csoTvais inarapter — aatture unriétene = pe Seren cory - i a 966 Maren futne biverien trop alia e Loi otcegadut " ‘ ale T ctudit = pe 3 oousente oridinne UNg-Fastuukers = PActTAtuMd py 7 5 froblane ca rastea= Fremutyor. 2 4 aii eon} - 2 nok = Bitfore 2 : Haunj= rosthurere — — BUTANE. 2 1 ufsVinvri ‘Bazovigts = ip maoblgault (codmbaiall 3° MsBetudsceu = murnor. 3 ~3 ve a z 1995 Kisbotoni- 3 eh Footuure - Bizyus 2 Ee 1946 Bin Iysmeryee-T 0 Bribe 2 BF rin TN argh ti Bue ire 2 Enna Beal hed we we. Pegutament. AE Didnt FBS Deso-Hom wuin Inet - Insbinsre lui M.Lory Emucelé (soleborera} peaolooval pee? ba? =12 ' . aryl aomAnuel MINISTERUL : din BUCURESTI DIPL re her: Manisticel Secretlsv-ale, Pla wb bet mantle Berecticenet'aredet eee wid BOTA ORE 5 bE ossdin Hemet Brad Borcwraptt, sto lh ee ‘ ‘Miniotrall stern at lt Deiettnan tabula Sh 5 1930-1950 angajat al Serviciului Tehnic al Comisiuni Monumentelor Istorice - CMI; restaureaza bisericile Sf. Elefterie-Vechi, Scaune, Cretulescu, Sf. Spiridon-Vechi si biserica manastirii Antim, toate din Bucuresti, biserica manastirii Neamt, biserica din Patroaia - Damboita, biserica din Borzesti, biserica schitului Clocociov, Palatul Episcopal din Husi, biserica Sf. Sava din lasi, Episcopia Romanului, biserica Sf. lon si turnul clopotnita din Piatra Neamt, biserica manastirii Cosula, biserica din Vad - Somes, biserica manastirii Snagov, biserica din Burdujeni - Suceava, biserica Sf. Dumitru - Suceava; Somunieirl aueiuni stbiniitire Wins. 1963 Weta Kursu. Gearoperizie - Geurer@n moblgli din Tilmics iu Hewny » problens ce xeeteursre. 1973 Unstuururee bis 1974 tule use ata Wi 1979 uesfpwereta Buew ul aE Sela rand Cavum cere 2 = hake { Mucn Vodl Bucoregtis agths mre 2 fn Upldewe = Frinagti,Driteett. Blearie£ din ragtunsn Blewas AGG erie Arnot BMoaries erii Hawny AL 6 A fasta be Soll Aili Bale ante T ve Aapq Gebiellee oy Moblog aac Koe Xx faster ft “hp $I AL CULTELOR SCOALA SUPERIOARA DE ARHITECTURA OMA DE et Mapestite She! Ge hath. Pen ate BI eel ae ata clive caste: rerilled. eed Be St aoe ch nationglitudestomadivac.tole bite pie sae complet al Levalee: obinedud Breatle melee: seceonpensede vcruate atts fuses She foan elo oe Mehl ypic ase Feastut de tole whepliercle 36 prevegativele scvrstate : tye Reywlamantsl shin $. ppt Boe Stefan aby iow din Ericet- problaae de rosteurere, th, recmltetele pareebleiiay be bal util | alae. Gyiu Golamz, W-ren Huvera, Walsdragth,tunor. fat aay tphbehies ¢ oe Wares Xr Fog 43 meall asi acca Cocca? wecronal” Ailes j cited inne Practabete al Chabbnolea: ante a2 Y Dinretonul Noaler supesionte Ie cbahitectuni * woe ett pee atl I abe eg— 1950-1959 arhitect in cadrul unor institute de projiectare nou infiintate: Institutul de Sistematizare si Proiectare a Oraselor din Romania — ISPROR si Institutul Central de Sistematizare a Oraselor si Regiunilor - ICSOR; in anul 1953. in cadruL ISPROR se infiinteaza Atelierul Monumente Istorice, coordonat de Stefan Bals; restaureaza: biserica manastirii Brebu, biserica si clisiarnita manastirii Moldovita, manastirea Cernica, palatul de la Potlogi; continua restaurarea manastirii Neamt, 1955 este condamnat la 5 ani de inchisoare pentru vina de a-L fi ascuns, in perioada 1947-1955, pe varul sau Gheorghe Florescu; dupa 7 luni de detentie, este eliberat in urma unei amnistii generale: Jtabewer Po eikep Peatiad o shopo tnd fi ave Togh Wee/duc.legie ferastre piravor 1936-39 1337 te Ions Pietra pridwor oneolidaixi iy = perenent ab cnegov= turls . uo Tegi te Ingi-turld neces cubnis ijent - &. e is 2 f+ Dumitru ,cuceevee enoperig yrorcisd . 1943 2 tls, Bururayth-turle | ISAS 46 Es rugeni= masou , 1947, anes Bieuregbi-tuxle , 1987 _ 3 hh eile Comsain Nove. dlorice leat MASH Cail le “ he pe bee Daamnesenr st vente nalinabe Se e al ( Soman Li tea fil etl aettadl heynrce repertided Meisbatea: Nsthee of Sfareriter [iaina: Cuamoctioas at! t halovnlos’. sol Ve WT Ain ahecretead se chev vedeian HL Neamine merabra at idanatia te reane Amine ; sie grcited os Gals Stefan rial = Ciebiteck of Fa in sone P Qnitelbe. 9c Otel adi imseroneds civile htt Bimal Neathee ad Send Misiine Cancedas pil cinactherinal corimreccolebscr cuit Foetal Pal tn Ssenrssti te Seria litera 7 fo tai 936 — Carl swam Manisloud “ffzosriler Phddiine wc oohison Canenlne ad Chalineten sesso) ~“9E, Deerncicery Bah orrlimion Parsatt original Dandeuel bo Coates : er reg G 1960-1978 arhitect sef in cadrul Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare - CSCAS, apoi, in nou inflintata Directie a Monumentelor Istorice - DMI; restaureaza: manastirea Hurezi, biserica si paraclisul Patriarhiei, casa domneasca a manastirii Brebu, schitul Balamuci, Cetatea Calnic, biserica si turnul clopotnita al manastirii Radu Voda din Bucuresti, cula Duca din Maldaresti, Cetatea Neamtului, biserica Sf. Gheorghe din Pitesti, biserica schitului Bradet - Arges, manastirea Rasca, Cazarma Babilon si Sala Unirii din Alba lulia, Catedrala Ortodoxa si Catedrala Romano-Catolica din Alba lulia, biserica din Razboieni - Neamt, biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucuresti; continua restaurarea manastirilor Moldovita si Neamt; miew ~ welgtenjd venakqd j= sneemble mara gtt _Furerlis bu.- bRerebly 1961-1965 1962-6 ( 10-7 * 3960-65 2.Birdyis >.lung~“eneimbia 136 65 atetos Keay 1g63= 70 eorgie Fitegth 1964— 68 1961 66 oldevije snesabla 1965 Fo igep - amgenbla 1968= 75 -}] fates je“hlbe Tulle- Bublioa } = 16- o aor "Bhim Onbeh, & "1967-68 ele 7 . Catedrels Crted 4 71 cae Teal Getedrele somme-Getodlel Ae 7=75 tS, woeeabia 17 FEF aGbrorgha Burursgth We-7E-7 oe 15, te eden Be Thee “raep ang’ bs Haul Tabs ae i - bea Joe hes : a feisty aarabieltes mestindel” 14 iret oe, MRE - mage. fey te ar (bred. tf epg Siequons a we elite 4 Megeae! Wt inbrne gh . ‘alin Miser? INSTITUTUL NAT! MINISTERUL CULTL URI IONAL AL PATRIMONIULUI ay Lats WWINISTERUL REGAL AL AFACERILOR STRAINE CANCELARIA ORDINELOR BREVET »MEDALIA CENTENARULU! REGELUI CAROL I” MEDALIA CENTENARULUI REGELUI CAROL [ s'a conferit BD | Se celiberat acest Brevet, confarm Decretulvi Regal Nri 1715 din § Mai 1939, publican in «anteorul Oficial Ne, 106 din 9 Mai 1999, MIMSSTAIUL AFACEALOR. STRAINE CANCELAR AL ORCINELOR Pensenéat Brees ra tecradieyat thlarled de Miniawral quiteior gi (rtelor ES 2 gontenan1 aya 2 maLalag, -~ | 1978-1980 continua activitatea de restaurator la comanda directa a Patriarhiei, mitropoliilor si episcopiilor; restaureaza: manastirea Hodos-Bodrog, biserica fostei manastiri Tazlau, casa domneasca a manastirii Putna, biserica Bogdana — Bacau (toate in colaborare cu arhitectul Virgil Antonescu), biserica Sf. Gheorghe - Mitropolia Veche din lasi; continua restaurarea bisericii Sf. Gheorghe-Nou din Bucuresti; 1990 devine membru al Comisiei Monumentelor Istorice, odata cu reinfiintarea acesteia; 1929-1991 sustine comunicari stiintifice, publica numeroase studii de specialitate si monografii dedicate monumentelor istorice si restaurarii acestora; 1994, 22 feb. Stefan Bals se stinge din viata, la varsta de 92 de ani; Legenda Ey Desene din carnetul de cercetas al lui Stefan Bals, 1915 oO Stefan Bals, anii ‘40 Ell Stefan Bals alaturi de arhitectii Eugenia Greceanu si Paul Emil Miclescu, Potlogi. 1955 EB Diploma ge orhitect a ui Stefan Bals. conferita la 15 julie 1927 de Scoala Superioara de Arhitectura Stefan Bals alaturi de din Bucuresti Gheorghe Florescu si Dinu Odobescu, Cetatea H Ordinul Coroana Romédniei in Neamtului. 1982 grad de Cavaler, conferit de Regele Carol al |l-lea la 10 mai 1938. 13 | Stefan Bals participand lao sedinta a Comisiei Monumentelor Istorice, alaturi de arhitectii Grigore lonescu, Aurelian Triscu, Sanda Voiculescu, Liana Bilciurescu, Sanda Ignat si inginerul Constantin Pavelescu, octombrie 1990 gO Medalia Centenarului Regelui Carol |, conferita la 9 mai 1939 [Gy stefan Bals alaturi de frat sai George. Andrei si Petre. 1926 12 Lista cu publicatiile, intocmita de arhitect Stefan Bals [G Stefan Bals. 1939 Stefan Bals alaturi de Maria Miclescu-Prajescu si fiicele sale, Stolniceni, 1937 13] Lista cu restaurarile, Intocmita de arhitect Stefan Bals on Bals cumente din arhiva Ic fografil din arhi n God lografie din arhiva |.N.P. (a1) N.P., Donati Documente din arhiv Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Arhitecturii’ in anul 2016—MANASTIREA RESTAURATORI ROMANI Arhitectul Stefan Bals N aN M/ i ] [1902-1994 | tite ————— In perioada 1957-1961, arhitectul Stefan Bals continua lucrarile de restaurare de la manastirea Neamt. Este restaurat intregul ansamblu al manastirii. In paralel cu restaurarea bisericii "Inaltarea Domnului", sunt restaurate agheasmatarul si incinta: turnul clopotnita si ansamblul chiliilor. Biserica "Sf. Gheorghe", ridicata la sfarsitul secolului al XVIll-lea, modificata in anul 1826, cu fatade clasicizante, este demantelata si reconstituita partial, ca paraclis, inclus in sirul de chilii ale incintei, pe latura de vest - decizie justificata de punerea in valoare a bisericii "Indltarea Domnului”, ctitoria lui Stefan cel Mare. Fundatiile bisericil "Sf. Gheorghe’ si al fostelor constructii descoperite in cursul sapaturilor sub temeliile sale sunt marcate in curtea manastiril. @) Manastirea Neamt. Biserica "Sf ® Manastirea Neamt Plan de situatie Gheorghe" inainte de demanielare dupa restaurare. (lon Bals. Stefan Bals, foto St. Butak. 1956 Radu Heitel Petre Nasturel. Restaurarea manastini Neamt, 2 Manastirea Neamt. Chilile inainte de Monumente Istonice. Studi si Lucrari restaurare, foto St. Butak, 1956 de Restaurare. CS.C.AS. - DMI. 1964) 3 Manastirea Neamt. Tumul clopotnita <) Moyet esas igh sr lems el oli Tats Nite oat oc] Flamm cele tee Petre Nasturel, Restaurarea mandastinii Chevallier, 1928 Neamt. Monumente Istorice. Studi si Lucran de Restaurare. CSCAS, - eee een =e tais =ect ial eo) BUA iele ar inainte de restaurare. (Stefan Bals. Corina Nicolescu, Manastirea Neamt, ety Planul bisericii "Sf Gheorghe” si al Ed. Tehnica, Bucuresti. 1958) fostelor constructii descoperite in cursul sapatunilor sub temeliile bisericii & Manastirea Neamt Biserica "Sf "Sf. Gheorghe", marcate in curtea Gheorghe” reconstruita ca paraclis. in manastirii, colaj foto arh. Stefan Bals. corpul chiliilor. foto Gh. Marin, 1962 Bisa ya 6 Manastirea Neamt. Chiliile dupa oh MMR cclb eolce Melati tec tn restaurare, foto Gh. Marin, 1962 Memoriu, Proiect nr. 75671956, sef . proiect arh. Stefan Bals 7 Manastireéa Neamt Turnul clopotnita fol) ors coccic-10 1-1 (elton cd amos MINISTERUL CULTURII er j F P ae &: = x Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994). INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al.unei finantari din partea Uniuni Arhitectilor din Romania din Fondul ‘Timbrul Arhitecturit" in anul 2016—_MANAS TIREA——— RESTAURATORI ROMANI Arhitectul Stefan Bals IN 5 A M i [1902-1994 | a JN ol 80 | 2 INALTAREA DOMNULUI Biserica "Inaltarea Domnului" a Manastirii Neamt (1497), ctitoria Lui Stefan cel Mare, este restaurata de arhitectul Stefan Bals in doua etape. Ta prima etapa, desfasurata in perioada 1930-1934, restauratorul inlatura tencuielile, eliberand si reintregind paramentul aparent din piatra, caramida smaltuita si ceramica. intr-o a doua etapa, desfasurata in perioada 1954-1961, acoperisul bisericii este refacut, in forma traditionala moldoveneasca, cu invelitoare de arama. Este reeditat iesindulin forma de umbrela de pe fatada de vest, pe baza reprezentarilor de epoca ale bisericii. Ferestrele absidelor laterale ale naosului si gropnitei, supralargite in secolul al X|X-lea, sunt readuse la forma de origine. Sunt reconstituite ancadramentele din piatra, dupa modelul celor descoperite in timpul sapaturilor desfasurate in incinta. Completarea zidariei de caramida aparenta, necesara in urma rectificarii ferestrelor, se realizeaza cu caramida nesmaltuita, marcandu-se, in acest fel, interventia resturatorului. @=«Biserica inainte de restaurare, 7) Antemasuratoare - deviz pentru iis) co Om. Mb Lsya4 lucrarile de zidarie la restaurarea turlei bisericii, 1930, arh. Stefan Bals @) Biserica dupa prima restaurare foto arh. Stefan Bals. 1932 iS) Biserica in timpul celei de a doua restaurari, foto arh. V. Bilciulescu, 1960 3) SBiserica dupa a doua restaurare, foto Ghearghe Marin, 1962 8 Biserica in timpul celei de a doua restaurari, foto arh. Stefan Bals, 1961 @) Biserica "inaltarea Domnului’ a Fe TareEs sre ema ve | ato eeotos dee] =) 10 | MSIE titers Wah dinalel0 10 eran eee ries (lesan 44 foto arh. Stefan Bals. 1932 (3 @=) Restaurarea Manastirii Neamt - memoriu, 1956, arh. Stefan Bals MINISTERUL CULTURII j re j 4 - Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), Pe ee Ce) ATI ONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii’ in anul 2016eee Saale Hee ©) 21a) ats O10 ote tee ee BisERICA KRETZULESCU Biserica Cretulescu din Bucuresti, ridicata in anul 1722, isi pierduse turlele la inceputul secolului al XIX-lea. Fusese restaurata in anul 1860, in factura hibrida neogotic-neoclasic. In perioada 1933-1939 este restaurata de arhitectul Stefan Bals, pentru a fi integrata in contextual nou creat al extinderii Palatului Regal si al amenajarii Pietei PalatuLui. Restaurarea urmareste restabilirea unei continuitati formale. Este eliberat pridvorul inzidit, sunt inlaturate tencuielile si este realizat un parament din caramida aparenta, , modenatura de arce este refacuta, braul de stuc si soclul de caramida sunt refacute din BISERICA KRETZULESCU a Se piatra, sunt reconstituite turlele, dupa urmele pastrate pe baze si prin analogie, sunt ae : : s introduse traforuri, realizate prin analogie cu alte monumente din aceeasi epoca. in plat: 5 ‘ hi ; ee Ke AFA Jon oo tok ‘ «| MEMO cable nella (ate licl8 collate Ve Ee a : nee? f a Weiss, 1932 tmulesca parjind naogul de pronuos. ae teat i =e In locul Seebe ere giseau trei arcade « te pe coloane de piatri, $ ,saounse fn zidiria neua, cele deus dela dallinte 4 2 Biserica Cretulescu, desen, arh. Stefan Bals auficiente pentru & ° 1 nangu'h 4 : pe Kj 5 oh fn! a actusli,degejind « r ‘i exterfoari de paneurl yi e 8 atituires arc fot.te. be redu Biserica Cretulescu, imagine actuala i le pri ‘ar pa gan i Fatada Nord, 1 Fela ees} cif fol 4 din spajiul disponipil, totus: ye onecrre od, supriaund : o ! od ig e 5 mae setae ae reckgtigh aproapt tfegime opetiul plerdut | arin agesuren eoloanelor. geoalet 5B) Fatada Vest, 1935, arh. Stefan Bals © eet ta ace it cette en kam : g : eft t 2 i 6 Biserica Cretulescu in timpul restaurarii, foto W. Fogeelt invect ye eu Het ; a : ene : re : Neeaetere m nou devix 1c tute | ee a ' ate aa 7 Plan, 1935, arh. Stefan Bals ® STEFAN BALS, Restaurarea bisericii Cretulescu, BMI. nr. 3, 1972 Inaljineu lor i exterior fere: arui blecurt s A = a pridverului, f ere §) Lucrarile de restaurare la biserica Cretulescu - referat, 1933, arh, Stefan Bals yeche, fi t z . 40 = Referat pentru patinarea fatacei bisericii pier cases eet Cretulescu, 1938. arh. Stefan Bals a: ntruscl e'au giatt S gi mart in pod cal roetirile Br juene alae dul cupri 3 urlelor gi consolidarea aidiiriei in dreptul Stari e t ficute de dl. in interior, Pentru refaceres obdjine o mai bund 1 Comisiunes si 1g! as ape in Intregime. Bin cauza umecelei gi a eriiler tenauiale ce va de chtve timp neces! tine ar fi mai bine oi intrebulnjese ag profilul existe 9 10 MINISTERUL CULTURII a oe j 7 Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994) Suede sues NATIONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul *Timbrul Ahitecturii" in anul 2016BB SERICA RESTAURATORI ROMANI Arhitectul Stefan Bals SM AUININIS [1902-1994 | pentri dueriivia aurars. lo biserica @ A 1+ Dirimren pridy eiizemmial | 2 Yord-s bo indevartares mater ou cen mat mare “Eris! hs ra ai, sistem sna aati inoif a8 £1 at hiile gi deposi tatul a local ew ce va indice i a Aeepasilor « Fefacutal suehilier .= ee merdnaclt ye un atre cupa rie ql ope flat ay made penta 4 oe ye to 9 Be 13 425 B: vt Tindafitio existente a peretricr et apt Fistri tere local, lnerale ei aortar 44 Stata a 2 Turnulclopotnita inainte derestaurare, [@ fe ton aA tm LSc He +) MBM TF agit lei te) ere) ca)iecMalantve| (glare teas) Fat a domnassed Bft, Tom ARATARE LUCRARILOR eiment » cupsina rostui wisi de da cald,Tiainte de-cury gel ben 88_a@ Yor aginoi_rostw va opiia bine sidarin Biserica "Sf, loan’ inainte de restaurare, foto A. Chevallier, 1926 Biserica "Sf. loan” dupa restaurare, foto St. Butak, 1951 MINISTERUL CULTURII INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI ES Peureyt yi ida thoes Turnul clopotnita, proiect restaurare, Tey eee alee te =f} Turnul clopotnita, proiect restaurare - varianta, 1942, arh. Stefan Bals ARATAREA LUCRARILOR APBOWIDONARILOR Bau PREDBMILON alaurate > Idem fereatze dubl Caan de 8 ma, inet of cups ns ogctatul , Ssstui x ule de i ohitaital , i profiad. tare gi solu ok bine ou-ayh Lhe report Referat pentru restaurarea Turnului clopatnita, 1942, arh. Stefan Bals Bloc de piatra decorata gasit dupa daramarea pridvorului (intrebuintat ca montant al usil), foto si explicatii CUS esi Reed Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii’ in anul 2016 oS) er Oya ee —CLOPOTNITA Ce "*— Biserica "Sf. loan” din Piatra Neamt (1497-1498), ctitoria lui Stefan cel Mare, este restaurata de arhitectul Stefan Bals in perioada 1937-1938. Restauratorul inlatura pridvorul adaugat in secolul al XIX-lea, reface acoperisul bisericii in maniera traditionala moldoveneasca, mentine si restaureaza paramentul aparent. Pozitioneaza in dreptul fatadei de nord, punand in valoare muzeistic, portalul usii dintre naos si pronaos, care fusese inlaturat in secolul al XIX-lea. Turnul clopotnita al bisericii (1499), este restaurat in anul 1942. Stefan Bals mentine nivelul superior al turnului, prevazut cu ceas, care fusese adaugat in secolul al XIX-Lea, considerat a reprezenta o imagine identitara pentru urbe si inlocuieste acoperisul rotunjit, cu lanternou, realizat tot in secolul al XIX-lea, cu un acoperis realizat in spiritul traditiei istorice moldovenesti. ARATAREA LUCRARILOR ApROWLZIORARILON BAL FREDASEOS Consolideres cuneclelor de piatri sue {inio aniavul .~ Tage Br sfeaeie saipinds ren Tiered tate fiel ole aibdr } din lawn de of deteiiiier oe 6¢-Tor ean spre intert 3 Hig necem nk gf dau ot ole a ioe pref. eo cupind a (i depecttetul bp ecu ese indica Adel Ld donk gute cinet (93% ARRITSCT S) Project grilaj Biserica "Sf. loan’, arh. Stefan Bals a0 Deviz pentru lucrarile de restaurare la Biserica "Sf. loan’, 1937, arh. Stefan BalsRESTAURATORI ROMANI Arhitectul Stefan Bals [1902-1994 | @ Maéanastirea Brebu inainte de 3) Manastirea Brebu, imagine actuala restaurare, foto Nicolae Tatu, 1929 4 Casa domneasca inainte de @) Mandastirea Brebu dupa restaurare, restaurare, foto arh. Stefan Bals, 1962 fote Gh. Marin, 1964 MINISTERUL CULTURII INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI ANASTIREA——— BREBU =) Casa domneasca dupa restaurare, foto Gh. Marin, 1964 () Bleetrerelelanatrce- Ma aes in-ear Celt) A Manastirea Brebu (1650), ctitoria lui Matei Basarab, este restaurata de arhitectul Stefan Bals in perioada 1956-1963. Biserica isi pierduse cele trei turle, care fusesera inlocuite cu turle din paianta. Restauratorul coboara nivelul terenului pentru degajarea soclului, consolideaza biserica, inlatura tencuielile istorice, reintregeste paramentul si arcaturile, pastrand paramentul aparent, reconstituie turlele si sistemul Lor de sustinere, pe baza deductiilor constructive si prin analogie. Sunt restaurate turnul clopotnita, zidurile de incinta si casa domneasca, ce fusese distrusa intr-un incendiu. Sunt marcate fundatiile vechilor chilii. vasa - Pretest de shauna Gixisler bisrlon! ae heen, es demvetiiie’ = peparmnemtul cultalar Peta tea = Ize Ea at ‘Seniecul Tupelnds PlenDeL seormese pantra ridiceno Sin oa a Suelalor hdewioed fm fos de predack tatmie, Lae ZA visu fm meeteotul Pann MAG/IOSE alent Aviad do Tsespha B| MociemnteLed Tatorion Bales Kamer Srompene La Tonle fn pedalvese eater ay os owt Satearuoie Gis LiyeK th okebal dl qyoctali qi am feet me luate fm owoul luped octombrie, mind a fl terminate pe 1s efteptiad| souls Te afer go dnrwrontimmile dave 1s fafa leeulel pete ee Aine de Gamtden 42 gained momvegheral luertred, au foes press fanilorulel pl mises @otlipmioe, emewlat, owe 7 plage aoe Prince tm povewl dosed: 2 rk exterior Ja ture pi plafurtte ay euoteae smnivere 6earan Tale owmmnete 1950 Memoriu privind restaurarea bisericii din Brebu, Pr. Nr. 826/1 - 1958, arh. sitar f= Biserica in timpul restaurarii, foto arh 21 Eugenia Greceanu, 1957 Restaurarea manastirii Brebu, detalii 2) ive Wane Os) aol oslo 1958, arh. Stefan Bals 20 Casa domneasca, schite situatie existenta, 1962, arh. Stefan Bals 22) Memoriu justificativ, Brebu - Casa domneasca, proiect de restaurarea, Pr. MD 14/1962-963, arh. Stefan Bals Casa domneasca in timpul restaurarii, foto arh. |, Dumitrescu, 1963 Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Arhitecturii” in anul 2016RESTAURATORI ROMANI A N AS | | By E N Arhitectul Stefan Bals Foor mini a ee ee Manastirea Hurezi (1690-1706), ctitoria Lui men Laie mL, seplemur SLAB! gE ganr AEST cxveamas wo : Constantin Brancoveanu, este restaurata de arhitectul Stefan Bals in perioada 1961-1975, dupa restaurarea arhitectului lon D. Trajanescu de la inceputul secolului XX. Este o restaurare generala. Arhitectul Stefan Bals intervine asupra formei invelitorilor, a deschiderilor ferestrelor, asupra scarilor de acces la foisoare. in Casele domnesti (1691-1693), restaureaza locuinta Lui Constantin Brancoveanu, desfiinteaza compartimentarile interioare, reconstituind spatiul original, care este amenajat muzeistic. Sunt inlaturate tavanele care ascundeau boltile chiliilor la incinta mare a manastirii. Sunt restaurate Bolnita, ruinele Caselor Doamnei Marica si Foisorul. Sunt refacute zidurile de imprejmuire si este amenajata incinta. Sfintii Imparati ee Pridvorul Biseri incinta latura de sud, Casele Domnesti 2 Schita pentru releveul fatacei trapezei cs Releveul sobei aflata in actuala Sala | eee Beli imagine actuala 4 Schita pentru releveul camerei nr. 9 Constantin si Elena, foto arh. Eugenia Brancoveanu Sala Brancoveanu Greceanu Incinta latura nord, Corp chili Fatada trapezei, inainte de restaurare — 12 Arhitectul Stefan Bals la Manastirea $ Releveul sobei de colt aflata in actuala Lavoe ita pentru releveu Sala aero Geers an eric if Fatada trapezei, imagine actuala Sala Brancoveanu Folge) ore A 0) Constantin si Elena, imagine actuala rey Casa Domneasca, situatia existenta cr) Casele Domne: restaurare, foto , in curs de ates aero) rh. Eugenia Greceanu MINISTERUL CULTURII . re j 4 - Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), ee OOo NATIONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii’ in anul 2016a ’ onl - aac a? | A hdd mee a ‘ r ieee se ie Cf ¥ Legenda yrafii din fototec: Expozitie realizata in cadnul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994). beneficiar al unei finantan din partea Uniunil Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Arhitectuni" in anul 2016 MINISTERUL CULTURII INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUIArhitectul Stefan Bals Foca NEAM | ULUI ~~ belvedere. (Oteiteicce Mere eal) (OM alll alco etc) coir e-|( Ma cejtene ams {0 le: aamne lor Cetatea Neamtului in timpul restaurarii foto S. Machedon, 1966 fae serra, & = bed acy : Cetatea Neamtului dupa de restaurare, ay 1a i . cme foto S. Machedan, 1973 Fatada Nord - project restaurare, 1965, arh, Stefan Bals ie Esig Rem iNe sla) (ici =] girs Mk aicmes aa Stefan Bals. 8 MINISTERUL CULTURII Ne ee ere, RESTAURATORI ROMAN ETAT EA Cetatea Neamtului, ridicata la sfarsitul secolului al XIV-Lea si completata de Stefan cel Mare, fusese demantelata in secolele al XVIlI-lea si al XVIlIl-lea. Este restaurata de arhitectul Stefan Bals in perioada 1963-1971. Este un exemplu de restaurare a unui monument in stare de ruina, fara reconstituirea partilor disparute. Degajarea masiva a straturilor vegetale si a daramaturilor a dus la descoperirea formei crenelurilor, care incununeaza turnurile incintei si a partil inferioare a curtinelor si bastioanelor terasei, aflate in perfecta stare de conservare. Zidurile sunt consolidate si este refacut paramentul partilor superioare, dislocate de radacinile arborilor. Pentru valorificarea in scop : muzeistic si turistic a monumentului sunt refacute, Song yen ipotetic, podul de acces si puntea ridicatoare a turnului de intrare in incinta si este amenajata o terasa Poarta Est - schita, 1969, arh. Stefan Sled Curtea interioara latura Est - schita 1967. arh, Stefan Bals Dispozitie de santier, 1966, arh. Stefan erie Stefan Bals, impreuna cu Constantin (Dinu) Odobescu si Gheorghe Florescu la Cetatea Neamtului, 1982 - fotografie din arhiva lon Godeanu Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), Ns eeReenele NATIONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii” in anul 2016MINISTERUL CULTURII INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI Legenda Par ‘a. Roman. Vedere dinspre sud in fimpul restourariy Fotografii din fi Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), beneficiar al unei finantani din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Arhitectuni’ in anul 2016RESTAURATORI ROMANI Arhitectul Stefan Bals [1902-1994 | ANAS | IREA——— MOLDOVITA Manastirea Moldovita, ctitoria lui Petru Rares este restaurata de arhitectul Stefan Bals in perioada 1955-1970. Restauratorul inlatura vechiul acoperis al bisericii, care acoperea bazele turlei. Avand ca sursa tabloul votiv, el elibereaza bazele turlei, realizand un acoperis fragmentat, cu frangere de panta si stresini ample, cu un iesind de 2,4 m, care urmareste constant conturul cornisei. Este mentinuta sarpanta existenta, frangerea de panta realizandu-se prin modificarea capriorilor de streasina. Bals reconstituie, prin analogie si pe baza urmelor gasite, clisiarnita (1612), aflata In jel¢- Mel mael late medio Ogle ln me alne re ton ancadramentele sunt refacute dupa modelul celor originale pastrate, se realizeaza un balcon-cursiva pe console din piatra si un acoperis in patru ape, de factura traditionala moldoveneasca. intreaga incinta este amenajata. Ruinele bisericii vechi, ridicata de Alexandru cel Bun, sunt degajate. Leys oe ansvi a Radice cur AP HAS ine pete miseladl poadsvelii, TA mesa acry vot Yi adie weet “ane ala tan ven al oe mide 8 nite he nell ae maaloae dae via, -temn” de pune ae : sili ree ee (he 2 “ie Thee de> eu ay 1 ir) tue nastanler per vomebtuloae fest ‘penile wh aren lat cw ye oy if ale Xe Wis teak Tpawlyrlaa cold N-FADo® a ahs see Torna ve bovine ejb Saag Ac Keren 2 sliawal pee nee ae i ae fe taal, Oe wie a . lee dle he re ey rent ba ot | Ve rade sia Abtne Matai se ira § nerd wualalan gi eomule-, bs rn pr a ap cmlenesee (lorena dlpaneler, ite ape Oru wat de, walang. vt v ylasde ser fe MINISTERUL CULTURII tye pple Riper hs. cians eas rae Lena saree sl. layne oa dle, "oe tbened elugecane 4 hee ptihe terol the ys de pent Tafa ¢ ape Lau Tow gf Tse hla tyes Teprral me wart hue be Ruclie et ie Pdienafenatac ong am nialen Nee ve “Yuet fei Hh mat iu, isnt gon %-da ue meuta i os name ae Pelion \e nesatna bps rae ‘ abe coliap. Ghat Wy Spd aobule se q" lel cu ashe ole Pingel lhe. eonale began smal Heys | « ai af diap. alee Se/ui ~The pat emp 4. det tte payee vor f Galmacetn Ey Tah ale once civ eanllens Wena mee aw anna ime Len Lda ate rales palltndl wtatad Ca mothe jose Aeuinula « au Grape fe ole fee aw & [ataptce Aap 'r be san Tic ape. end tw Patan apne ama de he fows ap ‘ro'onm INSTITUTUL NATIONAL AL PATRIMONIULUI nati abe lewtes (etree) d fe dubrinke cle seureere du. spt thin TaQans ke clawed #4 eal) Poali Fa, ale eTaeue jer Leomaland Uae Aveo VA AS tm, olnren walie tem Weal Un me a Cae CAMs atats btata. Glau ‘Se nenminledin WONT ADSa. Ana 0) amcgujameaT wjee Wms 5 Tooele ba Tree) ASW TEE py ae mats enemy ola ee ants wi 1b py tap ‘ aera (ap Hee =) errs ieee lata ele leh] inainte de restaurare, foto St. Butak, 1954 2 Biserica ,Buna-Vestire’ a Manastirii Moldovita, imagine actuala 3 Clisiarnita inainte de restaurare, foto St. Butak, 1954 © MOT Uiali E-mu eal re late m= (eee || 5 Project restaurare clisiarnita cu indicarea situatiei existente, 1954, arh. Stefan Bals 6) Clisiarnita - parter, schite, 1954. arh. Stefan Bals @) Plan de situatie (Stefan Bals, Corina Nicolescu, Manastirea Moldavita, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958) | Bel eter alt tele tC aw ey ome gist ass cd Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii” in anul 2016vcnmom now ANASTIREA pos =7-\DIORV.O)B).\ Manastirea Radu Voda, distrusa de Sinan Pasa in 1959, a fost reconstruita din temelie in anul 1614 de voievodul Radu Mihnea. Biserica pierduse turlele la cutremurul din anul 1802 iar in anul 1860 fusese reconstruita in stil neogotic cu adaugarea unui pridvor cu fronton. Arhitectul Stefan Bals, in anii 1962-1964 si 1970-1974, restaureaza turnul clopotnita si inlatura interventiile neogotice ale bisericii, pastreaza pridvorul, dar inlatura frontonul. Pe baza cercetarilor arheologice si de parament interior se revine la o solutie planimetrica si spatiala derivata din Manastirea Argesului, reconstituindu-se turlele cu intregul sistem de sustinere. @) Biserica inainte de restaurare @) Sectiune longitudinala, proiect de reface a turlelor ») MBean laalele| a celetc=lg| ko) mets restaurare 8) Fataca vest inainte de restaurare 3 Biserica dupa restaurare a0 0 Fatada vest, imagine actuala @ Biserica, imagine actuala ieemecun OD) lala VA = STEFAN Bf, BALS Il transetto ¢ formato dalla terza areata laterale, portatn alla stessn a della volta della navata. una croce -visibile dall’alto, I risalto é dato da semp Te a ag Re] -5' ANGELO at MONTE RAPARO_ -BASILICATA ~ SANT’ AN AL. MONTE RAPARO BASILICATA a) Stefan Bals, Casa din Leordeni, B.CM1 4) Stefan Bals, Sant’ Angelo al Monte pial ts Raparo, in Ephemeris Dacoromana Annuario della Scuola Romena di sip. @, Wechea moschee din Mangalia Rama, V, 1928 releveu, 1948, arh. Stefan Bals naeshi sromba' che fmm posseue dal quadeate al car de | ele ee SANS rasi oa stn @) Biserica din Densus, releveu, 1948, arh. Stefan Bals "In francese stromper dangles. eee am etal toa MINISTERUL CULTURII iti aa j : restr Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), inks eens nee NATIONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Ahitecturii" in anul 2016seeeeerem>)"\6)| 01 0= paseo eaoU RODS lm Viol welicel pent Hiacail, 22 ie Je B90 Kabat trarid en urtate, x x @) Stefan Bals, Scurtd prezentare a 2) Stefan Bals, Vacdresti si Mihai Voda din @) Proiect biserica Balcic: fatada vest, S) Proiect locuinte pentru Banca 7) Biserica luterana din Valea Larga, judet 8) Project pridvor Episcopia Husi, 1942, restaurarli monumentelor istorice in Bucuresti, material dactilografiat, 1984 fatada est, fatada sud, 1936, arh. Soluce Melt eleeiel ll mere] oem Tarnava Mica, releveu, 1949, arh. arh. Stefan Bals Romdnia, manuscris, 1990: Stefan Bals: foto AL Petit: casa tip, 1946, arh. Stefan Bals. Stefan Bals. 3) Project clopotnita, Zapodenii de Sus, judet Vaslui, 1942, arh. Stefan Bals ®) Cetatea Calnic, 1948, arh. Stefan Bals @ Biserica din Burdujeni Targ, judet Suceava, streasina corp biserica, arh iS toil ile MINISTERUL CULTURII a aa j : restr = Expozitie realizata in cadrul proiectului cultural Restauratori Romani: Arhitectul Stefan Bals (1902-1994), inks eens nee ee ONAL AL PATRIMONIULUI beneficiar al unei finantari din partea Uniunii Arhitectilor din Romania din Fondul “Timbrul Arhitecturii” in anul 2016