UNIVERSITATEA ROMANO – AMERICANA

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM

Bucuresti, 2008
CUPRINS
 1. Prezentarea PENSIUNII MIRA SRL
3
1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII MIRA S.R.L
4

2. Auditul de marketing
5
2.1 Analiza mediului extern
5
2.1.1 Mediul economic
5
2.1.2 Principalii clienţi
7
2.1.3 Concurenţa
8
2.1.4 Principalii parteneri
8
2.2 Analiza mediului intern
9
2.2.1 Resurse si activitati
9

3. Turismul in Sibiu
9

2
 3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU
9
3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU
14

4. Detaliile ofertei PENSIUNII MIRA

15
4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII MIRA 17
4.2. Tarife si pachete oferite
18

5. Concluzii
20

1. Prezentarea Pensiunii MIRA S.R.L.

Numele firmei: S.C. MIRA S.R.L

Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu
Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei
pensiuni agoturistice care va oferi servicii de cazare in 15 camere, gradul de
confort fiind de 3 margarete.
Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite turiştilor vor fi
in conformitate cu standardele acestei încadrări (HG 1328/2001 privind
clasificarea structurilor de primire turistice, HG 238/2001 privind condiţiile de
acordare a licenţei şi brevetului de turism, şi OG 58/1998 şi a normelor
metodologice de aplicare din 31.05.1999 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de turism in România).

3
 Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt
separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de
seminarii.

Spatii de cazare:

– Numar de camere / Paturi : 15 camere X 2 locuri = 30 locuri

– Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 30 locuri.

SPATIILE PENTRU CAZARE SE VOR AFLA LA ETAJUL PENSIUNII SI VOR CONSTA IN:

Numar Suprafata utila Suprafata utila - Total

(m2) (m2)
Camere 15 14,25 213,75
Hol camera 15 2,50 37,50
Grup sanitar 15 2,75 41,25
In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:
 Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)
 Cazare + demipensiune;
 Cazare + pensiune completa.

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda

permanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine
doreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar

cu 60 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute
in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau
dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada
Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „
Mira ”, etc.
Spatiul pentru servirea mesei va fi amplasat la parterul pensiunii astfel:

Parter Numar Suprafata utila Suprafata utila -

Total
(m2)

4
 (m2)
Sala de mese 1 130,40 130,40
Bucatarie 1 29,05 29,05
Spalator 1 3,20 3,20
Bar 1 6,40 6,40
Total     307,50

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII MIRA

Misiunea firmei

Pensiunea MIRA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitate

care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai
ridicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea
servirii vor face diferenta.
Pensiunea MIRA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-
CORPORATE”.

Obiectivele generale ale pensiunii MIRA SRL:

 Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe

intreg parcursul anului 2008;
 Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin
oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul
standardelor internationale.

2. Auditul de marketing
2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic

5
    Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de
sute de ani.
Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19
bresle in care se practicau 25 de meserii.
Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se
deschide scoala de meserii.
In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de
Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de
Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.
Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost
desfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o frâna a
dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele patronilor
meseriasi.
În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele
organizând si expozitii de produse.
Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885
si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si
paznicul din turnul Bisericii Evanghelice.
Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui
Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si
al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric
fiind introdus în oras în anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea
oras cu tramvai electric dupa Viena.
La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.
Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de
2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de
filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au functionat 33 de întreprinderi cu caracter
industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei.
Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din
Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess

6
(1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata
de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu'
In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in
patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta,
Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.
Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica,
incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de
numarul tot mai mare d intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de
investitii.
Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a
dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme
interesate în a
cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie, gazduind în aprilie
2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene.
Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va
aduce Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.
Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o
investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor din
România.
În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator
de sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane
euro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule
aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro.
Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are
în vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.
  Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse,
Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare
frumusetile orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti.
Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important.

7
 În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de la 5,5
milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în
1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu trebuie văzute ca având
legătură directă cu turismul ci sunt datorate mai degrabă influenţei unor factori de
natură politică (un număr mic de turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei
izolări a Românei pe scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul an
după revoluţie  s-a manifestat un interes deosebit pentru România care scade
treptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de sosiri de turişti străini
la frontieră).
Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti străini
reprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 1
milion a turiştilor străini în România, care în structură s-a datorat aproape exclusiv
creşterii similare a sosirilor de turişti din Ungaria.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică,Anuare statistice,  Turismul internaţional al României în anul 2004

 Analizând ţările de provenienţă ale  turiştilor străini sosiţi la frontieră

remarcăm faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă (71,5% din totalul
sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă ţară emiţătoare de turişti
pentru România (39,4%). O pondere relativ importantă este deţinută şi de
Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina
(4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%).

  Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Turismul internaţional al României în anul 2004

8
 2.1.2 Principalii clienţi :
Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi în tranzit, în
interes de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel,
posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu
traditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardele
unui turism de calitate.
Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si
straini; in categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piata
Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi propune sa ofere servicii care vor
face obiectul turismului intern şi internaţional.
Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau peste
medie, cu familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenţa
1. Concurenta directă
Principalii concurenti de pe piata interna sunt :
 Pensiunea Salisteanca
 Pensiunea Fulea
 Pensiunea Miorita

2. Concurenţa indirectă
In ceea ce priveşte cazarea hoteliera :
 S.C Continental SA Sibiu
 S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:

 Restaurant Hotel Continental
 Restaurant Hotel Impăratul Romanilor
 Restaurant Casa Ioana

9
 2.1.4 Principalii parteneri

Pensiunea Mira a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor

parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:
 Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare
si din Budapesta)
 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu
auto propriu sau cu avionul)
 Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – last
minute)
 Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie,
cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern

2.2.1 Resurse si activitati
Organizare vacanţe
- Pensiunea MIRA in calitate de promoter al turismului intern românesc oferă
vacanţe de neuitat la preturi competitive.
- Pensiunea MIRA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on line
vacanţe în România, sistem la care sunt conectate în prezent peste 200 agenţii
de turism din România care vând produsele acestora.
Organizarea de programe turistice în România pentru turişti străini :
Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu
organizarea de programe turistice pentru turiştii romani si straini. Se pot vizia:
 Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul
dintre primele din Europa (1817) ;
 Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul
Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica
Evanghelica.

10
  Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate
face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).
 Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din
Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.
 Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale
Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se
situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine
estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al
Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos
si 431 m in Orasul de Sus.
Populatia orasului este de 170000 locuitori.
Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2%
Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii
reprezinta 4% din populatie.
25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii
superioare.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81
(Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si
dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice
datorate muntilor din vecinatate.
Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de
temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 °
Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt

11
 frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este
de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si
structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna
bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.
Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei,
Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si
serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a
inregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune.
Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost
intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile
vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia
sa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic,
social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au
afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de
investitii in infrastructura a marcat orasul.
Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si
revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras
in plin proces de renastere.

Cultura in SIBIU
Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand
fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita
traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din
marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann
Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri
din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si
atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din
Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele

12
sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann
Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale
de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se
regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul
Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean,
Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural
al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine,
Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia
Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in
evenimente.

Atractii
Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai
frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un
patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a
Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul
comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare
culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea
Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele
sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea
mai importanta destinatie turistica din Romania.
'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata
si renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumanta
de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte
forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si
gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul

13
turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si
binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”.
Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al
M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din
tara (1450 m), este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este
gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie
in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna.
Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m ,
pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este
cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea
romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe
locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative
atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat
in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.
Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se
adauga numeroase expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din
Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit
intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept
resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul dintre cele mai
insemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru public
in anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul
de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de
Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din
Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa.
In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural
artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi
Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de
folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval,
etc.

14
 SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul

Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia
2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele
doua capitale culturale ale anului 2007.
Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program
compus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
 Calitate artistica deosebita
 Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il
gazduieste
 Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori
ai actului cultural)
 Impact la nivel European
In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:
 serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii
populatiilor, culturilor si limbilor
 Experiente unice
 calduroasa primire turistica
 Sarmul unui peisaj unic
 Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film,
arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie
 Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al

orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii – un oras al culturilor.
Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:
 Un oras al culturii – un oras al culturilor
15
  Cetatea in sarbatoare
 Vocile Sibiului
 EuROpa
 Oras istoric – oras al artelor
 Provocari pentru ochi si minte
 Dincolo de frontiere
Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe
termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu
2007:
1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului
2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului
3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international
4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere
5. Cresterea audientei pentru actul cultural
6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare
7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale
8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

Puncte tari Puncte slabe

- oras istoric cu un peisaj natural uimitor,
bogat in atractii turistice;
- produs turistic corespunzator cerintelor
ungarilor (plasarea intr-un peisaj unic,
posibilitate de practicare a sporturilor de
iarna, oferta bogata de muzee, spectru
larg de manifestari culturale);
- accesibilitate usoara la muntii Carpati si la
obiectivele si monumentele din regiune;
- Infrastructura tehnica in orasul vechi,
ce necesita o modernizare acuta
(lipsa strazilor pietonale, a
elementelor de iluminare a cladirilor
istorice);
- capacitatea hoteliera in special cea
din segmentele de pret mijlociu, nu
este suficient reprezentata in oras
pentru necesitatile de cazare, care

16
- oferta variata de turism: de la peisajele vor creste odata cu dezvoltarea
montane ale Paltinisului pina la salba de economica a orasului;
lacuri saate de la Ocna Sibiului; - lipsa unui concept unitar de
- o retea e restaurante cu o vasta oferta dezvoltare a turismului pentru Sibiu;
gastronomica, atit cu specific local, - oferta industriei hoteliere este
regional, cit si international insuficiena cantitativ si calitativ;
- amplasare in centrul Romaniei, ce - nu este cunoscut potentialul turistic
facilitaeaza accesul turistilor; al orasului Sibiu si suficient de
- Existenta unui aeroport international, cu mediatizat;
ruta directa spre Ungaria; - lipsa aplicarii marketingului turistic:
- Conectarea la reteaua soselelor si cailor punerea in valoare a centrului istoric,
ferate europene; reintroducerea statiunii Paltinis in
circuitul pietei locale, regionale,
nationale si internationale.
Oportunitati Amenintari
- posibilitatea atragerii de noi investitori - dezvoltarea unor programe de
straini in Sibiu; stimulare a turismului orientat spre
- cresterea notorietatii orasului Sibiu-centru calitate, care ar putea afecta mediul
cultura European- in rindul turistilor din inconjurator;
tarile europene dezvoltate, ca de - dezvoltarea unor programe
exemplu Ungaria; ecologice, care ar putea afecta
- realizarea unui proiect de dezvoltare si oferta de anumite tipuri de produse
modernizare a Sibiului, de catre primaria turistice din regiunea Sibiului.
Municipiului Sibiu, numit “Ghidul de - slaba imagine a Romaniei pe plan
Dezvoltare” de evolutie a orasului. extern;

4. Detaliile ofertei PENSIUNII MIRA

Oaspetii pensiunii MIRA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop,
room – service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

17
 Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de minim 3 margarete, prin
urmare suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările si serviciile oferite turiştilor vor
fi in conformitate cu standardele acestei încadrări (HG 1328/2001 privind
clasificarea structurilor de primire turistice, HG 238/2001 privind condiţiile de
acordare a licenţei si brevetului de turism, si OG 58/1998 si a normelor
metodologice de aplicare din 31.05.1999 privind organizarea si desfăşurarea
activităţilor de turism in România).

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi., televizor,

aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).
Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat
pentru servire la masa si bar cu 60 de locuri.
Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire,
intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit.
Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie,
Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu.
Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor
mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate,
responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:
 pagina de INTERNET: www.pensiuneamira.ro;
 prin intermediul agentiilor partenere;
 pliante de informare;
 un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;
 participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta

de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt
considerate ca fiind principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea,
oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tip
de activitati.

18
 Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de
contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic in
domeniul turismului si anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editarea
de brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si internationale
de turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

Particularitatile prin care MIRA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:

4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII MIRA
Puncte forte Puncte slabe
Reputatia Managerului pensiunii MIRA Birocratie
Pensiunea cu dotarile tehnice si
Costuri ridicate de pastrare a
specifice prevazute prin proiect va
standardelor propuse ce e cu rosu ma
asigura un confort pe care multe din
bagat
hotelurile din Sibiu nu-l ofera in prezent
Calitatea serviciior aliniate la
Pret mai mare decit al concurentei
standardele internationale
Gama de servicii oferite Sezonalitate
Personal calificat
Eficienta activitatii departamentului de Lipsa unui program de fidelizare a
marketing clientelei
Fidelitatea clientilor pensiunii

Oportunitati Amenintari
Intrarea altor pensiuni concurente pe
Intrarea pe piete externe piata produsului turistic Sibiu
Posibilitatea scaderii interesului
consumatorilor fata de produsele
Revitalizarea unui produs turistic Sibiu turistice traditionale
Intrarea unui concurent puternic pe
Investitii masive in Sibiu piata Ungariei
Posibilitate de intrare pe segmente noi Dezvoltarea slaba a infrastructurii
19
 tehnice si a economiei regiunii Sibiu
Dezvoltarea programului de promovare a
Romaniei si a zonelor sale turistice
Tendinte de crestere a produsului turistic
Slaba imagine a Romaniei pe plan
Sibiu
extern
Interesul turistilor din Ungaria cu privire
la regiunea turistica Sibiu
Prespectivele intrarii Romaniai in UE

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi amenajat special.

 In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse
artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre
cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante in zona.
 masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se
pot pregati si produse „speciale”. Toate legumele vor fi din productia proprie
a pensiunii tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic.

In prezent pensiunea nu desfasoara nici o activitate.

Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi
nu presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate
managerul MIRa a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cu
preponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut si
accesibil acestui segment de consumatori.

4.2. Tarife si pachete oferite.

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin
intermediul Partenerilor MIRA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitarile
directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovarea
acestui tip de pachet.

20
 La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-
end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai
pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei si
observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii este
negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport
ales. Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.
Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special
clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul
saptamanii. Este de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientii
traditionali.
Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor
posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de
training pentru angajati. Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverse
activitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru grupurile organizate
de turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..
 Camera dubla: 30 Euro/Zi

 Cazare cu demipensiune : 60 Euro/ Zi/ camera( 2 pers)

 Cazare cu pensiune completa: 80 Euro/ Zi/ camera

Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de

zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări pentru perioadele din cursul
saptamanii. De asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor
fi negoviate separat in functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul
respectiv, acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de
zile de ocupare.

Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat,

seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona,
organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie
de cheltuielile pe care le implica acestea.

21
 Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de
ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si
www.ministerulturismului.ro).
 Grad de ocupare maxim 100% = 10950 zile de cazare
Previziuni pe 5 ani:
 Anul 1 - 34% = 3723 locuri de cazare ocupate
 Anul 2 - 38% = 4161 locuri de cazare ocupate
 Anul 3 - 40% = 4380 locuri de cazare ocupate
 Anul 4 - 42% = 4599 locuri de cazare ocupate
 Anul 5 - 44% = 4818 locuri de cazare ocupate

Pragul minim de ocupare : anul 1 -5 - 7,5 % = 821 locuri de cazare ocupate

5. Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata

“Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt presupune o atentie
deosebita asupra viitorului cultural, economic, tehnologic, demografic, social,
politic al orasului si a regiunilor sale.
Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste
semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul
turistilor internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programul
este gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-
un program cultural cu dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere

22
oportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism
patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în
centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce comunitatea spre
viitor.
Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-
Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai
sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale.
Pensiunea MIRA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin
implementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru
aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului,
si anume echipa manageriala a pensiunii.

“Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa

se imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma
ca am contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa
manageriala, Pensiunea MIRA

23