UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROTECȚIA CONSUMATORULUI ȘI A MEDIULUI

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

ȘI A RISCULUI ASUPRA MEDIULUI
INDUSE DE O SOCIETATE CARE
PRODUCE BERE

Cadru didactic:
Șef lucrări lect. dr. Ghinea Cristina

Student:
Lavinia-Maria Rusu
Program de studii: PCM
Anul: IV

Suceava, 2020

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA STUDIULUI DE CAZ..............................................................................4

1.1 Descrierea societății și a activității.....................................................................................................................4
1. 2 Identificarea amplasamentului și localizarea...................................................................................................4
1.3 Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare.......................................................................4
CAPITOLUL 2 – ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII..........................5
2.1 Generalități...............................................................................................................................5
2.2 Analiza procesului tehnologic ..................................................................................................6
2.3 Instalații.....................................................................................................................................8
2.4 Intrări de materiale....................................................................................................................9
2.5 Ieșiri de materiale.....................................................................................................................12
2.6 Consum de apă, energie, gaz metan.........................................................................................12
CAPITOLUL 3 – IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTEI DE MEDIU.............14
3.1 Apă............................................................................................................................................14
3.2 Aerul..........................................................................................................................................15
3.3 Solul...........................................................................................................................................16
3.4 Biodiversitate.............................................................................................................................17
3.5 Deșeuri.......................................................................................................................................18
CAPITOLUL 4 – INVENTARUL EMULSIILOR..........................................................................22
CAPITOLUL 5 – REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC........................................................24
CAPITOLUL 6 – EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU.............................................................26
6.1 Scop, obiective, metodologie.......................................................................................................26
6.2 Surse de risc................................................................................................................................27
6.3 Poluarea apei, aerului și solului.................................................................................................27
6.4 Analiza calitativă a riscului........................................................................................................33
6.5 Analiza cantitativă.......................................................................................................................34
6.6 Tehnici propuse pentru prevenirea emulsiilor.............................................................................35
6.7 Măsuri de control al riscurilor....................................................................................................36
Scop:
2
Obiective:

3
 CAPITOLUL 1

1.1 Amplasamentul societății

Societatea S.C. VEL PITAR S.A. deținător al ”COMPLEX DE PANIFICAȚIE”, este amplasat
în București, sector 4, strada Drumull Floreni nr. 75-87, care are o suprafață de 40369,63 mp.
Suprafața totală a terenului a fost obținută prin comasarea unui număr de 7 proprietăți deținute de
S.C. VEL PITAR S.A. în baza actului de alipire autentificat sub nr. 111/04.02.2008 de BNP Mihaela
Ruxandra Briscan. Terenul pe care va fi dezvoltat COMPLEXUL DE PANIFICAȚIE beneficiar are
următoarele repere la nivel urban:

 La nord: fosta platformă industrială I.M.G.B.

 La sud: șoseaua de centură, limita administrativă a sectorului 4 și, respectiv, a comunei
Popești-Leordeni.
 La est: șoseaua Berceni, respectiv limita administrativă a Municipiului București (sector
4) cu comuna Popești-Leordeni.
 La vest: limita administrativă a sectorului 4, respectiv a comunei Jilava.

Terenul pe care se va construi COMPLEXUL DE PANIFICAȚIE VEL PITAR are următoarele

vecinătăți:

 La nord: pe o lungime de 68,67 m – Drumul Dealul Floreni

 La nord-vest: pe o lungime de 46,49 m – Drumul Dealul Floreni
 La sud: pe o lungime de 88,15 m – Drumul De 911
 La est: pe o lungime de 482,99 m – proprietate privată
 La vest: pe o lungime de 422,00 m – proprietate privată.

Alimentarea cu apă a Complexului de Panificație se face prin intermediul a două puțuri forate de
mare adâncime situate în incintă.
Sistemul de alimentare cu apă este constituit după următoarea schemă:
- alimentare cu apă- foraje de mare adâncime;
- distribuitor apă potabilă;
- rezervor de stocare apă potabilă pentru compensarea variațiilor debitului orar, instalație de
presurizare tip hidrofor cu pompe de ridicarea presiunii și recipiente hidropneumatice cu
membrană, cu funcționare complet automatizată;
- instalații sanitare de apă rece și caldă de distribuție și legături la obiecte sanitare de la
grupuri sanitare;
- conductele de distribuție vor fi amplasate îngropat;
- trecerile conductelor prin pereți și planșee vor fi etanșe.

4
1.2 Proces tehnologic
Clădirea de producție este structurată pe două nivele, dotată cu 9 linii tehnologice, spații de
depozitare (magazii, silozuri, camere frigorifice) care vor produce pâine proaspătă, pâine ambalată,
specialități de panificație, covrigi, produse tip sponge, cozonaci, produse de patiserie.
În tabelul următor sunt prezentate liniile tehnologice, capacitatea și locul de amplasare a acestora.
Tabelul nr. 1 – Liniile tehnologice

Capacitat
Capacitate AMPLASAMEN
DENUMIRE LINII Nr linii e totală/
to/24h T
24h
LINIE PÂINE P
PROASPĂTĂ 36.00 2 72.00
LINIE GOSTOL PÂINE P
AMBALATĂ/ TOAST 32.00 1 32.00
LINIE PÂINE
P
SPECIALĂ 20.00 1 20.00
LINIE CANOL ETAJ
COZONACI 10.00 1 10.00
LINIE MECATHERM
SPECIALITĂȚI ETAJ
PANIFICAȚIE 10.00 1 10.00
LINIE POLIN ETAJ
PRODUSE SPONGE 5.00 1 5.00
LINIE PATISERIE ETAJ
CONGELATĂ 25.00 1 25.00
LINIE COVRIGI ETAJ
VELTZEL 5.00 1 5.00
TOTAL   9 179.00  

1.3 Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare

Teren arabil.

5
 CAPITOLUL 2
ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII

2.1 Generalități
Domeniul de activitate al societății SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD
S.R.L. îl reprezintă, în principal, Industria alimentara. Produsele fabricate sunt: berea, in diverse
sortimente si băuturile răcoritoare.
Ambele produse se realizează in instalații tehnologice specifice, existente in cele 2 secții de
Fabricare Bere (Berărie 1 si Berărie 2 – care pot funcționa independent una de cealaltă) si instalațiile
de Fabricare Băuturi Răcoritoare. Produsele sunt împachetate/îmbuteliate in cele 2 secții de
îmbuteliere pe linii specifice, in funcție de tipul de ambalare folosit: linie umplere butoaie otel
(Keg), 2 linii umplere in recipiente din sticla, 1 linie umplere bere in recipiente tip PET si o linie
aseptica pentru umplerea băuturilor răcoritoare in recipiente tip PET.
Secțiile auxiliare care susțin aceste fabricații sunt: Gospodăria de apa; Centrala Termica – care
funcționează in principal pe gaze naturale; Gospodăria de combustibili (GCM) – pentru
combustibilul lichid folosit la centrala termica in situații in care este întreruptă livrarea gazelor,
Instalația de producere frig; Stația de epurare ape uzate WWTP; Stația de recuperare CO2; Stația de
aer comprimat; Stația de Carburanți – formata din 1 x 15 to – tanc motorina auto îngropat si 1 x 15
to – tanc benzina – în conservare – nu se mai livrează benzina; Stația de distribuție GPL tip SKID –
cu rezervor de 5000 litri; Depozite de: materii prime, materiale, ambalaje, produse finite, deșeuri.
Materia prima pentru bere este malțul, produs natural de origine vegetala, la care se mai poate
adăuga, în funcție de rețelele de fabricație, porumb. Aromarea băuturii se face cu hamei, uscat sau
concentrat. Pentru băuturile răcoritoare, materiile prime sunt constituite de concentratele naturale de
fructe, la care se adaugă zaharul necesar îndulcirii.
Operatorul este încadrat ca obiectiv SEVESO deoarece :

- Utilizează substanțe periculoase în activitatea de producție a berii, cod CAEN 1596, pentru
activitatea de baza 1105 – Fabricarea berii.

- Utilizează substanțe periculoase in activitatea de producție a băuturilor răcoritoare, cod

CAEN 1598, pentru activitatea de baza 1107 – Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice;
Producția de ape minerale si alte ape îmbuteliate.

În anul 2019, numărul mediu al angajaților care fac parte din societatea SC UNITED
ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L. este de 371.

6
2.2 Analiza procesului tehnologic

Figura 2.1 – Schema tehnologică de obținere a berii

1. Producerea mustului de bere:
7
 Malțul este măcinat printr-o moara cu valțuri și amestecat cu apă rezultând „plămada“. În
cazanul de plămădire-zaharificare plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi foarte
bine definite, în intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malț este transformat în zaharuri
cu molecule mai ușor metabolizabile de către drojdie.
2. Multiplicarea celulei de drojdie:
Pura de drojdie este păstrata în condiții sterile și se realizează multiplicarea ei până la
cantitatea necesară unei șarje de bere. După fermentare, drojdia se recuperează din fermentator, se
păstrează în 27 condiții speciale de temperatură și presiune în alte vase sterile. Ea se refolosește
pentru o nouă șarjă. Zilnic, se verifică condițiile microbiologice ale drojdiei si viabilitatea celulelor.
3. Fermentarea:
Plămada este fermentată în niște vase uriașe, complet închise, mustul transformându-se în
bere pe parcursul a 14 – 21 zile. Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care se
reglează în mod automat temperatura conform prescripțiilor tehnologice. După fermentare, drojdia
se extrage prin partea inferioara a fermentatorului. Acesta este prevăzut cu sistem automat de
recuperare a dioxidului de carbon.
4. Filtrarea:
Toate resturile de celule de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alte particule fine se
îndepărtează din bere prin filtrare, obținându-se berea limpede, strălucitoare. Filtrarea se realizează
în filtrul cu sute de placi orizontale. Berea este pompată cu presiune prin acest strat filtrant care are
rolul de a reține orice eventuală particulă. Procesul este permanent controlat printr-un aparat care
măsoară gradul de limpezire al produsului finit, permițând trecerea berii numai dacă aceasta
corespunde nivelului stabilit de puritate.
5. Tancuri de liniștire:
Berea filtrată este depozitată în rezervoare uriașe unde are loc procesul de liniștire și
maturare. După efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisă către îmbuteliere: la sticlă,
cutie sau butoi.

8
2.3 Instalații
Stațiile și instalațiile care deservesc fabricațiile principale sunt :
-Gospodăria de apă-tratare apa brută,
-centrală termică,
-Stația de frig,
-stație de epurare a apei uzate WWTP „Seeger&Waterleau”,
-Platforma de fermentație/maturare,
-Stația de recuperare CO2,
-Stația de compresoare,
-Moara și silozul,
-Depozite/platforme pentru materii prime, material, ambalaje, produse finite, deșeuri,
-Gospodăria de combustibil,
-Stația de GPL,
-Rampa de spălare auto,
-Post trafo și înalta tensiune;

9
 2.4 Intrări de materiale
Operatorul va utiliza următoarele materii prime descrise în documentație, conform cu
cele mai bune practice disponibile aplicabile, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și modul de
depozitare:
Tabelul 2.1 – Materii prime și auxiliare

Materii prime Cantitatea Modul de ambalare si

utilizată (tone depozitare
/an)
Apă 2153824 Rezervor suprateran de
mc 2200 m3
Producția de bere
Malț 33058.00 Vrac – siloz de 180 t
Porumb 7741,00 Vrac - siloz de 180 t
Concentrat de hamei (pastă) 12,24 Borcane sticla de 215 ml
Hamei (granule) 42,33 Pungi hidroizolate de 0,5 kg
CO2 3500,00 Tanc stocare 20 tone
Sulfat de calciu 102,75 Saci hartie 25 kg
Beta glucanase 9,20 Bidon plastic 240 kg
(ULTRAFLO)
Clorura de zinc 0,030 Bidon 30 l
Metabisulfit de sodiu 1,64 Saci hârtie de 25 kg
Acid lactic 0,40 Bidon 30 l
P.V.P.P. Polyclar 25,00 Bidon plastic 240 kg
Kieselgel-Stabiquick 225,00 Saci hârtie 20 kg (magazie,
Secție fermentare bere)
Material filtrant (Kiselguhr) 180,00 Saci hârtie de 22,5kg
Material filtrant (Kiselguhr) 180,00 Saci hârtie de 22,5kg
Producția de sucuri
Concentrat 14191,00 Butoaie metalice de 245 kg
Zahar SD 12376,00 Saci de 1 tona
10
 CO2 (achizitionat) 2000,00 Tanc de 20 tone
Azot 1598,00 Tanc de 20 tone
Imbuteliere bere și sucuri
'-mono și diacetat de 10,00 Bidoane de polietilena de
200 kg
N-C12-18-alchiltrimetilen
amina 3-10%; stocate pe paleti din lemn pe
pardoseală betonată
oleoldiaminopropan acetat
oleol (10EO) carboxilate:
'-acid oleiletercarboxilic
(Dicolube star track)
(surfactant cationic clorură 4,20 Bidoane de polietilena de 23
de sau 25 kg stocate pe paleti din lemn
amplasati pe pardoseala betonata
didecildimetilamoniu) 3-
(Magazie, Sectia)
10%;
mono și diacetat de N-C12-
18-alchiltrimetilen am ină 3-10%;
propan-2-ol 1-3%)
(D1 Speedloob VL9)
Alcool alchil etoxilat 15,00 Bidoane de polietilena de
200 kg sau 250 kg stocate pe paleti
(Dicolube TP)
din lemn pe pardoseala betonată
' acid ortofosforic 30-50%
'-oxid de 12,00
imetil(tridecil)amină 1-3% Bidoane de polietilena de 23
(Novafoam) sau 25 kg stocate pe paleti din lemn
surfactant anionic (C13-17- amplasati pe pardoseala betonata
sec-alcan sulfonat de sodiu); (Magazie, Sectia Imbuteliere)
13,00
-EDTA; '-2-(2- butoxietoxi)
etanol (Safe foam)
Hidroxid de sodiu 3-10%, 7,80 Bidoane de polietilena de
240 litri
hipoclorit de sodiu 1-3%

11
(Easyfoam)
Adeziv pentru etichete
Materiale auxiliare
Hipoclorit de sodiu
Clorură de sodiu
Hidoxid de sodium (solutie)
Hidoxid de sodiu(soda
fulgi)
Acid fosforic
Acid azotic 30-50%;
Acid ortofosforic 3-10%
(SuperDilac VA4)
Peroxid de hidrogen 20-
30%;
acid acetic 10-20%;
acid peracetic 10-20%
(Divosan forte – dezinfectant)
Acid clorhidric 32%
55,39 Galeti polipropilena
capacitate 32kg (Magazia Centrala,
Sectia Imbuteliere bere , PET-uri)
3,00 Bidoane de polietilena de
240 litri
67,00 Bidoane de polietilena de
240 litri
812,52 ‘-1x10mc rezervor de stocare
vertical din polietilena de inalta
densitate in cuva din beton captusita
cu gresie antiacida
- Cuburi din polipropilena de
3
1 m prevazute cu armatura metalica
pozitionate pe platoforma betoanta
de stocare substante periculoase
27,30 Saci de polietilena de 25 kg
stocati pe paleti de lemn amplasati
pe pardoseala betonată
1,63 Cuburi din polipropilena de 1
3
m prevazute cu armatura metalica,
la Imbutelirere ( la PET II sunt
dotate cu tavi de retentie)
48,00 3x10 mc - rezervoare de
stocare verticale polietilena de inalta
densitate in cuva din beton captusita
cu gresie antiacida
28,00 Bidoane de polietilena de
225 kg stocate pe paleti din lemn
amplasati pe pardoseala betonata –
platformă de substanțe periculoase
309,32 Cuburi din polipropilena de 1
3
m pe platforma de stocare substante
12
 periculoase platforma de la statia de
tratarea apei;
Rezervor polipropilena de 18
3
m cu pereti dubli si cuva de
retentie (statie epurare ape uzate
tehnologice)

2.5 Ieșiri de materiale

Tabel 2.2 – Tipuri de produse

Tip
Denumire
produs/subprod Cantitate UM Destinație
produs/subprodus
us
Alte produse bere 512,00 Tone/zi vânzare
Alte produse băuturi răcoritoare 55,14 Tone/zi vânzare

2.6 Consumul de apă, energie, gaz metan, aer comprimat

Apa
Alimentarea cu apă se realizează din subteran prin intermediul a 13 foraje :
F1M=92 m,F2M=93 m, F3M=80m,F1L,F2L,F3L,F5L,F6L,F7L,F8L,F9L,F10L=180m,F4L=260 m.
Forajele sunt echipate cu pompe tp GRUNDFOS-SP 27/11.8/21,30/10,30/70 cu
Hp=46mca,65mca,75mca,80mca
Modul de folosire al apei :
Necesarul total de apă :
-zilnic maxim=5986,25 m cub /zi
-zilnic mediu=4510 m cub/zi
Cerința totală de apă :
-zilnic maxim=6897,97 m cub/zi
-zilnic mediu=5197,26 mcub/zi
Societatea se încadrează în consumul de apă pe tona de produs ,corespunzător celei mai bune
tehnologii disponibile și anume:

13
Tabelul 2.3 – Consum apă

Sursa valorii limită Valoarea limită Performanța companiei

BAT 0,35 – 1 m3/hl bere produsă 0,39 m3/hl bere produsă

Energia electrică
Preluarea energiei electrice de la furnizor se face printr-o stație de medie
tensiune20/0,4kV,iar distribuția printr-o stație de joasă tensiune ,ambele localizate lângă silozul de
materie primă. În cazuri de urgențe se folosește ca sursă alternativă de alimentare cu energie
electrică, un generator de curent electric cu funcționare pe motorină, amplasat într-o încăpere lângă
cele două stații de tensiune.
Consumul de energie electric este de aproximativ 12,839,93MWh.

Tabelul 2.4 – Consum de energie

Activități principale Limite recomandate conf. Performanța companiei

BREF

Fabricarea berii 7,5-11,5 kWh/hl bere 5,13 kWh/hl bere

Societatea se încadrează în consumul de energie pe tona de produs corespunzător celei mai bune
tehnologii disponibile.
Gazele naturale
Alimentarea cu gaze natural se face printr-un branșament prevăzut cu un regulator de gaze din
sistemul de distribuție al S.C GAZ SUD FURNIZARE S.R.L
Combustibilii tip M-utilizat la centrala termică în cazuri de urgență sau lipsa de presiune în
distribuirea gazelor naturale. Consumul anual este de aproximativ 20.000 litri/an.

Tabel 2.5 – Consum de gaze

Activități principale Limite recomandate conf. Performanța companiei

BREF

Fabricarea berii 100-200 Mj/hl bere 75,41 Mj/hl bere

14
 CAPITOLUL 3
IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTEI DE MEDIU

3.1 Apă
Apele uzate rezultate din procesul de producție sunt tratate într-o stație de epurare automata cu
capacitatea de 200 m3/h.
Stația este compusa din :
- bazin de recepție ape uzate;
- sita rotativa pentru reținerea particulelor mari;
- bazin cu V=1000 m3 pentru compensarea debitului de apa uzata si pentru corecția pH cu
soluție de HCl ;
- bazin cu V= 500 m3 in care se face corecția pH cu NaOH și soluție de HCl
- tanc de condiționare in care se introduce abur si soluții acide sau alcaline
- 4 fermentatoare anaerobe in care are loc epurarea biologica cu ajutorul nămolului active cu
circulație verticala;
- arzător cu flacăra de veghe pentru biogazul produs;
- rezervor de HCl – V=1m3;
- rezervor de NaOH – V=5m3
- o instalație de producere abur prin arderea biogazului recuperat din epurarea a apelor uzate
(funcționare mixta cu gaze naturale sau biogaz rezultat de la stația de epurare a apelor uzate).
Apele provenite din spălări auto, înainte de deversarea în rețeaua pluvială trec printr-un separator de
produse petroliere cu V= 3m3.

15
Debite de evacuare ape uzate autorizate: debitele prevăzute în Autorizația de Gospodărire a Apelor
nr. 207IF / 30.05.2017, eliberată de Administrația Națională Apele Române, Argeș-Vedea, S.G.A
Ilfov-București, sunt următoarele:

Tabel 3.1 – Debite de evacuare

Categoria apei Receptor Volumul total evacuat Observații

Ape uzate menajere Canalizare
2136,48 mc/zi
și tehnologice publică
Colector
Ape pluviale 311,74 l/s
URBB SRL

Nu este permisă evacuarea nici unei substanțe sau materii care poluează mediul în apele de
suprafață sau canalele de scurgere a apei pluviale de pe amplasament sau din afara acestuia.
Operatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și minimiza emisiile în apă, în
special prin structurile subterane.
Prezentele valori sunt preluate din Autorizația de Gospodărire a Apelor nr. 207IF / 30.05.2017,
eliberată de Administrația Națională Apele Române, Arges-Vedea, S.G.A Ilfov-Bucuresti, anexă la
prezenta autorizație integrată de mediu și se referă numai la apele tehnologice uzate. Nici o emisie
nu trebuie să depășească valorile limită de emisie stabilite.
Valori limită pentru indicatorii de calitatea ai apelor tehnologice uzate:
Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate evacuate în rețeaua de canalizare publică, inclusiv ai
apelor uzate evacuate prin vidanjare, se vor încadra în limitele prevăzute de HG nr. 188/2002,
Anexa nr. 2-NTPA-002/2002, modificată prin HG nr. 352/2005 și a celor mai bune tehnici
disponibile:

3.2 Aerul
Nici o emisie în aer nu trebuie să depășească valoarea limită de emisie stabilită în prezenta
autorizație. În condiții normale de funcționare operatorul va respecta următoarele valori limită de
emisie, stabilite pe baza valorilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile pentru Food,
Drink and Milk Industries, ediția: 2006, caracteristicilor tehnice ale instalațiilor și condițiilor locale
de mediu:
Tabel 3.4– Emisii în aer

16
 Sursa Poluant Limita impusa
Punct de emisie
[mg/Nmc]
A1. Instalație transport cereale Pulberi
de la buncărul de recepție
5
la silozuri
A.2. Instalație transport cereale Pulberi
de la silozuri la moara de
5
măcinare
A.3. Instalație transport cereale Pulberi
de la silozuri la moara de
5
măcinare
A.4, A.5, A.6, Fazele de plămădire,
filtrare, separare trub la
A.7, A8, A.9 COV 105
cald

A10, A.11, Centrala termica Gaz* metan Combustibil

M
A.12, A.13
Pulberi 3,5 35
NOX 245 315
SO2 24,5 1190
CO 70 119

* Condițiile de referință sunt exprimate ca valori medii zilnice în condițiile standard de 273K, 101,3
kPa, volum de 3%O2 gaz uscat.
Activitatea desfășurată pe amplasament nu trebuie să conducă la o deteriorare a calității aerului prin
depășirea valorilor limită stabilite prin Legea 104/2011 privind aerul înconjurător la indicatorii de
calitate specifici activității și cele stabilite prin STAS 12574/87.

3.3 Solul
Valorile concentrațiilor agenților poluanți specifici activității prezenți în solul terenurilor
aferente societății nu vor depăși pragul de alertă pentru terenuri de folosință mai puțin sensibile
prevăzute de Ordinul nr. 756/1997
Tabelul 3.7- Valorile concentrațiilor agenților poluanți

Loc de Indicator Prag de alertă (mg/kg Prag de intervenție

prelevare analizat substanță uscată) (mg/kg substanță uscată)

17
 Adâncime (cm)
Mai puțin Mai puțin
Sensibil Sensibil
sensibil sensibil

2 puncte de 0-30 Hidrocarburi din - 1000 mg/kg - 2000 mg/kg

prelevare: petrol substanta substanta
-zona alimentare uscata) uscata
carburanti;
- zona depozit
carburanti;
-

3.5 Biodiversitatea
Încadrat în bioregiunea geografică continentală și stepică a Câmpiei României, în bazinul
hidrografic al râurilor Cernica și Pasărea, situl dispune de cinci tipuri de habitate naturale: Ape
dulci continentale (stătătoare și curgătoare), Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de
rotație cu dezmiriștire), Pajiști ameliorate, Păduri caducifolite și Mlaștini (vegetație de
centură), smârcuri, turbării. Aria naturală asigură condiții de odihnă, hrănire, cuibărire și
reproducere pentru diferite specii de păsări migratoare, cât și condiții prielnice de viețuire pentru
câteva specii de mamifere, reptile, amfibieni și insecte.
La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice protejate la nivel european
prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate
pe lista roșie a IUCN; astfel:

- rață roșie (Aythya nyroca), 

- dumbrăveancă (Coracias garrulus), 
- ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), 
- pescăruș râzător (Larus ridibundus), 
- cufundar polar (Gavia arctica)
- muscar guletar (Ficedula albicollis), 
- sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), 
- sfrănciocul cu frunte neagră (Lanius minor), 
- strigă (Tyto alba), 
- cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus),
- chiră de baltă (Sterna hirundo)
- stârc de noapte (Nycticorax nycticorax).

Specii de mamifere, reptile, amfibieni și insecte semnalate în arealul sitului: 

- Jder de copac (Martes martes), 

18
- viezure (Meles meles), 
- iepure de câmp (Lepus europaeus), 
- nevăstuică (Mustela nivalis), 
- dihor (Mustela putorius), 
- cârtiță (Talpa europaea), 
- gușter (Lacerta viridis), 
- șarpe de casă (Natrix natrix), 
- șarpe de apă (Natrix tessellata)
- buhai de baltă, un gândac scufundător (Dytiscus marginalis).

3.6 Deșeuri
Tabelul 3.8 –Deșeuri produse

Codurile
Nr. deșeurilor
Cantitate Starea Depozitare/
Crt conform EWC Denumire deșeu
[t/an] fizică Eliminare
. (Codul European
al Deșeurilor)
S.C. RER
Deșeuri
1 20 03 01 859 solidă Ecologic Sevice
menajere
REBU SA
15 01 07 Deseuri sticla 214,49 TC ROM GLASS
2 solidă
sparta SRL
15 01 04 Deseuri metalice 76,24 TOTAL WASTE
(capse metalice MANAGEMENT
defecte, doze SRL (pt AL)
3 aluminiu solidă REMAT
deteriorate, BUCURESTI
butoaie, etc ) SUD SA (pt OL)

4 15 01 01 Deseuri de hartie 172,08 solidă TOTAL WASTE

- cartoane MANAGEMENT
SRL
VRANCART SA
19
 Codurile
Nr. deșeurilor
Cantitate Starea Depozitare/
Crt conform EWC Denumire deșeu
[t/an] fizică Eliminare
. (Codul European
al Deșeurilor)
(reciclator final
carton hartie)
15 01 02 Deseuri de mase 188,2 TOTAL WASTE
5 plastice solidă MANAGEMENT
SRL
15 01 03 Deseuri din lemn 17,72 SC EGY
6 solidă GLOBAL
SERVICE SRL
13 02 08* Deseuri de ulei 2,6 SC INDECO
7 solidă
uzat GROUP SRL
02 07 04 Material filtrant 1.028 ECO GREEN
epuizat (deseu SRL in 2015
8 industrial solidă S.C. CALYPSO
-kieselguhr) MONO SRL
începând cu 2016
15 01 10* Ambalaje care 0,68 SC DEMECO
contin reziduuri SRL
sau sunt SC INDECO
9 solidă
contaminate cu GRUP SRL –
substante
periculoase
13 07 03* Șlam de produse 2 SC INDECO
10 solida
petroliere GROUP SRL

Tabelul 3.9 – Deșeuri stocate temporar

Cod deșeu Denumire Cantitate UM Mod de stocare

deșeu
Deșeuri t/an Containere speciale
20 03 01 859
menajere
15 01 07 Deseuri sticla 214,49 t/an Containere speciale
sparta
15 01 04 Deseuri 76,24 t/an Containere –
metalice platforma betonata
(capse metalice deseuri (langa
defecte, doze statia de carburanti)
20
 aluminiu
deteriorate,
butoaie, etc )
15 01 01 Deseuri de 172,08 t/an Containere –
hartie - platforma betonata
cartoane deseuri (spatiul
intre Poarta 2 si
rampa spalare auto)
15 01 02 Deseuri de 188,2 t/an Containere –
mase plastice platforma betonata
deseuri (spatiul
intre Poarta 2 si
rampa spalare auto)
15 01 03 Deseuri din 17,72 t/an Pe paleti –
lemn platforma betonata
deseuri
13 02 08* Deseuri de ulei 2,6 t/an Recipienti speciali
uzat in magazia de
uleiuri
02 07 04 Material 1.028 Recipienti speciali
filtrant epuizat
(deseu
industrial
-kieselguhr)
15 01 10* Ambalaje care 0,68 Spatiu special
contin amenajat
reziduuri sau
sunt
contaminate cu
substante
periculoase

Deșeuri tratate-nu este cazul

Operatorul activității are obligația evitării producerii deșeurilor, în cazul în care aceasta nu
poate fi evitată, valorificarea lor, iar în cazul de imposibilitate tehnică și economică, neutralizarea și
eliminarea acestora, evitandu-se sau reducându-se impactul asupra mediului.
Deșeurile vor fi transportate de pe amplasament la destinație într-o manieră care nu va afecta
negativ mediul și în acord cu legislația națională și europeană.Titularul de activitate nu desfășoră
activitatea de transport deșeuri.
Nu trebuie eliminate/depozitate alte deșeuri nici pe amplasament, nici în afara
amplasamentului fără a informa în prealabil autoritatea competentă pentru protecția mediului și fără
acordul scris al acesteia.
21
 Gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri se va realiza cu respectarea strictǎ a prevederilor
Legea nr. 211/2010 privind regimul deseurilor. Deșeurile vor fi colectare și depozitate temporar pe
tipuri și categorii, fǎrǎ a se amesteca.
Deșeurile industriale recuperabile: hârtie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri uzate, baterii - vor
fi colectate separat și valorificate în conformitate cu legislația în vigoare:
-HG. 166/2004 modificată și completată cu HG 989/2005 privind aprobarea proiectului
„Dezvoltarea sistemului de colectare a deșeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea
reciclării”;
- Legii nr. 249 din 2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje;
- HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
- HG. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și a deșeurilor de baterii și
acumulatori cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu H.G.124/2003 privind prevenirea, reducerea și controlul poluării mediului cu

azbest, modificatǎ cu H.G. 734/2006, începând cu data de 1 ianuarie 2007 se interzic toate
activitățile de comercializare și de utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest, cu
precizarea din H.G. 734/2006, art.13 „Produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau se
aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânǎ la încheierea ciclului de
viațǎ al acestora.” Materialele de construcție cu conținut de azbest vor fi eliminate în conformitate
cu prevederile Ordinului 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor
preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare
clasă de depozit de deșeuri.

Deșeurile transportate în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie

transportate doar de un operator autorizat pentru astfel de activități cu deșeuri. Operatorul
autorizației trebuie să se asigure că deșeurile transferate către o altă persoană sunt ambalate,
identificate și inscripționate în conformitate cu standardele naționale, europene și cu oricare
standarde în vigoare privind o astfel de inscripționare. Până la colectare, recuperare sau eliminare,
toate deșeurile trebuie depozitate în zone desemnate, protejate corespunzator împotriva dispersiei în
mediu. Deșeurile trebuie clar identificate, inscripționate și separate corespunzător.
. Zgomot
Valoarea admisă a zgomotului la limita incintei, nu va depăși nivelul de zgomot echivalent
continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot CZ 60 dB, conform STAS 10009/88-
Acustica în construcții- Acustica urbană- limite admisibile ale nivelului de zgomot.
La limita receptorilor protejați zgomotul datorat activității pe amplasamentele autorizate nu va
depãși nivelul admis: de 55 dB si curba de zgomot Cz 50, conform OM nr. 119/ 2014 pentru
aprobarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.
În emisiile de zgomot provenite de la activitățile desfășurate pe amplasament nu trebuie să
existe nici un element de zgomot perturbator continuu sau intermitent la nici o locație sensibilă la
zgomot.

22
23
 CAPITOLUL 4
INVENTARUL EMISIILOR ȘI COMPARAREA CU LIMITELE ATINSE

Monitorizarea emulsiilor în apă

Nr. crt. Indicatori CMA Conc.

Det.
1 materii în suspensie 450 350
  O2 550 500
2
  CBO 350 300
5
3
  30 30
NH 4
4
5   Ptotal 4 5
6 Subst. Extractibile 30 30
7 Detergenți 30 25

Monitorizarea emulsiilor în aer

Nr. crt. Indicatori CMA Conc. Det.

1 CO 100 100

2 NO 350 200

  35 0.35
SO 2
3
4 pulberi în suspensie 40 50

24
Monitorizarea emulsiilor în sol

Nr. crt. Indicatori CMA Conc.

Det.
1 Cr 15 15

2 Pb 25 25

3 Hidrocarburi 95 90

25
 CAPITOLUL 5
REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

5.1 Grila de cotare a gravității impacturilor asupra apei

Coef. de
Criteriu pondere 10p 5p 1p
Frecvența (F) 3    5p
Gravitatea (G) 4   5p  
Cantitatea (C) 4  5p  
Reglementări
(R) 5     1p
Opinia publică,
vecini (v) 2     1p

P= F x 3 + G x 4 + C x 4 + R x 5 + V x 2
P= 5 x 3 + 5 x 4+ 5 x 4 + 1 x 5 + 1 x 2
P= 62

5.2 Grila de cotare a gravității asupra aerului

Coef. de
Criteriu pondere 10p 5p 1p
Frecvența (F) 3  10p  
Gravitatea (G) 4  10p  
Cantitatea (C) 4   5p  
Reglementări
(R) 5     1p
Opinia publică,
vecini (v) 2    5p

P= F x 3 + G x 4 + C x 4 + R x 5 + V x 2
P= 10 x 3 + 10 x 4 + 5 x 4 + 5 x 1 + 5 x 2
26
P= 105

5.3 Grila de cotare a gravității asupra solului

Coef. de
Criteriu pondere 10p 5p 1p
Frecvența (F) 3    5p
Gravitatea (G) 4   5p 
Cantitatea (C) 4    1p
Reglementări
(R) 5     1p
Opinia publică,
vecini (v) 2     1p

P= F x 3 + G x 4 + C x 4 + R x 5 + V x 2
P= 5 x 3 + 5 x 4 + 1 x 4 + 5 x 1 + 1 x 2
P= 46

Nr
. Factor de
crt mediu Punctaj Observații
1 Apă 62 Sunt necesare măsuri de diminuare a impactului
2 Aer 105 Sunt necesare măsuri de diminuare a impactului
3 Sol 46 Sunt necesare măsuri de diminuare a impactului

27
 CAPITOLUL 6
EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU

6.1 Scop, obiective, metodologie

Scopul principal al estimării riscului de mediu este acela de a furniza managerilor de risc
toate datele necesare și informațiile disponibile menite să faciliteze luarea de decizii pe o bază
fundamentată științific. Managerii de risc sunt persoane responsabile cu luarea unei decizii
privind reducerea și prevenirea riscului.
Riscul este definit ca o combinație între probabilitatea unui incident (adică manifestarea
unui pericol – hazard) și maximumul de consecințe care apar ca urmare a manifestării pericolului.
Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la
amplasament, prin identificarea:
* agenților poluanți sau a pericolelor cele mai importante;
* resurselor și receptorilor expuși riscului;
* mecanismelor prin care se realizează riscul;
* riscurilor importante care apar pe amplasament;
* măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".

Evaluarea riscului este definită "ca un proces pentru identificarea, analizarea de către Banca
Mondială și controlarea pericolelor datorate prezentei unei substanțe periculoase dintr-o
instalație". Raportul din 1992 al Societății Regale a U.K. explică sensul definiției prezentate în
Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC , prezentând distinct componentele evaluării riscului:
estimarea și calcularea.
Riscul este probabilitatea apariției unui efect negativ într-o perioadă de timp specificată și
este adesea descris sub forma ecuației:
Risc = Pericol x
Expunere

28
6.2 Sursa de risc
Sursele de risc provenite din:

- Instalație transport cereale de la buncărul de recepție la silozuri

- Instalație transport cereale de la silozuri la moara de măcinare
- Centrala termică
- Apa tehnologică și menajeră: ieșirea din stația de epurare
- Deşeuri menajere: Deseuri sticla sparta, Deseuri metalice (capse metalice defecte, doze
aluminiu deteriorate, butoaie, etc), Deseuri de hartie – cartoane, Deseuri de mase plastice,
Deseuri din lemn, Deseuri de ulei uzat, Material filtrant epuizat (deseu industrial -kieselguhr),
Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase, Şlam de
produse petroliere.

6.3 Poluarea apei, aerului și a solului

Apa

Sursă Poluant Efecte asupra mediului Efecte asupra sănătății

populației
Ieșire din stația de nu există efecte asupra nu există efecte asupra
epurare mediului populației
Ieșire din stația de Valori mari ale CBO5 nu există efecte asupra
epurare denotă prezența populației
substanțelor organice
biodegradabile care,
contribuie la reducerea
concentrației de oxigen
dizolovat din apă cu efecte
negative asupra
NH 4 ecosistemelor acvatice
Ieșire din stația de Expunerea la acest Gazul de amoniac are acțiune
epurare poluant produce caustică în contact cu
vătămarea serioasă a suprafețele umede, fiind iritant
vegetației prin albirea sau al pielii, mucoaselor căilor
moartea țesuturilor respiratorii, digestive sau
plantelor, reducerea ochilor. O concentrație de
29
 ritmului de creștere a amoniac de 0,5% în aerul
acestora. În ceea ce inspirat poate produce în timp
privește animalele, de 30-60 de minute moartea.
expunerea la oxizii de azot
poate provoca boli
pulmonare animalelor,
care seamănă cu
emfizemul pulmonar, iar
expunerea la dioxidul de
azot poate reduce
imunitatea animalelor
provocând boli precum
pneumonia și gripă.
Ieșire din stația de Detergen detergenţii reprezintă unul Cele mai răspândite substanţe
epurare ți dintre poluanţii de bază ai chimice din detergenţi sunt
apelor din natură, unde surfactanţi, acizi, abrazivi,
produc spume ce se înălbitori pe bază de clor sau
acumulează la suprafaţă, oxigen activ, fosfaţi, enzime,
limitând schimbul de gaze parfumuri. Toate acestea sunt
dintre apă şi atmosferă, absorbite de organism prin
astfel contribuind la piele, pe căi respiratorii şi prin
distrugerea bacteriilor apă, în consecinţă, pot cauza
aerobe cu rol în diverse maladii. „Surfactanţii
descompunerea deşeurilor pot avea efecte cancerigene,
organice şi împiedică pot irita mucoasa, ochii.
autoepurarea apei. Următorii compuşi periculoşi
din detergenţi sunt fosfaţii,
având efecte toxice. Fosfaţii
afectează nivelul PH-ului
pielii, pot pătrunde în sânge,
iar în consecinţă pot deregla
nivelul de hemoglobină, pot
schimba densitatea proteică,
pot deregla sistemul metabolic.
Alt compus este clorul care are
efect iritant puternic, fiind şi
cancerigen. Şi sulfatul de
sodiu, care se găseşte în
produse de igienă personală, e
un produs toxic.

30
Aerul

Sursă Poluant Efecte asupra mediului Efecte asupra sănătății

populației
Instalație de Pulberi în  Eutrofiarea este o  iritaţia continuă a căilor
transport cereale de suspensie problemă de mediu aeriene cauzată de poluarea
la buncărul de cauzată de excesul de aerului altereaza pragul de
recepție la silozi substanțe nutritive care tuse şi creşte sensibilitatea
pătrund în ecosisteme. În căilor respiratorii la stimuli
acest domeniu s-au făcut bronhoconstrictori
mai puţine progrese. nespecifici. - astmaticii
Suprafaţa ecosistemelor prezintă bronhoconstrictie la
sensibile afectate de inhalarea de SO2 şi NO2
excesul de azot mai prompt decât subiecţii
atmosferic s-a redus sănătoşi. - bronsita cronica
foarte puțin între 1990 și este o afectiune de durata a
2010. căilor respiratorii, cauzata
de inhalarea frecventa de
poluanti, care pătrund în
sistemul respirator; grupele
de risc sunt minerii expusi
regulat la praf, gaze si
vapori. - insuficienta
respiratorie reprezintă
incapacitatea, acută sau
cronică, a plămânilor de a
asigura funcţia lor, care se
traduce printro diminuare a
concentraţiei de oxigen în
sânge şi printr-o creştere a
concentraţiei sangvine de
dioxid de carbon;
simptomele respiratorii
produse de poluanţii
atmosferici sunt: tusea,
expectoratia, iritaţia
substernala, wheezing,
dispnee, iritaţia gâtului şi
congestie nazală.
Centrala termică NO Expunerea la acest Dioxidul de azot este
poluant produce cunoscut ca fiind un gaz
vătămarea serioasă a foarte toxic atât pentru
vegetației prin albirea sau oameni cât și pentru animale
31
 moartea țesuturilor (gradul de toxicitate al
plantelor, reducerea dioxidului de azot este de 4
ritmului de creștere a ori mai mare decât cel al
acestora. monoxidului de azot).
Expunerea la concentrații
ridicate poate fi fatală, iar la
concentrații reduse
afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip
de poluanți poate avea
dificultăți respiratorii, iritații
ale căilor respiratorii,
disfuncții ale plămânilor.
Expunerea pe termen lung la
o concentrație redusă poate
distruge țesuturile
pulmonare ducând la
emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate
de expunerea la acest
poluant sunt copiii.
Centrala termică În atmosferă, contribuie În funcție de concentrație și
la acidifierea perioada de expunere
precipitațiilor, cu efecte dioxidul de sulf are diferite
toxice asupra vegetației și efecte asupra sănătății
solului. Creșterea umane. Expunerea la o
concentrației de dioxid de concentrație mare de dioxid
sulf accelerează de sulf, pe o perioadă scurtă
coroziunea metalelor, din de timp, poate provocă
cauza formării acizilor. dificultăți respiratorii
Oxizii de sulf pot eroda: severe. Sunt afectate în
piatră,zidăria, special persoanele cu astm,
vopselurile, fibrele, copiii, vârstnicii și
hârtia, pielea și persoanele cu boli cronice
componentele electrice. ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentrație
redusă de dioxid de sulf, pe
termen lung poate avea ca
efect infecții ale tractului
respirator. Dioxidul de sulf
poate potența efectele
periculoase ale ozonului.
32
 Fazele de plămădire, CO La concentrații Este un gaz toxic, în
filtrare, separare trub monitorizate în mod concentrații mari fiind letal
la cald obișnuit în atmosferă nu (la concentrații de
are efecte asupra aproximativ 100 mg/m3)
plantelor, animalelor sau prin reducerea capacitații de
mediului. transport a oxigenului în
sânge, cu consecințe asupra
sistemului respirator și a
sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ
scăzute: afectează sistemul
nervos central; slăbește
pulsul inimii, micșorând
astfel volumul de sânge
distribuit în organism;
reduce acuitatea vizuală și
capacitatea fizică; expunerea
pe o perioadă scurtă poate
cauza oboseală acută; poate
cauza dificultăți respiratorii
și dureri în piept persoanelor
cu boli cardiovasculare;
determină iritabilitate,
migrene, respirație rapidă,
lipsă de coordonare, greață,
amețeală, confuzie, reduce
capacitatea de concentrare.
Segmentul de populație cea
mai afectată de expunerea la
monoxid de carbon o
reprezintă: copiii, vârstnicii,
persoanele cu boli
respiratorii și
cardiovasculare, persoanele
anemice, fumătorii.

Solul

Sursă Poluant Efecte asupra mediului Efecte asupra sănătății populației

33
 Metalele grele au acțiune toxică Metalele grele produc intoxicații
Soluții de spălare Cr asupra organismelor acvatice, grave ale organismului uman.
inhibând în același timp și
procesele de autoepurare.

34

Soluții de spălare
Eventuale piederi de
produse petroliere de la Hidrocarburi
mij. Auto
Metalele grele au acțiune toxică
asupra organismelor acvatice,
Pb
inhibând în același timp și
procesele de autoepurare.
Produsele petroliere acționează
negativ în rezultatul proceselor
de evaporare, sorbție și oxidare
biochimică ce reduce mult
calitatea apei, suportând
modificări chimice.
35
Metalele grele produc intoxicații
grave ale organismului uman.
Hidrocarbură aromatică,
inflamabilă și incoloră. Prin
inhalare are efecte nocive asupra
organismului uman, mai ales asupra
sistemului nervos. Prin comparație
cu benzenul are toxicitatea mai
scăzută, nu este cancerigen, dar are
efecte halucinogene.
6.4 Analiza cantitativă a riscului (identificarea factorilor sursă-cale-receptor)

Agent Pericol  Sursă  Cale  Ţintă  Atingere Importanţa Necesitate

poluant ţintă riscului lucrări
remediere 
Pulberi  Toxic  Arderea gazului Emisii, Aer,  Da  Medie Da
metan, uscarea inhalare Om  Da  Medie  Da 
SO 2 Toxic  hârtiei. Emisii, Aer,  Da  Medie Da 
inhalare Om  Da Medie Nu 
NO x Toxic Emisii, Aer,  Da  Medie Da 
inhalare Om  Da Medie Nu 
CO Toxic Arderea gazului Emisii, Aer, Da Medie Da
metan, uscarea inhalare Om Da Medie Da
hârtiei
Materii in Toxic Ape uzate menajere Emisii, Apă Da Majoră Da
suspensie și tehnologice Ape inhalare Om Da Majoră Da
pluviale
Toxic Emisii, Apă Da Majoră Da
〖CBO〗_5 Ape uzate menajere inhalare Om Da Semnificativ Da
și tehnologice Ape
pluviale
Toxic Ape uzate menajere Emisii, Apă Da Majoră Da
și tehnologice Ape inhalare Om Da Semnificativ Da
  pluviale
Subst. Toxic Ape uzate menajere Emisii, Apă Da Majoră Da
Extractibile și tehnologice Ape inhalare Om Da Majoră Da
pluviale
Detergenți Toxic Ape uzate menajere Emisii, Apă Da Majoră Da
și tehnologice Ape inhalare Om Da Majoră Da
pluviale
Toxic Emisii, Sol Da Majoră Da
Cr Deșeuri inhalare Om Da Semnificativ Da
Pb Toxic Emisii, Sol Da Majoră Da
Deșeuri inhalare Om Da Semnificativ Da
Hidrocarbur Toxic Emisii, Sol Da Medie Da
i Deșeuri inhalare Om Da Medie Nu

36
6.5 Analiza cantitativă (matricea,probabilitate-gravitate)
Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde
probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj:

Clasificarea Clasificarea gravităţii

probabilităţii
3 – mare 3 - majoră
2 – medie 2 - medie
1 – mică 1 - uşoară

Factor Poluant Probabilitate  Gravitate  Risc 

de
mediu
Aer Pulberi 1 2 2

SO 2 1 3 3

NOx 1 3 3

Apa Substante 3 3 9
organice dizolvate

CBO5 2 2 2

3 3 4
NH 4
Subst. Extractibile 1 2 4

Detergenți 2 2 3
Sol Cr 2 3 9
Pb 2 3 9

37
6.6 Tehnici propuse pentru prevenirea emisiilor

Abordările diferite pentru controlarea, în mod separat, a emisiilor în aer, apă sau sol pot
favoriza trecerea poluării de la o componentă a mediului la alta, mai degrabă decât protecția
mediului în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se prevadă o abordare integrată de prevenire și
control al emisiilor în aer, apă și sol, de management al deșeurilor, de eficiență energetică și de
prevenire a accidentelor. Aceasta va contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile în
Uniune prin alinierea cerințelor legate de performanțele de mediu ale instalațiilor industriale.

Pentru a lua în considerare evoluția celor mai bune tehnici disponibile sau alte
schimbări aduse instalațiilor, condițiile de autorizare ar trebui reexaminate cu regularitate, iar dacă
este necesar, ar trebui actualizate, în special atunci când sunt adoptate noi concluzii BAT sau o
actualizare a acestor concluzii.
Pentru a preveni, reduce și, pe cât posibil, elimina poluarea provenind din activitățile
industriale în conformitate cu principiul „poluatorul plătește” și cu principiul prevenirii poluării, este
necesar să se stabilească un cadru general pentru controlul principalelor activități industriale,
acordând prioritate intervențiilor la sursă, asigurând o gestionare prudentă a resurselor naturale și
ținând seama, atunci când este necesar, de situația economică și de caracteristicile locale specifice
ale locului unde se desfășoară activitatea industrială.

Este important să se prevină accidentele și incidentele și să se limiteze consecințele

acestora. Răspunderea privind consecințele accidentelor și incidentelor asupra mediului intră sub
incidența legislației naționale relevante și, după caz, a legislației relevante a Uniunii.
Este necesar să se garanteze faptul că exploatarea unei instalații nu duce la
deteriorarea calității solului și a apelor subterane. Prin urmare, condițiile de autorizare ar trebui să
includă măsuri adecvate de prevenire a emisiilor în sol și în apele subterane, precum și
supravegherea periodică a măsurilor respective pentru a evita scurgerile, deversările, incidentele sau
accidentele în timpul utilizării echipamentului și al depozitării. Pentru a detecta posibila poluare a
solului și a apelor subterane într-o etapă timpurie și, prin urmare, pentru a lua măsurile corective
adecvate înaintea răspândirii poluării, este necesară, de asemenea, monitorizarea solului și a apelor
subterane pentru detectarea substanțelor periculoase relevante. Pentru determinarea frecvenței
monitorizării, se poate ține seama de tipul măsurilor preventive, precum și de amploarea și frecvența
supravegherii acestora.

Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și controlul aplicării prezentei directive,

operatorii ar trebui să raporteze în mod regulat autorității competente cu privire la conformitatea cu
condițiile de autorizare. Statele membre ar trebui să se asigure că atât operatorul, cât și autoritatea
competentă iau măsurile necesare în situația neconformării cu prezenta directivă și să prevadă un

38
sistem de inspecții de mediu. Statele membre ar trebui să garanteze că sunt disponibili suficienți
angajați care au competențele și calificarea necesare pentru a efectua în mod eficient inspecțiile.

6.7 Măsuri de control al riscurilor

– sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire a poluării, în special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile;
– nu va fi cauzată nici o poluare semnificativă;
– este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt recuperate
sau în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic,
deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;
– sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor;
– este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de anumite condiţii altele decît cele
normale de funcţionare;
– sunt luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se evite
orice risc de poluare şi să se refacă amplasamentul la o stare satisfăcătoare;
– sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei.
Sistemul de management de mediu va include cel puţin:
 implementarea unei ierarhii transparente a atribuţiilor personalului responsabil cu sistemul
de management;
 pregătirea şi publicarea unui raport anual al performanţelor de mediu;
 stabilirea unor norme de mediu interne, care vor fi revizuite în mod regulat şi publicate în
raportul anual;
 evaluarea riscului în mod regulat pentru a identifica pericolele unor accidente asupra
factorilor de mediu;
 compararea cu limitele admise şi înregistrarea datelor cu privire la consumul de energie şi
apă, generarea deşeurilor;
 implementarea unui program adecvat de instruire pentru personal;
 aplicarea bunelor practici de întreţinere pentru a asigura buna funcţionare a mecanismelor
tehnice.

39