Monografie GJ 2012 PDF

IIN
NSST
TIIT
TUUŢ
ŢIIA
A PPR
REEFFE
ECCT
TUUL
LUUII –– JJU
UDDE
EŢŢU
UL GO
LG OR
RJJ
MONOGRAFIA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
a. Limite geografice
Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al
râului Jiu, fiind limitat la nord de paralela de 450 21' latitudine nordică ce trece prin vârful Parângul Mare
şi la sud de paralela de 440 34' latitudine nordică în apropiere de localitatea Ţânţăreni.
Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece
meridianul de 230 51' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobra din Munţii
Godeanu, situat pe meridianul de 220 33' longitudine estică.
Nord Sud Est Vest

0 0 0 0
45 21’12’’ 44 34’06’’ 23 51’83’’ 22 33’37’’
Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea, la sud cu
judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la vest cu judeţul Caraş-Severin.
b. Suprafaţa
Suprafaţa judeţului Gorj este de 5602 km2, reprezentând 2,3 % din suprafaţa României, situându-
se, din acest punct de vedere, pe locul 21 între judeţele ţării.
c. Populaţia şi densitatea
Populaţia totală stabilă a judeţului era de 334.231 persoane*) din care 165.342 persoane de sex
masculin respectiv 168.889 de sex feminin. În mediul urban trăiesc 148.725 persoane iar în mediul
rural 185.506 persoane. Densitatea este de 59,7 locuitori / km2.
JUDEŢUL GORJ MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
334231 165342 168889 148725 72826 75899 185506 92516 92990
*)
conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale
Recensământului Populației și Locuințelor - 2001
d. Structura administrativă
Din punct de vedere administrativ, judeţul Gorj, este alcătuit din:
- municipiul reşedinţă de judeţ – Târgu-Jiu, cu 78547 locuitori*);
- municipiul Motru, cu 18142 locuitori;
- 7 oraşe: Novaci (5368 locuitori), Rovinari (11740 locuitori), Târgu-Cărbuneşti (7897 locuitori),
Ţicleni (4357 locuitori), Bumbeşti-Jiu (8795 locuitori), Tismana (6862 locuitori) şi Turceni (7017
locuitori);
- 61 comune, cu 411 sate având 185.506 locuitori, reprezentând 55,5% din totalul populaţiei
judeţului.
*)
conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale
Recensământului Populației și Locuințelor - 2001
Municipii Oraşe Comune Sate

2 7 61 411
1
e. Situația statistică a fondului funciar după modul de folosință
Nr. SUPRAFAŢA
DENUMIREA
Crt. - ha-
A. Suprafața agricolă, din care: 239696
 Teren arabil 97827
 Păşune 88382
 Fâneţe 41669
 Vii 4164
 Livezi 7654
B. Păduri şi alte terenuri forestiere 274580
C. Terenuri cu ape şi bălți 4555
D. Alte suprafețe, din care: 41343
Căi de comunicaţii şi căi ferate 8836
Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi 14412
Terenuri degradate şi reproductive 18095
TOTAL 560.174
f. Hidrologia judeţului
Se caracterizează prin cele 3 aspecte esenţiale:
 Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj, cuprinde râurile: Jiu care străbate judeţul de la nord la sud,
având ca afluenţi: Şuşiţa, Jaleşul, Sohodolul, Bistriţa, Amaradia, Gilortul; Olteţul şi Cerna.
 Apa freatică se află la adâncimi diferite în funcţie de zona de relief, situându-se la 0-3 m în
apropierea cursurilor de apă, la 3-5 m pe luncile joase, la 5-10 m pe terase şi luncile înalte şi la
peste 10 m pe formele de relief înalte .
 Apele pluviale pot să fie permanente sau temporare şi se caracterizează prin drenajul intern.
g. Clima
Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene în partea de N-V şi N-E a judeţului.
 Temperatura medie multianuală variază de la 100 - 110 C în partea de sud a judeţului (localităţile
Cruşeţ, Ţînţăreni, Ioneşti) la 40 - 50 C în partea de nord a judeţului (Munţii Parâng, Godeanu,
Vâlcan);
 Precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţînţăreni) şi 700 mm (Ţârgu Jiu),
numărul mediu de zile cu ploi fiind de cca. 100 iar cele cu ninsoare de cca. 20;
 Vânturile dominante sunt cele de Nord –Est care bat in cca. 1 / 4 din an;
h. Solurile
Prin poziţia sa geografică judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizico-geografice
ale Europei (Europa Centrală şi Europa Sudică), fapt care determină existenţa unor soluri caracteristice:
 soluri brune de pădure, specifice Europei Centrale;
 soluri brun-roşcate de pădure, specifice regiunilor mediteraneene;
Aceste soluri favorizează cultivarea cerealelor, pomilor fructiferi, viţei de vie, legumelor etc.
i. Flora
Flora se caracterizează prin prezenţa a 2000 de specii de plante, ce aparţin tuturor familiilor de plante
ce cresc în ţara noastră.
j. Resursele naturale
Resursele naturale ale judeţului Gorj aflate în subsolul acestuia sunt numeroase, cele mai importante
aflându-se în depozite sedimentare.
 Lignitul - principala resursă a judeţului se găseşte şi se exploatează din bazinele Rovinari, Jilţ,
Motru straturile de cărbune se află la adâncimi mici fiind posibilă exploatarea la suprafaţă, în
cariere cu utilaje de mare randament.
2
 Antracitul - un cărbune superior, se poate exploata la Schela;
 Petrolul şi gazele naturale - o altă resursă importantă a judeţului Gorj, rezervele petroliere şi de
gaze naturale concentrându-se în zonele Ţicleni, Bâlteni, Stoina, Cruşeţ, Bustuchin, Licurici,
Hurezani, Turburea, Logreşti.
 Grafitul - minereu format prin metamorfozarea şisturilor cărbunoase, se poate exploata în Munţii
Parâng, la Baia de Fier;
 Materiale de construcţii - calcarele de la Suseni, marnele din dealul Bârseştilor, argila refractară
la Viezuroiu, din localitatea Schela, granit pentru construcţie la Tismana şi Novaci.
 Izvoare de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice la Ţicleni, Săcelu, Novaci precum
şi la Bălăneşti, neexploatate încă;
Resursele subsolului sunt completate cu însemnate bogăţii ale solului, între care pădurile de
stejari, fag şi răşinoase, la care se adaugă păşunile din zonele de deal şi munte atât de necesare creşterii
animalelor.
k. Turismul
Cu un cadru natural foarte atractiv şi o bogăţie de valori religioase şi culturale, Gorjul este o zonă
turistică remarcabilă. Astfel se remarcă mănăstirile Polovragi, Tismana, Lainici şi Strâmba, păstrând încă
arhitectura specifică şi având importanţă istorică şi culturală distinctă. De asemenea, se întâlnesc
fenomene naturale care au creat obiective turistice de o deosebită frumuseţe: Peştera Cloşani-Padeş,
Peştera Muierilor - Baia de Fier, Peşterile Sohodolului, Peştera Polovragi, Cheile Olteţului. Principala
stațiune turistică este Rânca, situată în masivul Parâng, cu relief carstic-chei, coline, peşteri, lacuri
glaciare. Transalpina (DN 67C) este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați,
atingând altitudinea maxima in Pasul Urdele - 2145 m. Șoseaua traversează Munții Parâng de la N la S,
fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, legând localitățile Săliște din județul Sibiu de localitatea
Novaci din județul Gorj. A doua ca importanță este staţiune balneoclimaterică Săcelu, situată pe malurile
râului Blahniţa, renumită pentru apele sale minerale recomandate în tratarea unor afecţiuni reumatismale,
ale aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic. Judeţul Gorj constituie şi un cadru extrem de
favorabil pentru practicarea agroturismului.
l. Monumente ale naturii şi rezervaţii naturale

Cele mai importante monumente ale naturii şi rezervaţii naturale din judeţul Gorj sunt: Defileul
Jiului, Peştera Polovragi, Peştera Muierii, Cheile Olteţului, Cheile Gilortului, Cheile Sohodolului,
Ciocadia, Cascada Vaideei, Lacul Gâlcescu, Pădurea de castani de la Tismana, Pădurea de la Botorogi
(lângă Tg-Jiu), cu Laleaua pestriţă, poienile de narcise de la Preajba (Ciocârlău) şi liliac de la Padeş.
m. Cultura
Zonă culturală de mare profunzime, Gorjul a fost şi este un teritoriu spiritual distinct, dând culturii
naţionale personalităţi de prim rang în diferite domenii ale vieţii social-politice şi culturale: sculptorul
Constantin Brâncuşi, Gheorghe Tătărăscu, Gheorghe Magheru, poetul Tudor Arghezi, savantul geolog
Ion Popescu Voiteşti, cântăreaţa de muzică populară Maria Lătăreţu, pictorul Corneliu Bordei. Viaţa
culturală este întregită de obiceiuri şi tradiţii, dintre care amintim: urcatul şi coborâtul oilor de la munte,
bâlciul de la Polovragi de Sfântul Ilie, Hramul Sfintei Mănăstiri Tismana. Judeţul Gorj dispune şi de o
importantă reţea de instituţii culturale, biblioteci, case de cultură, muzee, monumente de arhitectură şi
artă. Dintre instituţiile de cultură de renume naţional şi internaţional ale judeţului Gorj, amintim:
Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, înfiinţat din 1968 prin transformarea “Tarafului
Gorjului”, acesta din urmă funcţionând începând cu anul 1948; Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”,
înfiinţat în 1993; Şcoala populară de artă Târgu-Jiu cu rol important în “susţinerea şi permanentizarea
meşteşugurilor tradiţionale, fiind totodată aşezământ cultural şi instituţie de spectacol” 1.

1
Gorun A. (coord. ştiinţific), 2009. Diagnosticul privind starea de dezvoltare a judeţului Gorj, Târgu-Jiu: Editura Academica
Brâncuşi, pp. 66-68;
3
CAP. I. FORŢA DE MUNCĂ DE CARE DISPUNE JUDEŢUL GORJ
INDICATORI SPECIFICI LA DATA DE 31.08.20122
I.1. Populația județului Gorj3
Nr. Specificaţie Persoane

crt.
1. Populația totală 380061
2. Resurse de muncă 253300
3. Populația activă civilă 147300
4. Populația ocupată civilă 137018
5. Număr salariați 73400
6. Șomeri 10282
7. Rata Șomajului (%) 6.98
II.2. Evoluția şomajului
II.2.1. Evoluția șomajului şi a ratei șomajului în județul Gorj, în perioada 1991- 2011:
31 31 31 31 31 31 31 Dec 31 Dec 31 31 31 31 31 31 31
Anul Dec. Dec Dec Dec Dec Dec 1997 1998 Dec Dec. Dec Dec. Dec Dec. Dec.
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Nr. 2253 5767 8673 6497 8031 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252
şomeri
Femei 2099 4060 7080 4591 5816 2974 9142 11888 12434 11474 8707 8591 6415 5251 6139
Rata 1,2 2,7 4,1 3,1 3,8 2,3 9,8 13,2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3
şoma-
jului
Locuri 197 130 152 134 102 151 147 87 108 364 137 222 392 119 137
vacante
31 31 31 31 31 31 31 Iulie
Anul Dec. Dec. Dec. Decembrie Decembrie Decembrie 2012
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nr. şomeri 13234 8205 10994 16464 14821 11306 10282
Femei 5543 4078 5410 7324 6629 5176 4796
Rata 8.7 5.5 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98
şomajului
Locuri 214 220 241 151 145 72 124
vacante

2
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj;
3
Institutul Naţional de Statistică, Balanța Forței de Muncă, 1 ianuarie 2011;
4
II.2.2 Evoluția șomerilor şi a ratei șomajului în județul Gorj a fost, în ultimul an, următoarea:
2011/ AUG SEPT OCT. NOV. DEC. IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG.
2012
Nr. 10545 10993 10976 11067 11306 11412 11457 10709 10231 9138 8814 9688 10282
şomeri
Femei 4883 5152 5113 5139 5176 5033 4993 4694 4528 4065 3957 4449 4796
Rata 7.16 7.46 7.45 7.51 7.68 7.75 7.78 7.27 6.95 6.2 5.98 6.58 6.98
şomajului
Locuri 283 228 182 199 72 172 142 187 147 169 103 200 124
vacante
14000
12000
10000
8000
nr. someri
6000
4000
2000
0
nov
feb
aug
martie
iunie
aug
iulie
mai
sept
oct
dec.
apr.
ian.
II.3. Structura şomerilor din judeţul Gorj
Specific 31.12. 31.12 31.12 31.12 31.12 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12
atie 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 .2007
Total șomeri 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252 13234 8205
Șomeri în 548 14001 7970 5058 3398 4116 4294 4839 4203 5090 4428 3216
plată ajutor de
șomaj (75%)
Șomeri în 957 1772 1688 1645 1770 1563 1413 1801 1401 1729 1201 698
plată ajutor de
int. pr. (50%)
Șomeri în 1633 1744 13646 10121 8189 5145 2261 0 0 0 0 0
plată alocație
de sprijin
Șomeri 1570 1197 1494 7782 8799 7141 9565 7910 6815 7433 7605 4291
neindemnizaţi
Șomeri în 3138 17517 23304 16824 14060 10826 7968 6640 5604 6819 5629 3914
evidenţă şi
plată – total
Beneficiari de 0 0 0 701 703 2 0 0 0 0 0 0
indemnizații
cf. Ord.98/99
Rata 2,3 9,8 13.2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3 8.7 5.5
şomajului (%)
5
Specificatie 30.12 31.12 31.12.
31.12.2010 31.08.2012
2008 2009 2011
Total șomeri 10994 16464 14821 11306 10282
Șomeri în plată ajutor de șomaj (75%) 4269 8903 7245 4159 3319
Șomeri în plată ajutor de int.pr. (50%) 1063 1523 1766 1495 58
Șomeri în plată alocație de spr. 0 0 0 0 0
Șomeri în evidenţă şi plată – total 5332 10426 9011 5654 3377
Șomeri neindemnizaţi 5662 6038 5810 5652 6905
Beneficiari de indemnizații cf.
0 0 0 0 0
Ord.98/99
Rata şomajului (%) 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98
II.4. Repartiţia şomerilor după vârste
TOTAL SUB 25 25-29 ANI 30-39 ANI 40-49 ANI 50-55 ANI PESTE 55
ANI
TOTAL 10282 2297 862 2244 2644 1067 1168
ŞOMERI
% 100 22 8 22 26 10 12
D.C. FEMEI 4796 1094 456 1122 1238 475 411
D.C. 3377 142 352 891 1214 410 368
PLATA
D.C. 6905 2155 510 1353 1430 657 800
NEINDEMN
II.5. Repartiţia şomerilor după studii
Studii Din care Studii medii Din care Muncitori Din care
Superioare Femei Femei Femei
Indemniz. 35 23 18 9 5 0
50%
Indemniz.75% 435 281 1337 784 1547 587
Neindemnizaţi 576 368 2291 1094 4038 1650

TOTAL 1046 672 3646 1887 5590 2237
6
CAP. II. SITUAŢIA REŢELEI DE INFRASTRUCTURĂ
II.1. Situaţia drumurilor naţionale, administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu
Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu are în întreţinere, pe raza judeţului Gorj, o reţea de drumuri
naţionale clasificate după cum urmează :
a) drumuri principale:
- DN 66 Filiaşi – Tg-Jiu – Polatiştea (limita jud. Hunedoara), între km 0+260 - 72+250,
78+740...121+000, drum încadrat în categoria drumurilor europene;
- DN 67 Motru – Tg-Jiu – Milostea (limita jud. Vâlcea), între km 39+150 - 81+600,
85+795…135+500;
b) drumuri secundare:
- DN 6B Cruşeţ (limită judeţ Gorj) – Hurezani, km 33+210…60+260;
- DN 67B Scoarţa – Tg-Cărbuneşti – Măru (limită jud. Vâlcea), între km 0+000 - 47+400;
- DN 67C Bengeşti – Rânca, între km 0+000 - 39+800, judeţ Vâlcea;
- DN 67D Tg Jiu – Tismana – Apa Neagră , între km 0+000-39+050.
Pe raza secţiei sunt 108 poduri, cu o lungime totală de 4045 m.

Aceste drumuri sunt cuprinse în diverse programe de modernizare, după cum urmează:
1. DN 66 KM 0+000-48+900, Filiași – Rovinari: sector de drum reabilitat.

2. DN 66 km 48+900-93+500, Rovinari Tg Jiu – Bumbești-Jiu: se află în procedură de atribuire
Contractul 5R2, Reabilitare DN 66, 48+900-71+614, 79+718…93+500 Rovinari – Bumbești-Jiu.
3. DN 66, km 93+500 – 121+000, Bumbești-Jiu – Polatistea (limita jud. Gorj): a fost emis Ordinul
de începere pentru Contractul 5R3, Bumbești-Jiu – Petroșani.
4. DN 67B, km 0+000-47+400, Scoarța – Tg-Cărbunești – Măru: Urmează să înceapă lucrările
de modernizare a acestui drum, lucrările fiind contractate.
5. DN 67C Bengeşti-Ciocadia – Novaci – Rânca, km 0+000-39+800: acest drum este în curs de
modernizare, în prezent se lucrează la realizarea elementelor de siguranța circulației pe tot sectorul.
6. DN 67D, km 0+000-39+050, Tg-Jiu – Apa Neagră, drum aflat în faza de proiectare a lucrărilor de
modernizare.
II.2. Situaţia drumurilor judeţene şi comunale
În județul Gorj sunt un număr de 34 drumuri județene cu o lungime totală de 836,618 km. Dintre
acestea, cea mai mare pondere o reprezintă drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică (45,6%) urmate de cele
tip beton (21,35%) și cele împietruite (16,51%).
7
din care:
Total
DJ (km) Asfaltat tip Beton, Îmbrăcăminte
Pavaj Împietruit De pământ
beton ciment asfaltică
836,618 178,652 km 124,392 km 0,630 km 381,477 km 138,124 km 13,343 km
În Anexa nr.1 sunt prezentate în detaliu caracteristicile și indicativele drumurilor județene.
Lungimea totală a drumurilor comunale este de 991,575 km din care, cea mai mare pondere o
reprezintă drumurile împietruite (61,39%), urmate de drumurile de pământ (15,62%) și cele cu
îmbrăcăminte asfaltică (13,53%).
Total din care:

DC Asfaltat tip Beton, Îmbrăcăminte
(km) Pavaj Împietruit De pământ
beton ciment asfaltică
991,575 25,472 km 68,064 km 0,250 km 134,128 km 608,729 km 154,932 km
8
II.3. Serviciul comunitar de alimentare cu apă la nivelul judeţului Gorj
La nivelul județului Gorj există un număr de 48 unități administrativ teritoriale (68,5 % din
numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează servicii comunitare de alimentare cu apă.
Lungimea totală a rețelelor de distribuție este de 1446,43 km iar a rețelele de transport (aducțiune) este de
344,26 km. Capacitate de înmagazinare a apei potabile este de 78.85 mc în 151 de rezervoare de diferite
tipodimensiuni.
REŢELE REŢELE
ÎNMAGAZINARE DISTRIBUŢIE REŢELE DISTRIBUŢIE TRANSPORT
(existente) (aducţiune) existente
Reabilitate
Capacitate Nou înfiinţate în
în
(mc) Nr. rezervoare KM 2012 KM
2012
73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26
Notă: Mai sunt în execuție sisteme de alimentare cu apă, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin
fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție
sau nu au fost recepționate.
În Anexa nr.2 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale alimentărilor cu apă.
II.4. Serviciul comunitar de canalizare și epurare ape uzate la nivelul judeţului Gorj
La nivelul județului Gorj există un număr de 19 unități administrativ teritoriale (27,1 % din
numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează rețele de canalizare și epurare ape uzate. totală a
rețelelor de canalizare este de 304,85 km, din care canalizare menajeră 244,6 km (80,23%) iar canalizare
pluvială 60,25 km (19,77%).
TOTAL REȚEA DE TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE LUNGIME REŢELE CANALIZARE

CANALIZARE, din
care: Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
KM KM KM
304,85 244,60 60,25 161 79,01
Notă: Mai sunt în execuție sisteme de canalizare, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin fonduri
nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție sau nu au
fost recepționate.
În Anexa nr. 3 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale sistemelor de
canalizare și epurare ape uzate.
CAP. III. PREZENTARE A PARCURILOR INDUSTRIALE ŞI/SAU ZONE LIBERE CU ACCES

LA UTILITĂŢI
În anul 2003, s-a creat cadrul legislativ pentru formarea de parcuri industriale si astfel şi în
judeţul Gorj o suprafaţă formată din 186.200 m.p. teren si 38.000 m.p., clădiri au fost trecute din
patrimoniul C.N. Romarm si administrată de U.M. Sadu II, in patrimoniul Consiliului Judeţean Gorj care
le-a trecut în domeniul privat al judeţului Gorj, creând o societate comercială de administrare a lui,
numită S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu.
9
Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu este amplasat pe teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu, în zona de
sud-est a oraşului.
Căi de acces :
- Din drumul naţional DN 66 ( E 79) care leagă municipiul Tg-Jiu de municipiul Petroşani , prin
drumul comunal modernizat DC 3;
- În partea de nord Parcul Industrial dispune de o linie de cale ferată ce se conectează la calea
ferată naţională în gara Bumbeşti-Jiu;
- La 120 km se află Aeroportul Craiova,
- Accesul fluvial se poate face prin portul Turnu Severin situat la 100 km de Parcul Industrial pe
drumul naţional DN 67.
Caracteristici generale si utilităţi :

- Suprafaţa totală a Parcului Industrial
este de 186200 mp. pe care se află amplasate
suprafeţe construite de 38000 mp. ,iar în
prezent sunt ocupate aproximativ 20000 mp.
- Spaţiile pe care le oferim spre
închiriere sunt destinate activităţilor de
producţie ,depozitare , birouri, vestiare,
magazii, iar ele se află într-un stadiu de
amenajare mediu, fiind în concordanţă cu
chiria percepută de 0,6 euro/mp/lună.
Durata de închiriere este de 15 ani cu
posibilitatea de prelungire, iar valoarea
chiriei va fi reactualizată din 2 in 2 ani in
funcţie de creşterea nivelului salariului
minim pe economie din România raportat în
euro. În cazul în care suprafaţa care se
doreşte să fie închiriată nu se ridică la
standardele solicitate de către cel care doreşte
să închirieze, putem negocia ca acesta să
investească în suprafaţa respectivă (lucrări de
hidroizolaţie, etc) , iar noi îi vom reduce
lunar chiria cu maxim 30% , până la
amortizarea investiţiei.

10
- Parcul Industrial dispune de toate utilităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţilor
tehnologice în diferite domenii şi anume :
 energie electrică , 0,4 kv , putere 3.5 MW, cu reţele de joasă tensiune
 gaze naturale
 apă potabilă la un debit de 82,9 mc/h
 canalizare
 telefonie
- Spaţiile pe care le oferă spre închiriere prezintă următoarele utilităţi:

 apa curentă – se găseşte la limita fiecărei suprafeţe de închiriere
 energie electrică – în incinta fiecărui spaţiu se găseşte un punct de transformare de unde
chiriaşul îşi poate cupla circuitele de forţă şi iluminat necesare
 telefonie
Utilităţile societăţii sunt acum asigurate prin S.C. U.M. SADU S.A. fiind încheiat un contract pe
perioadă nedeterminata în acest sens .
Activităţi acceptate în Parcul Industrial :
 activităţi de prelucrări mecanice

 activităţi de producţie in diferite domenii
 activităţi pentru industria uşoară
 prelucrarea lemnului
 servicii industriale diverse
 activităţi de manipulare –depozitare
 activităţi de cercetare si producţie tehnologică avansată şi alte activităţi auxiliare.
Informații suplimentare se pot obține de la adresa: http://parculindustrial.wordpress.com/

11
CAP. IV. SITUAŢIA SECTORULUI INDUSTRIAL
IV.1. Principalii indicatori ai unităţilor locale active din industrie, la începutul anului 2011
Număr Investiții
Număr
Cifra de mediu Număr brute in Investiții
de
Denumire afaceri de mediu de bunuri nete
unităţi
mii lei persoane salariați corporale mii lei
active
ocupate mii lei
T O T A L - GORJ,
din care: 6042 7551783 58864 57716 1571434 1291625
Industrie total 680 3799256 28783 28659 1321029 1177300
Industria extractivă 57 848910 12818 12814 311229 214165
51 - Extracția cărbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) 1 0 2 2 0 0
52 - Extracția cărbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg) 17 776755 11298 11298 119436 93017
61 - Extracția petrolului brut 1 6869 1032 1032 185136 116523
72 - Extracția minereurilor metalifere neferoase 1 6 1 0 0 0
81 - Extracția pietrei, nisipului şi argilei 34 34791 234 231 5777 4220
91 - Activităţi de servicii anexe extracției petrolului
brut şi gazelor naturale 2 30471 247 247 712 237
99 - Activităţi de servicii anexe pentru extracția
mineralelor 1 18 4 4 168 168
Industria prelucrătoare 531 901529 9605 9514 85930 45749
101 - Producția, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a
produselor din carne 13 66036 340 340 3390 3247
103 - Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 5 11215 32 31 246 238
105 - Fabricarea produselor lactate 2 14112 85 85 116 116
106 - Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi
produsele din amidon 6 19729 88 83 820 746
107 - Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor
făinoase 88 66213 1143 1138 7488 6915
108 - Fabricarea altor produse alimentare 7 14587 162 161 1152 914
109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor 1 2705 33 33 0 0
110 - Fabricarea băuturilor 8 971 44 41 14 0
132 - Producția de țesături 2 441 29 29 25 25
139 - Fabricarea altor articole textile 8 1044 34 31 67 55
141 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu
excepția articolelor din blana 25 14234 725 722 445 197
143 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin
tricotare sau croșetare 2 10685 279 279 0 0
152 - Fabricarea încălțămintei 2 2449 31 31 5 5
161 - Tăierea şi rindeluirea lemnului 52 28228 246 233 1265 1129
162 - Fabricarea produselor din lemn, pluta, paie şi din
alte materiale vegetale 24 9780 125 123 1119 1007
171 - Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului 1 0 1 1 0 0
172 - Fabricarea articolelor din hârtie şi carton 3 3967 34 34 211 211
181 - Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi 19 5356 71 64 1005 285
192 - Fabricarea produselor obținute din prelucrarea
țițeiului 1 144 5 5 0 0
201 - Fabricarea produselor chimice de bază, a
îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea
materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme
primare 1 0 11 11 0 0
203 - Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii
tipografice şi masticurilor 2 1509 10 9 15 2
204 - Fabricarea săpunurilor, detergenților şi a
produselor de întreținere, cosmetice şi de parfumerie 2 382 2 2 64 6
205 - Fabricarea altor produse chimice 1 6 1 0 0 0
221 - Fabricarea articolelor din cauciuc 7 152893 1191 1190 9499 9463

12
222 - Fabricarea articolelor din material plastic 22 11113 122 120 785 197
231 - Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă 6 3124 44 42 387 379
232 - Fabricarea de produse refractare 1 20325 188 188 33718 0
233 - Fabricarea materialelor de construcții din argilă 6 27814 280 279 2962 2525
234 - Fabricarea altor articole din ceramică şi porțelan 1 86 1 1 0 0
235 - Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului 4 89083 126 126 1710 1688
236 - Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos 26 8954 88 85 801 577
237 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei 9 323 11 6 4 4
244 - Producția metalelor prețioase şi a altor metale
neferoase 1 138 11 11 0 0
245 - Turnarea metalelor 4 5954 52 52 555 536
251 - Fabricarea de construcții metalice 66 101590 1041 1037 3955 2646
252 - Producția de rezervoare, cisterne şi containere
metalice; producția de radiatoare şi cazane pentru
încălzire centrală 1 252 13 13 0 0
256 - Tratarea şi acoperirea metalelor; operațiuni de
mecanică generală pe bază de plată sau contract 11 7106 67 63 680 39
257 - Producția de unelte şi articole de fierărie 1 834 2 2 1 1
259 - Fabricarea altor produse prelucrate din metal 6 2275 14 11 79 79
261 - Fabricarea componentelor electronice 1 357 4 4 0 0
267 - Fabricarea de instrumente optice şi echipamente
fotografice 2 139 4 4 31 31
271 - Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şi
transformatoarelor electrice şi a aparatelor de control şi
de distribuție a electricității 11 10508 57 54 255 241
279 - Fabricarea altor echipamente electrice 1 95 3 3 0 0
281 - Fabricarea de mașini şi utilaje de utilizare
generală 1 19 1 1 0 0
282 - Fabricarea altor mașini şi utilaje de utilizare
generală 7 3663 45 41 34 13
284 - Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului
şi mașinilor-unelte 4 22032 183 183 1821 1807
289 - Fabricarea altor mașini şi utilaje cu destinație
specifică 9 89374 1588 1583 7317 6657
293 - Producția de piese şi accesorii pentru autovehicule
şi pentru motoare de autovehicule 1 230 1 1 0 0
302 - Fabricarea materialului rulant 1 48 1 0 2 2
310 - Fabricarea de mobilă 24 18271 564 561 2024 1964
321 - Fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii şi
articolelor similare 4 422 23 23 34 34
325 - Producția de dispozitive, aparate şi instrumente
medicale şi stomatologice 6 862 23 21 50 50
329 - Alte activităţi industriale 1 136 3 3 0 0
331 - Repararea articolelor fabricate din metal,
repararea mașinilor şi echipamentelor 9 38916 226 224 1546 1487
332 - Instalarea mașinilor şi echipamentelor industriale 2 10800 97 96 231 231
Producţia şi furnizarea de energie electrică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat 12 1868329 4758 4757 884553 880184
351 - Producția, transportul şi distribuția energiei
electrice 9 1857025 4583 4583 884298 880109
352 - Producția gazelor; distribuția combustibililor
gazoși prin conducte 2 3080 13 12 180 0
353 - Furnizarea de abur şi aer condiționat 1 8224 162 162 75 75
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea
deșeurilor, activităţi de decontaminare 80 180488 1602 1574 39317 37202
360 - Captarea, tratarea şi distribuția apei 8 22465 501 501 26066 26001
381 - Colectarea deșeurilor 15 17608 769 767 7046 6955
382 - Tratarea şi eliminarea deșeurilor 2 3489 25 25 1966 1780
383 - Recuperare a materialelor reciclabile 54 136926 306 280 4239 2466
390 - Activităţi şi servicii de decontaminare 1 0 1 1 0 0

13
IV. 2. Indicii producţiei industriale în anul 20114
serie brută
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-

31.XII.2011
2010 2011 faţă de
1.I-
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1) 31.XII.20101)
Total judeţ 100,9 102,5 106,5 117,0 121,4 116,0 116,9 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,4
1)
Date provizorii
IV.3. Indicii producţiei industriale în perioada 1.I-31.VII.20125

serie brută
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-
31.VII.2012
2011 2012 faţă de
1.I-
iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1) iul.2) 31.VII.20112)
Total judeţ 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,8 111,4 103,2 93,9 98,1 95,4 97,8 101,3
1)
Date rectificate
2)
Date provizorii
Notă:
“Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter

industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui
producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de
produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI
se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din
nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice
realizate cu preţul mediu al producţiei livrate”6.

4
Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în
industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de
judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor,
realizată în activitatea industrială;
5
Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în
industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de
judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor,
realizată în activitatea industrială;
6
Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului
Gorj, p. 3;
14

IV.4. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă)
în anul 20117
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011
faţă de
2010 2011 1.I-
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1) 31.XII.20101)
Total judeţ 107,1 114,1 83,2 112,6 119,4 130,1 124,6 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 117,4
1)
Date provizorii
IV.5. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă)
în perioada 1.I-31.VII.20128
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 11.I-31.VII.2012
2011 2012 faţă de
1.I-31.VII.20111)
iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1)
Total judeţ 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 105,5 104,5 116,4 102,2 82,0 87,4 106,6 100,1
1)
Date provizorii
Notă:
„Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale,
înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile
secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din
vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după
sediul central al întreprinderii furnizoare de date.
În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul
Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul
indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor
europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică
sunt exprimaţi în termeni nominali”9.

7
Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în
industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice
selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi.
Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi.
Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date;
8
Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în
industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice
selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi.
Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi.
Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date;
9
Gorj, p. 3;
15

CAP. V. PROIECTE GUVERNAMENTALE EXECUTATE SAU CARE URMEAZĂ A
SE REALIZA ÎN PERIOADA URMĂTOARE
La nivelul județului Gorj se află în derulare un număr de 92 proiecte de investiții, aflate

în diferite faze de execuție, în valoare totală de 273.342.170,33 lei. Dintre acestea, cele mai
numeroase, 39 de proiecte în valoare de 110.124.173,05 lei, se află în derulare în cadrul
Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural aprobat prin O.U.G. 7/2006
urmând, cu un număr de 31 proiecte în valoare de 83.007.000,19 lei, cele finanțate prin
Programul de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu apa a satelor, conectarea
satelor la rețeaua de electrificare si la rețelele telefonice.
Valoarea
Nr. Număr
Denumire program finanțare proiectelor
Crt. proiecte
- lei -
1. Administrația fondului pentru mediu 5 18.662.353,21
2. Compania națională de investiții 2 15.562.557,19
3. Programul ELECTRIFICAREA 2007 – 2009 1 2.384.884,00
4. H.G. 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate 1 1.655.204,00
in sesiunea 21 septembrie 2009-12 octombrie 2009 si
a finanțării acestora, in cadrul Programului național
de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de
spatii verzi in localități
5. H.G. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind 31 83.007.000,19
pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a
satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare
si la rețelele telefonice
6. Legea 114/1996 - legea locuinței 1 6.101.456,00
7. Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară 5 8.082.965,33
8. Proiecte cu finanțare de la MECTS 2 17.914.118,00
9. O.U.G 18/2009 - Creșterea performantei energetice a 1 8.686.558,36
blocurilor de locuințe
10. O.U.G 7/2006 privind instituirea Programului de 39 110.124.173,05
dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural
11. Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire sau de 4 1.140.901,00
completare a sistemelor clasice de încălzire cu
sisteme care utilizează energie solară, energie
geotermală şi energie eoliană - AFM
12. OUG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe 1 20.000,00
sociale destinate chiriașilor evacuați sau care
urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate
foștilor proprietari
Total 92 273.342.170,33
16

În Anexa nr. 4 sunt prezentate în detaliu, pe localități, stadiul proiectelor aflate în derulare la
nivelul județului Gorj.
17

CAP. VI. POTENŢIALUL DE EXPORT AL JUDEŢULUI GORJ
VI.1. Comerţul internaţional cu bunuri în anul 2011

mii euro
2010 1) 2011
1.I-
dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3)
31.XII3)
Total
exporturi 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559
FOB
Total
importuri 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367
CIF
Sold -623 782 -600 2113 -957 -2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 3192
FOB/CIF
1)
Date semidefinitive
2)
Date revizuite
3)
Date estimate
Notă:
Comerţul internaţional cu bunuri10. Aceste statistici se stabilesc însumând datele din sistemele
INTRASTAT (pentru comerţul intra-UE, între România şi alte state membre UE) şi EXTRASTAT
(pentru comerţul extra-UE, între România şi statele din afara UE).
Pentru comerţul intra-UE se cuprind:

expedierile din România, care includ bunurile în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul
statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE, precum şi bunurile care au fost
plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub
control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre;
 introducerile în România, care includ bunurile în liberă circulaţie într-un stat membru
UE, care intră pe teritoriul statistic al României, precum şi bunurile care au fost plasate
sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat
membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.
Pentru comerţul extra-UE se cuprind: schimburile de bunuri între România şi statele din afara
UE, care au ca obiect: “importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din
antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine
naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern”11.

10
Gorj, pp. 3 sq.;
11
Ibidem, p. 3;
18

Se cuprind şi următoarele: “importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în
interiorul ţării); exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;
exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); importurile de
produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau
exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor)”12.
Nu se cuprind: bunurile aflate în tranzit pe teritoriul României, cele temporar admise sau scoase
în/din România (sunt exceptate bunurile pentru prelucrare), “bunurile achiziţionate de organizaţii
internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de
schimb aferente”13.
Valoarea bunurilor exportate şi importate se calculează pe baza preţurilor efective FOB (pentru
exporturi), respectiv a preţurilor efective CIF (pentru importuri)14.
VI.2. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul

combinat (NC) în anul 2011
mii euro
Cod 2010 1) 2011

Secţiuni, capitole din NC
NC dec. ian.2) feb. 2)
mar. 2)
apr. 2)
mai 2)
iun. 2)
iul. 2)
aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)
TOTAL GORJ 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559
Animale şi produse
I 211 896 268 464 382 725 701 515 805 503 616 770 244 6889
animale
II Produse vegetale 337 27 81 186 113 58 141 399 1084 747 670 306 272 4084
Produse alimentare,
IV 142 32 8 - 66 - - - 173 39 119 - 49 487
băuturi, tutun
V Produse minerale 3 - - - - - 6 8 4 3 11 1 6 41
Produse ale industriei
VI chimice şi ale 5 - - 21 11 - - - 12 - - 19 5 69
industriilor conexe
Materiale plastice,
VII cauciuc şi articole din 1272 1197 1444 2074 1513 1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 20886
acestea
Piei crude, piei tăbăcite,
VIII blănuri şi produse din - - - - - - - - - - 2 - - 2
acestea
Produse de lemn, plută
IX 41 42 41 99 40 109 395 202 129 144 141 74 36 1451
şi împletituri din nuiele
Materii textile şi
XI 204 469 386 292 146 101 419 432 292 621 287 57 238 3741
articole din acestea
Articole din piatră,
ciment, ceramică,
XIII - - - 53 - - - - - - - 20 14 87
sticlă şi din alte
materiale similare

12
Ibidem, loc. cit.;
13
Ibidem, p. 4;
14
Ibidem, loc. cit.;
19

Metale comune şi
XV 78 80 172 116 113 163 156 37 94 83 41 72 131 1259
Maşini, aparate şi
echipamente electrice;
XVI aparate de înregistrat 993 544 517 425 473 473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 9702
sau de reprodus
sunetul şi imagini
XVII Mijloace de transport - 5 - 7 - 1 2 14 8 19 13 9 2 80
Instrumente şi aparate
optice, fotografice,
XVII
I
cinematografice, de - - - - - - - - 2 - - 1 - 3
măsură, de control sau
precizie
Mărfuri şi produse
XX 184 122 134 196 249 183 125 129 192 166 215 193 147 2050
diverse
Alte produse
XXII nenominalizate în altă - - - 4088 15 201 205 2132 717 - - 249 119 7727
parte
1)
Date semidefinitive
2)
Date revizuite
3)
Date provizorii
Notă:
Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare
judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt
datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive.
Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi
perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de
comerţ internaţional).
VI.3. Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul

combinat (NC) în anul 2011
mii euro
20101) 2011
Cod
Secţiuni, capitole din NC 1.I-
NC dec. ian. 2)
feb. 2)
mar. 2)
apr. 2)
mai 2)
iun. 2)
iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3)
31.XII3)
TOTAL GORJ 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367
Animale şi produse
I 238 98 107 150 123 214 105 118 153 204 207 176 155 1809
animale
Grăsimi şi uleiuri animale
III - - - 10 - - - - - - - - - 11
sau vegetale
Produse alimentare,
IV 249 301 58 32 71 70 73 48 38 27 344 465 175 1702
băuturi, tutun
20

V Produse minerale 6 5 58 - 19 11 13 4 21 13 31 19 20 212
Produse ale industriei
VI chimice şi ale industriilor 347 229 293 342 387 394 454 455 528 553 550 383 396 4964
conexe
Materiale plastice,
VII cauciuc şi articole din 1152 686 1079 1412 1282 1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 11950
acestea
VIII blănuri şi produse din 18 - 3 2 28 57 72 134 6 3 6 6 13 331
acestea
Produse de lemn, plută şi
IX 49 19 67 96 55 90 51 46 36 23 49 20 26 579
împletituri din nuiele
Pastă de lemn, deşeuri de
hârtie sau de carton;
X 25 14 5 7 7 40 6 32 18 17 14 13 7 181
hârtie şi carton şi articole
din acestea
Materii textile si articole
XI 282 188 83 591 450 388 472 273 276 222 150 144 198 3436
din acestea
Încălțăminte, pălării,
XII umbrele şi articole 86 4 11 56 21 31 2 - 39 137 32 8 10 351
similare
ciment, ceramică, sticlă
XIII 80 28 39 52 86 92 63 100 102 144 76 58 58 899
şi din alte materiale
similare
Metale comune şi articole
XV 176 240 610 308 276 589 398 310 558 663 854 667 818 6292
din acestea
echipamente electrice;
XVI aparate de înregistrat sau 615 472 522 2024 436 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 11021
de reprodus sunetul şi
imagini
XVII Mijloace de transport 227 35 327 281 100 844 303 345 396 520 549 476 841 5017
Instrumente şi aparate
optice, fotografice,
XVII
I
cinematografice, de 64 65 36 38 18 102 44 29 28 67 80 80 94 680
măsura, de control sau
precizie
XX 136 57 117 122 127 154 101 112 73 81 110 159 86 1298
diverse
Alte produse
XXII nenominalizate în altă 80 19 17 1 - 1 - 61 13 - 119 3 19 253
parte
1)
Date semidefinitive
2)
Date revizuite
3)
Date provizorii
Notă:
datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive.
Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi
perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de
comerţ internaţional).
21

VI.4. Comerţul internaţional cu bunuri în perioada 1.I-31.V. 2012
mii euro
2011 1) 2012
2) 2) 2)
mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr.2) mai1) 1.I-31.V1)
Total
exporturi 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237
FOB
Total
importuri 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935
CIF
Sold -2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 -411 1226 300 786 -1598 302
FOB/CIF
1)
Date provizorii
2)
Date revizuite
22

VI.5. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în
perioada 1.I-31.V. 2012
mii euro
p)
2011 2012
Cod Secţiuni, capitole din
NC NC r) r) r) 1.I -
mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr.r) maip)
31.Vp)
TOTAL GORJ 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237
Animale şi produse
I 725 701 515 805 503 616 770 244 329 405 724 282 261 2001
animale
Produse alimentare,
IV - - - 173 39 119 - 49 18 17 - 69 - 104
băuturi, tutun
V Produse minerale - 6 8 4 3 11 1 6 1 1 - - 3 5
Produse ale
industriei chimice şi
VI - - - 12 - - 19 5 - - 1 1 - 2
ale industriilor
conexe
Materiale plastice,
VII cauciuc şi articole 1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 1086 1942 2300 702 1995 8025
din acestea
VIII blănuri şi produse din - - - - - 2 - - - - - - - -
acestea
Produse de lemn,
IX plută şi împletituri 109 395 202 129 144 141 74 36 63 119 112 155 115 564
din nuiele
Materii textile şi
XI 101 419 432 292 621 287 57 238 267 94 150 58 1 569
ciment, ceramică,
XIII - - - - - - 20 14 5 - - 1 - 6
materiale similare
Metale comune şi
XV 163 156 37 94 83 41 72 131 59 106 121 152 103 541
echipamente
electrice; aparate de
XVI 473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 928 1317 1456 788 709 5197
înregistrat sau de
reprodus sunetul şi
imagini
XVII Mijloace de transport 1 2 14 8 19 13 9 2 3 - - - - 3
Instrumente şi
aparate optice,
fotografice,
XVIII - - - 2 - - 1 - 6 - - 1 - 8
cinematografice, de
măsură, de control
sau precizie
XX 183 125 129 192 166 215 193 147 141 231 265 217 219 1074
diverse
Alte produse
XXII nenominalizate în 201 205 2132 717 - - 249 119 75 - - 1584 - 1659
altă parte
p)
Date provizorii
r)
Date revizuite
23

Notă:
datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele
pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-
31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ
internaţional).
VI.6. Importurile CIF de mărfuri pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada

1.I-31.V 2012
mii euro
Cod Secţiuni, capitole din 2011p) 2012

NC NC mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr.r) maip) 1.I - 31.Vp)
TOTAL GORJ 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935
Animale şi
I 214 105 118 153 204 207 176 155 122 114 107 117 135 595
produse animale
Grăsimi şi uleiuri
III - - - - - - - - - - - - 20 21
animale sau vegetale
Produse alimentare,
IV 70 73 48 38 27 344 465 175 60 26 14 17 19 135
băuturi, tutun
V Produse minerale 11 13 4 21 13 31 19 20 26 11 27 21 6 91
Produse ale
industriei chimice
VI 394 454 455 528 553 550 383 396 468 382 304 404 517 2075
şi ale industriilor
conexe
Materiale plastice,
VII cauciuc şi articole 1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 409 390 767 484 572 2623
din acestea
Piei crude, piei
tăbăcite, blănuri şi
VIII 57 72 134 6 3 6 6 13 2 28 13 33 51 127
produse din
acestea
Produse de lemn,
IX plută şi împletituri 90 51 46 36 23 49 20 26 23 12 24 23 30 112
din nuiele
Pastă de lemn,
deşeuri de hârtie
X sau de carton; 40 6 32 18 17 14 13 7 2 3 8 58 17 89
hârtie şi carton şi
Materii textile si
XI 388 472 273 276 222 150 144 198 170 388 130 501 384 1573
Încălțăminte,
XII pălării, umbrele şi 31 2 - 39 137 32 8 10 4 28 73 49 53 207
articole similare
ciment, ceramică,
XIII 92 63 100 102 144 76 58 58 124 43 242 66 406 881
materiale similare
Metale comune şi
XV 589 398 310 558 663 854 667 818 436 297 284 274 954 2245
XVI Maşini, aparate şi 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 508 610 892 620 899 3529
24

echipamente
electrice; aparate
de înregistrat sau
de reprodus
sunetul şi imagini
XVI Mijloace de
844 303 345 396 520 549 476 841 357 403 293 156 481 1689
I transport
Instrumente şi
aparate optice,
fotografice,
XVI
II
cinematografice, 102 44 29 28 67 80 80 94 70 44 17 28 67 225
de măsura, de
control sau
precizie
XX 154 101 112 73 81 110 159 86 43 46 70 58 125 342
diverse
Alte produse
XXI
I
nenominalizate în 1 - 61 13 - 119 3 19 - 30 1429 169 - 1629
altă parte
p)
Date provizorii
r)
Date revizuite
Notă:
datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele
pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-
31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ
internaţional).
Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, principalele mărfuri
exportate în ţări din afara Uniunii Europene (precum: Turcia, Irak, Serbia) sunt: pui congelaţi,
lignit şi paleţi de fag, iar exportatorii către aceste ţări înregistraţi la nivelul Direcţiei15 sunt:
- SC ENOVA LOGISTIC&SERVICE SRL;
- SC ARTEGO SA;
- SC LORFA SRL;
- SC EXPOLIG SRL;

15
Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, activitatea de import – export derulată în
prezent prin Vama Târgu‐Jiu reprezintă 5 – 7% din activitatea desfăşurată înainte de 01.01.2007, data aderării
României la Uniunea Europeană; potrivit aceleiaşi Direcţii, începând cu data de 01.07.2007, ca urmare a aderării
României la UE, comerţul cu statele membre UE nu mai reprezintă o operaţiune de export, ci o livrare
intracomunitară, ceea ce a condus la scăderea numărului operaţiunilor de export;
25

- SC ILIADA SRL;
- SC KAUFOF SRL;
- SC ROBFOREST SRL;
- SC BORIS FUNGHI SRL;
- SC IONEL MET SRL;
- SC DAGMITRANS SRL;
- SC RFV EXIM SRL;
- SC NYMETAL SRL;
- SC MAXI TRANS SRL;
- SC FOREST CARPATRANS SRL;
- SC AVI INSTANT SRL.
Prezentăm, în cele ce urmează, principalii agenţi economici din judeţul Gorj cu tradiţie în
activităţi specifice de export, precizând, de asemenea, că numărul exportatorilor din Gorj este
mult mai mare.
I. SC Complexul Energetic Oltenia SA, administrată în sistem dualist, prin

Directorat şi Consiliu de Supraveghere, s-a înfiinţat prin fuziunea următoarelor societăţi
comerciale: Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu SA, Complexul Energetic
Turceni, Complexul Energetic Rovinari şi Complexul Energetic Craiova, având ca obiect
de activitate producerea energiei electrice şi termice pe bază de lignit, extracţia şi
prepararea lignitului.
SC CEO SA are ca şi capacităţi de producţie:
 12 blocuri energetice cu o putere instalată de 3570 MW, din care:
o SE Rovinari – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;
o SE Turceni – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;
o SE Craiova – 2 blocuri energetice de 315 MW pe lignit în condensaţie la Uzina

Işalniţa;
o 2 blocuri energetice de 150 MW/160 Gcal pe lignit în cogenerare la Uzina

Craiova II.
26

 un număr de 79 de utilaje miniere de mare capacitate, distribuite în 15 cariere, care pot
asigura o capacitate de producţie de peste 30 milioane tone lignit pe an.
SC CEO SA are o cifră de afaceri estimată de 900 milioane euro şi un capital social estimat de
280 milioane euro, principalii acţionari fiind Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5%).
27

Potrivit bilanţului aferent anului 2011, cele patru societăţi au înregistrat un profit net şi o cifră de
afaceri după cum urmează:
SNLO CE Turceni CE Craiova CE Rovinari

Profit net 32 mil. lei 55,5 mil. lei 795 mii lei 33,3 mil. lei
Cifră de afaceri 1083 mil. lei 1529 mil. lei 1228 mii lei 1018 mil. lei
II. S.C CONFECŢIA S.A. Târgu-Jiu are un potenţial de export de 1 milion euro,
cantităţile de confecţii textile, ţările şi principalii parteneri fiind:
- Italia: 80000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firmele CINELLISTUDIO,

RIGOMAR, TI&MI, BACKER&TELVE şi CERBUL;
- Anglia: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma PERRIE;
- Franţa: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma MONCLER.
III. SC MIRFO TRADING SA, producător, exportator, importator şi prestator de servicii,

cu capital exclusiv privat şi o cifră de afaceri de 5 milioane euro, are ca obiect principal
de activitate producerea şi comercializarea de maşini-unelte pentru debitare, presare şi
forjare (producerea de mașini-unelte de fabricație MIRFO, execuția mașinilor-unelte
după documentația clienților, producerea de confecții metalice sudate şi prelucrate, piese
prelucrate mecanic ş.a.).
Alte activităţi ale MIRFO TRADING:

 Reparații de mașini-unelte de altă fabricație de tipul:
o prese mecanice;
o prese hidraulice;
o foarfeci ghilotină;
o mașini-unelte de prelucrare prin așchiere.
 Structuri mecanice variate pentru domeniile:
o metalurgie;
o aeronautică;
o naval;
o auto;
o petrol şi gaze;
o industria chimică;
o agricultură;
o construcții;
o extracția cărbunelui;
o producerea energiei electrice;
28

o bunuri de larg consum.
Cu tradiție în fabricarea acestora, societatea oferă:
 activităţi de proiectare, tehnologii moderne, soluții tehnice;
 procese moderne de sudare, şablare, protecție anticorozivă;
 tehnologii optime de prelucrare mecanică prin așchiere şi deformare plastică;
 vopsire clasică, ambalare, expediție;
 control tehnic de calitate;
 activităţi de montaj şi service;
 certificare CE de tip.
SC MIRFO TRADING SA are experienţă în domeniul exportului în: Europa (Austria,
Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Anglia, Italia, Spania, San Marino, Turcia), Orientul Mijlociu
(Egipt, Tunisia, Qatar), America de Nord (SUA). MIRFO TRADING şi-a propus, ca pieţe ţintă
pentru export, extinderea în Europa de Est, Africa, Asia, precum şi pătrunderea în America de
Nord pe alte pieţe în afara Statelor Unite. Deţine certificatele SR EN ISO 9001: 2008; SR EN
ISO 14001: 2005; SR OHSAS 18001.
IV. SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, înfiinţată în anul 1973 şi specializată în domeniul fabricării

articolelor tehnice din cauciuc, este cel mai mare producător de benzi transport din
România şi unul dintre cei mai mari producători de benzi transport din lume. Activitatea
de bază a SC ARTEGO SA este producţia de benzi transport în următoarea gamă de
fabricaţie:
- benzi transport cu inserţie textilă de uz general, toate dimensiunile;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, mediu exploziv;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, rezistente la foc;
- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la temperatură pentru industria cimentului şi

siderurgie;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru industria alimentară;
- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la uleiuri minerale;
- benzi transport cu inserţie textilă pentru agricultură;
- benzi transport cu inserţie textilă model aramida (fagure de albină);
- benzi transport cu inserţie metalică de uz general, toate dimensiunile;
- benzi transport cu inserţie metalică rezistente la foc, pentru industria de extracţie a

cărbunelui, industria de extracţie a minereurilor feroase şi neferoase.
29

Producţia de plăci din cauciuc, covoare din cauciuc şi plasticuri pentru îmbinarea benzilor este o
altă activitate de bază a firmei, produse care se realizează într-o sortimentaţie diversificată : de uz
general, rezistente la abraziune, rezistente la produse petroliere şi uleiuri minerale, antistatice şi
rezistente la flacără, electroizolante, plasticuri şi soluţii pentru îmbinarea benzilor de transport de
toate tipurile. De asemenea, la ARTEGO se produc garnituri presate, coturi, manşoane, chedere.
Produsele ARTEGO sunt destinate atât pieţei interne, cât şi exportului, a cărui valoare în anul
2011 a depăşit 20 milioane euro. Exportul reprezintă 60% din producţia de articole tehnice din
cauciuc, produse care se exportă în: Italia, Anglia, Spania, Germania, Olanda, Franţa, Finlanda,
Irlanda, Emiratele Arabe Unite, America de Sud, Serbia.
Firma ARTEGO îşi propune să promoveze pe piaţa naţională şi internaţională produse adaptate
tuturor cerinţelor, prin introducerea constantă a inovării şi noi aplicaţii ale produselor.
SC ARTEGO SA a fost răsplătită cu trei premii internaţionale pentru tehnologie şi calitate, la

Geneva, Paris şi Madrid, propulsând produsele ARTEGO pe pieţele internaţionale.
V. Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Filiala Gorj, potenţialul de

export pentru produsele care fac obiectul activităţii membrilor filialei Gorj ACA
(cantităţile estimate pentru un an apicol normal) este:
- miere de albine: 100 tone;
- ceară naturală: 100 – 200 kg;
- propolis: 100 – 150 kg;
- roiuri pe faguri: 1000 bucăţi.
VI. Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Ecologişti din România, judeţul Gorj poate exporta
următoarele produse:
- miere convenţională: 300-400 tone;
- miere ecologică: 100-200 tone;
- fructe de pădure ecologice (afine, zmeură, mure, fructe de soc, măceşe, păducel etc.):
500-700 tone;
- prune ecologice: 300 tone;
- prune convenţionale: 500 tone;
- mere ecologice: 500 tone;
30

- gutui ecologice: 100 tone;
- căpşuni ecologice: 40 tone;
- căpşuni convenţionale: 300 tone;
- castane ecologice: 100 tone;
- nuci ecologice: 200 tone.
VII. Potrivit Direcţiei Silvice Gorj:
- fructele de pădure constituie o resursă naturală importantă, iar, din pădurile aflate în
proprietatea publică a statului, administrate de Direcţia Silvică Gorj, se pot valorifica
următoarele produse ce pot fi oferite în stare refrigerată sau congelată:
o 30-40 tone afine negre;
o 25-40 tone mure;
o 60-80 tone măceşe.
- o altă resursă ce poate fi oferită o reprezintă lemnul de foc paletizat, posibilităţile de

livrare fiind de aproximativ 150-200 m3/lună, cantităţi ce pot fi dublate în condiţiile unui
parteneriat stabil;
- o atracţie importantă o poate constitui vânatul mare, putându-se recolta anual din cele 5
fonduri cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Gorj, în perioadele admise la vânătoare:
1-2 urşi, 2-3 lupi, 2-3 căpriori, 4-5 cerbi carpatini, 4-5 capre negre, peste 25-30 mistreţi.
De asemenea, alţi gestionari de fonduri cinegetice din judeţ pot oferi cantităţi
suplimentare din astfel de specii de vânat, dar şi vânat mic (iepuri, fazani, raţe sălbatice,
sturzi etc.);
- pădurile şi arealul acestora din judeţul Gorj oferă un potenţial turistic important, iar
cazarea celor pasionaţi de natură poate fi asigurată în cabanele turistice deţinute de
Direcţia Silvică Gorj sau de alţi proprietari.
VIII. Potrivit S.C. SUCCES NIC COM SRL, profilul de export al judeţului Gorj este conturat
pe următorii piloni:
- potenţialul ridicat pentru segmentul de cherestea (în special pentru ţările arabe);
- interesul crescut pentru exportul de cărbune, de ciuperci şi de miere.
31

CAP. VII. CALIFICAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL GORJ. SISTEMUL DE
ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/POSTLICEAL PE PROFILE DE ACTIVITATE
(CALIFICĂRI)
Rețeaua de învățământ tehnic de la nivelul județului Gorj, principalul furnizor de forță de

muncă calificată, este formată din 24 de unități de învățământ cu un număr total de 13.324
elevi. Dintre aceste, 15 unități de învățământ tehnic se află în mediul urban (62,5%) cu un număr
de 10.857 elevi (81,49%) iar în restul de 9 unități ce se găsesc în mediul rural (37,5%) unde
studiază 2.467 elevi (18,51%).
Nr.
Tip unități de învățământ Număr unități Nr. elevi
Crt
a) Urban 15 10.857
b) Rural 9 2.467
Total 24 13.324
Principalele domenii de calificare sunt:

 economic;
 turism,
 alimentație;
 comerț;
 electric;
 electronica si automatizări; În anexa nr. 5 sunt
 protecția mediului; prezentate în detaliu
unitățile de învățământ cu
 chimie industriala;
profil tehnic pe domenii de
 industrie alimentara;
formare profesională .
 industrie textila si pielărie;
 transporturi;
32

 mecanică.
CAP. VIII. ALTE ELEMENTE DE INTERES PENTRU PROMOVAREA LA EXPORT A
PRODUSELOR REALIZATE ÎN JUDEŢUL GORJ
VIII.1. Direcţii de acţiune pentru atragerea investiţiilor străine și promovarea la

export a produselor
Autoritățile publice locale și județene îşi propun să întreprindă o serie de acţiuni pentru a
îmbunătăţii volumul investiţiilor străine în judeţ prin crearea unui climat atractiv pentru
investitorii străini respectiv promovarea la export a produselor realizate în județ.
Având în vedere atât forţa de muncă ieftină şi calificată, cât şi infrastructura existentă, o
atenţie deosebită se va acorda atragerii de investiţii străine prin următoarele măsuri :
a) Stabilirea priorităţilor în domeniul investiţiilor străine și creșterea exporturilor. S-au

identificat ca priorităţi următoarele :
 investiţii în domeniile productive : producţia de piese, subansamble şi produse
finite, piese auto, maşini unelte, etc. ;
 investiţii în domeniul protecţiei mediului, în principal privind managementul
integrat al deşeurilor, respectiv colectarea, sortarea, prelucrarea, depozitarea
deşeurilor;
 Realizarea de investiţiei în domeniul producţiei, distribuţiei şi comercializării
energiei electrice.
 investiţii în extragerea şi prelucrarea marmurei ;
 investiţii în turism: hoteluri, parcuri de distracţii, instalaţii de transport pe cablu în
zonele montane (teleschi, telecabină, telescaun), amenajarea de zone de agrement.
b) Sprijinirea partenerilor locali în elaborarea şi prezentarea de materiale de informare în
domeniul afacerilor pentru potenţialii investitori străini. Această măsura urmăreşte
sprijinirea partenerilor locali (administraţii publice, sindicate, asociaţii patronale, Camere
de Comerţ şi Industrie) în elaborarea şi prezentarea de materiale promoţionale în scopul
unei publicităţi concertate şi eficiente.
c) Facilitarea de contacte, întâlniri între producătorii străini şi autohtoni pentru promovarea
produselor locale.
d) Promovarea avantajelor oferite investiţiilor străine în zonele şi parcurile industriale;

Realizarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să aducă în atenţia celor
interesaţi toate facilităţile oferite de legislaţia românească. Articole în presa străină de
specialitate, lobby făcut in cercurile române internaţionale.
33

e) Constituirea Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri, pe lângă Instituția
Prefectului – Județul Gorj, care să furnizeze autorităților locale și naționale propuneri
legislative pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și promovarea exportului cât și
solicitarea de sprijin în probleme concrete precum acoperirea prin credite pentru export a
cheltuielilor cu fabricarea si livrarea produselor, cu sprijinul EXIMBANK.
VIII.2. Obiective majore ce trebuie îndeplinite pentru atragerea de investiţii străine și

promovarea produselor la export:
 Dezvoltarea capacităţilor de accesare, gestionare şi control al fondurilor, în special

al celor provenite de la instituţiile financiare internaţionale.
 Sprijinirea autorităţilor locale pentru crearea unui sistem de taxe locale stimulativ şi
îmbunătăţirea procedurilor legale pentru încurajarea investiţiilor.
 Susţinerea unor activităţi de lobby pentru modificarea legislaţiei naţionale care să
reglementeze o fiscalitate favorabilă şi flexibilă a afacerilor.
 Programe de popularizare a politicilor judeţene, în domeniul dezvoltării durabile a
judeţului Gorj.
 Crearea unui cadru normativ judeţean, transparent, coerent şi stabil, de încurajare a
investiţiilor.
 Stimularea contribuţiilor locale prin deductibilitatea fiscală cu destinaţie specială,
în dezvoltarea durabilă.
 Sprijinirea prioritară a agenţilor economici care au ca obiect de activitate producţia
de bunuri şi servicii și exportă produse în străinătate.
 Stimularea parteneriatelor între unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Gorj în
vederea utilizării în comun a unor resurse locale.
 Crearea unei baze de date care să furnizeze informaţiile necesare pentru dinamizare
procesului de cerere şi ofertă în domeniul utilizării spaţiilor de producţie
excedentare, şi valorificarea acestora.
 Promovarea avantajelor oferite investitorilor străini în zonele defavorizate din
judeţ, prin editarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să popularizeze
facilităţile în aceste zone.
 Sprijinirea dezvoltării industriei mici tradiţionale care valorifică resursele locale de
materii prime și au potențial ridicat la export
34

Judetul Hunedoara
Judetul
Caras Severin
A
66
NOVACI
DN
BUMBESTI-JIU CRASNA
D J 664
D N 66
66
A RUNCU SCHELA
DN
MUSETESTI
STANESTI DJ 665
C
D J 672
DJ 665
DJ 665
PADES
C
BAIA DE FIER
67
DJ 665
DN
A
D
6 64
5C
J
POLOVRAGI
D J 66 5C
66
67
DJ
5D
J
D
D J 67
PESTISANI DJ 665
DN 67
2D
TURCINESTI
D J 661
64
TISMANA BUMBESTI-PITIC
J6
D
DJ
67
5C
D J 67 1
67
2 LELESTI
J
D BENGESTI-CIOCADIA ALIMPESTI
66
5B
ARCANI
67
DN
BALANESTI SACELU
D J 67 2B
67
DJ
D J 67 2E
DN
J
D
6 7 2A
5A
66
J
D J 605C
D
D J 672
D
PRIGORIA
67
N
D
TÂRGU-JIU
DN
SCOARTA
C
67
5
D
66
J
D
DJ
67
ROSIA DE AMARADIA
DJ
2
67
1
DJ
5C
67
5B
DJ
67
DN 6
67
7
DJ
2
D
2E
GODINESTI ALBENI
J6
D J 67
74
A
TELESTI
DJ 672
3
D J 66
66
1
DN
BALESTI
66
D J 66
Judetul
DJ
Terenuri arabile DJ
3A
67 2
DANESTI TIRGU- CARBUNESTI BUSTUCHIN
DJ
D J 671
674
C
411 to 702 (8%)
D J 66
67 63
N J6
Vâlcea
B
D D
3A
CALNIC DN 6
7B
702 to 933 (6%) DRAGUTESTI
5
67
D
J
BERLESTI 67
DJ
5A
DJ
D
J
933 to 1124 (5%)

67
ROVINARI
67
5A
GLOGOVA
DJ 675C
3A
CIUPERCENI
DJ
1124 to 1246 (3%)
674
DJ 671B
A
JUPINESTI LOGRESTI
DJ 661
1246 to 1483 (6%)
B
BILTENI
674
DN
BARBATESTI
DJ
67B
4
TICLENI
67
J
D
LICURICI
1483 to 1853 (10%)
D
MATASARI D J 675
D J 66 1
FARCASESTI
66
67B
DN 6
DJ
DJ
67
67
1853 to 2417 (15%)
DN
4
7
3A
CATUNELE
DJ
D
J6
D J 662
2417 to 4070 (45%)
67
71
B
3
D J 60 5A
B
D J 605
D
MOTRU J
67
4B
VLADIMIR
DJ
SAULESTI
66
SLIVILESTI
2
DJ
HUREZANI
DJ
DRAGOTESTI
6 74
D J 605
URDARI
67
2
D J 662
5B
66
1B
60
DJ
DN 66
NEGOMIR
J
D
D J 60 5A
PLOPSORU
SAMARINESTI D
J
67
4B
DANCIULESTI
DJ 661
D
J
67
CAPRENI
DJ
1B
DJ6
67 4
71C ANINOASA
D
J BOLBOSI
67
VAGIULESTI TURCENI STEJARI
DJ
1B DJ
67
67 1C DJ 651A
D J 67 4B
DJ
DN 66
DJ6
6 62
D
J6
74
7 1B
DJ 674B DJ 6
73
BORASCU
Judetul
D J 66 1
3
DJ 6
67
DJ
TURBUREA
05
STOINA
Mehedinti BRANESTI
DJ
67
IONESTI
4
TANTARENI
DN
CRUSET
66
DJ 607
Judetul Dolj
Harta Generală a Judeţului Gorj
Judetul Hunedoara Legenda

Drumuri după încadrare
Judetul DC
Caras Severin DJ
A
66
NOVACI
DN
BUMBESTI-JIU
CRASNA DN
DJ 664
DN 66
RUNCU SCHELA Localităţi
MUSETESTI
STANESTI
Comune
DJ 665
POLOVRAGI
2C
PADES
DJ 67
C
BAIA DE FIER
67
Municipii
DN
DJ 665C
5 C
4A
67
J
D J 66
D
5 DJ
DJ 66 66
5D
D J 67
DN 67
DJ 675C
Orase
2D
TISMANA TURCINESTI BUMBESTI-PITIC
DJ 661
DJ 671
BENGESTI-CIOCADIA
LELESTI ALIMPESTI
67
2 SACELU
D
J ARCANI
67
5B
BALANESTI
DJ
DN
67
66
67
2C
DJ
DN
A
65
2A
DJ 67
PESTISANI 6
DJ 672B
DJ
DJ 605C
D
PRIGORIA
67
DN
DJ 665C
TÂRGU-JIU
DN
DJ
67
D
672
ROSIA DE AMARADIA
SCOARTA DJ
67
75C
5B
6
DJ
DN 67
DJ
DJ 672E
GODINESTI ALBENI
67
4A
DJ 672
3
66
DJ
TELESTI BALESTI
66
D J 66
61
DN
6
Judetul Valcea
DJ
3A
DJ
DANESTI TIRGU- CARBUNESTI BUSTUCHIN
DJ 67
67 67 4C
2
DN
D J 66
66 3
DJ
3A
CALNIC
DRAGUTESTI DN 67
B
5
BERLESTI
67
D
DJ
GLOGOVA
DJ
J6
75
ROVINARI
67
DJ 675C
3A
DJ
CIUPERCENI JUPINESTI
67
DJ 661
4A
DJ 671B
BARBATESTI LOGRESTI
BILTENI
75
TICLENI
DJ
6 LICURICI
DJ
DN
MATASARI
6
73
DN
B
FARCASESTI
66
A
67
67
DN
DJ
DJ 661
67
4
CATUNELE
DJ
DJ 662
DJ
67
3
67
5B
DJ 605A
1B
D J 60
DJ
MOTRU 67
DJ
4B
674
DJ
SAULESTI VLADIMIR
626
SLIVILESTI
HUREZANI
DJ
DRAGOTESTI
2
671
URDARI
66
5B
DJ
B
60
2
5
D J 66
NEGOMIR
DJ 60
DJ
DJ 605A
PLOPSORU
DJ
SAMARINESTI 67
4B
DANCIULESTI
D
DJ 661
J
67
DJ
1B DJ CAPRENI
67 1C BOLBOSI
674
DJ ANINOASA
67
VAGIULESTI
1B DJ
TURCENI STEJARI
DJ
6 71
DJ 674B
C
67
DJ 651A
3
DJ
67
DJ 662
1B
DJ 6
DN 66
74
DJ 674B
DJ
67
3
BORASCU
DJ 661
DJ 673
STOINA
Judetul Mehedinti
DJ 60
BRANESTI
TURBUREA
5
IONESTI
DJ
TANTARENI CRUSET
674
DJ 607
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 km

Judetul Dolj
Anexa nr. 1
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII DE DRUMURI JUDEŢENE - 2012
Județul Gorj
distante in km. pe
Poziţia kilometrică
Indicativ drum
localitati
Nr. ale sectoarelor de Localităţi sau repere între care este cuprins
Enumerare localitati beneficiare
crt. drum de la sectorul
Lungime totala in km
km____la km____
0 1 2 3 4
36+757-43+350 Petrăchei-Dănciuleşti-Hălăngesti
DJ 605 A Lim.Jud.Dolj – Petrachei- Dănciuleşti-Halangesti 43+350-43+730 Hălăngeşti
1 – Radinesti - Bibulesti - Obârşia – Lim.Jud.Vâlcea 18,243 18,243
43+730-52+157 Hălăngeşti-Bibuleşti-Obîrşia
km
52+157-55+000 Obârşia
0+000-11+000 Brăteşti-Balosani-Băceşti-Stejari
11+000-15+500 Stejari
15+500-18+520 Stejari-Popeşti Stejari
18+520-19+650 Popesti Stejari
DJ 605 B (DN 6B)Brăteşti – Balosani - Bacesti - Stejari –
2 19+650-19+880 Popesti Stejari 24,500
Popesti Stejari - Piscoiu - Obârşia (DJ 605A)24,500 km
19+880-20+380 Piscoiu-Obârşia
13+300-14+250 Alunu-Nistoreşti
3 DJ 605C Lim.Jud.Vâlcea -Nistoreşti– Alimpeşti 1,850 km 14+250-14+350 Nistoreşti 1,850
14+350-15+150 Nistoreşti-Alimpeşti
25+352-27+352 Gura Şuşiţei
4 DJ 607 Lim. Jud. Mehedinţi – Gura Şuşiţei 2,000 km 2,000
DJ 651 A Lim.Jud.Vâlcea – Dănciuleşti(DJ 605A) 2,650 19+650-21+800 Dănciuleşti

5 2,650
km 21+800-22+300 Dănciuleşti
0+000-69+040 Ţânţăreni-Crasna
DJ 661 (DN66)Ţânţăreni – Cocorova-Spahii-Şipotu-
Turburea bibeşti-Săuleşti-Musculeşti-Petreşti-Bărbăteşti-
6 69,040
Vierşani-Jupâneşti-Vidin-Tg-Cărbuneşti –Cojani-Săcelu
–Blahniţa de Sus- Crasna(DJ665) 69,040 km
0+000-20+150 Capu Dealului-Andreeşti
DJ 662 Capu Dealului(DN66) –Pârâu-Gilort-Groşerea- 20+150-28+150 Andreeşti-Vladimir

39,548
7 Aninoasa- Bibeşti –Andreeşti-Vladimir-Negreni-Totea de 28+150-31+150 Vladimir
Hurezani- Hurezani(DN6B) 39,548 km 31+150-32+248 Vladimir-Totea
32+248-39+548 Totea-Totea de Hurezani
0+000-11+350 Dâmbova-Văcarea
11+350-13+550 Vacarea-Danesti
DJ 663 (DN 66) Dâmbova – Cârbeşti-Tâlveşti-Urecheşti – 13+550-15+400 Danesti
8 Văcarea-Dăneşti – Barza-Şasa-Ungureni-Budieni – DN 15+400-17+800 Danesti-Ungureni 21,800
67(Copăcioasa) 21,800 km 17+800-20+020 Ungureni-Budieni
20+020-21+520 Budieni-Copăcioasa
21+520-21+800 Copăcioasa-DN67
DJ 663 A (DN66)Tg-Jiu – Botorogi – Văcarea-Dăneşti – 0+000-2+730 Tg-Jiu – Botorogi
9 12,600
Ţîrculeşti (DJ 674A) 12,600 km 2+730-12+600 Botorogi – Ţîrculeşti
0+000-0+300 Tg-Jiu-Turcineşti
0+300-4+300 Turcineşti
4+300-8+170 Turcinesti-Sambotin
DJ 664 (DN66)Tg-Jiu – Turcineşti –Cartiu-Sâmbotin-Arsuri- 8+170-14+300 Sambotin-Schela
10 35,000
Schela – Lim.Jud.Hunedoara 35,000 km
14+300-15+500 Schela-Pas Vulcan
DJ 664 A (DJ664)Turcineşti – Rugi – Curpen –Alexeni - 0+000-0+800 Tucineşti-Rugi

11 18,920
Stăneşti – Ursaţi(DJ672B) 18,920 km 0+800-18+920 Rugi-Ursaţi
distante in km. pe
Indicativ drum
localitati
km____la km____
0 1 2 3 4
DJ 665 DN66(Iezureni) -Curtişoara –Tetila-Lăzăreşti-Grui- 0+000-53+650 Curtişoara-Racoviţa
Bârcaciu-Muşeteşti-Larga-Drăgoieşti- Crasna – Cărpiniş-
12 Radoşi-Aninişul din Vale -Hirişeşti-Novaci – Berceşti- 53,650
Cernădia-Baia de Fier-Polovragi – Racoviţa-Lim.Jud.Vâlcea
53,650 km
0+000-6+840 Drăgoieni-Bălăneşti
DJ 665 A DN 67(Drăgoieni) - Bălăneşti – Voiteştii din Vale
13 6+840-6+950 Voiteştii din Vale 11,787
– Grui(DJ 665) 11,787 km
6+950-11+787 Voiteştii din Vale-Grui
0+000-5+000 Drăgoieşti-Dumbrăveni
5+000-7+380 Dumbrăveni-Buzeşti
7+380-11+000 Buzeşti-Maghereşti
DJ 665 C (DJ665)Drăgoieşti – Dumbrăveni – Buzeşti – 11+000-13+350 Magheresti-Haiesti
14 Maghereşti-Hăieşti-Mogoşani – Bobu –Colibaşi-Blahniţa de 24,706
13+350-19+700 Haiesti-Bobu
Jos- Pojogeni(DC20) 24,706 km
19+700-22+330 Bobu-Colibasi
22+330-23+956 Blahnita de Jos-Pojogeni
23+956-24+706 Blahnita de Jos-Pojogeni
DJ 665 D (DN67C)Pociovalişte – Siteşti-Bumbeşti- 0+000-4+810 Pociovalişte – Bumbeşti Piţic

15 4,810
Piţic(DN67) 4,810 km
0+000-6+300 Apa Neagră-Padeş
DJ 671 (DN 67D)Apa Neagră – Padeş – Văieni-Călugăreni-
16 6+300-14+500 Padeş-Călugăreni 18,700
Cloşani – Valea Mare 18,700 km
14+500-18+700 Călugăreni-Valea Mare
4+500-5+500 Jirov-Valea Motrului
5+500-6+810 Valea Motrului-Văgiuleşti
DJ 671 B Lim.Jud.Mehedinţi – Valea Motrului-Văgiuleşti
–Cârciu-Samarineşti-Valea Bisericii-Boca-Broşteni- 6+810-23+300 Văgiuleşti-Motru
17 Însurăţei-Motru-Lupoaia-Valea Mânăstirii- Steic –Valea 23+300-25+300 Motru-Lupoaia 36,500
Perilor-Cătunele-Olteanu-Iormăneşti- Glogova – Cămuieşti 25+300-30+100 Lupoaia-Catunele
36,500 km 30+100-31+750 Catunele-Olteanu
31+750-41+000 Olteanu-Camuiesti
0+000-10+700 Ohaba Jiu-Covrigi
DJ 671C (DJ673)Ohaba Jiu – Valea-Covrigi –
18 10+700-13+050 Ohaba Jiu-Covrigi 15,500
Văgiuleşti(DJ671B) 15,500 km
13+050-15+500 Covrigi-Văgiuleşti
0+000-15+800 Ciuperceni-Godineşti
15+800-18+250 Godineşti-Pocruia
18+250-19+850 Pocruia-Tismana
19+850-20+500 Tismana-Ungureni
DJ 672 DN 67- Ciuperceni –Pârâul de Pripor-Câlceşti- 20+500-21+500 Tismana-Ungureni
Arjoci- Godineşti – Pocruia-Tismana –Topesti- Vâlcele-
19 21+500-23+580 Tismana 47,140
Boroşteni-Peştişani – Bradiceni- Buduhala(DN67) 47,140
km 23+580-31+180 Tismana-Topeşti
31+180-32+280 Topeşti-Vâlcele
32+280-33+280 Vilcele-Pestisani
33+280-35+080 Pestisani-Brădiceni
35+080-47+140 Bradiceni-Buduhala
DJ 672 A (DJ 672) Tismana - Mânăstirea Tismana 3,550 0+000-3+550 Tismana-Mânăstire
20 3,550
km
DJ 672 B (DN67)Bârseşti – Ursaţi-Frăteşti – Suseni – 0+000-12+000 Bârseşti-Suseni
21 16,000
Sanatoriul Dobriţa 16,000 km 12+000-16+000 Suseni-Sanatoriu Dobriţa
0+000-10+200 Tălpăşeşti-Răchiţi
DJ 672 C DN 67 – Tălpăşeşti –Stolojani- Stroieşti – Răchiţi
22 10+200-21+650 Răchiţi-Valea Sohodolului 40,776
– Runcu – Lim. Jud. Hunedoara 40,776 km
21+650-40+776 V.Sohodolului-Câmpul lui Neag
0+000-4+100 Leleşti
4+100-7+550 Leleşti-Dobriţa
7+550-8+400 Dobriţa
DJ 672 D DN 67DLeleşti – Dobriţa – Runcu(DJ672C) 8+400-8+700 Dobriţa
23 11,370
11,370 km 8+700-10+000 Dobriţa-Runcu
distante in km. pe
Indicativ drum
localitati
km____la km____
0 1 2 3 4
10+000-10+350 Dobriţa-Runcu
0+000-15+670 Corneşti-Stolojani
DJ 672 E (DN67)Corneşti – Stolojani –Câmpofeni- Arcani
24 15,670
– Runcu(DJ672C) 15,670 km
0+000-5+000 Ploştina-Miculeşti
DJ 673 (DN67)Ploştina – Miculeşti – Tehomir-Cojmăneşti- 5+000-6+100 Miculeşti-Tehomir
25 Slivileşti- Şura-Şiacu-Bolboşi-Igirosu-Ohaba Jiu-Borăscu – 6+100-39+950 Tehomir-Turceni 41,650
Calăparu-Turceni – Broşteni(DN66) 41,650 km 39+950-40+900 Turceni-Broşteni
40+900-41+650 Broşteni-DN 66
DJ 673 A DJ 673-Trestioara-Corobăi- Drăgoteşti – 0+000-27+790 Trestioara-Stâmba Vulcan
26 Mătăsari –Brădet- Strâmba Vulcan -DN 67 27,790 27,790
km
0+000-12+750 Vladuleni-Urdari
DJ 674 (DN66)Vlăduleni–Fărcăşeşti Moşneni-Fărcăşeşti–
Valea cu Apă-Peşteana de Jos – Hotăroasa-Urdari – 12+750-13+160 Urdari
27 Fântânele-Strâmba Jiu-Valea Viei-Murgeşti-Jilţu-Turceni – 38,400
13+160-23+900 Urdari-Turceni
Ioneşti –Gura Şuşiţei -Picu-Lim. Jud. Mehedinţi 38,400
km 23+900-38+400 Turceni-Ioneşti-Picu
0+000-9+250 Tg-Jiu-Bucureasa-Trocani
9+250-12+640 Trocani-Brătuia
DJ 674 A Tg-Jiu – Bucureasa-Barza-Trocani- Brătuia – 12+640-14+163 Trocani-Brătuia
28 29,585
Târculeşti-Ţicleni(DJ675) 29,585 km 14+163-15+985 Trocani-Brătuia
15+985-17+985 Brătuia-Ţîrculeşti
17+985-29+585 Ţîrculeşti-Ţicleni
0+000-10+00 Rovinari-Negomir
10+000-22+900 Negomir-Artanu
DJ 674 B (DN66)Rovinari – Negomir -Ursoaia - Artanu - 22+900-25+900 Artanu-Baniu
29 Valea Racilor - Raci - Nucetu - Baniu – Borăscu – Gura 25+900-28+400 Borăscu 37,250
Menţii – Menţii din Dos – Lim.Jud. Mehedinţi 37,250 km 28+400-29+870 Borăscu-Gura Menţi
29+870-37+000 Gura Menţi-Menţii din Dos
37+000-37+250 Menţii din Dos-Lim.Jud. MH
0+000-3+000 Câlnic-Şomăneşti
DJ 674 C (DN67)Câlnic – Setejerei - Şomăneşti – Vîrţ (DN 3+000-6+450 Şomăneşti-Vârţ
30 7,058
66) 7,058 km 6+450-6+700 Şomăneşti-Vârţ
6+700-7+058 Şomăneşti-Vârţ
0+000-14+300 Tg Cărbuneşti-Ţicleni
DJ 675 (DN67B) Tg-Cărbuneşti – Ţicleni - Peşteana
31 14+300-18+600 TG Cărbuneşti-Ţicleni 25,000
Jiu(DN66) 25,000 km
18+600-25+000 Ţicleni-Peşteana Jiu
0+000-7+000 Licurici-Berleşti
7+000-9+730 Berleşti
DJ 675 A (DN67B)Licurici – Berleşti – Pârâu Viu - Cionţi -
32 9+730-14+500 Licurici-Pârâu Viu 16,500
Pojaru - (DJ675C) 16,500 km
14+400-14+500
14+500-16+500 Pârâu Viu-Pojaru
0+000-0+970 Câmpu Mare
DJ 675 B (DN67)Câmpu Mare – Albeni - Călugăreasa - 0+970-4+750 Câmpu Mare-Albeni
33 Dobrana - Prigoria - Zorleşti – Alimpeşti(Dj675C) 25,450 4+750-21+466 Albeni-Prigoria 25,450
km 21+466-24+450 Prigoria-Alimpeşti
24+450-25+450 Alimpeşti
0+000-8+300 Tg.Logreşti-Bustuchin
8+300-12+750 Bustuchin-Poiana Seciuri
13+100-13+200 Poiana Seciuri-Seciurile
distante in km. pe
Indicativ drum
localitati
km____la km____
0 1 2 3 4
DJ 675 C (DN67B)Tg-Logreşti – Popeşti - Pojaru - 13+200-15+300 Poiana Seciuri-Seciurile
Bustuchin - Poiana Seciuri - Seciurile - Roşia de Amaradia - 15+300-18+100 Poiana Seciuri-Seciurile
34 Becheni - Corşoru - Nistoreşti - Alimpeşti -Sîrbeşti - 42,000
18+100-18+700 Seciurile-Rosia de Amaradia
Ciupercenii de Olteţ – Poienari – Baia de Fier - Peştera
Muierii 42,000 km 18+700-18+830 Roşia de Amaradia
18+830-23+900 Rosia de Amaradia-Becheni
23+900-29+000 Becheni-Corsoru-Alimpeşti
29+000-36+000 Alimpesti-Sarbesti
36+000-40+000 Alimpesti-Baia de Fier
40+000-42+000 Alimpeşti-Baia de Fier-Peştera Muierilor
TOTALA 836,618 836,618
Anexa nr. 2
SERVICIUL COMUNITAR DE ALIMENTARE CU APĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012
REŢELE REŢELE TRANSPORT

SURSA TRATARE ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente) REŢELE TRANSPORT
DISTRIBUŢIE (aducţiune) existente
MUNICIPIUL / Reabilitate Nou înfiinţate Reabilitate Nou înfiinţate
NR. ORAŞ / SATE Debit Tip Sursa Debit Tip Tratare Capacitate Nr. KM Tip material Anul În în în KM Tip Anul În în în
CRT COMUNA (1/s) (l/s) (mc) Rezervoare PIF* funcţiune 2012 2012 material PIF* funcţiune 2012 2012
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 MUNICIPIUL PLOŞTINA 127,00 subterană 138,00 clorinare 12500,00 3 88,20 otel 1967 88.2 14,00 otel 1967 13,7
MOTRU ROŞIUŢA
ÎNSURĂŢEI
HORĂŞTI
RÂPA
LUPOIŢA
LEURDA
DEALU
POMILOR
2 MUNICIPIUL BÂRSEŞTI 1300,00 de suprafaţă 1000,00 decantare 20700,00 9 220,00 otel 2008 220 88,00 otel 2008 88
TÂRGU JIU DRĂGOENI
IEZURENI
POLATA
PREAJBA MARE
ROMANEŞTI
SLOBOZIA
URSAŢI
700,00 subterană
3 BUMBEŞTI-JIU BUMBEŞTI-JIU 154,00 subterană 30,00 decantare 4160,00 8 35,50 otel 35,5 16,50 otel 16,5
CURTIŞOARA
LĂZĂREŞTI
PLEŞA
TETILA
4 NOVACI NOVACI 6,00 de suprafaţă 14,00 clorinare 2 14,00 otel 2004 da 17,00 otel 2004 da
POCIOVALIŞTEA
SITEŞTI
HIRIŞEŞTI
BERCEŞTI
8,00 de suprafaţă
5 ROVINARI VÂRT 2,22 subterană 63,89 filtrarea 2500,00 1 23,70 polietilena 1999 23.70 5,43 polietilena 2001 5.43
16,00 de suprafaţă 0,28 1999 0.28

0,14 1997 0.14
6 TÂRGU TÂRGU 37,50 subterană 135,00 clorinare 1115,00 9 15,40 otel 1975 da 6 2 3,10 otel 1975 da
CĂRBUNEŞTI CĂRBUNEŞTI
CĂRBUNEŞTI-
SAT
CURTEANA
FLOREŞTENI
MĂCEŞU
CREŢEŞTI
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
5,00 subterană 10,00 clorinare 24,00 polietilena 2006 DA polietilena
1,40 subterană
7 TISMANA COSTENI 7,00 subterană 7,00 clorinare 1530,00 6 42,00 polietilena 2008 42 6,00 polietilena 2008 6
TOPEŞTI
VÂNATA
POCRUIA
SOHODOL
CELEI
GORNOVIŢA
ISVARNA
RACOŢI
VÂLCELE
50,00 otel 2008 50 otel

8 ŢICLENI ŢICLENI 36,00 subterană 15,00 clorinare 10000,00 1 15,00 polietilena 2009 da 1,30 polietilena 2010 da
9 ALBENI ALBENI 8,33 subterană 8,33 clorinare 300,00 1 16,10 polietilena 2008 16.1 1,20 polietilena 2008 1.2
BÂRZEIU DE
GILORT
BOLBOCEŞTI
DOSENI
MIROSLOVENI
PRUNEŞTI
10 ALIMPEŞTI CIUPERCENII DE 18,00 de suprafaţă clorinare 300,00 1 21,70 polietilena 2006 da 7,50 polietilena 2006 da
OLTEŢ
CORŞORU
NISTOREŞTI
SÂRBEŞTI
ALIMPEŞTI
11 ARCANI ARCANI 5,00 subterană 5,00 clorinare 280,00 4 13,00 polietilena 2006 da 0,06 polietilena 2004 2006
CÂMPOFENI
STROIEŞTI
SĂNĂTEŞTI
12 BAIA DE FIER 11,00 de suprafaţă 500,00 3 50,00 polietilena 50 9,50 polietilena 9,5
13 BĂLĂNEŞTI BĂLĂNEŞTI 6,00 subterană 6,00 clorinare 400,00 1 9,97 polietilena 2009 da 0,40 polietilena 2009 da
VOITEŞTII DE
VALE
CÂNEPEŞTI
VOITEŞTII DIN
DEAL
GLODENI
OHABA
BLIDARI
14 BĂLEŞTI BĂLEŞTI 16,66 subterană 15,57 clorinare 700,00 1 21,60 polietilena 2006 21.6 0,59 polietilena 2006 0.59
CEAURU
TĂMĂŞEŞTI
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
15 BÂLTENI MOI 7,50 subterană 2800,00 3 26,00 polietilena 2008 26 polietilena
VLĂDULENI
COCORENI
PEŞTEANA JIU
BÂLTENI
18,00 polietilena 1960 18 polietilena

10,00 polietilena 2010 10 polietilena
16 BUSTUCHIN BUSTUCHIN 3,69 subterană 3,69 clorinare 450,00 4 8,20 polietilena 2009 2009 1,20 polietilena 2009 2009
POIANA SECIURI
POIENIŢA
VALEA
POJARULUI
NĂMETE
MOTORGI
CIONŢI
POJARU
2,00 subterană 2,00 clorinare 7,80 polietilena 2009 2009 2,49 polietilena 2009 2009
2,00 subterană 2,00 clorinare 9,50 polietilena 2009 2009 polietilena
17 CĂPRENI CĂPRENI 4,52 subterană 6,33 clorinare 350,00 1 11,20 polietilena 2008 18,59 0,30 polietilena 2008 0,3
CORNETU
SATU NOU
BRĂTEŞTI
DEALU SPIREI
CETATEA
ALUNIŞ
BULBUCENI
3,20 polietilena 2010 3,2 polietilena

3,40 polietilena 2009 3,4 polietilena
18 CĂTUNELE DEALU VIILOR 36,00 subterană 36,00 clorinare 280,00 4 25,00 polietilena 2005 25 0,30 polietilena 2005 0,3
CĂTUNELE
VALEA PERILOR
STEIC
VALEA
MÂNĂSTIRII
LUPOAIA
19 CÂLNIC CÂLNIC 6,00 subterană 1,42 clorinare 200,00 1 16,00 otel 1996 16 16,00 otel 1996 16
CÂLNICU DE
SUS
DIDILEŞTI
VÂLCEAUA
HODOREASCA
PIEPTANI
STEJEREI
PINOASA
4,00 subterană 9,00 polietilena 2005 9 9,00 polietilena 2005 9

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
20 CIUPERCENI CIUPERCENI 6,00 de suprafaţă 3,50 clorinare 210,00 3 11,40 otel 1996 11,4 0,20 otel 2009
PRIPORU
STRÂMBA
VULCAN
VÂRTOPU
PEŞTEANA
VULCAN
BOBOIEŞTI
ZORZILA
14,00 subterană 20,96 polietilena 2009 20,969 polietilena

21 CRASNA ANINIŞU DIN 1,36 de suprafaţă 1,36 clorinare 1620,00 10 19,10 polietilena 1999 da 19,10 polietilena 2005 da
DEAL
ANINIŞU DIN
VALE
CRASNA
DUMBRĂVENI
BUZEŞTI
DRĂGOIEŞTI
22 CRUŞET CRUŞET 811,00 subterană 0,83 clorinare 200,00 2 40,43 polietilena 2005 18,98 0,41 polietilena 2005 da
SLĂMNEŞTI
MIERICEAUA
MIEREA
URDA DE JOS
VĂLUŢA
SLĂVUŢA
MĂIAG
MARINEŞTI
23 DĂNEŞTI DĂNEŞTI 6,00 subterană 6,00 clorinare 300,00 2 12,00 polietilena 2004 12 4,00 polietilena 2004 4
BARZA
BOTOROGI
BRĂTUIA
BUCUREASA
VĂCAREA
MERFULEŞTI
ŢÂRCULEŞTI
UNGURENI
ŞASA
TROCANI
24 DRĂGOTEŞTI DRĂGOTEŞTI de suprafaţă 7,00 polietilena 1999 7 polietilena
25 DRĂGUŢEŞTI IAŞI-GORJ 8,00 subterană 8,00 clorinare 550,00 6 8,00 polietilena 2009 8 0,20 polietilena 1980 0.2
TÂLVEŞTI
CÂRBEŞTI
DÂMBOVA
5,00 polietilena 2009 5 0,20 polietilena 2009 0.2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
26 FĂRCĂŞEŞTI FĂRCĂŞEŞTI 60,00 subterană 1100,00 6 2,30 otel 1998 2.30 0,10 otel 1998 0.10
FĂRCĂŞEŞTI
MOŞNENI
PEŞTEANA DE
JOS
VALEA CU APĂ
ROŞIA JIU
ROGOJEL
TIMIŞENI
1,80 polietilena 1976 1.80 0,50 polietilena 1976 0.50

5,80 otel 1980 5.80 0,35 otel 1980 0.35
2,60 otel 1994 2.60 0,30 otel 2008 0.30
3,20 polietilena 1980 3.20 0,50 polietilena 1980 0.50
2,40 polietilena 1980 2.40 polietilena
3,80 polietilena 2008 3.80 polietilena
27 GODINEŞTI GODINEŞTI 88,00 de suprafaţă 88,00 clorinare 700,00 3 29,60 otel 1997 29,6 7,80 otel 1997 7,8
ARJOCI
CÂLCEŞTI
CHILIU
PÂRÂU DE
PRIPOR
RĂTEZ
PÂRÂU DE VALE
7,80 polietilena 2002 7,8 0,80 polietilena 2002 0,8

28 HUREZANI HUREZANI 3,50 subterană 3,50 clorinare 210,00 3 12,00 polietilena 2008 13 1,00 polietilena 2008 da
PEGENI
TOTEA DE
HUREZANI
BUSUIOCI
PLOPU
29 JUPÂNEŞTI JUPÂNEŞTI de suprafaţă clorinare

VIERŞANI
PÂRÂU BOIA
VIDIN
BOIA
30 LELEŞTI LELEŞTI 1,80 de suprafaţă clorinare 300,00 1 16,06 polietilena da 4,78 polietilena da
FRĂTEŞTI
RASOVIŢA
31 LICURICI LICURICI
FRUMUŞEI
NEGRENI
TOTEA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
32 LOGREŞTI TÂRGU
LOGREŞTI
COLŢEŞTI
FRUNZA
LOGREŞTI
MOŞTENI
MĂRU
POPEŞTI
SEACA
33 MĂTĂSARI MĂTĂSARI 137,00 de suprafaţă 350,00 1 7,00 otel 1974 7 otel

BRĂDET
3,00 otel zincat 1974 3 otel zincat

34 MUŞETEŞTI MUŞETEŞTI 10,00 de suprafaţă 3,30 clorinare 600,00 2 30,40 polietilena 2004 da 15,80 polietilena 2006 da
ARŞENI
BÂRCACIU
GĂMANI
GRUI
STĂNCEŞTI
LARGA
STĂNCEŞTI
35 PEŞTIŞANI PEŞTIŞANI 6,48 de suprafaţă clorinare 2000,00 2 55,74 otel 2009 da 9,68 otel 2009 da
BRĂDICENI
FRÂNCEŞTI
GURENI
BOROŞTENI
HOBIŢA
SEUCA
44 PLOPŞORU PLOPŞORU 2,40 subterană 2,40 clorinare 450,00 1 18,00 polietilena 2007 DA 0,90 polietilena 2007 DA
VĂLENI
SĂRDĂNEŞTI
OLARI
36 POLOVRAGI POLOVRAGI 10,00 subterană 1,50 clorinare 300,00 1 21,00 polietilena 2004 21 8,50 polietilena 2004 8,5
RACOVIŢA
37 PRIGORIA DOBRANA 1,50 subterană 40,00 clorinare 700,00 4 24,00 polietilena 2004 da 13,00 polietilena 2004 da
ZORLEŞTI
BUCŞANA
NEGOIEŞTI
CĂLUGĂREASA
BURLANI
PRIGORIA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
38 ROŞIA DE ROŞIA DE 1,10 subterană 1,00 clorinare 200,00 1 8,40 polietilena 2001 da 0,69 polietilena 2001 da
AMARADIA AMARADIA
SECIURILE
RUGET
STEJARU
DEALU VIEI
BECHENI
ŞITOAIA
39 RUNCU SUSENI de suprafaţă clorinare 600,00 2 64,00 polietilena 2004 da 8,50 polietilena da
DOBRIŢA
RUNCU
RĂCHIŢI
BÂLTIŞOARA
BÂLTA
VALEA MARE
40 SAMARINEŞTI VALEA POIENII 3,00 subterană 40,00 clorinare 10,00 1 4,25 polietilena 2009 4.25 polietilena
41 SĂCELU SĂCELU 10,00 de suprafaţă 22,00 clorinare 70,00 4 23,90 polietilena 2004 23,9 23,90 polietilena 2004 1
BLAHNIŢA DE
SUS
JERIŞTEA
MAGHEREŞTI
HĂIEŞTI
41 SĂULEŞTI SĂULEŞTI 6,40 subterană 6,40 clorinare 375,00 5 12,70 polietilena 2009 da 0,02 polietilena 2009 da
DOLCEŞTI
BIBEŞTI
PURCARU
52 SCHELA SCHELA 1,75 de suprafaţă 30,00 clorinare 760,00 8 35,57 polietilena 2009 da 5,60 polietilena 2009 da
SÂMBOTIN
GORNĂCEL
ARSURI
PĂJIŞTELE
53 SCOARŢA SCOARŢA 5,40 subterană 2,70 clorinare 280,00 4 38,00 polietilena 2003 da 3,50 polietilena 2003 da
PIŞTEŞTII DIN
DEAL
BUDIENI
COPĂCIOASA
LINTEA
43 STEJARI STEJARI 5,40 subterană 5,40 clorinare 500,00 1

BALOŞANI
BĂCEŞTI
POPEŞTI
STEJARI
PISCOIU
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
44 TELEŞTI TELEŞTI 56,00 de suprafaţă 56,00 clorinare 400,00 1 12,40 polietilena 2009 da 0,50 polietilena 2009 da
ŞOMĂNEŞTI
BUDUHALA
5,00 polietilena 2010 da polietilena

3,65 polietilena 2009 da polietilena
45 TURBUREA TURBUREA subterană clorinare 560,00 8 4,20 polietilena 2005 DA 4,20 polietilena 2005 4,2
ŞIPOTU
POIANA
SPAHII
COCOROVA
46 TURCINEŞTI TURCINEŞTI 5,00 subterană 5,00 clorinare 375,00 5 25,50 polietilena 2011 25.5 8,24 polietilena 2011 8.24
CARTIU
RUGI
HOREZU
47 ŢÂNŢĂRENI ŢÂNŢĂRENI 4,00 de suprafaţă 4,00 clorinare 7,00 otel 2007 7 otel
FLOREŞTI
CHICIORA
ARPADIA
48 URDARI URDARI 3,62 subterană 2,70 clorinare 300,00 1 18,00 polietilena 2004 18 0,50 polietilena 2004 0.5
HOTĂROASA
FÂNTÂNELE
Total: 73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26
* Anul punerii în funcţiune

**Pe parcursul înregistrări cheltuielilor cu execuţia
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Anexa nr. 3
SERVICIUL COMUNITAR DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012
LUNGIME REŢELE RETELE

TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE
CANALIZARE CANALIZARE
MUNICIPIUL / Reabilitate Nou înfiinţate
Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
NR. ORAŞ / SATE în în
CRT COMUNA In In trimestrul trimestrul ….
KM In functiune KM In functiune KM KM
functiune functiune …. 20…. 20….**
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 MUNICIPIUL MOTRU 34,00 34 13 13 77 0
MOTRU
2 MUNICIPIUL BÂRSEŞTI 82,00 2008 27 2008 82 0 54 0
TÂRGU JIU DRĂGOENI
IEZURENI
POLATA
PREAJBA MARE
ROMANEŞTI
SLOBOZIA
URSAŢI
3 BUMBEŞTI-JIU BUMBEŞTI-JIU 9,00 0 00 20 7,5 0

TETILA
CURTIŞOARA
LĂZĂREŞTI
PLEŞA
4 NOVACI NOVACI 14,00 da 0,6 da 4 da 0,6 da

POCIOVALIŞTEA
SITEŞTI
HIRIŞEŞTI
BERCEŞTI
5 ROVINARI VÂRT 14,26 da 0 3 de 11,31 da
6 TÂRGU TÂRGU 11,40 11,4 33 4 3,5 00 2

CĂRBUNEŞTI CĂRBUNEŞTI
7 TISMANA COSTENI 7,00 7 22 77 0

POCRUIA
SOHODOL
CELEI
GORNOVIŢA
ISVARNA
RACOŢI
TOPEŞTI
VÂLCELE
VÂNATA
8 ŢICLENI ŢICLENI 4,50 da 0 da 2 da 2,5 da
9 ALIMPEŞTI CIUPERCENII DE 6,10 2011 0 0

OLTEŢ
CORŞORU
NISTOREŞTI
SÂRBEŞTI
ALIMPEŞTI
10 BÂLTENI BÂLTENI 1,50 1.50 0 0 0.2 1,3 1.3
11 BUSTUCHIN BUSTUCHIN 12,65 12,65 0

POIANA SECIURI
POIENIŢA
VALEA
POJARULUI
NĂMETE
MOTORGI
CIONŢI
POJARU
12 DĂNEŞTI DĂNEŞTI 3,40 nu 0 30 0

BARZA
BUCUREASA
BOTOROGI
0,50 nu 0 10 0
2,60 nu 0 30 0
13 DRĂGUŢEŞTI IAŞI-GORJ 2,00 da 0 2 da 0
14 LELEŞTI LELEŞTI 20,94 nu 0 nu 21 da 0 nu

FRĂTEŞTI
RASOVIŢA
15 MĂTĂSARI MĂTĂSARI 7,00 7 22 88 11
1
LUNGIME REŢELE RETELE
TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE
CANALIZARE CANALIZARE
MUNICIPIUL / Reabilitate Nou înfiinţate
Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar
NR. ORAŞ / SATE în în
CRT COMUNA In In trimestrul trimestrul ….
KM In functiune KM In functiune KM KM
functiune functiune …. 20…. 20….**
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
16 POLOVRAGI POLOVRAGI 7,80 7,8 0 7 da 0,8 da
RACOVIŢA
0,60 0,6 0 1 da 0
17 SĂULEŞTI SĂULEŞTI 10,50 nu 0 nu 0 5,00
DOLCEŞTI
PURCARU
BIBEŞTI
18 STEJARI STEJARI 5,50 nu 0 6 nu 0

BALOŞANI
BĂCEŞTI
POPEŞTI STEJARI
PISCOIU
19 VĂGIULEŞTI VĂGIULEŞTI 0 0
CÂRCIU
VALEA
MOTRULUI
COVRIGI
MURGILEŞTI
Total: 244,60 60,25 161 79,01 2 5,00
* Anul punerii în funcţiune
2
3
4
Anexa nr. 4
PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN DERULARE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ FINANŢATE DIN PROGRAME
GUVERNAMENTALE
Nr. Denumirea proiectului - Denumirea programului Valoarea totala Stadiu fizic

Denumirea beneficiarului
Crt. obiectivului de investiţie de finanţare a proiectului realizat %
Primăria Mun. Tg Jiu Completarea sist. clasic de prod. apa Ordin 565/2009 - 566.330,00 100
caldă menaj panouri solare Gr. Sc. Programului de înlocuire
Forestier sau de completare a
sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care
utilizează energie solară,
energie geotermală şi
1 energie eoli
Primăria Mun. Tg Jiu Amenajare spaţiu verde insuliţa HG 110/2011 1.655.204,00 45
2 Râului Jiu Mun. Tg Jiu AFM
caldă menajeră panouri solare Programului de înlocuire
Colegiul Tehnic Henri Coandă sau de completare a
3 energie eoli
caldă menajeră panouri solare Programului de înlocuire
Grădiniţa PP Constantin Brâncuşi sau de completare a
4 energie eoli
Primăria Mun. Tg Jiu Construire locuinţe sociale pt. chiriaşi OUG 74/2007 20.000,00 100
evacuaţi din casele naţionalizate
5 Narciselor
Primăria Mun. Tg Jiu Alimentare cu energie electrică Lucrări finanţate parţial din 92.780,00 100
consumatori casnici Aleea Mehedinţi Fond de rezerva bugetară
6
Primăria Mun. Tg Jiu Extindere front captare şi distrib. apă OG 7/2006 4.685.000,00 98
în zonele periurbane Preajba şi Polata
7
Primăria Mun. Tg Jiu Reabilitare sistem încălzire cu Ordin 565/2009 - 308.049,00 100
panouri solare Sala Sporturilor Programului de înlocuire
sau de completare a
8 energie eoli
Primăria Mun. Tg Jiu Construire locuinţe sociale zona Legea 114/1996 - legea 6.101.456,00 90
Ciocârlău etapa I-a locuintei
9
Consiliul local Bumbeşti Jiu Modernizarea (reabilitarea) baza OG 7/2006 577.388,00 90
sportivă Bumbeşti - Jiu
10
Consiliul local Bumbeşti Jiu Reabilitarea termică a blocurilor de OG 18/2009 - Cresterea 8.686.558,36 60
locuinţe performantei energetice a
blocurilor de locuinte
11
Consiliul Local al Orașului Statie de epurare ape uzate oras CNI 12.608.147,19 10
12 Rovinari Rovinari
Consiliul Local Tg. Modernizare bază sportivă stadion OG 7/2006 593.789,00 47
Carbunesti local Tg - Cărbuneşti
13
Consiliul Local Tg. Modernizare DC 27 Ştefăneşti , km HG 577/1996 1.754.590,00 85
14 Carbunesti 3+300 - km 6+600
Consiliul Local Tg. Reabilitare şcoală cu claseleI-VIII " MECTS 2.241.118,00
15 Carbunesti George Uscătescu"
Consiliul Local Tg. Alimentare cu apă sat Pojogeni, oraş CNI 2.954.410,00
16 Carbunesti Tg-Cărbuneşti
Consiliul Local Albeni Asfaltare DC21 Mirosloveni HG 577/1996 470.000,00 100
17
Consiliul Local al Comunei Baza sportiva OG 7/2006 591.440,00 5
18 Alimpesti
Consiliul Local al comunei Alimentarea cu apă a satului Sănăteşti HG 577/1996 392.494,00
19 Arcani
Consiliul local Baia de Fier Alimentare cu apă Cătun Şopta, sat HG 577/1996 346.943,00 49
Baia de Fier, comuna Baia de Fier,
judeţul Gorj
20
Consiliul local Baia de Fier Alimentare cu apă comuna Baia de OG 7/2006 3.659.330,00 68
Fier, zona turistică Corneşul Mare -
Rânca şi satul Cernădia, judeţul Gorj
21
Consiliul Local al Comunei Modernizare drum comunal DC5 HG 577/1996 2.144.704,00 45
22 Bălăneşti Voiteştii din Deal
Consiliul Local al Comunei Reabilitare sistem rutier DC 91 Com HG 577/1996 7.456.993,00 10
23 Băleşti Băleşti Jud Gorj
Consiliul Local al Comunei Canalizare menajeră în Satele Ceauru OG 7/2006 3.418.002,00 20
Băleşti şi Băleşti, Com. Băleşti, Jud. Gorj
24
Consiliul Local al Comunei Înfiinţare parc în zona centrală a AFM 1.040.420,00 100
Băleşti Comunei Băleşti Jud. Gorj
25
Consiliul Local al Comunei Alimentare cu apă Satele Corneşti, HG 577/1996 3.533.113,00 60
Băleşti Găvăneşti, Stolojani, Tălpăşeşti şi
26
Rasova
Consiliul Local Barbatesti Modernizare Dc 43 HG 577/1996 1.731.291,00 100
27
Consiliul Local Barbatesti Asfaltare str. Valea Diaconeşti Lucrări finanţate parţial din 360.586,20 100
comuna Barbatesti judetul Gorj Fond de rezerva bugetară
28
Consiliul Local al comunei Reabilitare sistem alimentare cu apă HG 577/1996 5.856.747,00 40
Bâlteni satele Bîlteni, Cocoreni, Peşteana-Jiu
şi Vlăduleni - comuna Bîlteni
29
Consiliul Local Bengesti- Alimentare cu apă, satul Bengesti, OG 7/2006 2.121.930,00 97
30 Ciocadia Comuna Bengesti
Consiliul Local Bengesti- Modernizare Dc 21 Ciocadia, Bircii, HG 577/1996 3.144.871,00 40
31 Ciocadia Bengesti
Consiliul Local Berlesti Construire poduri OG 7/2006 1.632.919,90 100
32
Consiliul Local Berlesti Alimentare cu apă comuna Berleşti, HG 577/1996 3.688.998,81 50
satele: Gâlceşti, Berleşti, Pârâu-Viu,
33
Lihuleşti
Consiliul Local Berlesti Modernizare DC 27A Colţeşti - HG 577/1996 2.929.133,00 100
34 Albeni
Consiliul Local Bolbosi Alimentare cu apa satele OG 7/2006 3.971.071,32 87
Bolbosi,Bolboasa,Balacesti,Miclosu
35
si Igirosu
Consiliul Local Borascu Modernizare DC 72A HG 577/1996 2.850.621,65 50
36
Consiliul Local al comunei Acces auto peste riul galben pe Dc 12 OG 7/2006 798.706,62 40
37 Bumbesti-Pitic - pod
Consiliul Local al comunei Modernizare drum Dc 12 Bercesti HG 577/1996 3.565.885,00
38 Bumbesti-Pitic Zorlesti
Consiliul local Bustuchin Construire bază sportivă în comuna OG 7/2006 541.293,00 64
39 Bustuchin
Consiliul local Bustuchin Modernizare DC30 Poiana Seciuri - HG 577/1996 2.097.865,00 37
40 Poieniţa
Consiliul local Bustuchin Alimentare cu apă satele OG 7/2006 3.919.799,00 40
Nămete,Poieniţa şi Valea Pojarului
41
Consiliul Local Capreni Asfaltare pe DC 49 Poiana Brateşti- HG 577/1996 2.700.355,00 100
42 Km 5+000-km 9+000
Consiliul Local al Comunei Canalizare menajera comuna OG 7/2006 3.538.145,00 75
43 Cătunele Catunele
Consiliul Local al Comunei Bază sportivă multifuncţională, OG 7/2006 851.325,00 100
Câlnic comuna Câlnic
44
Consiliul Local al Comunei Bază sportivă multifuncţională, OG 7/2006 865.740,00 100
Câlnic comuna Câlnic
45
Consiliul Local al Comunei Modernizare DC 105 Pesteana HG 577/1996 3.757.711,75 72
Ciuperceni Vulcan L=3,3 km, com. Ciuperceni,
46
jud Gorj
Consiliul Local Crasna Alimentare cu apă satele Radosi şi OG 7/2006 1.979.000,00 30
47 Carpinis
Consiliul Local Cruşeţ Infiinţare parc comuna Cruşeţ judeţul AFM 1.281.104,00 43
48 Gorj
Consiliul Local al Comunei Sistem de canalizare OG 7/2006 4.244.275,00 76
49 Dăneşti
Consiliul Local al Comunei Modernizare DS Saşa Lucrări finanţate parţial din 3.426.180,00 60
Dăneşti Fond de rezerva bugetară
50
Consiliul Local al Comunei Modernizare DC 56 Merfuleşti HG 577/1996 1.836.170,00 93
51 Dăneşti
Consiliul Local al Comunei Alimentare cu apă Sat Urecheşti HG 577/1996 2.400.000,00 38
52 Drăguţeşti
Consiliul Local al Comunei Consolidare pod şi construire două OG 7/2006 1.686.000,00 90
53 Drăguţeşti punţi pietonale
Consiliul Local Hurezani Extindere alimentare cu apa in satele HG 577/1996 1.303.882,00 90
Totea de Hurezani, Pegeni, Hurezani
Nord şi suplimentare sursa
54
Consiliul Local Hurezani Imbracaminte bituminoasă uşoară HG 577/1996 1.602.234,00 40
DC38 in satul Plopu comuna
55 Hurezani judetul Gorj
Consiliul Local Hurezani Construire baza sportivă OG 7/2006 518.951,00 65
multifuncţională tip II sat Hurezani
56 Judeţul Gorj.
Consiliul Local Jupâneşti Construire poduri traversare raul OG 7/2006 4.126.081,00 86
Gilort in satele Vidin si Viersani
57
Consiliul Local Logresti Sisteme integrate de alimentare cu AFM 9.267.186,00
apă, staţii de tratare, canalizare şi
staţii de epurare în satele: Colţeşti,
Frunza, Tg - Logreşti, Măru ŞI
58 Logreşti-Moşteni
Consiliul Local Musetesti Modernizare şi extindere alimentare HG 577/1996 1.001.587,00 12
cu apă Stănceşti , comuna Muşeteşti,
59
Jud Gorj
Consiliul Local Musetesti Construire Bază Sportivă model Tip OG 7/2006 712.047,00 71
II Bază multifuncţională
60
Consiliul Local Musetesti Sisteme de colectare, epurare şi OG 7/2006 3.893.217,16 68
evacuarea apelor uzate comuna
61 Muşeteşti, Judeţul Gorj
Consiliul Local Musetesti Modernizare drum comunal DC 5 A Lucrări finanţate parţial din 2.866.129,59 88
Stănceşti Fond de rezerva bugetară
62
Consiliul Local al Comunei Reabilitare Campus Şcoala de Arte şi MECTS 15.673.000,00 55
Peştişani Meserii - Gr. Şc. Constatin Brâncuşi
63
Consiliul Local al Comunei Bază Sportivă, comuna Peştişani OG 7/2006 643.970,00 40
64 Peştişani
C.L.Plopsoru Sistem alim apa potabila satele HG 577/1996 3.900.000,00 19
Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Br
65
ostenii de Sus
Consiliul Local al Comunei Alimentare cu energie electrica sat ELECTRIFICAREA 2007 - 2.384.884,00 60
Polovragi vacanta Cheile Oltetului 2009
66
Consiliul Local al Comunei constructie baza sportiva OG 7/2006 558.523,06 40
67 Polovragi multifunctionala - tip I
Comuna Prigoria Judetul Reabilitare şi modernizare poduri OG 7/2006 4.438.000,00 91
68 Gorj peste apa Cilnic
Consiliul Local Roşia de Consolidare zid de sprijin şcoala cu Lucrări finanţate parţial din 1.337.289,54 63
Amaradia clasele I-IV Roşia de Amaradia şi Fond de rezerva bugetară
construire vestiare
69
Consiliul Local Roşia de Realizare bază sportivă cu teren de OG 7/2006 835.640,01 43
70 Amaradia fotbal omologabil tip I
Consiliul Local al Comunei Modernizare şi extindere reţea alim. OG 7/2006 2.075.495,42
Runcu cu apă potabilă comuna Runcu
71
Consiliul Local al Comunei Bază sportivă multifuncţională, sat OG 7/2006 573.886,00 60
Runcu Dobriţa, comuna Runcu
72
Consiliul Local al comunei Alimentare cu apă şi canalizare în AFM 6.553.415,73 100
Samarinești sistem centralizat în satele Valea
Bisericii, Boca şi Samarineşti
73
Consiliul Local al comunei Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin AFM 520.227,48 100
Samarinești crearea de spaţii verzi şi de joacă
74
Consiliul Local Sacelu Punti si podete OG 7/2006 2.985.301,88 80
75
Consiliul Local al Comunei Modernizare DC 149 L - 2 km HG 577/1996 1.662.785,75 70
76 Schela
Consiliul Local al Comunei Alimentare cu apă în satele: Bobu, OG 7/2006 3.000.000,00 95
Scoarţa Câmpu Mare, Mogoşani, Lazuri şi
77 Colibaşi
Consiliul Local al Comunei Execuţie lucrări "I.B.U. pe DC 83 HG 577/1996 1.450.000,00 85
Scoarţa Scoarţa-Lazuri, L=1620 km"
78
Consiliul Local al Comunei Baza sportivă multifuncţională în OG 7/2006 703.394,48 100
Scoarţa Comuna Scoarţa, Judeţul Gorj
79
Consiliul Local al comunei Construire poduri Şura - Strâmtu OG 7/2006 1.841.999,20 100
80 Slivilești
Consiliul Local al Comunei Alimentare cu apă satele Văidei, HG 577/1996 3.361.476,00 42
Stăneşti Curpen, Alexeni, Stăneşti
81
Consiliul Local Stejari Modernizare drumuri locale OG 7/2006 30.771.444,00 3
extindere alimentare cu apa canalizare
menajera infiintare şi dotare servicii
publice,realizare şi dotare asezamânt
82 cultural
Consiliul Local Stejari Alimentare cu apă OG 7/2006 3.671.680,00 100
83
Consiliul Local Stejari Construire bază sportivă OG 7/2006 837.948,00 90
84 multifuncţională
Consiliul Local al Comunei Construire pod pe DC 95 peste râul OG 7/2006 3.608.720,00 85
Telești Tismana, sat Somănesti, comuna
85
Telesti
Consiliul Local Turburea Baza sportiva OG 7/2006 519.715,00 70
86
C.L.Tînţăreni Alimentare cu apa in sistem HG 577/1996 4.591.847,00 60
centralizat in localitatiile Floresti
87 ,Chiciora ,Arpadia"
C.L.Tînţăreni BAZA SPORTIVA OG 7/2006 437.296,00 30
88
C.L.Tînţăreni Modern.DC 51 km 20 HG 577/1996 696.033,00 80
89
Consiliul Local al comunei Alimentare cu apă potabilă în satele OG 7/2006 3.695.710,00 52
90 Văgiulești Murgileşti şi Covrigi
Vladimir Asfaltare DC 44A, Vladimir, Valea HG 577/1996 1.715.877,00 75
91 Deşului judeţul Gorj
Vladimir Asfaltare DC 44 Frasin Andreesti HG 577/1996 3.232.392,23 62
92
Vladimir Alimentare cu apă HG 577/1996 5.830.400,00 8
93
273.342.170,33
Anexa Nr. 5- Lista unitatilor de invatamant tehnic
mediul Domenii de formare profesionala in care

Nr.crt. Denumirea unitatii de invatamant Adresa Nr. elevi
(urban/rural) unitatea de invatamant scolarizeaza elevi
ECONOMIC 632
jud. Gorj, loc. Tg-Jiu, str.
COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGERU TURISM 319
1 URBAN TUDOR VLADIMIRESCU,
TG-JIU ALIMENTAȚIE 179
nr. 124
COMERȚ 203
TOTAL 1395
ELECTRIC 64
ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 47
COLEGIUL TEHNIC "GENERAL GHEORGHE str. lt. Col Dumitru Petrescu PROTECTIA MEDIULUI 215
2 URBAN
MAGHERU" nr.3 CHIMIE INDUSTRIALA 92
INDUSTRIE ALIMENTARA 78
INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 77
TOTAL 573
PROTECŢIA MEDIULUI 98
ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 118
ELECTRIC 17
TG-JIU, STRADA IZLAZ
3 COLEGIUL TEHNIC "HENRI COANDĂ" URBAN INFORMATICA 226
NR.2
MATEMATICA-INFORMATICA 42
TRANSPORTURI 107
MECANICĂ 459
TOTAL 1067
GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE PETROL STR. STADIONULUI, NR. 1 , ELECTRIC 144
4 URBAN
TICLENI TICLENI MECANIC 161
TOTAL 305
ELECTRIC 101
ELECTROMECANIC 180
5 Colegiul Gheorghe Tătărescu Rovinari URBAN Rovinari,str.Jiului nr.1
MECANIC 181
TOTAL 618
MECANIC 437
ELECTRIC 104
str. Molidului nr. 1, municipiul CONSTRUCȚII 123
6 COLEGIUL TEHNIC MOTRU URBAN INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 111
Motru, județul Gorj
INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 74
ECONOMIC 180
TOTAL 1435
7 G. Ş. I. Baia de Fier RURAL Com. Baia de Fier, Jud. Gorj MECANICĂ 297
TOTAL 297
Sat Bîlta, comuna Runcu,

Grup Şcolar Industrial "General Constantin Şandru" jud. Gorj, tel/fax:
8 RURAL MECANIC 95
Bîlta 0253278917 e-
mail:grscbaltagj@yahoo.com
TOTAL 95
ELECTRIC 28
COMUNA BILTENI -
9 GSIM BILTENI RURAL MECANIC 284
JUDETUL GORJ
LACATUSERIE MECANICA STRUCTURI 17
TOTAL 329
AGRICULTURA 134
10 LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti nr 8 Tg-Jiu
10 LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti, nr. 8,Tg-Jiu
TOTAL 965
Grupul Şcolar Industrial Minier "Constantin Sat. Peştişani, Com. ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 102
11 rural
Brâncuşi" Peştişani Peştişani, jud. Gorj MECANICĂ 195
TOTAL 297
CONSTRUCTII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 106
12 LICEUL TEHNOLOGIC BUSTUCHIN Rural COM.BUSTUCHIN ELECTROMECANIC 80
MECANIC 82
TOTAL 268
Str.Gh.Dumitrescu
13 Colegiul "Mihai Viteazul" Bumbesti-Jiu urban Bumbesti, Nr.14, oras MECANICA 280
Bumbesti-Jiu jud Gorj tel:
TOTAL 280
RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI 168

MECANICA 177
TEXTILE 42
14 Colegiul Tehnic Nr. 2 Tg-Jiu Urban STrada Victoriei Nr. 132-138
MATERIALE DE CONSTRUCTII 40
STIINTELE NATURII 45
MECATRONICA INFORMATICA 152
ELECTRIC 134
ELECTROMECANIC 26
TOTAL 961
ELECTRIC 250
15 Liceul Tehnologic Nr1 Urban Aleea 23 August Nr11 ELECTROMECANIC 285
ENERGETIC 60
MECANIC 111
TOTAL 1054
ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 67
Strada Principală, Nr. 45, MECANICĂ 107
16 COLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI rural localitatea Mătăsari, Județul
SERVICII 162
Gorj
PROTECȚIA MEDIULUI 53
TOTAL 441
STR. PARÎNGULUI, NR. 57,

17 LICEUL TEORETIC NOVACI URBAN TURISM 123
ORAŞ NOVACI, JUD. GORJ
TOTAL 123
Grupul Şcolar Industrial Comuna Roşia de CONSTRUCTII 50
18 rural
Roşia de Amaradia Amaradia, judeţul Gorj MECANIC 271
TOTAL 321
PROTECȚIA MEDIULUI 134
19 LICEUL ROȘIA-JIU Rural Comuna Fărcășești
SERVICII 92
TOTAL 226
20 Grup Şcolar Industrial Stoina Rural Comuna Stoina Judeţul Gorj ELECTRIC 103
TOTAL 103
SERVICII 111
21 LICEUL TEHNOLOGIC TISMANA Urban Oras Tismana,Judetul Gorj
TEHNIC 153
TOTAL 264
MECANICĂ 59
ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 47
TG-JIU, CONSTRUCŢII INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE 42
22 COLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" URBAN Str. LT.COL.DUMITRU PROTECŢIA MEDIULUI 87
PETRESCU NR.4 TURISM SI ALIMENTAŢIE 107
INFORMATICĂ 37
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ 40
TOTAL 419
MECANICA 686
TEXTILE-PIELARIE 372
23 Colegiul Auto "Traian Vuia" Tg-Jiu Urban Str. Ec. Teodoroiu, nr.342
PROTECTIA MEDIULUI 137
TOTAL 1211
24 Liceul Tehnologic Turceni urban str. Culturii nr. 1 Turceni MECANICA 187
TOTAL 187
Total general 13234

Monografie GJ 2012 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monografie GJ 2012 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IIN

Nord Sud Est Vest

JUDEŢUL GORJ MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL

Municipii Oraşe Comune Sate

l. Monumente ale naturii şi rezervaţii naturale

INDICATORI SPECIFICI LA DATA DE 31.08.20122

I.1. Populația județului Gorj3

Nr. Specificaţie Persoane

II.2. Evoluția şomajului

II.3. Structura şomerilor din judeţul Gorj

II.4. Repartiţia şomerilor după vârste

II.5. Repartiţia şomerilor după studii

Neindemnizaţi 576 368 2291 1094 4038 1650

II.1. Situaţia drumurilor naţionale, administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu

Pe raza secţiei sunt 108 poduri, cu o lungime totală de 4045 m.

1. DN 66 KM 0+000-48+900, Filiași – Rovinari: sector de drum reabilitat.

836,618 178,652 km 124,392 km 0,630 km 381,477 km 138,124 km 13,343 km

În Anexa nr.1 sunt prezentate în detaliu caracteristicile și indicativele drumurilor județene.

Total din care:

991,575 25,472 km 68,064 km 0,250 km 134,128 km 608,729 km 154,932 km

73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26

TOTAL REȚEA DE TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE LUNGIME REŢELE CANALIZARE

CAP. III. PREZENTARE A PARCURILOR INDUSTRIALE ŞI/SAU ZONE LIBERE CU ACCES

Caracteristici generale si utilităţi :

- Spaţiile pe care le oferă spre închiriere prezintă următoarele utilităţi:

Activităţi acceptate în Parcul Industrial :

 activităţi de prelucrări mecanice

Informații suplimentare se pot obține de la adresa: http://parculindustrial.wordpress.com/

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-

IV.3. Indicii producţiei industriale în perioada 1.I-31.VII.20125

“Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter

La nivelul județului Gorj se află în derulare un număr de 92 proiecte de investiții, aflate

VI.1. Comerţul internaţional cu bunuri în anul 2011

Pentru comerţul intra-UE se cuprind:

VI.2. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul

Cod 2010 1) 2011

VI.3. Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul

VI.6. Importurile CIF de mărfuri pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada

Cod Secţiuni, capitole din 2011p) 2012

- SC ENOVA LOGISTIC&SERVICE SRL;

- SC BORIS FUNGHI SRL;

- SC IONEL MET SRL;

- SC RFV EXIM SRL;

- SC MAXI TRANS SRL;

- SC FOREST CARPATRANS SRL;

- SC AVI INSTANT SRL.

I. SC Complexul Energetic Oltenia SA, administrată în sistem dualist, prin

SC CEO SA are ca şi capacităţi de producţie:

 12 blocuri energetice cu o putere instalată de 3570 MW, din care:

o SE Rovinari – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;

o SE Turceni – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;

o SE Craiova – 2 blocuri energetice de 315 MW pe lignit în condensaţie la Uzina

o 2 blocuri energetice de 150 MW/160 Gcal pe lignit în cogenerare la Uzina

SNLO CE Turceni CE Craiova CE Rovinari

- Italia: 80000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firmele CINELLISTUDIO,

- Anglia: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma PERRIE;

- Franţa: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma MONCLER.

III. SC MIRFO TRADING SA, producător, exportator, importator şi prestator de servicii,

Alte activităţi ale MIRFO TRADING:

IV. SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, înfiinţată în anul 1973 şi specializată în domeniul fabricării

- benzi transport cu inserţie textilă de uz general, toate dimensiunile;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, mediu exploziv;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, rezistente la foc;