Fundamentarea Unui Proiect de Investitii

Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
LUCRARE DE
LICENȚĂ
Coordonator științific
Prof. Dr. ZAIȚ DUMITRU
Absolvent
……..
Iași, 2016
Fundamentarea unui proiect de investitii
Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
FUNDAMENTARE
UNUI PROIECT DE
INVESTIȚII
Coordonator științific
Prof. Dr. ZAIȚ DUMITRU
Absolvent
………..
Iași, 2016
2
CUPRINS
CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI PRIN ADAPTAREA

PROIECTELOR DE INVESTIȚII..............................................................................................7
1.1. Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice pentru dezvoltarea economică. .7
1.2. Dezvoltarea spatiului turistic rural în România.............................................................12
1.3. Managementul în agroturismul Românesc.....................................................................15
CAPITOLUL II: FUNDAMENTAREA SI ELABORAREA UNEI INVESTIȚII IN

AGROTURISM...........................................................................................................................18
2.1. Terminologia si introducerea in managementul proiectelor europene.........................19
2.2. Structura de finanțare și criteriile unei investiții............................................................24
2.3. Evaluare și eligibilitatea proiectelor................................................................................28
CAPITOLUL III: STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL INVESTIȚIONAL TURISTIC ÎN

COMUNA GRECI, JUDEȚUL TULCEA................................................................................33
3.1. Potențialul turistic al comunei Greci.............................................................................33
3.2. Descrierea proiectului......................................................................................................37
3.3. Date generale ale proiectului...........................................................................................41
3.4. Date tehnice ale investiției...............................................................................................46
3.5. Condițiile de eligibilate....................................................................................................47
3.5.1. Durata de realizare (luni) şi etape principale........................................................49
3.5.2. Date privind forţa de muncă...................................................................................51
3.5.3. Viabilitatea investiţiei prin proiecţiile financiare si indicatori financiari...........51
CONCLUZII................................................................................................................................53
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................57
3
INTRODUCERE
Într-o societate de consum se dezvoltă an de an din ce în ce mai multe domenii de

investiții, care pot aduce statului o dezvoltare economică și socială considerabilă, dacă acesta
susține antreprenorii întreprinderilor mici și mijlocii. Prin diverse studii de cercetare a pieței
economice se stabilesc zonele de investiții și se anticipează cifra de afaceri. Aceste determinări
reprezintă punctul de plecare în alegerea unui proiect de dezvoltare economică, ele constituie
strategia investițională realistă în scopul dobândirii de câștiguri financiare. Este știut faptul că
principiul investițiilor este echivalent cu plasarea unor disponibilități ce aparțin firmelor,
economiilor, bunurilor de mare valoare ale populației, de la care investitorul așteaptă anumite
avantaje sau necesare financiare și sociale pe termen lung. Deși în majoritatea domeniilor
economice există o limită de investiții, în România se poate explora la infinit spațiul geografic.
Ca urmare a multor studii de fezabilitate, acesta generează cele mai rentabile posibilități de
investiții turistice. Mai mult decât atât spre agroturism sunt îndreptate foarte multe fonduri
structurale europene, antreprenorul român nu trebuie decât să vrea să învețe cum să acceseze
aceste posibilități financiare.
În acest sens lucrarea de față, intitulată sugestiv „Fundamentarea unui proiect de
investiții”, dorește să vină în sprijinul potențialilor antreprenori în domeniul turismului sau
agriculturii în România prin accesarea unui program european. După un studiu de fezabilitate în
zona Parcului Național Munții Măcinului, care demonstrează lipsa locurilor de cazare pentru
turiștii români și/ sau străini dornici să exploreze spațiul geografic de aici și să retrăiască
elemente tradiționale specifice spațiului cultural, am propus spre cercetare potențialul
investițional în Comuna Greci, județul Tulcea, considerând foarte rentabilă dezvoltarea unei
agropensiuni, denumită atractiv pentru turiști LA IANCU.
Ideea de a construi o pensiune în zona Dobrogei a fost sustenabilă și în urma studierii
coeficienților de alegere a proiectelor din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală
finanțat de Uniunea Europeană și de Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru
Dezvoltare Rurală prin care se poate solicita un ajutor financiar nerambursabil, cf. Axa III
„Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 313 –
„Încurajarea activităților turistice”.
După o scurtă prezentare a noțiunilor teoretice privitoare la principalele caracteristici ale
investițiilor și la importanța proiectelor de investiții pentru dezvoltarea economică în general și
pentru dezvoltarea agroturismului românesc în special, ca parte integrantă a economiei statului,
lucrarea trece în revistă potențialul turistic natural al României, cu precădere cel rural, care oferă
și o încărcătură cultural-istorică inestimabilă spațiului geografic de o maximă varietate de relief,
4
vegetație, faună etc. Aceste considerente justifică sustenabilitatea proiectului propus și

argumentează fundamentarea și elaborarea unei investiții în agroturism. De aceea am considerat
important să expun în prezenta lucrare, înainte de studiul practic al investiției, și terminologia pe
care o presupune managementul proiectelor europene, a programelor structurale, astfel încât orice
lector interesat să poată pătrunde mai ușor în acest domeniu al investițiilor și să înțeleagă care
sunt criteriile de alegere, evaluare și eligibilitate a proiectelor.
Date fiind elementele teoretice și argumentarea alegerii proiectului propus în domeniul
agroturismului, în paginile următoare este redat studiul de fezabilitate privind potențialul
investițional în Comuna Greci, județul Tulcea, caracteristicile investiției, datele tehnice,
cheltuielile și strategiile de management, inclusiv cele de marketing pentru sustenabilitatea
proiectului. Astfel, studiul de fezabilitate conține cadrul legal, produsele și comercializarea lor,
tehnologia, situația economică și strategia de dezvoltare. Sunt prezentate traseele turistice din
Parcul Național Munții Măcinului și obiectivele strategice ale Comunei Greci pentru dezvoltarea
agroturismului, apoi rezumatul proiectului. Mai apoi, sunt derulate elementele proiectului de
fezabilitate, inclusiv cifrele și analizele care țin de evaluarea proiectului, de estimarea acestuia și
de indicatorii financiari.
Tema pe care am ales-o se numește ”Fundamentarea unui proiect de finanțare” ce are ca
scop realizarea unui studiu privind posibilitatea construirii unei pensiuni în regiunea Dobrogei,
prin solicitarea unui sprijin financiar nerambursabil prin solicitarea în cadrul Programului
Naţional pentru Dezvoltare Rurala finanţat de Uniunea Europeana si Guvernul României prin
Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala a unui ajutor financiar nerambursabil, Axa
III- Îmbunătăţirea calităţii vieţii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Măsura 313
– ,,Încurajarea activităţilor turistice”.
Am ales acestă temă deorece am identificat problema lipsei cazărilor din zona Parcului
Național Munții Măcinului, ce au un potențial turistic ce devine tot am cunoscut și explorat.
Pensiune va fi de tipul agroprensiune, având specificații tradiționale, ce au tendința de a se pierde
tot mai mult.
Pentru atingerea scopului și anume construirea pensiunii agroturistice, în lucrarea de față în
primul capitol am ales să vorbesc despre investiții, caracticile investițiilor după care despre
turism și turismul din Romania, cu atât mai mult despe turismul în mediul rural și agroturism.
Am dorit sa să trec în revistă aceste aspect pentru a înțelege încă din primul capitol cât potențial
turistic există în România, că există beneficii economice destul de dezvoltate si mai ales că în
momentul de față tendința pieței este în creștere, valorile turismul rural fiind tot mai căutate. Am
înțeles din acest capitol că cea mai mare provocare a turismului din România este reprezentat de
transformarea țării dintr-o țară cu resurse şi potenţial turistic, într-o ţară cu un turism de o calitate
superioare ce ajunge să-şi valorifica majoritatea formelor de relief dar si să-şi facă cunoscute
bogăţiile din toate regiunile.
Pentru a realiza acest lucru, în capitolul al II-lea am readus din nou în ochii cititorului cât
de importante sunt investițiile, care sunt esențialele caracteristice ce ne ajută să realizăm dacă
investițiile pot fi realizate sau nu. Dar de ce există și investiții ce deși au potențial si calculele
matematice sunt ajutătoare pentru fundamentare, nu reușesc să-si atingă scopul? Specialiști spun
5
că managementul are o influența mare în investiții. Tocmai de accea managementul investițiilor

și managementul proiectelor are o importanță cu un grad ridicat în cadrul proiectului ce se dorește
a fi accesat.
Al III-lea capitol al lucrării prezintă un studiu cu referire la potențialul investițional în
comuna Greci, Județul Tulcea. În acest scop sunt reluate punctele de la capitolul II, practic am
realizat un studiu de fezabilitate, din care reies caracteristice investițiilor, potențialul turistic al
acestei zone, inclusiv datele tehnice, cheltuielile și strategiile de management, inclusiv cele de
marketing pentru sustenabilitatea proiectului.
În concluzie pentru realizarea unei investiții pe langă practică, elementele ce duc la practică
sunt cele teoretice fără de care investiția poate sa nu fie sustenabilă. Așadar, cercetarea de față își
propune să analizeze principalele caracteristici ale investițiilor, concepțiile teoretice, analize
financiare. Această analiză financiară se va realiza trecând în revistă ceea ce înseamnă a investi
din punct de vedere economic cât de important este managementul pentru o investiție prosperă,
care este legatura dintre gestiunea investițiilor și managementul proiectelor. Subiectul este liber
discuției continue, permanent supus posibilităților de optimizare, pentru ca proiectul de
fezabilitate din acest domeniu studiat și din orice domeniu să fie unul de succes.
6
CAPITOLUL I:
DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI PRIN
ADAPTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII
1.1. Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice

pentru dezvoltarea economică
Cuvântul investiţie a devenit de multă vreme unul uzual, fiind însă perceput în sensuri şi cu
semnificaţii destul de diferite. Mai mult chiar substantivele ”investiţie” sunt utilizate într-un sens
mai restictiv şi uneori chiar în dezacord cu verbul “a investi”, deşi ele nu sunt legate printr-o
“rădăcina”comună.
În sens uzual, investiţia desemnează un plasament sau chiar numai valoarea bănească a
acestui plasament. Acțiunea prin care se realizează un asemenea plasament este desemnată sub
diferite forme, prin care poate trece verbul infinitivului ”a investi”. În teorie şi practica financiară,
aspectele privitoare la investiţii nu admit însă prea multe şi mai ales prea dferite interpretări. Aici
este nevoie de riguare şi operativitate conceptuală.
În general se poate admite că orice plasare de fonduri în domeniul economic, social-
cultural, administrative, militar, pentru a asigura regenerarea sau creşterea activelor, acoperirea
cu forţă de muncă a activităţilor sau promovarea obiectivelor organizaţiilor sau firmelor este o
investiţie.
Investițiile sub aspect financiar, sunt prezentate de plasamente pe piețele financiare,
excedente de rentă ce sunt neconsumate de către posesorul care deține capitalul financiar. Orice
investițe în general, poate fi privită fie sub aspect financiar ca o cheltuială, fie ca o resursă
financiară care generează prin exploatare, venituri, câștiguri care pe o perioadă de timp, se
amortizează din veniturile respective la o limită a perioadei de recuperare, care de regulă este
determinată de ani.
În accepțiune financiară capitalul este privit ca o sumă de bani care și nu a fost consumat de
către proprietar, este plasată pe piață financiară. În acest mod se poate crea o rentă. În acest mod
capitalul unui proprietar de regulă este format din valoare investițiilor, (ce sunt cotate la bursă) la
care se va aduagai mpozitările organismelor financiare, valoarea depozitelor, și dobânzile ce sunt
aferente pentru terțe de persoane.
Pentru a generaliza sensul acţiunii de a investi, este util dacă nu chiar necesar să adăugăm
la această definiţie şi plasamentele iniţiale ale posesorilor de lichidităţi în diferie titluri sau clădiri
7
/construcţii în scopul realizării de câştiguri (creşterea bogăţiei sau averii), fie că este vorba de
indivizi-persoane fizice, fie că plasamentul este al unei institute, organizaţii sau întreprinderi
(Zaiț Dumintru, 2008)1.
Performanța este reprezentată de mai mult mai mult decât un simplu număr. Deși îți
evaluezi doar portofoliul sau realizezi o investiție, contează cel mai mult performanța.
Investitorii ar trebuie să fie mai atenți și la alte lucruri, chiar dacă în realitate nu se întâmplă.
Investitorul poate performa în multe feluri. Dacă conomisești corect, dacă cheltuiești banii într-
un mod intelligent, dacă ești bun în alegerea unor investițiilor profitabile. Dacă reușești să îți
controlezi emoțiile și atunci când volatilitatea pieței o poate lua ia razna. Performanța este foarte
importantă, dar toate lucrurile ce conduc spre performanță depind de tine. Deși majoritatea
investitorilor sunt interesați de cum performează investițiile lor2.
Investiţiile turistice - Turismul este chiar unul dintre acele fenomene ce au reuşit să se
impună în zilele noastre. Cele mai rentabile domenii sunt turismul sau agricultură, unde
antreprenorii au la dispoziţie numeroase programe europene.
În următorii şase ani, întreprinderile mici şi mijlocii vor putea fi finanţate şi din fonduri
europene. Bruxelles-ul a alocat peste 3 miliarde de euro pentru IMM-uri, bani care pot fi accesaţi
pentru dezvoltarea firmelor.
„IMM-urile vor fi finanţate din fonduri europene, iar zonele sunt extrem de largi, de la
politică de coeziune, energie, mediu, servici pe diferite zone, în special pe competivitate, până la
zona agricolă”, a declarat Leonard Orban, consultant pe fonduri europene.
Cei care vor să-şi deschidă o afacere pe bani europeni ar trebui să investească în turism,
spun economiştii. Vor avea numai de câştigat, deoarece România are un mare potenţial în
acest domeniu.
„România are un potenţial foarte mare şi în domeniul turismului şi tinerii ar putea specula
acest domeniu. Pot face agenţii de turism, ghiduri turistice, pentru că la acest capitol România e
destul de deficitară”, a declarat economistul Lucian Fanea. Agricultură este un alt domeniu în
care investitorii pot avea succes. Pe acest segment sunt disponibile atât fonduri europene, cât şi
de de la Guvern3.
Dicţionarul Acedemiei Regale (Real Academia de la Lengua) defineşte turismul că
“Pasiunea de a călători pentru plăcerea de a străbate o ţară”. Potenţialul turistic este definit prin
ansamblul tuturor elementelor ce alcătuiesc atracţiile turistice şi ce se pot presta pentru vizitarea
şi primirea călătorilor.
Turismul neavând o industrie clar definită, acesta este definit de diverse industrii ce oferă
servicii de cazare transport, atracţii turistice şi ospitalitate. În acest mod această fragmetare a
industriilor face foarte dificilă definirea a ceea ce ar putea fi turismul.
Există o multitudine de definiţii date de diverşi oamneni de specialitate, ce încearcă să
definească turismul întru-totul, de exemplu profesorii Hunziker şi Krapf definesc turismul că
1
Zait Dumitru (2008), Evaluare și gestiunea investiilor directe, Ed. Sedcom Libres, Iași, p. 14.
2
http://www.despreinvestitii.ro/, accesat la 03.03.2015.
3
Miron Denisa (9 iunie 2014), Turismul şi agricultura, cele mai rentabile domenii pentru investiţii,
http://www.stiripesurse.ro/turismul-si-agricultura-cele-mai-rentabile-domenii-pentru-investitii_822356.html, accesat
la 03.05. 2015.
8
“Tursimul este ansamblul actiunilor, activităţilor , relaţiilor şi fenomenelor cauzate de deplasarea

şi şederea persoanelor în afară spaţiului obişnuit de reşedinţa care să nu fie motivate de o
activitate lucrativă principală, permanentă sau temporară”. Pentru Organizaţia Mondială a
Turismului, definiţia nu este privită doar că pe o vacanţă, ci cuprinde “Toate activităţile pe care
le realizează persoanele în timpul călătoriilor şi şederile lor în locurile diferite de ambientul
obişnuit, pentru o perioada neîntreruptă de până la un an, în scopuri de petrecere a timpului liber,
pentru afaceri şi alte motive”. După Munoz Onate (1994), conceptul de turism se consideră,
“industria care are că obiect satisfacerea necesităţilor turistului, acesta fiind o persoană care
călătoreşte din plăcere sau din alte motive, ramandand cel puţin o noapte într-o formă de cazare
colectivă sau privată din ţară vizitată”4.
Piaţă turistică este o parte integrată a pieţei în general dar şi a pieţei serviciilor, în
particular, fiind reprezentată de o multitudine de tranzacţii (acte vânzare-cumpărare) ce sunt
constituite de produsele turistice fiind în legătură cu anumite relaţii pe care le generează, cu
timpul şi spaţiul geografic în care se desfăşoară.
Ca şi caracteristici ale pieţei turistice putem enumera următoarele elemente, relevate în
schema de mai jos.
Figura nr. 1.1. Caracteristici ale pieței turismului

Sursa: prelucrare proprie după Turcu Daniela, Weisz Janeta (2008), Economia turismului, Ed.
Eurostampa, Timişoara, p. 55.
Sezonalitatea, de exemplu, reprezintă concentrarea pentru timpul şi spaţiul în care se
desfăşoară activitatea. În același timp, fiecare ofertant/producător poate fi un mic monopol,
determinându-şi structurile pentru o concurenţă imperfectă.
Cererea şi consumul turistic - pentru o evaluare cât mai eficientă a pieţei turistice trebuie
să avem nişte noţiuni foarte clare cu privire la următoarele elemente, relevate în schema de mai
jos.
4
Henche Blanca Garcia (2005), Marketing în turismul rural, Ed. Irecson, București, p. 24.
9
Figura nr. 1.2. Evaluarea pieței turistice – elemente

Sursa: prelucrare proprie după Muhcină Silvia (2008), Marketingul în turism-servicii, Ed. Muntenia și
Leda, Constanța, p. 23.
Producţia turistică este reprezentată de ansamblul serviciilor ce mobilizează forţă de muncă,
echipamentele turistice, bunurile materiale. Acestea se materializează într-un consum turistic
efectiv.
Cererea turistică este reprezentată de totalitatea persoanelor ce efectuează periodic sau
temporar pentru şi alte motice decât o activitate remunerara in afară reşedinţei.
Consumul turistic este o întâlnire a cererii cu oferat, fiind reprezentat de totalitatea
cheltuielilor efectuate pentru bunurile şi serviciile ce au o motivaţie turistică.
În consumul turistic, este o sfera de cuprindere mai mare decât cererea, pentru că în
domeniul turismului se vorbeşte despre atoconsum
CA şi tipologii de cerere turistică, se disting trei categorii de turişti, ce au diferenţieri
specifice şi sensibile în ceea ce priveşte aspiraţiile, dar şi manifestările lor de cerere pentru
dstinatii şi activităţile turistice, şi anume, categoriile din schema următoare.
Figura nr. 1.3. Tipologii de turiști

Sursa: prelucrare proprie după Cristureanu C., Zadig R., Baron P. (1982), Curs de
economia turismului, Academia de Studii Economice, Bucureşti, p. 29.
Pe larg, aceste tipuri de turiști cuprind următoarele persoane:
 Turişti ce nu au constrageri economice şi aleg destinaţiile şi activităţile turistice fără a
fi reţinuţi de alte aspecte, aceştia fiind numiţi,” clienţi/turişti de lux.
 “Turişti activi” - sunt turiste ce deşi dispun de resurse financiare, sau sunt în căutarea
lor aceştia toată echilibrul între mijloacele economice şi călătoriile de vacanţă
10
 “Turişti pasivi” - sunt cei ce nu au aspiraţii pentru anumite produse turitice ce ar

putea depăşi condiţiile lor economice.
Deosebirea dintre cererea şi consumul turistic din puncte de vedere al conţinutului se referă
la faptul că, cererea formându-se la locul de reşedinţa al turistului este determinată de anumite
caracteristice economice şi sociale, ce au o motivaţie turistică iar consumul, se manifestă doar în
bazinul ofertei şi astfel depinde şi de particularităţile ofertei dar şi a cererii.
Serviciile turistice - reprezintă un ansamblu de activităţi avand ca si scop satisfacerea
nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătura cu aceasta. O parte a
activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor necesităţi obişnuite,
cotidiene, (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor
particulare de manifestare a acestuia. Cele mai importante tipuri de servicii turistice sunt relevate
în schema de mai jos.
Figura nr. 1.4. Tipuri se servicii turistice

Sursa: prelucrare proprie după Cosmescu I. (1998), Turismul -fenomen complex
contemporan, Ed. Economica, București, p. 24.
Serviciile de cazare (gazduire) crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun
existenta unor mijloace de cazare nesesare (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotările necesare ce
vor asigura un confort adecvat, deasemenea se refererp și la activitățile ce determină buna
funcționare dar și întreținere a spațiilor de cazare.5
Serviciile de alimentație (de restauratie) deasemenea, sunt considerate servicii de baza au
ca destinație satisfacerea nevoilor de hrana ale turiștilor, dar și 6a nevoilor de recreere și
distracție.
Serviciile de agrement –sunt concepute pentru a asigura petrecerea placută, agreabilă a
timpului de vacanță.Acestea sunt alcătuite dintr-o paletă destul de largă de activități ce au
caracter distractiv-recreativ, aflandu-se intr-o concordanță cu specificul fiecarei forme de
turism/zonă, sau chiar formă de sejur.
5
Lache Cătalina (2004), Marketing turistic, Ed. TipoMoldova, Iași, p. 66.
6
11
Serviciile de informare atribuțiile organizatorilor de turism, mai ales cele ale agențiilor de
voiaj si touroperatorilor. Acestia realizează fie prin mijloacele clasice, publicității scrise (a fise
plianta, brosuri, cataloage) fie prin cele orale (anunțuri consilierea turistilor).
Serviciile de intermediere sunt alcătuite de cele de rezervare ale locurilor (în unități
hoteliere, la diverse manifestări cultural-artistice, mijloace de transport, sportive aparatura de
gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, ) si cele de închiriere a diverselor obiective de
inventar pentru a crește confortul călătoriei sau distracției. În această grupă unii autori includ si
reparațiile, serviciile de comision si altele.
Servicii cultural-artistice au un rol recreativ distractiv si educativ al turismului. Ele
asigura ocuparea placută, agreabilă a timpului de vacanță; participarea la diferite spectacole sau
evenimente; vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii; vizitarea unor obiective
istorice cuklturale stiintifice,etc.
Serviciile sportive sunt de o mare diversitate, ele se diferentiază în funcție de pregatirea
turistilor si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru
incepatori).
Lărgirea acestei game a serviciilor,de baza dar si suplimentare, oferite turiștilor prin
creșterea calității lor se va reflecta asupra activității turistice, conducând la o mai bună folosire a
bazei materiale si forței de muncă, sporirea eficienței întregii activități. Totodată, se impune
sublinierea serviciilor suplimentare ce au o contribuție în acest sens prin prelungirea sejurului si
sezonului turistic, deoarece cresc încasările medii pe zi-turist.
1.2 Dezvoltarea spatiului turistic rural în România
Pentru a reuşi să creştem calitatea serviciilor dar şi pentru a reuşi să introducem în circuitul
universal zonele turistice ale ţării noastre este nevoie de dezvoltarea capacităţii de cazare şi a
infrastructurii zonale, astfel încât, viitorul turist să poată beneficia pe lângă vizitarea unor centre
istorice şi de servicii de cazare şi odihnă, la cele mai bune nivele, comparabile cu zonele
asemănătoare din ţările UE. România este înzestrată cu unele dintre cele mai bogate dar şi variate
resurse turistice, naturale, dar şi create de om ce-i crează o disponibilitate foarte mare pentru
turism.
Potenţialul sau turistic este arătat prin diverse forme de relief, peisaje pitoreşti, o climă
favorabilă pentru turism , având şi rolul de ţară carpato-danubiano-pontică, deoarece acesta are
cele 3 forme de turism elemente naturale; Munţii Carpaţi, Fluviul Dunărea, şi Marea Neagră.
Deşi este considerată o perioada de criză în domeniul turistic din România, această ci toată
criză să rămâne o ţară cu un potenţial turistic foarte valoros, acest pontetial deosebit de bogat şi
valoros poate fi valorificat doar dacă este stuidiat în mod corespunzător, şi se investeşte în
interesul intrugului popor şi al mediului înconjurător. Deşi au existat două decenii de scădere a
12
numărului de vizitatori, iar investiţiile din domeniul turistic au fost tot mai puţine sau deloc, cu
atât mai puţin în modernizarea staţiunilor, monumentelor sau diverselor activităţi ce aveau
potenţial turistic, se pare că turismul din României îşi recăpăta ritmul de altădată şi impactul sau
asupra sociatatii este în creştere7 .
Marea provocare a turismului din România este transformarea ei într-o ţară cu resurse
şi potenţial turistic, într-o ţară cu un turism de o calitate superioare ce ajunge să-şi valorifica
majoritatea formlor de relief dar și a-şi face cunoscute bogăţiile din toate regiunile, acest
turism să fiu un turism competitive, dezvoltat dar şi modern. Pentru o valorificare cât mai
eficientă a imensului sau potenţial turistic, trebuie dezvoltată infrastructură de specialitate dar şi
calitate serviciilor turistice, oricât de valoros ar fi potenţialul turistic fără aceste două elemente
aceste două elemente, poatentialul turistic nu poate fi valorificat eficient.
Atingerea acestui obiectiv strategic, şi anume transformarea România dintr-o ţară cu un
potenţial ridicat turistic într-o ţară cu un turism care să fie şi moderm şi competitive şi dezvoltat,
se vor crea condiţii optime şi necesare pentru integrarea turismului românesc în structurile
europene, şi în acest mod vom recâştiga importante pieţe turistice din Europa dar şi din lume.
Pentru dezvoltarea unui parteneriat “privat-public”în domeniul turismului, trebuie ca cele
două domenii să se ajute reciproc şi anume;
 domeniul privat are un rol foarte important în dezvoltarea produselor de calitate dar
şi serviciilor competitive ce sunt într-o continuă schimbare;
 guvernul ar trebuui să adopte legi prin care să încurajeze investitorii străini dar şi să
promoveze şi coordoneze dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului uman ce este
necesar pentru expanisiunea turismului. Guvernul ar trebui să nu fie discriminator în
luarea deciziilor ce privesc turişti în mod direct dar mai ales să le asigure siguranţă
şi securitate lor, dar şi bunurilor prin diverse măsuri ce privesc prevenirea şi
protecţia.
Pentru o îmbunătăţire a turismului românesc pe plan intern dar şi internaţional este necesară
o îmbunătăţire a reputaţiei printr-o intensă activitate de marketing şi promovare, prin acest
mod se realizează campanii de promovare şi publicitate la nivel înalt, prin evenimentele
internatuonale şi bineînţeles o abordare strategic a pieţelor ţintă8.
Raportul WTTC pe 2006 menţionează că “România are un potenţial turistic enorm care o
poate transformă într-o destinaţie pentru tot timpul anului dacă vor fi maximiate toate
oportunităţile. Avem o experienţă consideabila în turism. Modernizarea, promovarea şi
investiţiile sun vitale pentru că România să devină o destinaţie turistică de success”9.
Potențialul turistic al țării noastre este deosebit de variat, după cum se poate observa în
schema din figura următoare.
7
Dionisie Cristina (2012), Managementul turistic, Ed. Junimea, Iași, p. 32.
8
Cojocaru Sabina (2005), Managementul calităţii serviciilor din turism, Ed. THRCG, Bucureşti, p. 55.
9
Niță Ilie, Niță Constantin (2008), Piața turistică a României, editia a 2-a, Ed. Economică, București, p. 64.
13
Figura nr. 1.5. Potențialul turistic al României – elemente

Sursa: prelucrare proprie după Comănescu Laura (2006), România – potențial turistic, Ed. Codecs,
București, p. 21.
Un aport foarte mare in turismul românesc il are turismul rural: “Satul românesc nu poate
există în afară istoriei…există o fiinţă vie care trăieşte prin oameni” (Acad. Ioan Simion).
Turismul rural este tot mai cunoscut şi totodată iubit sector al turismului, de către
locuitorii Ruropei celor două Americi, Noi Zeelande, Australiei, iubesc tot mai mult vacanţele la
ţară. Activitatea turistică devine tot mai rentabilă în turismul rural, că urmare a schimbării
preferinţelor consumatorului. Satul românesc este cel cu vocaţie turistică, repreentand un produs
inedit, atât pe piaţă internă cât şi mondială. Satul românesc contribuie la descoperirea ţării noastre
că o posibilă destinaţie turistică, aşa creându-se interesul pentru ţară noastră că un loc ce poate
oferi un multe experinţe diversificate, pline de tradiţie, vacanțe cu o calitate superioare şi de ce
nu, un loc pentru viitoare afaceri. Aceste afirmaţii au în spatele lor o serie de certitudini dintre
care putem aminti:
 Gama largă de resurse, atât naturale cât şi culturale,
 Experienţe dar şi facilitate turistice tot mai diverse
 Un raport bun între calitate/prêt
 Oameni ospitalieri, diversitate prin origine dar şi religie
 Istorie-cladiri, legende şi evenimente
 Cultură bogată ce reiese din artă, muzicam meşteşugurile, bucătăria costumele
tradiţionale
 Geografia, zonele de plajă de pe coasă Marii Negre, peisajele şi animalele sălbatice
din Delta Dunării, dar şi zonele muntoase şi de deal,
 Locuri pitoreşti,
 Apele minerale, termale dar şi fauna şi flora inedită
 Vechile tradiţii ce sunt appreciate pe plan inernationl, artă şi meşteşugurile
Turismul rural este o modalitate de rememorare a trecutului, Turişti revin doi ani, doar
pentru a caută nostalgia unor amintiri, e a se regăsi cu istoria şi dorinţa de regăsire a unor anumite
servicii sau imagini pentru a se regăsi în trecut.
14
Turismul rural se dezvoltă în orice regiune geografică ce a reuşit să-şi păstreze peisajele
naturale, a reuşit să-s menţină obiceiurile şi tradiile. În această formă de relief de obicei se
încurajează micile hoteluri, dezvoltarea zonelor de agreement ce au un specific al zonei
respective.
Pensiunile turistice din punct de vedere arhitectural, sunt constructii moderne, amenajate
modern, sau autentice case țărănesti, ce sunt amenajate ți aranjate pentru a păstra specificul
fiecărei zone. Fiecare tip de casă are menirea de a se adresa pentru un anumit gen de turisti, cei
mai pretentiosi aleg case moderne, cei străinii si iubitorii de natură, folclor se simt foarte bine și
în case vechi, care sunt autentice. Deși este surpeinzător turismul rural corespunde varietăților de
gusturi da și de preferinte, deoarece se adresează unui segment larg de consumatori10.
În tara noastra, patrimoniul turistic nu este destul de valorificat, iar produsul turistic rural
este în curs de dezvoltare. Produsul turistic rural îmbracă forma unor gospodarii sau a asezări ce
oferă prestatii turistice, oferă în acelasi timp, generozitate și bogăția valorilor satelor românesti.
Un turism rural de calitate este alcătuit din servicii dar și prestatii de calitate. Turismulu rural
trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă, condiții de confort pentru gazduire, pentru
alimentația publică, de cai de acces, mijloace de comunicatie civilizate. Trebuie o atentie
deosebită prentru promovarea produsului turistic rural: publicarea de buletine informative, să se
înființeze un ziar sau o revistă de profil, să se editeze annual anuala un catalog la standarde
europene, să se elaboreze programe de media dar și realizarea unui oficiu pentru informare si
difuzare.
1.3 Managementul în agroturismul românesc
Managementul turismului include o multitudine de procese şi relaţii de management din

cadrul firmei de turism, spre exemplu organizaţiile instituţionale guvernamentale,
nonguvernamentale, producătorii de servicii turistice, dar şi relaţiile cu organismele private,
deoarece acestea asigura competitivitatea şi creşte eficientă economică şi socială.
În prezent, nu doar Romania ci întreagă Europa ce confruntă cu numeroase probleme
printre care:
 asigurarea dezvoltarii regionale armonioase;
 existența unei dificultăţi între găsirea unui echilibru pentru o dezvoltare economică şi
protecţia mediului;
 finanțarea unei politici rurale care să poată cuprindă toate problemele zonelor rurale
și să depăşească cadrul politicii agricole.
Agroturismul este o formă a turismului ce este practicat în mediul rural, ce foloseşte
gospodăria agroturistică şi facilităţile ei. De aici rezultă că este o formă de turism ce utlizează
pentru cazare dar şi servirea mesei, doar pensiunile turistice şi fermele agroturistice. Turişti ce
10
Stanciulescu Gabriela (2010), Managementul operațiunilor de turism, Ed. AllBeck, București, pp. 23-24.
15
apelează la aceste forme de turism beneficiează de un ambiant plăcut , nepoluat şi pitoresc,

valorile şi culturile locatarilor. Este cunoscută că fiind una dintre cele mai eficiente forme de
valorificare a resurselor ce pot există în mediul rural.
Sfera de cuprindere a turismului rural curpinde activităţile de agroturism sau chiar de
turism la fermă. Turismul ruaral se referă la toate formele de turism ce sunt practicate în spaţiul
rural, activități în aer liber, vânătoare, pescuit, ciclicsm, plimbări, turism de cunoaştere de
descoperire a spaţiului şi mediului înconjurător, turism de înțelegere a culturii şi obiceiuri ce
aparţin locurilor respective, chiar şi turism gastronomic dar nu numai, în acest mod turismul rural
satisface o gama largă de motivaţii11. Un alt atu al turismului rural il reprezintă agroturimul ce are
trăsături forte ce-l diferentiează de cel tradiţional.
Consumul turistic se petrece chiar în spaţial rural, unde cele mai importante sunt calitatea
spaţiului şi serviciile fermierilor, cunoașterea mediului, uman cât şi cultural dar mai ales
originalitatea produselor turistice printer care:
 oferta turistică autentică şi diferenţiată, multiplă în diversitatea să, condusă în special
de oamenii satului, care nu aduce prejudicii mediului.
 activitate economică complementară de exploataţie agricolă şi nicidecum alte
alternative
 nuu sunt necesare investiţii foarte puterinice în infrastructură
 Se evita zonele aglomerate montane sau litorale
Agroturismul este necesar să devină o componentă a ecoturismului şi tocmai de aceea
trebuie să respecte cele 10 principii pentru o dezvoltare durabilă a turismului, relevate în schema
de mai jos.
Figura nr. 1.6. Principii durabile ale turismului care trebuie respectate
Sursa: prelucrare proprie după Niculae Alecu (2006), Agroturism si Marketing Agroturistic,
Ed. Ceres, București, p. 77.
11
Țepelus Camelia Monica (2008), Recognition schemes in tourism—from ‘eco’ to ‘sustainability, pp. 99-107,
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814039779#.
16
Functiile, obiectivele strategice principale ale agroturismului fac referire la următoarele

aspecte principale12:
 reducerea și stoparea populatiei ruralede a migra spre mediul urban, dar și stimularea
unei părți a populației urbane de a reveni în mediul rural;
 să se asigure un nivel de trai dar ți civilizație în mediul rural ce poate fi comparat cu
cel din mediul urban, îna acest mod se contribuie la o stimulare a populației rurale de
a rămâne în mediul rural;
 valorificarea resurselor natural din zonele rurale, prin producerea de bunuri
agroalimentare, csi bunurilor nealimentare, artizanale, de o calitate înaltă și foarte
important pe piața turistică;
 valorificarea resurselor hidrologice pentru scopuri energetic, piscicole, ce realizează
pe cât posibil o autonomie a gospodariilor și localităților rurale;
 diversificarea ți folosirea microindustriilor pentru prelucrarea produselor agricole, a
diverselor industrii și a meșteșugurilor specifice dar și tradiționale a zonelor rurale;
 protectia mediului, renunțarea la surse și factori de poluare, pentru a se reuși o
conservare a condițiilor de viață mai sanatoase în zonele agroturistice.
În condițiile dezvoltării durabile a României, prin valorificarea superioară a resurselor
turistice se poate impune de altfel, ca in orice alt domeniu economic, că managementul este
foarte important. În acest mod se impune ao valorificare complex, eficientă în contextul
turismului intensiv, dar și o protejare, conservare a valorilor turistice,deoarece multe dintre ele
sunt epuizabile într-un viitor apropiat. Agroturismul reprezintă o activitate complexa, cu o scara
largă de cuprindere, punând în evidență un mecanism propriu pentru ciculația turistică din
mediul rural.
Compartimentul agroturismului trebuie să fie abordat, din punct de vedere conceptual, un
“pachet” de servicii economice, culturale, de agrement,ce sunt puse la dispoziția turiștilor, ca
apoi acesta să se desfășoare în cadrul natural, având investiții minime, condiții prin care se poate
proteja si conservare mediul ambiant. Activitățile trebuie să fie transpuse și în practică cu
ajutorul unui management funcțional, local, și global.
Privind nivelul regiunilor rurale trebuie să avem în vedere modul prin care se identifică
potențialul agroturistic sub aspectele sale, potențialul care trebuie să îmbine armonios factorii
naturali, spirituali și materiali, din punctul de vedere al gazdei, si al turistului.
Problematica managementului turistic si agroturistic din țara noastra este complex și
prezintă foarte multe particularități. Managementul agroturistic local identifică operatori locali
de turism, elaborarează proceduri de selecție, elaborează criterii de clasificare a unităților
agroturistice, crează rețeaua locală, elabează programul de marketing, de promovare și de
publicitate. Managementul global agroturistic se axează pe evoluția globală potențială a zonei,
atestarea zonei, formează operatori si crearea agentului local, identifică și testează agențiile
12
Mazilu Mirela (2005), Turismul – o relaţie privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing Online
– Vol.1, Nr. 4, http://www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/10.pdf.
17
agroturistice, cataloghează gospodariilor , realizează programul agroturistic, pregătește oferta

agroturistică.
Managementului global, are rolul de a reuni inițiativele individuale pentru racordarea
acestora la o rețea natională cât și internațională, pentru a asigura transpunerea în standarde ce
vor fi ușor accesibile pentru conducere, și pentru oferta agroturistică. Lansarea satului românesc
ca un produs turistic pe piata national cât și internatională este constituit dintr- un demers de
management care situează în centrul produsul si omul.
În ceea ce privește costurile pentru realizarea soluției nu se pot suporta cheltuieli foarte
mari, pentru că ea se bazează pe punerea în valoare a unor dotări deja existente în prima faza și
pentru amenajarea lor la standardul impus de criteriile pentru o clasificare si o catalogare
conformă.
Există o legătura între turismul rural şi agroturismul, agroturismul este o component a
turismului rural, practicându-se cu precădere în zonele care au o vocaţie agricolă diversificată,
fiind relative, impunându-se asigurarea celor necesare pentru trai prin forţe proprii, creând o
poziţei de monopol privind o producţie a anumitor produse alimentare ce sunt apreciate şi
solicitate13.
Evaluarea potentialului agroturistic se realizează prin prisma unei infrastructuri minime a
unui cadru construit, ce este integrat armonios în cadrul natural, și a posibilităților de a identifica
și a realiza programe de odihnă și de agrement, care vor aduce în prim-plan tradițiile și
meștesuguri care vor constitui elemente constituite de atracție pentru turiști.
13
Morris Joe, Bailey Alisson (2010), Rural and planning Management, Edward Elgar Publishing, Northampton.
18
CAPITOLUL II:
FUNDAMENTAREA ȘI ELABORAREA UNEI
INVESTIȚII ÎN AGROTURISM
2.1 Terminologia și introducerea în managementul

proiectelor europene
Apariția si dezvoltarea managementului a fost constituită de activitatea comunităților

umane. Managementul este considerat un proces de orientare a activităților umane, având ca și
scop realizarea unor obiective. Managementul este foarte important pentru țările în curs de
dezvoltare, deoarece acesta reușește sa aducă un bagaj de cunoștinte considerabil pentru formarea
unor manageri comtetenți. Philip W. Shap afirmă: ”Pentru ca aceste țări să progreseze în
libertate și demnitate umană, managementul trebuie să acționezeca principali catalizatori. Dacă
rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea lor se va baza numai pe experiență, ele vor fi
inevitabil împinse spre centralism excesiv, prin concentrarea decizilor în măinile celor câtorva
”planificatori” la nivel înalt, experimentați, pe care îl au și al căror număr nu poate fi ușor sporit.”
Fiind considerat ca și accepțiune de proces, profesorul Richard L. Daft consideră ca
atingerea anumitor obiective într-o manieră eficace si eficientă, ca urmare a planificării,
organizării, coordonării si controlul resurselor duc la definirea managementului.
A.M. Hitt, R.D. Middlemist și R.L Mathis aprecizează că managementul este reprezentat
de integrarea si coordonarea cât mai eficace și eficientă a resurselor având ca și scop atingerea
unor obiective organzitaționale14.
Putem spune că managementul este reprezentat de ansamblul unor activități, discipline,
metode ce îngloblează toate sarcinile conducerii, gestiunii, administrării dar și organizării
companiilor ce vizează că adoptând deciziile optime pentru proiectarea si reglarea unor procese
microeconomice antrenează întregul personal sa lucreze într-un mod cât mai profitabil, dar și
pentru a lucre într-un mod cât mai profitabil, să reușească să organizeze schimbări capabile ce
vor asigura un viitor foarte trainic dar și eficace pe planul economic și social.
14
Nica Panaite, Iftimescu Aurelian (2003), Management - Concepte și Aplicații, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași, p.
10.
19
Pentru a putea face o introducere în managementul proiectelor pentru început trebuie să

cunoastem terminologia și semnificația cuvantului ”proiect” provine din latinescul projectum al
vrebului proicere ce înseamna a arunca, ceva înainte, acesta este format din prefixul pro- ce
indice o actiune ce se va întampla în timp, acțiune următoare, plus rădăcina „iacere” ce are
semnificația de ”a arunca”. Rădăcina ce provine din latină semnifică o mișcare, o anumită
traictorie, o relație cu timpul și spațiul. Acest process implicăun punct de plecare ce estte utilizat
ca și o bază, de unde provine cineva ce se avântă spre atingerea unui anumit scop.
Existând mereu o confuzie între proces si proiect se redau definiții clare și concise pentru
eliminarea acestor confuzii, cum ar fi15:
 Procesul este reprezentat de activitățile zilnice ce se desfășoară intr-o firma, în timp
ce proiectul reprezintă activitățile din afara unor activității de rutină, din afara muncii
de rutină de zi cu zi. Dar să nu uităm ca, în anumite domenii (construcții, cercetarea
științifică, sau dezvoltarea de programe informatice), munca ce se desfașoară in
cadrul activităților de zi cu zi se face pe baza proiectelo. Proiectele sunt tot mai
diverse, în acest mod se face o definire dificilă.
 Proiectul este reprezentat de o întreprindere unicat, ce are un început și un sfarșit
clar .și au în vederea realizarea unor țeluri foarte bine stabilite, ce au ca și condiție
respectarea anumitor parametri ce se referă la costuri, termene dar și calitate.
Definițiile proiectelor ce au fost menționate mai sus, redau o serie de activități, ce definesc
și adaptează progresiv, activitățile și acțiunile ce au loc pe parcursul proiectelor. Acestea se
regăsesc, fie într-o măsură mai mare sau mai mică, în toate proiectele, neavând importanță
marimea lor. Aceste elemente ce sunt fundamentele sunt prezentate în schema de mai jos.
Figura nr. 2.1. Elementele fundamentale ale unui proiect (coordonate)

Sursa: prelucrare proprie după Neagu Cibela (2010), Managementul proiectelor, Ed.
Tritonic, București, p. 34.
 Unicitatea rezultatelor- au un caracter de noutate, ce implică ca produsul să aibe un
anumit grad ce este necunoscut, ce trebuie să fie caracterizat pentru oricare lucru ce
nu s-a mai făcut.
 Durata finită- a proiectelor au de la început date ce sunt foarte clare, și de asemenea
aceste date sunt clare și de sfârșit, sunt si elemenete organizatorice, ce au un caracter
temporar, deoarece sunt croite pentru a îndeplini anumite obiective ce au caracter
specific. Ca și exemplu:o echipă ce este realizată doar pentru durata proiectului,
15
Iațco Constantin, Brezuleanu Stejărel (2007), Managementul proiectelor, Ed. Tipografia Moldova, Iași, p. 7.
20
având și un buget alcătuit din resurse limitate dar și responsabilități manageriale ce

sunt angajate doar intr-un raport bine definit în corelație cu obiectivele proiectului.
 Prin mărimea unui proiect ni se prezintă costurile unui sale dar și masura costurilor.
Fiind un indicator ce apreciează utilitatea pentru care folosim managementul
proiectelor, este o caracteristică ce ține cont de o componentă temporal, pentru
necesarul de resurse umane dar în primul rând de componentele financiare pe întreaga
durată a proiectului
 Pentru gradul de inovare dar și complexitate a proiectelor se ține cont de o serie de
criterii. Aceste criterii sunt: mărimea proeictelor, noutatea sa, implicații de domeniul
social, dar și riscul de a atinge obicetivul proiectului. Un proiect este complex deși
unele criterii pot avea o valoare mai scăzută. În schimb cu cât un proiect are o
complexitate mai mare, cu atât în acest proiect trebuie sa existe o investiție mai mare.
Va exista o activitate de management mai complexa crescând costurile.
Odată ce se cunosc aceste caracteristici, va exista o oportunitate de a aborda diferit
proiectele, și în acest mod organizarea, dar și modul de conducere va fi diferită, în ceea ce
privește resursele materiale, umane din cadrul unui proiect și în funcție de specificitatea pe care
proiectul o are16.
Managementul proiectelor și programele europene - atunci când auzim de sintagma
managementului proiectelor, avem o tentință de a ne gândi la un proces formal ce se referă la
planificarea, organizarea, coordonarea, unor activități dar și controactivități specifice. Însă,
managementul proiectelor nu este considerat sa fiind un demers oficial și planificat, acesta poate
apărea și atunci cand o echipă decide sa deruleze și un proiect fără a utiliza neaparat un set oficial
de proceduri și documente si alte date.
Conceptul de management este definit ca proceduri, stiluri şi politici manageriale,
reguli, metode, dar şi alţi factori care contribuie la o bună desfăşurare a proiectelor.
Managementul proiectelor este un procesul de coordonare al unei echipe în procesele ce
planificară şi gestionează un număr ce este definit de anumite activităţi ce sunt intercondiţionate,
dar trebuiesc finalizate la termenele specifice.
La nivelul relațiilor cu stakeholderii, al optimizării costurilor dar și al eficientizării muncii
în echipă și asigurării învățăturii individuale, organizaționale este evidențiată utilitatea
managementului proiectelor. Dar astfel de rezultate nu apar în mod instantaneu, involuntar ci
necesită chiar și respectarea unui set de cinci principii fundamentale, schematizate în figura de
mai jos.
Pe larg, aceste principii fac referire la:
1. Definirea unui obiect unic: întreg proiectul trebuie să se vizeze spre îndeplinirea unui
scop pentru care acesta a fost conceput, și eforturile sale trebuiesc redirecționate spre rezolvarea
unei probleme identificate chiar din prima etapă a ciclului de viață. În acest fel se evită un
consum inutil de resurse dar se asigură și eficiența si eficacitatea proiectului vizat.
2. Al doilea principiu constă in alegerea unui manager de proiect, ce are anumite
cunoștinte si este responsabil pentru întreaga desfățurare a proiectului. Acest manager raspunde
16
Neagu Cibela (2010), Managementul proiectelor, Ed. Tritonic, București, p. 63.
21
pentru toate rezultatele obținute dar și indeplinirea lor la un animit nivel. Managerul de proiecte
poate împarți anumitor personae din grupul sau anumite sarcine, dar el este responsabil de
alegerea acelor personae si de modul în care se realizează acele sarcini. Delegarea sarcinilor si
membrilor trebuie realizată în scris. Deși se poate instala un anumit grad de autoritate in rândul
membrilor echipei, aceștia trebuie sa fie conștienți de responsabilitățile pe care le au și să fie sub
subordinea managerului de proiect.
Figura nr. 2.2. Principiile fundamentale în utilizarea managementului proiectelor

Sursa: Balogh Marton, Balogh Natalia (2014-2015), Managementul proiectelor, suport de curs,
Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Cluj, p. 16.
3. Divizarea structurală a proiectului se realizează pentru a pune în evidență valoarea
cunoștintelor fiecărui membru al echipei. Obiectivul general constă în fragmentarea obiectivelor
specifice ce vor fi îndeplinite prin acțiunea unor subproiecte, ansamblu de activități și
subactivități, ce se vor reuni printr-un grup de sarcini si acțiuni structurale.
4. Alocare resurselor pe obiective. Proiectele viseaza consumul unor resurse pentru a-și
îndeplini obiectivele. Distribuirea resurselor nu este haotica ci în funcție de complexitatea
activităților desfășurate dar și în funcție de natura lor.
5. Monitorizare, evaluarea si reevaluarea continuă a rezultatelor obținute. Se apelează la
acest principiu pentru a avea un control cât mai mare asupra tuturor activităților. Definirea
indicatorilor intermediari, ce pot fi măsurați la finalul fiecărei etape sau chiar la stadiul
proiectului tinând cont de baza rezultatelor obținute. În acest mod erorile mod fi găsite si
remediate sau înlăturate la costuri minime sau deloc.
Programele europene structurale si managementul lor. Definițiile managementului
proiectelor europene se bazează pe: timp, costuri, obiectiv(e), proces, calitate, scop, activităţi,
dirijat, resurse, unicitate, crearea unui produs sau serviciu unic. Managementul proiectelor este
definit și de Institutul de Management al Proiectelor ca punerea în aplicare a cunoştinţelor,
aptitudinilor, instrumentelor, tehnicilor specifice aptitudinilor, și instrumentelor ca activităţilor ce
sunt orientate spre proiecte, să fie atinse sau chiar depăşite toate aşteptările şi cerinţele
persoanelor ce sunt c implicate într-un proiect (stakeholders).
22
Prin urmare, proiectul este reprezentat de o intenţia de realizarea unui produs, serviciu și a
unei lucrări ce este unic printr-o idee de asemenea tot unică, idee ce este definită de un obiectiv
clar, fiind realizabil de activităţi ce sunt desfăşurate la termenele calendaristice specifice, în
condiţiile de calitate şi costuri, ce sunt foarte bine precizate precizate.
Relațiile cu Uniunea Europeană sunt o adevarată miză pentru România. Capacitatea de
absorbție a fondurilor europene trebuie sa crească de la an la an pentru a putea fi o țară cât mai
prosperă. Odată ce am aderat am devenit a transferurilor financiare ce sunt nerambursabile, și
sprijină dezvoltarea țării.
Sub acest aspect, relația cu UE este redată prin următoarele fonduri, relevate în schema de
mai jos.
Figura nr. 2.3. Fonduri europene

Sursa: prelucrare proprie după http://www.fonduri-ue.ro/.
Fondurile structurale sunt instrumente financiare ce acţioneazǎ pentru eliminarea
discrepanțelor economice şi sociale între regiuni, având ca și scop realizarea coeziunii economice
şi sociale.
2.2. Structura de finanțare și criteriile unei investiții
Pentru o reușită în domeniul investițiilor și prin accesarea fondurilor europene trebuie să

avem cunoștințe în domeniul ecomic al investițiilor, caracterisicile esențiale, modul în care
eleborăm un proiect, și eligibilitatea lor. În următoarele pagini vom realiza o scurtă prezentare a
ceea ce înseamnă ”Fundamentarea și elaborarea unui proiect de investiții”.
Proporțiile prin care întreprinderea își poate acoperi finanțarea proiectelor pot fi surse
diferite. Acestea sunt determinate de următoarele două elemente fundamentale, redate mai jos.
23
Figura nr. 2.4. Finanțarea unui proiect – surse

Sursa: prelucrare proprie după http://www.finantare.ro/ghid-privind-finantarile.
Dacă întreprinderea are acces nelimitat la fiecare sursă în parte, cea mai bună structură
pentru o finanțare eficientă a proiectelor este aceia prin care se poate realize un cost minim al
întreprinderii. În timp, dacă întreprinderea va dori să aibe costuri cât mai scăzute, va trebui sa
aibe diferite surse de finanțare, într-o ordine descrescătoare a costurilor ce determină investiția.
Sursa cea mai ieftină pentru finanțare intr-o piață financiară ce este considerată echilibrată,
este împrumutul. Această sursă de finanțare este și cea mai avantajoasă, în timp ce autofinanțarea
este considerată, ca fiind cea mai sigură si flexibilă sursă. Întreprinderile preferă să-și finanțeze
proiectele prin împrumut deoarece pot aduce un câștig prin suplimentar ce poate spori beneficiul
de distribuit și implicit, si anume dividentul. În acest mod întreprinderea se motivează pentru o
modalitate de a găsi o structură cat mai bună pentru sursele de finanțare.
Acest câștig este estimate prin ”efectul de levier”, ce se determină prin relația:
l=L(r-e)
D
L= = Rata îndatorării (D este datoria pe termen mediu sau lung, iar K este nivelul
K
capitalului permanent al întreperrinderii),
 r- este rata rentabilității economice a capitalului,
 e- costul remunerării împrumutului17
Modul de finanțare a proiectelor are consecințe asupra fluxurilor de fonduri pe care le are
întreperinderea. De aceea în structura de finanțare apar două categorii de proiecte, relevate în
schema de mai jos.
Figura nr. 2.5. Tipuri de proiecte de finanțare

Sursa: prelucrare proprie după http://europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm.
Proiectele realizate prin finanțare mixtă (internă si externă), ce combină rezervele de
autofinanțare cu fondurile împrumutate și fonduri ace sutn aduse de către acționari pentru
creșterea capitalului.
17
Zaiț Dumitru (2008), op. cit, p. 29.
24
Structura optimă de finanțare este stabilită prin analiza modificării costurilor capitalului în
raport cu rata îndatorării. În acest mod apar două situții:
 Atunci când costul capitalului propriu (kc) și costul datoriei (kd) au o tentință de a
crește doar după o anumită limită a ratei îndatorării. În acestă situație, creșterea
capitalui propriu dar și al datoriei, după o anumită perioadă de timp, este explicată
prin creșterea riscurilor financiare ce afectează întreperinderea.
 Cea de-a doua situație este în principal caracteristică întreprinderilor ce nu sunt cotate
la bursă. În această situație costul capitalului propriu scade, dar rata îndatorării va fi
adusă la un nivel ce este dat de costul mediu al capiatlului, ce este situat de obicei la
un nivel mai îndepărtat decât cel al întreprinderilor ce sunt cotate la bursă.
Criterii de alegere a proiectelor - Alegerea tuturor proiectelor de investiții are la bază
criterii ce sunt diferite, în funcție de natura lor și capacitatea celui ce investește.Criterile pot fi
grupate astfel, conform schemei de mai jos.
Figura nr. 2.6. Criterii de alegere a proiectelor

Sursa: prelucrare proprie după Guvernul României (2015), Programul Operaţional Capital Uman 2014-
2020, Metodologia de verificare, evaluare şi selecție a proiectelor, p. 6, ://www.fonduri-
ue.ro/posdru/images/doc2015/pocu_metodologie.pdf.
I. Criteriile contabile au un caracter relativ în ceea ce privește calitatea proiectelor dar o nu

tilizare foarte mare în utilizarea practică a acestora.
a) Încasarea specifică: este determinat de raportul încasărilor totale/anuale/brute/nete și
totalul investițiilor. Ca și formule de calcul pentru încarea specifică avem:
D
 Încasarea specifică brută

∑ Pt
1
I
D
 Încasarea specifică netă:

∑ Pt
1
−1
I
D
 Încasarea specifică brută anuală

∑ Pt 18
1
D∗I
b) Rata renatabilității investițiilor-randament contabil, sau coeficient al eficienței investiției,
aceasta este un raport între beneficiul contabil și valoarea investiției
18
Idem, p. 193.
25
Bc
r= 19
I
c) Termenul de recuperare (perioada): cel mai bun criteriu de alegere este atunci când
accentul cade pe lichiditate și trezorerie. Raționamentul pe care se bazează este elementar și
anume, cel mai bun proiect este considerat acela ce permite recuperarea cea mai rapidă a
investiției. Acesta este contituit din fluxurile de trezorerie și îm nici un caz din beneficiul
contabil. Trebuie să avem îm vedere, duma dintre amortizare și beneficiul contabil, sau chiar
impozitul ce este diminuat din rezultatul brut din exploatare (CF nt =Bbt −I mt =B CT + A zt ¿
Perioada de recuperare în formă implicită este dată de limita egalizării investiției ce este
avansată cu mărimea cumulată a cash-flow îmceânad încă din momentul în care este pus în
funcțiune:
T
I =∑ CF nt
1
Dacă egalitatea fluxurile anueale nete atunci: (CF ¿¿ N )¿ , termenul de recuperare este:
I
T=
CF N
I −V r 20
Dacă se estimează o valorea reziduală V r la sfârșitul perioadei avem: T =
CF n
Termenul de recuperare dse calculează prin o cumulare succesivă a unor beneficii anuale
brute ce sunt actualizate, încă din primul an de exploatare, până ce se acoperă integral investiția
totală actualizată.
II. Criterii economice
Cele mai cunoscute criterii sunt: valoarea netă actualizată (VNA), cheltuieli echivalnete
actualizate, rata internă de rentabilitate
a). Valoarea netă actualizată: ”valoare de capital” (Erich Schneider)
Dacă proiectul este realizat prin investitiile: I 1 , I 2 , … . I D, și generează plați și cheltuieli,
atunci în fiecare an de explaotare atunci:
d d
d−t −t
VAN=−∑ I t ( I −i) + ∑ ( Pt −Ct ) (1+i)
1 t
Dacă realizăm proiectul în decursul unui an și avem fluxuri ce sunt constante de cheltuieli
și încasări, atunci:
VAN=−I + CF( I −i)d−1/i+¿ (1+ I ) D
Criteriul VAN-este cel mai puternic criteriu pentru alegerea proiectelor
VAN
 venitul net actualizat la unleu investiții: van= 0
I
VAN
 venitul net mediu anual actualizat: van=
D
19
Ibidem, p. 196.
20
26
b). Rata internă de rentabilitate (RIR), depășește unele limite ale lui VAN. Se măsoară rata
rentabilității nete integrale a unui proiect. Apare ca nevelul rentabilității relative țn car einvestiția
apare ca fiind acoperită integral din toate beneficiile ce sunt realizate de proiect, dar la o limitp de
durată a vieții.
RIR poate să fie estimată ca o soluștie ”i” a ecuației:
D
CF
∑ i¿ ¿nt¿ ¿
t
c). Cheltuieli echivalente actualizate (CEA): VAN și RIR au valabilitate pentru acele
proiecte ce au ca și obiectiv realizarea unui profit, creștrea valorii unei frime și bineînțeles
îmbogățirea acționarilor. Dar există unele proiecte, de obicei sunt acele proiecte publice ce nu au
acest obiectiv. În acest sens sunt realizate criterii acceptabile ce au bineînțteles la bază
minimizarea efortului unui angajat. În acest mod cheltuielile sunt echivalente simple și cheltuieli
actualizate.
D
CE=∑ C t + I unde: CE=cheltuieli totale echilatente;
1
C t=cheltuieli de exploatare
I= valoarea de investiții necesare realizării proiectului
III. Criterii speciale
Obiectivele principale ale oricărui invstitor sunt minimizarea cheltuielilor și bineînțeles
maximizarea veniturilor. O formă de bază a acestui criteriu este:
Ie∗1
CE+
CRE: D , unde:
PE
 CE=Costul producției anuale exportate, 21
 Ie=Valoarea investiției aferente exportului
 Pe=prețul extern ce este obținut prin exportul din valută, aând ca și condiție franco
frontiera română sau FOB portului românesc de la încărcare
Rata rentabilității valuatare nete sau testul BRUNO, este considerat un criteriu foarte
important, pentru ordonarea lor în raport cu eficiența lor valutară.
Relația de calcul este:
d +D
∑ Ct +(1+t)
It −Pit
t
1
rvn= d +D
∑
n=1
( Pvt−Ivt
(1+i)
−Cvt
t )
Unde: Ct= cheltuieli de exploatare în anul t (lei)
 It= investițiile ce sunt realizate în anul t (lei)
 Pvt= încasările valutare din exportul realizat de proiect în anul t
 Ivt= investițiile necesare proiectului pentru anul t, finnd asigurate prin import
valuta
21
Idem, p. 203.
27
 Cvt= nivelul cheltuielilor de exploatere ce sunt acoperite prin importul valuatar în

anul t, pentru exploatarea proiectului.
În concluzie, după cum se poate observa în cele menționate, există diverse criterii prin care
se poate alegea cea mai bună variantă de proiect de investiții, care să asigure rezultate optime
pentru toți partenerii implicați.
2.3. Evaluare și eligibilitatea proiectelor
Evaluarea proiectelor se bazează pe parametri de eficență, estimarea valorilor (brute).

Valoarea investiției se stabilește în funcție de anumite elemente ce alcătuiessc realizarea
respectivului proiect. Acesta sunt calculate în funcție de construcție, echipamente ți lucrarile ce
trebuiesc executate.
Proiectele obișnuite se pot realiza cumparând echipamente cunoscute, relizarea unor
constrcuții. Aceste estimări sunt făcute pe baza prețurilor la care se mai adaugă și diverse
cheltuieli, precum cele de tansport, taxe vamale, peronalul și formarea sa, dar și cheltuielile
indirecte.
Pentru bunurile ce sunt noi, la care nu exită negociere se va realiza unele estimări prin
tehnici diferite. (costogramele sau diagramele de prețuri). Dacă anumite prețuri variază atunci
randamentele se realizează prin relația:
Ci m
Pi=Po( ) , unde:
Co
 Pi-Po preț de referintă.
 CO, Ci-randamentul bunurilor,
 m-elasticitatea în raport cu modificările randamentului.
Determinarea fondului de rulment, deși nu se recunoaște direct acesta va asigura o
exploatare mai bună a proiectului. Trebuie precizat că în etapa ce se evaluează proiectul acesta
trebuie determinat cu o precizie foarte mare. Un mod foarte simplu pentru al determina este acela
ce se bazează pe cifra de afaceri, dar atunci când condițiile de explatare sunt diferite se va
recalcula durata de viațpmedie a rotației, procedându-se apoi analog
Perioada de explaotare –durata de viață a proiectului este perioada prin care proiectul va
produce anumite efecte având o formă a fluxurilor reprezentate de încasări și plăți, cheltuieli,
beneficii. Există posibilitatea ca și rentabilitatea să fie influențată de marime proiectului.
Alegerea acestor durate de exploatare sunt făcute în funcție de rezistența tehnică la uzură,
intensitatea inovării, condițiile de exploatare, prevederile fiscale și posibilitățile comerciale si
financiare de înlocuire.Rezultatele generate de proiect reies din încasările și plățile efectuate, ce
sunt aferente producției.
Fluxurile anuale sunt considerate în doua ipostaze, relevate în figura de mai jos.
28
Figura nr. 2.7. Ipostazele fluxurilor anuale

Sursa: prelucrare proprie după Ghibuţiu Agnes (2010), Fluxurile de servicii, competitivitatea şi
integrarea în Uniunea Europeană, p. 15, http://oeconomica.org.ro/files/pdf/104.pdf .
Un alt criteriu pentru evaluarea proiectelor este cel generat de efectele fiscalității, ce
influențează investiția. Sunt alcătuite din taxe și anume:
 Taxa pe valoare adaugată;
 Impozitul pe beneficii;
 Taxe diverse, precum cele guvernamentale, regionale și locale;
 Subvenționarea și impozitarea specială.
Ultimul criteriu în alegerea proiectelor este incidența inflației, aceata poate să aibe o
influență foarte mare, atât asupra valoarii investiției cât și a perioadei de exploatare.
Eligibilitatea prezintă o sumedenie de condiții ce sunt impuse prin managementul
proiectelor, ce trebuiesc neaparat îndeplinite. Atâta timp cât proiectul îndeplinește criterii de
domeniu, tip, prorități și activități, acesta va fi eligibil. Recomandarea specialistilor este aceea ca
fiecare proiect să fie elaborat dar și executat fără ajutorul diverșilor intermediari precum:
 criteriul mărimii, vizează costurile totale ale proiectului;
 criteriul de durată va stabili durata în care se va executa proiectul. Este esențial ca
această durată să nu fie depățită;
 criteriul domeniilor de activitate va stabili care sunt domeniile prioritare;
 criteriul geografic va impune zonele în care acest proiect se va implementa;
Criteriul tipurilor de activități, se bazează pe programele ce pot finanța diverse activități dar
având ca și condiție îndeplinirea obiectivelor, dar ți respectarea diverselor prioprități22.
Etapele alegerii proiectelor - Atunci când se aleg proiectele de imvestiție se alege parctic
cele care sunt respinse și pentru o înțelegere mai amplă a ceea ce înseamnă etapele de alegere a
unui proiect voi realiza o schema după care explicarea ei.
22
Iațco Constantin, Brezuleanu Stejărel, op. cit., pp. 66-67.
29
Figura nr. 2.8. Etapele alegerii proiectului

Sursa: prelucrare proprie după Zaiț Dumitru (2008), Evaluarea și Gestiune investițiilor directe, Ed.
Sedcom Libris, Iași, p. 216.
a). Identificare idei de proiect uneori poate să apară chiar și spontan dar aceasta este
rareori întâmplătoare. Pentru a susține ideea unui proiect de finanțare ai nevoie de o forță
argumentativă foarte ridicată
Ca și punct de plecare este considerat analiza diagnostic a întreprinderii prin care se scot în
evidență:
 poziția și caracterul firmei;
 natura, dimensiunile activițății întreperinderi, calitatea;
 perspectivele evoluției;
 mediul economic.
b). Un al doilea as în alegerea etapelor proiectului, este studiul de fezabilitate ce este
reprezentat prin alegerea unor metode, dar și strategii pentru a ne da seama cât de realizabil poate
fi un proiect. Pentru a realiza un studiu de fezabilitate ca mai concret și corect managerul de
proiect ar trebui să-și răspundă la câteva întrebări precum:
 Specificațiile fincționale sunt îndeajuns de complete?
 Evaluarea factorilor metodologici ți tehnici este bună?
 Factorii politici, sociali sai ecologici au fost luați în considerare conform
metodologiei?
Studiu de fezabilitate va cuprinde:
 cadrul general;
 comercializarea produselor, piața internă și externă;
 tehnologia și tehnica;
 produse;
 situația economică;
 stretegia de dezvoltare.
Studiul este încheiat prin concluzii ce privesc aspectele economice, tehnice, organizatorice,
trăsăturile startegiei cît și impactul rezultatelor viitoare asupra intreperinderii.
c). Evaluarea proiectelor
30
Se bazează pe determinarea parametrilor de eficiență, estimarea valorilor brute pentru

exploatarea și realizarea operașiunilor. În categoria datelor brute se includ: fluxurile de numerar,
fluxurile financiare, diversele operațiuni, amortizarea împrumuturilor cât și durata de viață și
valoare reziduală.
d). Perioada de exploatare: mărimea acestei perioade de exploatare este determinată de
efectele dub forma unor fluxuri financiare, âncasări, cheltuieli, beneficii. Rentabilitatea
proiectului este deci influențată și prin mărimea acestei perioade.
Alegerea duratelor de exploatare este realizată cu o riguaore accesntuată și de asemenea
ținând cont de elemente precum:
 rezistența tehnică la uzură;
 intensitatea inovării tehnice;
 posibilitățile financiare și comerciale de înlocuire;
 condițiile de exploatare;
 prevederile de amortizare fiscale.
e). Rezultatele generate de proiect :sunt determinate de plățtile aferente realizării
producției cât și de încasările efectuate. Se ține cont de natura dar ți de nivelul fiecărui categoriei
de fluxuri, de producția realizată.
Efectele fiscalității: influențează investiția prin consecințele ce le aduce cu rpivire la
valoare investiției, fluxurilor de exploatare. Rezultatele economice vor fi afectate prin plotica de
fiscalitate prin:
 taxa pe valoare adaugată;
 impozitul pe beneficii;
 subvenționare ți impozitare specială;
 incidența inflației
f). Punerea în operă a proiectului
Între momentele identificarii ideii de proiect și alegerii variantei apare o perioadă de timp în
care prețurile, structurile, metodele de administrație și gestiune pot suferi modificări.
 responsabilul realizării proiectului va trebui să țină cont de:
 sursele de finanțare ce sunt necesare;
 personalitatea juridică cât și apartenența națională a contribuabililor;
 dispozițiile legale și administrative;
 avantaje ce pot fi obținute cu ajutorul guvernului
 gestiunea proiectului, structura întreprinderii, formarea peronalului, rapotul centalizat
al responsabilităților.
Pentru a se realiza proiectul trebuie să se stabilească grafice de ețalonare, pentru a putrea
assigura încadrarea cheltuielilor stabilite inițial
g). Exploatarea și controlul proiectelor
Daca asigurarea cu factori de producție și desfacerea asigurată este normală, atunci
explatarea proiectului nu ar trebui sa ridice probleme.Această etapă vadepinde de modul în care
au fost făcute realizarea ți pregătirea proiectelor.
31
Alegerea investițiilor este o succesiune de opțiuni, care apar diferite ca natură cu care
investitorul se confruntă pe întreaga durată a proiectului. Pentru o reușită în investițiile turistice
trebuie să ținem cont de criteriile de mai sus, deoarece după cum spun și specialițti potențial
turistic în țara noastră există23.
Există puține metode pentru măsurarea succesului și a rentabilității investitiilor în domeniu
turismului, din cauza modului semi-informale a activităților, promovării, marketingului slab,
ceea ce face dificil pentru intreprinzatorii / operatorii să poată ajunge pe piața, să-și dezvolte
afacerile într-un mod corespunzător. Cu un marketing adecvat cu ajutorul unor tipuri de sprijin
coordonat, produsele care sunt unicate pentru turismului românesc vor putea să aibe un potential
important, deoarece există diversitate și atracție24.
În concluzie, turismul rural si agro-turismul sunt activitati generatoare de venituri
alternative, ceea ce oferă posibilități de a dezvolta a spatiului. Este necesar un proces de
modernizare, dezvoltare dar și inovare pentru turismul românesc, precum și de creare de servicii
turistice moderne si competitive.
CAPITOLUL III:
STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL
INVESTIȚIONAL TURISTIC ÎN COMUNA
GRECI, JUDEȚUL TULCEA
Dacă până acum am tratat elemente precum investiții, turism si management, inclusiv
managemantul proiectelor, la modul general, în continuarea acestui capitol vom realiza o
prezentare a zonei în care dorim să implementăm acest proiect, și anume în Munții Măcinului.
Pensiunea se va situa în comuna Greci, judetul Tulcea, iar pentru început voi face o scurtă
prezentare Munților Măcinului, mai exact a Vf. Greci la poalele căruia va fi construită pensiunea.
ABREVIERI
AER- Asociaţia de Ecoturism din România
APL- Administraţii Publice Locale
PNMM-Parcul Naţional Munţii Măcinului
23
Zaiț Dumitru (2008), op. cit., pp. 216-231.
24
Euractiv, Turismul romanesc - intre potentialul local si sansa fondurilor europene, 21 aprilie 2008,
http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_13251/Turismul-romanesc-intre-
potentialul-local-si-sansa-fondurilor-europene.html, accesat la 16.05.2015.
32
3.1. Potențialul turistic al comunei Greci
Aspecte sociale și istorice ale zonei

Judeţul Tulcea, pe ansamblu, este caracterizat de cea mai mare densitate de entii la nivelul
ţării. Acest lucru este datorat în mare parte unor factori geografici: localizarea într-o zonă cu o
străveche locuire autohtonă, la care se adaugă un întreg mozaic etnic venit o dată cu primele
colonii greceşti, continuând cu perioada marilor migraţii, până la zona de „graniţă” a unor marii
foste Imperii, precum Imperiul Otoman şi Imperiul Rus.
Dintr-o populaţie de 256.492 locuitori la nivelul judeţului Tulcea (recensământ 2002,
conform INSSE), localităţile din jurul PNMM au o populaţie de 39.218 locuitori (conform
studiului socio-demografic realizat de Dr. Brandon Anthony şi Dragoş Moldovan, ian. 2008).
Graficul de mai jos ne indică ponderea naționalităților care trăiesc în acest județ în prezent.
Figura nr. 3.1. Structura naționalităților existente în județul Tulcea, 2015

Sursa: prelucrare după datele de la Direcţia Judeţeana de Statistică Tulcea, www.tulcea.insse.ro.
Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între munţii ţării, fiind cei mai vechi munţi din
România, interesul cercetătorilor fiind orientat, datorită numeroaselor vestigii istorice, către
săpăturile arheologice, dar în egală măsură şi către cercetarea stiinţifică a vastului tezaur natural
existent aici – geologic, botanic, zoologi.
Potenţialul natural de care dispune în prezent, face Parcul Naţional Munţii Măcinului
accesibil unei game largi de turişti interesaţi de drumeţii în natură, peisaje, flora, faună
caracteristice parcului, studii şi documentare.
Pe diferitele etaje de vegetaţie, între 7 şi 467 m - Vf. Ţuţuiatu, vom întâlni peisaje unice de
stepă la baza versanţilor, urmate de păduri cu gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos
ajungându-se la tufişuri pe culmi şi stâncării, apoi pajişti de stepă cu aspect de gol alpin.
33
Pe teritoriul parcului există una din cele mai vechi, interesante şi cunoscute rezervaţii din
ţara noastră – Rezervaţia Naturală Valea Fagilor. Aceasta se remarcă prin prezenţa unică şi
viguroasă a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental
şi a florei de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea25.
Cursurile de apă aparţin grupei de râuri dobrogene, fiind râuri scurte, cu debit oscilant şi
alimentare pluvială în principal. Cu toate acestea, traversarea acestora prin zone cu structură
geologică deosebită a creat forme spectaculoase, precum mici canioane şi cascade.
Satul a fost întemeiat de catre români şi este menţionat pentru prima dată sub numele de
Greci în harta statistică austriacă din 1790. În localitate au venit la sfârştitul sec. XIX colonişti
italieni care se ocupau cu exploatarea pietrei din muntele Iacob. Potrivit Primariei comunei Greci,
localitatea a fost intemeiata de romani si a fost mentionata pentru prima data in harta statistica
austriaca din anul 1790 sub forma de Greczj, iar pentru ca majoritatea locuitorilor se ocupa cu
gradinaritul, in actele de proprietate turcesti asezarea a mai fost denumita si Saganlic, ceea ce
inseamna "ceparie"26.
Cei mai multi localnici sunt încă implicaţi în activităţile de extracţie a granitului,
prelucrarea granitului fiind o meserie transmisă din generaţie în generaţie. Economia este
deasemenea bazată pe agricultură şi industrie (funcţionează două fabrici de confecţii cu capital
italian), cea mai mare fabrică de cofetărie și panificație din Dobrogea se află în această comună,
ridicând nivelul de tari al comunei în ultimii 5 ani, deoarece aici lucrează mai bine de o treime
din populație dar și din satele apropiate.
PNMM nu este în acest moment o destinaţie turistică bine cunoscută şi există o structură
turistică prea puţin dezvoltată în şi în jurul rezervaţiei. Este situată la doar 80-100 Km de la zona
turistică stabilită, care atrage zeci de mii de vizitatori anual- Delta Dunării.
Traseele sunt echipate după cum urmează: În Parcul Naţional Munţii Măcinului, au fost
înfiinţate 6 trasee turistice, aprobate de Consiliul Judeţean Tulcea şi Academia Română, un traseu
tematic, un traseu pentru practicarea turismului ecvestru şi trasee de cicloturism.
Traseele turistice din zona sunt:
 Culmea Pricopanului;
 Ţuţuiatu;
 Greci - Dealul cu Drum;
 Cozluk – Valea Plopilor;
 Valea Vinului;
 Varful Crapcea;
 Traseu thematic;
 Traseu turism ecvestru;
 Trasee cicloturism.
La intrarea şi la ieşirea de pe trasee: panouri cu informaţii despre trasee, harta traseelor şi
regulamentul de vizitare în limba română şi engleză; coşuri de gunoi.
Popasuri: mese de lemn şi scaune (15 – 18 locuri).
http://www.parcmacin.ro/acasa, accesat la 05.04.2015.
25
26
Blumer Andrei, Iacobaş Paul (2009), Strategia de Management al Vizitatorilor în Parcul Naţional Munţii
Măcinului , www.parcmacin.ro, accesat la 26.05.2015.
34
Locurile de campare: mese de lemn şi scaune (15 – 18 locuri); coşuri de gunoi; toalete
ecologice; vatră de foc; surse de apă, amenajate; delimitarea zonei de campare cu ostreţe sau
marcare cu pietre.
Există și numeroase atracții turistice în aceste zoner, prezentate în tabelul următorr.
Tabelul nr. 3.1. Atracții principale priviind zona muntoasă și atrațiile cultural
Denumirea ariei Numar Denumire atracție culturală Numar

zonă vizitatori pe vizitatori pe an
an (estimare*)
Chervant Priopcea 300 Bazilica paleo-creştină satul
Niculiţel, Tulcea 4000
Cocosu 3500 Biserica sfântă Atanasie, sat Niculițel 100
Dealul Sarica 300 Mănăstirea Saon 8000
Carasan Teke 300 Mănăstirea Celic Dere 100000
Edirlen 300 Mănastirea Cocoș 100000
Dealul Bujorului 500 Cetatea romano Bizantină 200
Vârful Secaru 500 Cetatea romani Aegyssuss 5000
Valea Ostrovului 300 Cetatea traco Getică Trosmis 250
Dealul 300 Cetatea Arrubium 500

Ghiunghiurmez
Din tabelul de mai sus, rezultă ca anual în zona parcului PNMM sunt în jur de 48950
Obiectivele strategice ale comunei Greci pentru dezvoltarea agroturismului

Strategiile de management pentru dezvoltarea turismului în această zona au început cu mult
timp în urmă, autoritățile locale au realizat ce potențial turistic există și au început să
implementeze tot mai multe proiecte ce vor atrage turiști pe termen lung. Primul pas a fost
înființarea Parcului Național Munții Măcinului.
Prima propunere de instituire a Parcului Național Munții Măcinului a fost făcută în anul
1998, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate). În
anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor
biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora),
urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Aria protejată se află în administrarea
Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva.. După care au urmat tot mai multe proiecte precum: cel
35
mai mare centru de informare turistica din Romania 27. Centrul de informare turistică va avea o
suprafata de 1.158, având ca și scop punerea la dizpoziția turiștilor informații nu doar despre cei
mai vechi munți din România dar și despre bioregiunea stepică, spațiile ce vor fi amenajate vor fi
prezentate online, cu speciile ce sunt protejate internațional, tradițiile și obiceiurile locuitorilor ce
se află în aria protejată. Un alt pas a fost construirea pieței agroturistice. Una dintre cele mai mari
piețe din zonă în care locuitorii comunei își vând produsele autentice.
Introducerea turismului intensiv poate avea un nou impact în anumite zone. Acesta trebuie
monitorizat , evaluat dar dacă este necesar, pot fi introduse modificări în planul turistic. O mare
atenţie trebuie acordată menţinerii unicităţii şi vizibilităţii peisajului parcului, întrucât se
presupune pătrunderea pe scară largă a dezvoltărilor nedorite cum ar fi extinderea carierelor sau
construcţie de linii electrice de la generatoarele eoliene etc. Situaţia carirelor de granit a fost
negociată până în prezent prin negocieri şi compromisuri. Se impune monitorizarea continuă
pentru a n asigura că deţinătorii concesiunilor respectă termenii autorizărilor.
Este necesară o atenţie specială în vederea păstrării zonelor ecologice şi mixte în jurul
parcului în scopul menţinerii populaţiei de rozătoare şi păsări mici care susţin importante
populaţii de răpitoare. Aceasta va necesita continuarea eforturilor de a încuraja agricultura
ecologică şi extensivă (ca alternativă la cea intensivă) ca formă de cultivare.
Autoritățile doresc să încurajeze şi acolo unde este posibil să susţină, obiceiurile
tradiţionale care pot contribui la protejarea parcului, să continue folosirea resurselor anturale
durabile, să păstreze peisajul cultural tradiţional şi să ajute la dezvoltarea intreprinderilor noi
favorabile mediului şi să promoveze zona ca destinaţie turistică28.
Totuși, nivelul scăzut de investiţii pe plan local şi slaba dezvoltare economică (existenţa în
imediata apropriere a unor zone mai „atractive” sau cel puţin mai promovate, pentru investitori:
Delta Dunării şi litoralul Mării Negre), constituie o piedică pentru implementarea eficientă a unei
strategii de conştientizare a potențialului turistic.
3.2. Descrierea proiectului
27
Blumer Andrei, Iacobaş Paul, op. cit, p. 12.
28
Buletinele informative editate de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (2006-2008) în cadrul
proiectului “Consolidarea sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practici de
administrare a ariilor protejate şi a teritoriilor învecinate, în Parcul Naţional Munţii Măcinului.
36
Ideea de proiect - La un nivel macro oportunitatea proiectului este dată de o creștere

continuă a numărului de turiști ,fiind amplificat crearea parcului PNMM, de aderarea țării
noastre în Uniunea Europeană ce a dus la opotunitatea de a deschide o noua piață de desfacere a
produselor turistice tradiționale românești . Dacă combinăm creșterea numărului de turiști cu
potențialul touristic al comunei Greci, județul Tulcea ce este extrem de ridicat, cu o promovare
foarte intensă regiuni pe plan intern cât și internațional vor rezulta tipuri de activități ce sunt
eligibile pentru accesarea unei astfel de măsuri.
La nivelul local oportunitatea este intensificată din cauza lipsei de structure turistice de
cazare care să aibe un grad ridicat de comfort să ofere servicii turistice cât mai diverse, servicii
de alimentație , servicii de agrement si recreere , dar si datorită pozitiei geografice a zonei
turistice oferă un avantaj ridicat față de localitățile din jur.
REZUMATUL PROIECTULUI
SC. LA IANCU. SRL este pesoană juridică română, având formă de societate cu
răspundere limitată, care îşi are sediul în comuna Greci, judetul Tulcea, strada Bradului nr 8.
În conformitate cu normele de clasificare prevăzute in legislaţia naţionala in vigoare si
anume Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului Nr.1051/03.03.2011 privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism. Astfel, nivelul de
confort si calitatea serviciilor obiectivului propus prin proiect vor fi la standardul de calitate
pentru 3 margarete.
Pensiunea va avea o capacitate de 16 camere duble pentru persoane, între care 5 camere
vor fi prevăzute cu mobilier si design pentru copii între 0-5 ani, și 1 camera de 1 loc pentru
persoanele cu dizabilităţi.
Prin proiect vor fi realizate si investiţii de producere a energiei din surse regenerabile
utilizate in scopul desfăşurării activităţii turistice. În acest scop vor fi montate instalaţii de
panouri solare ce au rolul de reducere a consumului de energie pentru asigurarea apei calde si
încălzire. Energia solara, regenerabila (inepuizabila), captată prin intermediul panourilor solare
montate pe acoperiş, va asigura încălzirea apei calde menajere si va diminua consumul de
biocombustibil solid folosit la centrala termica atât pentru producerea apei calde menajere cat si
pentru încălzirea spatiilor. În acest scop prin prezentul proiect se prevede montajul unui sistem
(instalaţii) de panouri solare care prin intermediul boilerului cu serpentina dubla de 1000 l va
reduce consumul de combustibil solid (lemn), folosit la centrala termica.
Costurile generate de instalarea panourilor solare si a instalaţiei de automatizare a
funcţionarii acestora in tandem cu centrala termica, se vor recupera in timp prin reducerea
consumului de combustibil.
Produsul este reprezentat de condițiile de cazare, ce sunt la cel mai înalt nivel pentru tipul
de turism pe care ne axăm. Camerele fiind dotate cu mobilier din lemn conexiune wi-fi, Tv, baie
proprie, apa caldă curenta. Produsul include serviciile oferite de ghizi locali ce pun la dispoziție
mijloace specifice locului (tradiționale) de trasnport. Aceștia vor ghida turiștii in drumetii sau
vizitarea zonei, se vor ocupa și de confortul turiștilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, cioplit în
piatră etc.)
Pensiunea va oferi 3 tipuri de servicii principale, relevate în schema de mai jos.
37
Figura nr. 3.2. Serviciile principale oferite de pensiunea “La Iancu”

Sursa: prelucrare proprie după planul proiectului de fezabilitate.
 Servicii utile: servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate;
 Servicii de completare a confortului: închirieri (aparate radio,atv-uri, paturi
suplimentare)
 Servicii de agrement: spații amenajate pentru cei copii,servicii sportive (inchiriere
de biciclete, , organizarea de excursii călare, cursuri de echitație amenajarea unor
zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal,
minigolf etc.); drumetii și activitati in aer liber, diverse alte servicii (piscina, sauna,
sala de fitness).
Structura de primire turistica cu funcţiune de alimentaţie publica, respectiv Restaurant de

tip pensiune***
Un plus în ceea ce privește accesarea proiectului „CONSTRUIRE PENSIUNE

TURISTICĂ ÎN COMUNA GRECI, JUDEŢUL TULCEA” este constituit din faptul că este
prima pensiune agroturistică din PMNM, ce are are servicii nu doar de cazare simple ci specifice
zonei, cu mâncare tradițională, obiceiuri ți tradiții dar și faptul că are camere și dotări speciale
pentru copiii de la 0 la 5 ani, aici se includ serviiciile de masă, scaune speciale, bucătărie dotată
cu blendere, mixere, pentru ca mamicile să aibe posibilitatea de pregătire a mesei conforme cu
progrmul celor mici. Servicii de dormit, paturile celor mici și pregătirea camerelor fiind conforme
legislației în vigoare și preferințele copiiilor și părinților.
Pe lângă aceste atuuri zona de agrement își propune să organizeze evenimente private
precum zile de naștere, botezuri, petreceri private, team-buldinguri, dar și nunți restrânse în
primul an de activitate.
Amplasat in incinta pensiunii, cu un nivel de confort şi calitatea serviciilor propuse de 3
stele, in conformitate cu normele de clasificare prevăzute in legislaţia naţionala in vigoare si
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism.
Destinat atât clienţilor pensiunii cât si publicului din exterior, Restaurantul tip pensiune
este dimensionat pentru cca. 145 de locuri (minim 1,30 mp/consumator).
38
Pentru realizarea investiţiei societatea solicita sprijin financiar nerambursabil prin

solicitarea in cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurala finanţat de Uniunea
Europeana si Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala
a unui ajutor financiar nerambursabil, Axa III- Îmbunătăţirea calităţii vieţii in zonele
rurale si diversificarea economiei rurale, Măsura 313 – ,,Încurajarea activităţilor turistice”.
Pentru a desfășura aceste activităţi SC LA IANCU SRL doreşte să obţină un credit în
valoare 1.000.000 de euro ceea ce va permite punerea în funcţiune a agropensiunii.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiţii se află în intravilanul judeţul Tulcea,
comuna Greci, strada Bradului, nr 8.
Obiectivele programului și beneficiarii investiției
Turismul a devenit unul dintre sectoarele majore ale economiei mondiale si una dintre
componentele importante ale comerţului internaţional. În tara noastră se constata o creştere a
turismului la nivel naţional, turiştii vor sa se recreeze, sa facă sport, sa abia parte de aventura, Să
se informeze referitor la istoria, cultura si mediul înconjurător al zonei pe care o vizitează.
Turismul de aventura, ca si alte forme de turism (cultural, ecologic, balnear, religios) se dezvolta
rapid. Ecoturismul a devenit de asemenea foarte popular. Mulţi turişti căuta destinaţii si produse
turistice noi, sunt sensibilizaţi de mediul înconjurător si vor sa vadă zone bine organizate,
neafectate de probleme de mediu sau de probleme sociale.
În cadrul Parcului Naţional Munţii Măcinului este protejată singura zonă din Europa în care
ecosistemele caracteristice stepei pontico-sarmatice, pădurilor submediteraneene şi balcanice,
împreună cu numeroasele specii ameninţate cu dispariţia, se dezvoltă în cadrul unor munţi
hercinici, cei mai vechi din România şi unii dintre primii formaţi pe continent. În comparaţie cu
celelalte parcuri naţionale din Carpaţi, Munţii Măcinului sunt situaţi la cea mai joasă altitudine,
într-o poziţie biogeografică unică, de interferenţă a speciilor asiatice cu cele mediteraneene,
central-europene.
Obiectivul general al proiectului
Desfaşurarea unei activităţi lucrative în turism, respectiv agroturism, în localitatea Greci,
judetul Tulcea, prin finalizarea construcţiei din proiect, amenajarea și utilarea pensiunii conforma
cu legistația în vigoare.
Obiectivul generalal proiectului este foarte relevant pentru Regiunea de dezvoltare nord
este a Dobrogei, dar și pentru judetul Tulcea în particular, dar mai ales în dezvoltarea comunei
Greci din punct de vedere economic, deoarece acest proiect vine în întâmpinare cu obiective
specifice ale stategiei de dezvoltare a economiei, si anume:
 crearea locurilor de muncă, conforme cu studiile tinerilor din localitate și din
împrejurul Cresterea atractivităților regionale, dezvoltarea durabil a acestei regiuni
prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonei dar mai ales a potențialului
turistic.
 creste competitivitatea regiunii, sprijinind întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii
dar si calificarea resurselor umane.
Obiectivele specifice :
39
 Cresterea nivelului de trai și a cifrei de afaceri, precum și puterea de cumparare a

locuitorilor din comuna. În acest mod și alte îmtreprinzători se mod dezvolta și
prospera
 Se pune în valoare potentialului turistic al acestei localități; fiind reflectat prin
activitatea de publicitate și estimarea de noi clienți
 Crește calitatea turistică a zonei.
Potențialii beneficiari ai proiectului sunt de două tipuri, după cum poate fi observat în
figura de mai jos.
Figura nr. 3.3. Tipuri de beneficiari ai proiectului propus

Sursa: prelucrare proprie după datele din studiul proiectului.
Beneficiarii direcți sunt:
 persoane ce vor fi angajate prin accesarea proiectului;
 potențialii clienți ai societăți comerciale;
 furnizorii de echipamente, materii prime;
 societatea ce va asigura construcția pensiunii.
Beneficiari indirecți fac referire la:
 persoanele fizice ce doresc să-si petreacă timpul liber în cadrul unei persoane
agroturistice, familiști însoțiți de copii;
 persoane ce practică un turism de recreere la sfârșit de săptămână, venite din orașe
apropiat;
 firmele ce doresc să organizeze conferințe, team-buldinguri, traininguri, departe de
agitația din oraș;
 potențiali clienți ce doresc să organizeze diverse evenimente private precum, zile de
naștere, botezuri, nunți;
 persoane ce vin pentru zona de agrement dar și pentru drumețiile munților.
Așadar, prin primsa beneficiarilor săi și a ideii promovate, proiectul prezentat poate fi unul
viabil și util tuturor partenerilor implicați.
3.3. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI
40
Denumirea investiţiei: Denumirea proiectului de investiţii propus este

„CONSTRUIRE AGROPENSIUNE TURISTICĂ ÎN COMUNA GRECI, JUDEŢUL
TULCEA”.
Date generale ale solicitantului S.C. LA IANCU S.R.L. sunt relevate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3.2. Datele de identificare ale S.C. La Iancu S.R.L.

Sediul social: Comuna Greci, județul
Tulcea, strada Bradului nr 8
Telefon / Fax : 0755827374
Adresa de email florina_fs@yahoo.com
Sursa: prelucrare proprie după datele din proiect.
Obiectele de activitate ale pensiunii cuprind:

 Activitatea principală: Cod CAEN 5520 – Facilităţi de cazare pentru vacante si
perioade de scurta durata
 Activitate secundară:
 Cod CAEN 9329 – Alte activităţi recreative si distractive, sa.
 Cod CAEN 5610 – Restaurante
Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje si echipamente, animale, etc, conform
tabelului de mai jos.
Tabelul nr. 3.3. Mijloacele fixe aflate în patrimoniul solicitantului

Denumire mijloc fix Valoare netă la data
întocmirii ultimului bilanţ Bucăți
-RON-
1. CLADIRI TOTAL
1.1. - -
1.n. - -
2.UTILAJE TOTAL - -
2.1. - -
2.n. - -
3.ANIMALE - -
3.1. - -
3.n. -- --
4.ALTELE – detaliaţi - -
TOTAL Nu este cazul -

Sursa: prelucrare date din proiect.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiţii se afla in intravilanul comunei

Greci , in Tarlaua 7, Parcela 59, judeţul Tulcea, teren ce face parte din domeniul public al
41
comunei Luncaviţa, aflat in folosinţa S.C. LA IANCU.S.R.L conform Contractului – vezi tabelul
de mai jos.
Tabelul nr. 3.4. Terenurile din patrimoniul S.C. La Iancu S.R.L.
TERENURI
Amplasare Suprafaţa totala Valoarea Regim juridic
Judeţ/Localitate (mp)/ Categoria de contabila
folosinţa - RON-
Comuna GRECI, 10.000 mp (teren - folosinţa
judeţul Tulcea arabil)
Sursa
: prelucrare date proiect.
Piața de aprovizionare - Potenţialii furnizorii ai societăţiiSC. LA IANCU S.R.L vor fi pe

de o parte agenţii economici reprezentaţi de firme private din domenii de activitate altele decât
turismul, respectiv producţie, comerţ, iar pe de alta parte vor fi producătorii individuali de
produse, in special producătorii din sfera produselor ecologice.
Potențialii furnizori sunt următorii:
a). OTI TRADING S.R.L - Str. Drumul intre Tarlale nr. 42, sector 3, Bucureşti
 Obiecte sanitare de igienă corporală pentru clienţi
 Obiecte sanitare de curăţenie a spaţiilor de cazare
 Valoarea aproximativă 217.900 (55%)
b). MAX COLOR S.R.L - Str. GV Bibescu nr.3, Bucureşti
 Obiecte de inventar şi articole necesare pentru activitatea de cazare:
 Valoarea aproximativă: 99.084 Ron (25%)
Activitatea pensiunii impune aprovizionarea periodică cu materiale consumabile de unică
folosinţă sau de folosinţa îndelungată. Acestea sunt:
 obiecte sanitare de igienă corporală pentru clienţi (folosite la toaletă: pliculeţe de
şampon, gel de dus, săpun, hârtie igienică, etc.);
 obiecte sanitare de curăţenie a spaţiilor de cazare (detergenţi de geamuri, detergenţi
pentru curăţenie mobilier, odorizante de cameră, etc.);
 obiecte de inventar şi articole necesare pentru activitatea de cazare (lenjerie de pat,
pături, perdele, becuri, feţe de masă, etc.);
 obiecte de inventar pentru mai multe cicluri de exploatare (mobilier, de cameră).
Clienții - formează cea mai importantă componentă a micromediului unei societăţi cu
activitate de turism. De altfel, cunoaşterea evoluţiei nevoilor, cerinţelor, exigentelor si
comportamentului de cumpărare si de consum a clientelei turistice - obiectiv major al cercetărilor
de marketing - este esenţiala in procesul fundamentării politicii de piaţa a unei societăţi de turism,
deci implicit si ai SC. LA IANCU S.R.L
După modul de manifestare in raport cu oferta turistica, clienţii cărora li se va adresa
societatea vor fi:
42
 consumatori individuali de produse si servicii turistice - tineri, adulţi si pensionari

 agenţi economici distribuitori – care cumpăra si revând o anumita oferta turistica
 agenţi economici publici si privaţi – care recurg la oferta turistica pentru realizarea
unor obiective economice si sociale proprii, recompense pentru salariaţii cu
performante deosebite, acoperirea cheltuielilor pentru calatorii de afaceri
 clientela internaţionala
Pentru toţi aceştia, SC. LA IANCU S.R.L va proiecta facilităţi si servicii speciale,
indiferent de sezon, ce au la baza natura si viata sălbatica, aşezările istorice, zonele culturale etc.
Strategia de marketing
Specialiştii in domeniul marketingului atrag atenţia tot mai mult la faptul ca, intr-o
economie concurenţiala, succesul unei afaceri nu poate fi garantat daca managerii firmelor nu au
o viziune integratoare de marketing si mai ales nu au o viziune orientata spre piaţa. Fără aceasta
“conştiinţă a pieţei si produsului” va fi din ce in ce mai greu, daca nu chiar imposibil, de a
supravieţui intr-un mediu competitiv din ce in ce mai dinamic. Piaţa concurenţiala este o
provocare care solicita agenţilor economici o atitudine, un comportament proactiv, menit sa le
asigure obţinerea unor poziţii avantajoase in cadrul unui anumit domeniu de activitate. Aceasta
poziţie competitiva poate fi obţinuta doar prin aplicarea unor strategii de marketing competitive
care presupun existenta unor competente in domeniul marketingului bazate pe o orientare
strategica. In literatura de specialitate este utilizat frecvent termenul de strategii competitive sau
strategii competiţionale care, in opinia unor autori, este sinonim cu orientarea strategica.
Strategia de marketing este alcătuita din politici si tactici si are 5 zone, relevate în schema
de mai jos.
Figura nr. 3.4. Cele 5 zone ale strategiei de marketing a S.C. LA IANCU S.R.L.
Sursa: prelucrare informații proiect.
Pentru asigurerea succesului acestei investiţii managerul societăţii au ales ca strategie de
marketing mixul de marketing – raportat la cele patru instrumente produs, preţ, distribuţie,
promovare, dar cu preponderenta către politica de produs.
Mixul de marketing este folosit de managerul societăţii pe următoarele politici si strategii,
descoperite în figura următoare.
43
Figura nr. 3.5. Strategii de marketing utilizate în proiect

Sursa: prelucrare proprie după
http://www.precisemarketing.ro/index.php/ro/component/content/article/81-romanian/143-strategii-de-
marketing.
Pe larg, aceste strategii fac referire la:
 strategia selectiva, in ceea ce priveşte publicul vizat, concentrându-se pe segmentul
de clienţi care doresc servicii de trei stele, care sa permită asigurarea unui confort
concurenţial pe o piaţa in plina dezvoltare;
 strategia diferenţiata, in ceea ce priveşte poziţionarea in raport cu concurenţii, care,
chiar daca presupune eforturi financiare considerabile in realizarea investiţiei, sa
asigure societăţii o siguranţa si stabilitate la nivelul gradului de ocupare;
 strategia suportului flexibil, in ceea ce priveşte suportul logistic, care urmăreşte, prin
complexul de activităţi si funcţiuni complementare oferite sa se plieze pe nevoile si
pretenţiile targhetului de consumatori vizaţi:
 strategia de servicii cu un nivel ridicat de rentabilitate, in ceea ce priveşte serviciile
oferite, care asigura un profit considerabil si permite un standard de calitate deosebit
in condiţiile unei capacităţi de cazare relativ mici;
 strategia de lansare, in ceea ce priveşte ciclul de viata al serviciilor oferite, prin
elaborarea unei oferte atractive (preturi accesibile, pachete promoţionale) si
asigurarea unui suport logistic complementar adecvat (preluare de la aeroporturi,
porturi, gări; organizare de trasee turistice cu mijloace de transport proprii sau
închiriate; fidelizarea clienţilor importanţi prin bonusuri), care sa faciliteze
pătrunderea pe piaţa la nivelul segmentului de clienţi vizat: consumatori de turism de
trei stele, turismul de afaceri, team-building.
 strategia de promovare agresiva, in ceea ce priveşte modalitatea de lansare a
produselor, prin: realizarea unei pagini WEB profesionale, elaborarea identităţii
vizuale a pensiunii turistice - mape de prezentare, cărţi de vizita, logo si motto,
pliante, flyere.
Aceasta strategie de mix de marketing, cu politicile de marketing prezentate, trebuie sa
asigure societăţii sa înregistreze un grad de ocupare de cca. 70%.
44
Prețul propus în contextul analizei pieței

Preturile propuse au rezultat ca urmare a analizei interdependente a tuturor factorilor de
marketing precizaţi mai sus:
a). obiectivele organizaţionale si de marketing – din acest punct de vedere stabilirea
preţului a luat in calcul programul de investiţii pe termen mediu si lung al societăţii, cota de profit
trebuind sa acopere cheltuielile generate de rata si dobânda aferente creditului necesar realizării
investiţiei.
b). obiectivele de preţ, strategia de marketing, costurile si alte variabile ale mixului de
marketing – pe aceste coordonate stabilirea preţului a ţinut seama de costurile de execuţie si
variaţia lor, fixarea unui preţ care sa permită acceptarea de către clienţii mari (agenţiile de turism
si societăţile financiare) si sa asigure societăţii un confort.
c). cererea estimata, concurenta, percepţia consumatorului si membrii canalului de
marketing – din acest punct de vedere stabilirea preţului s-a bazat pe: cererea mare din partea
clienţilor, concurenta redusa in domeniu, aprecierea acestora privind calitatea serviciilor oferite
(societatea urmăreşte sa nu înregistreze nici o reclamaţie), numărul redus al membrilor canalului
de marketing .
Astfel, din punct de vedere al stabilirii preţului managerii S.C. La Iancu S.R.L s-au orientat
către o combinaţie câştigătoare intre metoda venitului, ce presupune stabilirea unui nivel anume
de eficienta a investiţiei ce va fi asigurata prin preţ, si metoda valorii, care se caracterizează prin
practicarea unui preţ moderat pentru o oferta înalta de calitate.
3.4. Date tehnice ale investiției
Caracteristicile principale ale construcţiilor - zona de cazare

Cele 15 de camere prevăzute vor fi distribuite astfel:
 11 camere cu doua paturi;
 1 camera cu un pat pentru persoane cu dizabilităţi;
 3 camere amenajate pentru copii și părinți.
Suprafeţele minime ale camerelor pentru pensiunile de 3 margarete sunt conforme
proiectului, datorita caracterului pensiunii sunt proiectate următoarele suprafeţe:
 camera cu doua paturi va fi alcătuita din camera de minim 13,32 mp;
 vestibul cu spaţiu de depozitare cu dulapuri de minim 2,70 mp;
 baie cu duș de cca. 3,30 mp.
Pentru oficiul de cameristă și depozitul de materiale curăţenie este prevăzut un spaţiu la etaj
in suprafaţa de 3,15 mp, in imediata apropiere a scării.
Situația suprafeței de construcție este relevată în tabelul de mai jos.
45
Tabelul nr. 3.5. Situația suprafeței de construcție – existentă / propusă

SITUATIA EXISTENTA SITUATIA PROPUSA
S teren 10.000 mp
S construita 0,00mp S construita 843,69mp
S desfăşurata 0,00mp S desfăşurata 1.059,93mp
Spaţiu verde 0,00mp Spaţiu verde 3.868,59mp
Platforme si alei de 0,00mp Platforme si alei de 2.242,76mp
incinta incinta
POT 0,00% POT 10,63%
CUT 0,00 CUT 0,16
În aceeași ordine de idei, tabelul de mai jos ne propune prezentarea suprafețelor construite
și desfășurate pe elementele componente ale pensiunii.
Tabelul nr. 3.6. Suprafața construită / desfășurată
DENUMIRE Suprafața Suprafaţa desfășurată
construită/mp
 Pensiune turistica 563,88 880,12
 Piscina 87,04 87,04
 Terasa piscina 54,00 54,00
 Terasa - bar 24,63 24,63
 Loc de joaca pentru copii 14,14 14,14
 Loc de inchiriat atv-uri, 10.10 10.10
Biciclete
 Spațiu prentru echitație- 10 100
împrejmuită de garduri
În concluzie, destinat atât clienţilor pensiunii cât si publicului din exterior, Restaurantul
tip pensiune este dimensionat pentru cca. 145 de locuri, amplasat in relaţie directa cu holul
pensiunii si cu exteriorul. Accesul din exterior va fi asigurat printr-un hol cu windfang, garderoba
si grupuri sanitare.
3.5. Condițiile de eligibilate
Pentru ca să poată fi viabil, un proiect trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate

specifice domeniului din care face parte și normleor legale actuale.
Tabelul de mai jos ne prezintă cheltuielile pe anii de implementare ai proiectului.
Tabelul nr. 3.7. Totalul cheltuielilor pe fiecare an
46
Specificaţie Total cheltuieli Total Cheltuieli Total cheltuieli Total

An I An II An III cheltuieli
implementare implmentare implementare
Amenajări pentru 33.117 33.117
protecţia mediului si
aducerea la starea iniţiala
Cheltuieli pentru 79.648 79.648
asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului
Proiectare si inginerie 111.088 111.088
Consultanta 39.405 39.405
Asistenta tehnica 4.192 4.192
Construcţii si instalaţii 268.608 716.287 537.215 1.522.111
Montaj utilaje tehnologice 838 838
Achiziţie utilaje, 8.384 8.384
echipamente tehnologice
si funcţionale cu montaj
Achiziţie utilaje fara 211.696 211.696
montaj si echipamente de
transport
Dotări 46.590 46.590
Organizare de şantier 31.704 31.704
Comisioane, cote, taxe, 22.394 22.394
costul creditului
Cheltuieli diverse si 152.212 152.212
neprevazute
Total cheltuieli
557.038 716.287 990.052 2.263.378
Total ajutor 211.646 358.144 268.608 838.397
nerambursabil
Aceeași situație este redată și grafic, în evoluție, în figura de mai jos.
47
Figura nr. 3.6. Evoluția cheltuielilor pe anii de implementare, S.C. LA IANCU S.R.L.
Sursa: prelucrare informații Tabelul 3.6.
Se poate observa din acest grafic, așa cum era și normal, faptul că de la an la an cheltuielile
cu implementarea proiectului sunt în creștere, în timp ce ajutorul nerambursabil cunoaște trenduri
neregulate, scăzând în ultimul an de implementare.
Pe de altă parte, structura cheltuielilor totale este prezentată în graficul următor.
Figura nr. 3.7. Structura cheltuielilor proiectului

Sursa: prelucrare proprie după Tabelul nr. 3.7.
Din acest grafic se poate observa cu ușurință faptul că cea mai mare parte a cheltuielilor
totale de implementare în cei 3 ani analizați este corespunzătoare cheltuielilor cu construcțiile și
instalațiile, așa cum era normal. Cheltuieli importante mai sunt făcute cu achiziția de utilaje, cu
proiectarea și ingineria și alte cheltuieli diverse sau neprevăzute.
48
3.5.1. Durata de realizare (luni) şi etape principale
Pornind de la estimarea ca societatea ca semna Contractul de finanţare la sfârşitul lunii

decembrie 2015, cei trei ani de implementare au fost consideraţi după cum este redat în schema
de mai jos.
Figura nr. 3.8. Durata de implementare a proiectului.

Sursa: informații proiect.
Durata de realizare a proiectului de investiţii este de 36 luni, începând cu data semnării
contractului de finanţare.
Solicitarea ajutorului ce va face in 3 transe, eşalonate pe durata de execuţie a contractului
proporţional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se estimează ca ajutorul nerambursabil va
fi primit in termen de 90 de zile de la data depunerii Cererii de plata. Prezentam in tabelul de mai
jos cheltuielile cu implementarea proiectului si anexat prezentului studiu de fezabilitate graficul
fizic si financiar de implementare a investiţiei.
Costurile investiției
Valoarea totala a investiţiei este de 748.881 EURO, inclusiv TVA.
Facem menţiunea ca proiectul nu prevede cheltuieli neeligibile
Costul estimat pe mp suprafaţa construita este de aproximativ 534 euro.
Tabelul nr. 3.8. Finanțarea investiției

Curs Euro / leu 4,1920 din data de 10.3.2011
Procent finantare publica = 50 %
Cheltuieli eligibile Cheltuieli Total
neeligibile
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 199.999 199.999
Sursele de finantare pentru completarea 200.000 348.882 548.882
necesarului de finantare din care:
49
- autofinantare 0 80.654 80.654

- imprumuturi 200.000 268.228 468.228
TOTAL PROIECT 399.999 348.882 748.881
Sursa: calcule proiect.
Din valoarea totală a investiţiei de 748.881 EURO inclusiv TVA, ajutorul public
nerambursabil este de 199.999 EURO. Aceeași situație este redată grafic mai jos.
Figura nr. 3.9. Distribuția și evoluția cheltuielilor, EUR

Sursa: prelucrare proprie după Tabelul nr. 3.9.
3.5.2. Date privind forţa de muncă
 Total personal existent: 0;

 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei;
 Locuri de muncă nou-create: 10.
Unitatea va fi deservita de 10 angajaţi: un şef de unitate, un recepţioner, o
camerista/personal de intretinere, doi ospătari, un bucătar, un akutor de bucătar, un barman, un
personal prelucrare preliminară si o persoana spălare vesela.
Responsabil legal:
Legal în cadrul proiectului de investiţii este d-na Samoilă Florina în calitate de
administrator al societăţii.
Dobândirea cunoştinţelor in domeniul turistic.
Responsabilul legal va urma un curs de pregătire profesionala, până la finalizarea
proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului, fapt atestat prin Declaraţia pe propria răspundere a
acestuia anexata prezentului Studiu de fezabilitate.
50
3.5.3. Viabilitatea investiţiei prin proiecţiile financiare si indicatori

financiari
Ipotezele care au stat la baza întocmirii proiecţiilor financiare au fost:

 durata de implementare a proiectului estimata este de 36 de luni, începând cu data
semnării contractului de finanţare, respectiv luna octombrie 2015;
 activitatea de funcţionare cu proiect este estimata pentru luna septembrie 2017;
 orizont de prognoza de 5 ani.
Prognoza veniturilor și cheltuielilor
 Veniturile aferente activităţii turistice de după implementarea proiectului sunt
constante.
 De asemenea, in categoria veniturilor din subvenţii pentru investiţii s-a calculat
cuantumul amortizării aferente ajutorului financiar nerambursabil. Astfel valoarea
subventiilor pentru investitii este calculata ca si un cuantum de 70% din valoarea
amortizarii lunare.
Prognoza cheltuielilor - cheltuielile au fost previzionate ţinându-se cont si de categoriile
de cheltuieli utilizate (cheltuieli cu materialele, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli cu salariile
si asigurările sociale etc.).Cheltuielile cu salariile au fost previzionate pornind de la un salariu
minim brut de 840 lei pentru fiecare dintre cei 10 salariaţi
Flux de numerar
 Durata de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 36 luni de la data
încheierii contractului de finanţare.
 S-a urmărit si corelarea fluxurilor previzionate ca intrări si ieşiri cu celelalte secţiuni
ale proiectului, achiziţiile de echipamente si dotări, ajutorul financiar nerambursabil
FEADR.
 La rândul «Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in
nici una din lunile de implementare si nici in anii de previziune;
 In anul 1, 2 si 3 de implementare s-a previzionat o activitate de investiţie si finanţare,
prin care intrările de lichidităţi sunt realizate din ajutorul nerambursabil FEADR,
precum si din aportul asociatului iar ieşirile de lichidităţi sunt constituite din
achiziţiile de active fixe inclusiv TVA.
 In perioada de 5 ani de după implementare intrările de lichidităţi sunt realizate din
încasările si plăţi cheltuieli din activitatea de exploatare.
Indicatorii financiari
Pe baza datelor obţinute din prognozele efectuate s-au calculat indicatorii care vor releva
sustenabilitatea si viabilitatea investiţiei ce urmează a fi promovata. Toate prognozele au fost
calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiţiei, in preturi constante.
 Valoarea investiţiei = 2.601.479 (fără TVA).
 Veniturile din exploatare (Ve)
RON
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
51
1.326.304 1.326.304 1.326.304 1.326.304 1.326.304

 Cheltuieli de exploatare (Ce)
RON
645.007 645.007 645.007 645.007 645.007
 Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
51,37% 51,37% 51,37% 51,37% 51,37%
 Durata de recuperare a investiţiei (Dr)
Dr = 5,6172 ani
 Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5%
23,35% 23,31% 23,28% 23,24% 23,21%
 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
5,1917 5,4455 5,7262 6,0384 6,3878
 Rata îndatorării (rI)
58,70% 48,37% 40,43% 34,14% 29,05%
 Rata de actualizare este de 8%
 Valoarea neta actualizata (VNA); reprezintă surplusul de capital ce rezultă la

încheierea duratei de viață a investiției, fiind inclusă și valoarea reziduală
VNA = 1.530.668
 Disponibilul de numerar curent
RON
596.424 1.091.526 1.591.345 2.095.882 2.605.139
Toți acești indicatori sunt reprezentați grafic, în comparație și în evoluție, în graficul de mai
jos, pentru perioada celor 5 ani supuși analizei.
52
Figura nr. 3.10. Evoluția indicatorilor proiectului, 5 ani

Sursa: prelucrare după tabelele de mai sus.
Se poate observa din acest grafic faptul că majoritatea indicatorilor prezintă aproximativ
aceleași valori de la an la an, cu mici diferențe, cu excepția a doi indicatori, care își modifică
apreciabil valorile, în sensul creșterii sau descreșterii.
Astfel, indicatorul rata îndatorării, așa cum era și normal, va scădea considerabil de la an la
an, pe măsură ce se fac plățile care țin de inițierea și implementarea proiectului. În același timp,
crește de la an la an indicatorul disponibil de numerar, ceea ce denotă o situație pozitivă pentru
proeictul implementat. Menționăm în același timp că celellalte rate și ceilalți indicatori analizați
prezintă valori și evoluții normale.
În concluzie, în orice activitate ce este întreprinsă de către o persoană sau de către o
organizație, termenii de gândire sunt cei ai unui proiect. Proiectele sunt în orice domeniu de
acțiune dar și în orice domeniu de activitate. Pornind chiar de la construcția unui pod, navete
spațiale și terminând chiar cu formarea unor studenți în cadrul centrelor universitare sau chiar si
provovând o imagine a unui lider. Dar finalitatea unui proiect constă în primul rând în rezolvarea
unei probleme, inovare, schimbare si anticipare a unei situații, risc, dificultate, pentru a se trece
de la situția actual ce este nesatisfăcătoare la o situație ce devine favorabilă.
CONCLUZII
53
Investițiile sub aspect financiar, sunt prezentate de plasamente pe piețele financiare,

excedente de rentă ce sunt neconsumate de către posesorul care deține capitalul financiar. Orice
investițe în general, poate fi privită fie sub aspect financiar ca o cheltuială, fie ca o resursă
financiară care generează prin exploatare, venituri, câștiguri care pe o perioadă de timp, se
amortizează din veniturile respective la o limită a perioadei de recuperare, care de regulă este
determinată de ani.
Producţia turistică este reprezentată de ansamblul serviciilor ce mobilizează forţă de
muncă, echipamentele turistice, bunurile materiale. Acestea se materializează într-un consum
turistic efectiv.
Marea provocare a turismului din România este transformarea ei într-o ţară cu resurse şi
potenţial turistic, într-o ţară cu un turism de o calitate superioare ce ajunge să-şi valorifica
majoritatea formlor de relief dar și a-şi face cunoscute bogăţiile din toate regiunile, acest turism
să fiu un turism competitive, dezvoltat dar şi modern.
Managementul turismului include o multitudine de procese şi relaţii de management din
cadrul firmei de turism, spre exemplu organizaţiile instituţionale guvernamentale,
nonguvernamentale, producătorii de servicii turistice, dar şi relaţiile cu organismele private,
deoarece acestea asigura competitivitatea şi creşte eficientă economică şi socială.
Pentru o reușită în domeniul investițiilor și prin accesarea fondurilor europene trebuie să
avem cunoștințe în domeniul ecomic al investițiilor, caracterisicile esențiale, modul în care
eleborăm un proiect, și eligibilitatea lor.
Există puține metode pentru măsurarea succesului și a rentabilității investitiilor în domeniu
turismului, din cauza modului semi-informale a activităților, promovării, marketingului slab,
ceea ce face dificil pentru intreprinzatorii / operatorii să poată ajunge pe piața, să-și dezvolte
afacerile într-un mod corespunzător. Cu un marketing adecvat cu ajutorul unor tipuri de sprijin
coordonat, produsele care sunt unicate pentru turismului românesc vor putea să aibe un potential
important, deoarece există diversitate și atracție
Turismul rural si agro-turismul sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce
oferă posibilități de a dezvolta a spatiului. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare dar
și inovare pentru turismul românesc, precum și de creare de servicii turistice moderne si
competitive.
Zona în care am dorit să implementăm acest proiect este Munții Măcinului. Pensiunea se va
situa în comuna Greci, judetul Tulcea, iar pentru început voi face o scurtă prezentare Munților
Măcinului, mai exact a Vf. Greci la poalele căruia va fi construită pensiunea.
Strategiile de management pentru dezvoltarea turismului în această zona au început cu
mult timp în urmă, autoritățile locale au realizat ce potențial turistic există și au început să
implementeze tot mai multe proiecte ce vor atrage turiști pe termen lung. Primul pas a fost
înființarea Parcului Național Munții Măcinului.
Acest management al proiectelor este un pas destul de important pentru dezvoltarea
organizațiilor, fără a avea vreo importanță domeniul în care își desfășoară activitatea. În acest
mod s-a ajuns la o dezvoltarea a conceptului că managementul proiectului ce reprezintă o
disciplină de sine stătătoare, fiind diferită de managementul general. Acest domeniu este destul
54
de recent, ajungând destul de repede cunoscut chiar la o scară internațională, fiind tot mai multe
activități și acțiuni ce au loc în interiorul acestor proiecte. În acest mod, resursele ce sunt utilizate,
în cadrul acestor proiecte sunt foarte importante în dezvoltarea economiei, deoarece acestea
continuă să aibe o aplicabilitate tot mai mare.
La un nivel macro oportunitatea proiectului este dată de o creștere continuă a numărului
de turiști, fiind amplificat crearea parcului PNMM, de aderarea țării noastre în Uniunea
Europeană ce a dus la opotunitatea de a deschide o noua piață de desfacere a produselor turistice
tradiționale românești. Dacă combinăm creșterea numărului de turiști cu potențialul touristic al
comunei Greci, județul Tulcea ce este extrem de ridicat, cu o promovare foarte intensă regiuni
pe plan intern cât și internațional vor rezulta tipuri de activități ce sunt eligibile pentru accesarea
unei astfel de măsuri.
SC. LA IANCU. SRL este pesoană juridică română, având formă de societate cu
răspundere limitată, care îşi are sediul în comuna Greci, judetul Tulcea, strada Bradului nr 8.
În conformitate cu normele de clasificare prevăzute in legislaţia naţionala in vigoare si
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism. Astfel, nivelul de
confort si calitatea serviciilor obiectivului propus prin proiect vor fi la standardul de calitate
pentru 3 margarete.
Pensiunea va avea o capacitate de 16 camere duble pentru persoane, între care 5 camere
vor fi prevăzute cu mobilier si design pentru copii între 0-5 ani, și 1 camera de 1 loc pentru
persoanele cu dizabilităţi.
Prin proiect vor fi realizate si investiţii de producere a energiei din surse regenerabile
utilizate in scopul desfăşurării activităţii turistice. Produsul este reprezentat de condițiile de
cazare, ce sunt la cel mai înalt nivel pentru tipul de turism pe care ne axăm. Pensiunea va oferi 3
tipuri de servicii principale și alte servicii conexe.
Pentru realizarea investiţiei societatea solicita sprijin financiar nerambursabil prin
solicitarea in cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurala finanţat de Uniunea
Europeana si Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala a unui
ajutor financiar nerambursabil, Axa III- Îmbunătăţirea calităţii vieţii in zonele rurale si
diversificarea economiei rurale, Măsura 313 – ,,Încurajarea activităţilor turistice”.
Pentru a desfășura aceste activităţi SC LA IANCU SRL doreşte să obţină un credit în
valoare 1.000.000 de euro ceea ce va permite punerea în funcţiune a agropensiunii.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiţii se află în intravilanul judeţul Tulcea,
comuna Greci, strada Bradului, nr 8.
Clienții - formează cea mai importantă componentă a micromediului unei societăţi cu
activitate de turism. De altfel, cunoaşterea evoluţiei nevoilor, cerinţelor, exigentelor si
comportamentului de cumpărare si de consum a clientelei turistice - obiectiv major al cercetărilor
de marketing - este esenţiala in procesul fundamentării politicii de piaţa a unei societăţi de turism,
deci implicit si ai SC. LA IANCU S.R.L
55
Cu privire la sumele transpuse în acest proiect, de la an la an cheltuielile cu implementarea

proiectului sunt în creștere, în timp ce ajutorul nerambursabil cunoaște trenduri neregulate,
scăzând în ultimul an de implementare.
Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de implementare în cei 3 ani analizați este
corespunzătoare cheltuielilor cu construcțiile și instalațiile, așa cum era normal. Cheltuieli
importante mai sunt făcute cu achiziția de utilaje, cu proiectarea și ingineria și alte cheltuieli
diverse sau neprevăzute.
Prognoza cheltuielilor - cheltuielile au fost previzionate ţinându-se cont si de categoriile
de cheltuieli utilizate (cheltuieli cu materialele, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli cu salariile
si asigurările sociale etc.).Cheltuielile cu salariile au fost previzionate pornind de la un salariu
minim brut de 840 lei pentru fiecare dintre cei 10 salariaţi
Majoritatea indicatorilor analizați în cadrul proiectului prezintă aproximativ aceleași
valori de la an la an, cu mici diferențe, cu excepția a doi indicatori, care își modifică apreciabil
valorile, în sensul creșterii sau descreșterii.
Astfel, indicatorul rata îndatorării, așa cum era și normal, va scădea considerabil de la an la
an, pe măsură ce se fac plățile care țin de inițierea și implementarea proiectului. În același timp,
crește de la an la an indicatorul disponibil de numerar, ceea ce denotă o situație pozitivă pentru
proeictul implementat. Menționăm în același timp că celellalte rate și ceilalți indicatori analizați
prezintă valori și evoluții normale.
În concluzie, în orice activitate ce este întreprinsă de către o persoană sau de către o
organizație, termenii de gândire sunt cei ai unui proiect. Proiectele sunt în orice domeniu de
acțiune dar și în orice domeniu de activitate. Pornind chiar de la construcția unui pod, navete
spațiale și terminând chiar cu formarea unor studenți în cadrul centrelor universitare sau chiar si
provovând o imagine a unui lider. Dar finalitatea unui proiect constă în primul rând în rezolvarea
unei probleme, inovare, schimbare si anticipare a unei situații, risc, dificultate, pentru a se trece
de la situția actual ce este nesatisfăcătoare la o situație ce devine favorabilă.
BIBLIOGRAFIE
I. CĂRȚI
56
1. Balogh Marton, Balogh Natalia (2014-2015), Managementul proiectelor, suport de curs,

Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Cluj;
2. Bârgăoanu, A. (2006), Managementul Proiectelor - curs, Ed. Comunicare, Bucureşti;
3. Cojocaru Sabina (2005), Managementul calităţii serviciilor din turism, Ed. THRCG,
Bucureşti;
4. Comănescu Laura (2006), România – potențial turistic, Ed. Codecs, București;
5. Cosmescu I. (1998), Turismul -fenomen complex contemporan, Ed. Economica,
București;
6. Cristureanu C., Zadig R., Baron P. (1982), Curs de economia turismului, Academia de
Studii Economice, Bucureşti;
7. Dionisie Cristina (2012), Managementul turistic, Ed. Junimea, Iași;
8. Henche Blanca Garcia (2005), Marketing în turismul rural, Ed. Irecson, București;
9. Iațco Constantin, Brezuleanu Stejărel (2007), Managementul proiectelor, Ed. Tipografia
Moldova, Iași;
10. Lache Cătalina (2004), Marketing turistic, Ed. TipoMoldova, Iași;
11. Meşniţă, G., Popescu, D. (2010), Managementul proiectelor – suport de lucrări practice,
Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
12. Morris Joe, Bailey Alisson (2010), Rural and planning Management, Edward Elgar
Publishing, Northampton;
13. Muhcină Silvia (2008), Marketingul în turism-servicii, Ed. Muntenia și Leda, Constanța;
14. Neagu Cibela (2010), Managementul proiectelor, Ed. Tritonic, București;
15. Nica Panaite, Iftimescu Aurelian (2003), Management - Concepte și Aplicații, Ed.
Universității Al. I. Cuza, Iași;
16. Niculae Alecu (2006), Agroturism si Marketing Agroturistic, Ed. Ceres, București;
17. Niță Ilie, Niță Constantin (2008), Piața turistică a României, editia a 2-a, Ed. Economică,
București;
18. Oprea, D. (2001), Managementul proiectelor. Teorie şi cazuri practice, Ed. Sedcom
Libris, Iaşi;
19. Oprea, D., Meşniță, G. (2007), Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-
2013, Ed. Sedcom Libris, Iaşi;
20. Oprea, D., Meşniţă, G. (2010), Managementul proiectelor – suport de curs, Ed.
Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
21. Stanciulescu Gabriela (2010), Managementul operațiunilor de turism, Ed. AllBeck,
București;
22. Turcu Daniela, Weisz Janeta (2008), Economia turismului, Ed. Eurostampa, Timişoara;
23. Zait Dumitru (2008), Evaluare și gestiunea investiilor directe, Ed. Sedcom Libres, Iași;
57
II. ARTICOLE ȘI PUBLICAȚII DE SPECIALITATE
24. Blumer Andrei, Iacobaş Paul (2009), Strategia de Management al Vizitatorilor în Parcul
Naţional Munţii Măcinului , www.parcmacin.ro, accesat la 26.05.2015;
25. Direcţia Judeţeana de Statistică Tulcea, www.tulcea.insse.ro;
26. Ghibuţiu Agnes (2010), Fluxurile de servicii, competitivitatea şi integrarea în Uniunea
Europeană, p. 15, http://oeconomica.org.ro/files/pdf/104.pdf;
27. Ghidul Solicitantului, Domeniul major de intervenţie D.1.1 - Investiții productive și
pregătirea pentru competiția pe piață a înterprinderilor, în special a IMM;
28. Guvernul României (2015), Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020,
Metodologia de verificare, evaluare şi selecție a proiectelor, p. 6, ://www.fonduri-
ue.ro/posdru/images/doc2015/pocu_metodologie.pdf;
29. Mazilu Mirela (2005), Turismul – o relaţie privilegiată cu dezvoltarea durabilă,
Revista de Marketing Online – Vol.1, Nr. 4, http://www.editurauranus.ro/marketing-
online/14/pdf/10.pdf;
30. Miron Denisa (9 iunie 2014), Turismul şi agricultura, cele mai rentabile domenii pentru
investiţii, http://www.stiripesurse.ro/turismul-si-agricultura-cele-mai-rentabile-domenii-
pentru-investitii_822356.html, accesat la 03.05. 2015;
31. Regulamentul de organizare şi funcţionare Consiliul Judeţean Iași;
32. Strategia de dezvoltare a Consiliului Judeţean Iași, 2008-2015;
33. Țepelus Camelia Monica (2008), Recognition schemes in tourism—from ‘eco’ to
‘sustainability, pp. 99-107,
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814039779#;
III. WEBOGRAFIE
34. http://eufinantare.info/po/resurse_umane/axa6.html;
35. http://europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm;
36. http://fonduri-europene2010.eu;
37. http://www.despreinvestitii.ro/;
38. http://www.finantare.ro/ghid-privind-finantarile;
39. http://www.finantare-proiecte.ro/;
58
40. http://www.fonduri-structurale.ro/;
41. http://www.fonduri-ue.ro/;
42. http://www.inforegio.ro;
43. http://www.precisemarketing.ro/index.php/ro/component/content/article/81-
romanian/143-strategii-de-marketing.
59

Fundamentarea Unui Proiect de Investitii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundamentarea Unui Proiect de Investitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI PRIN ADAPTAREA

CAPITOLUL II: FUNDAMENTAREA SI ELABORAREA UNEI INVESTIȚII IN

CAPITOLUL III: STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL INVESTIȚIONAL TURISTIC ÎN

Într-o societate de consum se dezvoltă an de an din ce în ce mai multe domenii de

vegetație, faună etc. Aceste considerente justifică sustenabilitatea proiectului propus și

că managementul are o influența mare în investiții. Tocmai de accea managementul investițiilor

1.1. Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice

“Tursimul este ansamblul actiunilor, activităţilor , relaţiilor şi fenomenelor cauzate de deplasarea

Figura nr. 1.1. Caracteristici ale pieței turismului

Figura nr. 1.2. Evaluarea pieței turistice – elemente

Figura nr. 1.3. Tipologii de turiști

 “Turişti pasivi” - sunt cei ce nu au aspiraţii pentru anumite produse turitice ce ar

Figura nr. 1.4. Tipuri se servicii turistice

1.2 Dezvoltarea spatiului turistic rural în România

Figura nr. 1.5. Potențialul turistic al României – elemente

1.3 Managementul în agroturismul românesc

Managementul turismului include o multitudine de procese şi relaţii de management din

apelează la aceste forme de turism beneficiează de un ambiant plăcut , nepoluat şi pitoresc,

Functiile, obiectivele strategice principale ale agroturismului fac referire la următoarele

agroturistice, cataloghează gospodariilor , realizează programul agroturistic, pregătește oferta

2.1 Terminologia și introducerea în managementul

Apariția si dezvoltarea managementului a fost constituită de activitatea comunităților

Pentru a putea face o introducere în managementul proiectelor pentru început trebuie să

Figura nr. 2.1. Elementele fundamentale ale unui proiect (coordonate)

având și un buget alcătuit din resurse limitate dar și responsabilități manageriale ce

Figura nr. 2.2. Principiile fundamentale în utilizarea managementului proiectelor

Figura nr. 2.3. Fonduri europene

2.2. Structura de finanțare și criteriile unei investiții

Pentru o reușită în domeniul investițiilor și prin accesarea fondurilor europene trebuie să

Figura nr. 2.4. Finanțarea unui proiect – surse

Figura nr. 2.5. Tipuri de proiecte de finanțare

Figura nr. 2.6. Criterii de alegere a proiectelor

I. Criteriile contabile au un caracter relativ în ceea ce privește calitatea proiectelor dar o nu

 Încasarea specifică brută

 Încasarea specifică netă:

 Încasarea specifică brută anuală

 Cvt= nivelul cheltuielilor de exploatere ce sunt acoperite prin importul valuatar în

2.3. Evaluare și eligibilitatea proiectelor

Evaluarea proiectelor se bazează pe parametri de eficență, estimarea valorilor (brute).

Figura nr. 2.7. Ipostazele fluxurilor anuale

Figura nr. 2.8. Etapele alegerii proiectului

Se bazează pe determinarea parametrilor de eficiență, estimarea valorilor brute pentru

3.1. Potențialul turistic al comunei Greci

Aspecte sociale și istorice ale zonei

Figura nr. 3.1. Structura naționalităților existente în județul Tulcea, 2015

Denumirea ariei Numar Denumire atracție culturală Numar

Dealul Sarica 300 Mănăstirea Saon 8000

Carasan Teke 300 Mănăstirea Celic Dere 100000

Edirlen 300 Mănastirea Cocoș 100000

Dealul Bujorului 500 Cetatea romano Bizantină 200

Vârful Secaru 500 Cetatea romani Aegyssuss 5000

Valea Ostrovului 300 Cetatea traco Getică Trosmis 250

Dealul 300 Cetatea Arrubium 500

Obiectivele strategice ale comunei Greci pentru dezvoltarea agroturismului

3.2. Descrierea proiectului

Ideea de proiect - La un nivel macro oportunitatea proiectului este dată de o creștere

Figura nr. 3.2. Serviciile principale oferite de pensiunea “La Iancu”

Structura de primire turistica cu funcţiune de alimentaţie publica, respectiv Restaurant de

Un plus în ceea ce privește accesarea proiectului „CONSTRUIRE PENSIUNE