Sunteți pe pagina 1din 20

Audit Financiar

Audit Financiar
Audit Financiar

Introducere

“Istoria gândirii economice este una dintre cele mai vaste și pasionante științe. Nimeni
nu poate pretinde până în prezent, că a realizat o sinteză a istoriei gândirii economice
universale. Subiectul este prea cuprinzător și nu stă în puterea unei persoane, oricât de bogate și
variate i-ar fi sursele documentare de care dispune.”

( Toader Ionescu, “ Istoria gândirii economice universale și românesti”)

Am ales spre analiză un proiect finanțat din fonduri europene cu scopul de a demonstra
eligibilitatea proiectului, precum și concordanțele în ceea ce privește bugetul alocat și cheltuielile
aferente ale acestuia.
Pentru început, vom face o incursiune în teoriile economice pentru a înțelege în mod
concret procesul economic și modalitățile de implementare ale unui proiect finanțat prin
fondurile europene, pentru ca ma apoi să analizăm cadrul, precum și bugetul alocat unui proiect
din zona Vrancei, mai concret orașul Focșani. Proiectul „ Spațiu comercial pretabil- Atelier
reparații auto cu birouri” este un proiect demarat prin intermediul fondurilor europene, iar scopul
evaluării acestuia l-a reprezentat estimarea valorii de piașă a proprietății imobiliare, așa cum este
definită în standardul internațional de evaluare IVS 2011, în vederea vânzării.
Teorii Economice
Știința economică ocupă un loc important în sistemul științelor care studiază societatea.
Se identifică o serie de etape, iar prima este etapa preștiințifică care începe din antichitate și se
sfârșește în secolul XVIII. Elementele incipiente de gîndire economică au apărut în Orientul
Antic, cel mai cunoscut curent de gîndire economică fiind Confucianismul în China. Ulterior, s-
au ivit idei economice în Italia, Egipt, Babilon. Totuşi, momentul de vîrf al începuturilor gîndirii
economice l-a constituit Grecia Antică cu Xenofon, Platon, Aristotel. 1Etapa a doua a constituirii
propriu zise a ştiinţei economice, cuprinsă între anii 1750-
1870, a fost marcată de apariţia unui nou curent de gîndire economică, care a transferat
1
Natalia Branasco, “Teoria economica si doctrinele economice”, material disponibil pe
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/branasco/teor_econom_doctr_econom.pdf , material accesat în data de
5.02.2015
Audit Financiar

analiza bogăţiei din sfera circulaţiei în cea a producţiei. Şcoala fiziocrată a apărut în
Franţa, în secolul XVII. Manifestul curentului fiziocrat îl constituie “Tabloul economic”,
elaborat de Fr. Quesnay, în care se prezintă pentru prima datăun model cantitativ al circuitului
economic şi al fluxurilor dintre ramurile economice naţionale. Ideile şcolii: bogăţia societăţii este
munca oamenilor în agricultură; existenţa unei ordini naturale a societăţii umane; neintervenţia
statului în viaţa economică. Şcoala clasică a economiei politice, momentul de vîrf în evoluţia
teoriei economice, a pus bazele curentului de gîndire şi politică economică denumit liberalismul
economic.2
Etapa a treia (1870-1930) se referă la descoperirea şi elaborarea principiilor teoretice
fundamentale ale ştiinţei economice. Etapa a patra – de adîncire şi extindere a teoriei economice
a început în anul 1930 şi continuă şi în prezent. Secolul XX a adus schimbări radicale în
dezvoltarea economiei. Principalele curente economice sînt Keynisismul (J.M. Keynes –
intervenţia statului în economie); monetarismul (M. Fridman) – libertatea dezvoltării economiei,
mai ales în problema determinării cantităţii de masă monetară
În ceea ce privește teoria metodei economice cost-beneficiu, aceasta reprezintă
instrumentul de realizare a unei analize financiare, întocmite din punctul de vedere al
beneficiarului, cu scopul de a demonstra necesitatea intervenției prin fonduri nerambursabile și a
unei analize economice, aceasta urmând să reflecte beneficiile economico- sociale generate de
proiect pentru societate.3
Analiza cost-beneficiu a fost explicată în diverse moduri, însă o altă teorie susține faptul
că este o procedură pentru compararea măsurilor alternative de referință la beneficiile nete
sociale pe care le produc ca întreg pentru comunitate. Analiza tradițională cost-beneficiu a fost
aplicată la proiectele care sut de o suficientă importanță pentru justificarea resurselor necesare
pentru analiză.
În ultimii ani, analiza cost-beneficiu a fsot aplicată în proiectele mai mici. Pe măsură ce
oamenii s-au mai familiarizat cu analiza cost-beneficiu și cea a datelor, acestea au devenit ușor
mai accesibile.4 Costurile și beneficiile trebuie să fie estimată pentru întreaga perioadă a

2
Idem, p.5
3
Svetlana Rogov, “Analiza cost-beneficiu-Instrument necesar pentru implementarea proiectelor de anvergura”,
tipografia din Balti, 2012, P.7, material disponibil pe http://adrnord.md/public/files/brosuri/Analiza_Cost-
Beneficiu_Brosura_ADR_Nord_2012.pdf
Audit Financiar

proiectului. Prin urmare prognoza este o parte esențială a procesului de evaluare a costurilor și
beneficiilor.
Tehnicile econometrice sunt utilizate pe scară largă în scopuri de prognoză. Oricare ar fi
tehnica utilizată, tentația este de multe ori de a supraestima rata de creștere a beneficiilor și de a
subestima rata de creștere a costurilor.5 Chiar și atunci când măsurătorile costurilor și a
beneficiilorsunt complete, s-ar putea să nu fie îndeajuns acest lucru până când acestea nu sunt
puse într-un cadru al măsurilor costurilor. Analiza cost-beneficiu prevede acest cadru.6
Analiza cost-beneficiu pune atât costurile, cât și beneficiile sub forma unor unități
standard(dolari de obicei), astfel încât acestea pot fi comparate în mod direct. Toate deciziile
investițiilor publice pot fi modelate în același model standard, utilizând ca și cadru general
pentru analiză aceleași patru componente și anume:
 Un tabel parametru
 Un model cu efecte incrementale
 Un tabel cu costuri și beneficii
 Un tabel cu rezultatele posibilelor investiții, precum și o analiză statistică și
grafică a NPV și a riscului investiției.
Analiza cost-beneficiu implică punerea valorilor sociale la beneficiile nete ale proiectelor
sau politicilor în economiile distorsionate. Înainte de a face referire la tipurile specifice sau
particulare ale costurilor și beneficiilor este necesar de a pune în context conturarea unei expresii
generale ce vizează măsuri ale schimbări bunăstării într-o economie distorsionată. Expresia
dezvoltată a fost propusă de Harberger(1971), așadar ne vom referi la ea ca măsura lui Harberger
în ceea ce privește schimbarea bunăstării. Aceasta este o măsură ce ignoră efectele distributive
ale politicilor.7

Analiza financiară reprezintă procesul de evaluare al afacerilor, proiectelor, bugetelor și


alte entități legate de finanțare cu scopul de a determina compatibilitatea acestora pentru
4
Jean Dreze, Nicholas Stern, “The theory of cost-benefit analysis”, Handbook of Public Economics, vol. II, edited
by A.J. Auerbach and M. Feldstein© 1987, Elsevier Science Publishers B. V. (North-Holland), p.12
5
Idem, p.14
6
Indiana University, „Benefit-Cost Analysis Guide. Treasury board of Canada Secretariat”, Ottawa, 1998, pp.8-10,
material disponibil pe http://classwebs.spea.indiana.edu/krutilla/v541/Benfit-Cost%20Guide.pdf
7
Robin Boadway, “Principles of cost-benefit analysis”, Public Policy Review, 2006, Vol. 2, Nr.1, pp.30-32
Audit Financiar

investiții. De obicei, analiza financiară este utilizată pentru a analiza dacă o entitate este stabilă,
solventă, lichidă sau suficient de profitabilă pentru a fi investită.8
Dacă ne uităm la o companie specifică, analistul financiar se va concenta de multe ori pe
baza declarației de venit , bilanțul și situația fluxurilor de numerar. În plus, o zonă cheie de
analiză financiară implică extrapolarea performanței anterioare a companiei într-o estimare a
performanțelor viitoare ale companiei.
Funcția financiară în afacere implică evaluarea tendințelor economice stabilind politica
financiară, precum și crearea de planuri pe termen lung pentru activități economice. Aceasta
implică, de asemenea aplicarea unui sistem de control intern pentru manipularea de numerar,
recunoașterea vânzărilor, plata cheltuielilor, precum și aprobarea cheltuielilor de capital. În cele
din urmă, finanțele implică analiza datelor cuprinse în situațiile financiare, cu scopul de a furniza
informații valoroase pentru deciziile de management. În acest mod, analiza financiară este dora o
parte din funcția de ansamblu a finanțelor, dar este unul foarte important.9
Evaluarea economică poate fi realizată prospective sau retrospective. Spre exemplu,
evaluarea economică poate fi folosită înainte de a pune în aplicare un program sau strategie
eficientă. Primul tip de evaluare economică este analiza economică de impact se ocupă cu
identificarea problemelor în modelul de sănătate publică. Analizele economice de impact sunt
adesea numite codul estimative al bolii, analiza de impact. 10 Un alt tip de evaluare economică
este analiza costurilor pragmatice. De obicei, acest lucru este primul pas într-o evaluare
economică compararea rezultatelor costului programelor. Analiza programatică a costurilor
incude costurile financiare ce apar într-un buget deoarece costurile economice reprezintă servicii
importante. 11
Pe lângă cele menționate în rândurile de mai sus, evaluarea economică implică
identificarea, măsuri și evaluare și apoi, compararea costurilor și a beneficiilor(rezultate). În
evaluările economice, costurile și consecințele intervențiilor alternative sau a scenariilor sunt
comparate pentru a examina cea mai bună utilizare a resurselor limitate. Evaluările economice

8
http://www.investopedia.com/terms/f/financial-analysis.asp
9
Hey-Cunningham, David. Financial Statements Demystified. Allen & Unwin, 2002, pp.75-76
10
http://www.cdc.gov/dhdsp/programs/nhdsp_program/economic_evaluation/module_i/podcast_i.pdf
11
http://healtheconomics.utoronto.ca/wp-content/uploads/cjp-mar1-05-hoch-OR2.pdf
Audit Financiar

diferă potrivit scopului și intenției. Ele pot avea o focalizare foarte restrânsă prin care evaluatorii
sunt concentrți doar asupra consecințelor și a resurselor pentru agențiile lor.12
Economiști precum Drummond, Stoddart și Torrance(1987) definesc evaluarea
economică ca „ analiza comparativă a măsurilor alternative, atât în termeni de costuri și
consecințele acestora.” De asemeni există o serie de definiții ale evaluărilor economice, tema de
bază în toate definițiile este că, spre deosebire de numele lor, evaluările economice nu sunt în
mod exclusiv cu privire la costuri. Există mai multe tipuri de evaluări care abordează costurile,
rezultatele sau ambele. Evaluările care abordează numai costurile sau numai rezultatele sunt
considerate a fi evaluările economice parțiale. Studiile de eficacitate sau eficiență sunt evaluări
care abordează doar rezultatele unui program, serviciu sau intervenție. În mod similar, o analiză
a costurilor este o analiză care examinează doar costul unui program. Oricare dintre aceste tipuri
de evaluări pot fi destul de detaliate și metodologice. Cu toate acestea, în mod izolat îl consideră
doar una dintre cele două dimensiuni importante ale evaluării. O evaluare care ia în considerare
atât costurile și rezultatele și, care compară două sau mai multe programe este considerată a fi o
evaluare economică completă.13
Evaluarea oferă informații vitale pentru factorii de decizie la diferite niveluri din cadrul
Guvernului. Utilizarea evaluării economice este încurajată în toate domeniile relevante ale
activității din sectorul public, inclusiv propuneri de politici, evaluarea programului și de revizuire
a reglementării. În ceea ce privește serviciile sociale și comunitare, evaluarea economică va ajuta
la alegerea programelor, formularea politicilor și recenziilor de reglementare. Această opțiune
poate să apară la două niveluri și anume: unul reprezintă alegerea între proiectele alternative de
prestare servicii și opțiunile de reglementare concepute pentru a atinge același obiectiv. A doua
opțiune este reprezentată de alegerea dintre intervalele de proiecte, îndreptate spre o varietate de
obiective ce nu pot fi toate disponibile. O evaluare economică a unei propuneri trebuie să explic
întotdeauna ce elemente vor fi afectate și în ce măsură, dacă este o agenție, secțiuni ale
comunității, industria sau prsoane fizice.14

12
Economic Evaluations, ,material disponibil pe
file:///D:/DESCARCARIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/8_economic_evaluations.pdf
13
http://www.phac-aspc.gc.ca/mh-sm/pubs/evaluation/chpt2-3-eng.php
14
Marilyn Chilvers, Ben Smith, Economic Evaluation Guidelines. Performance analysis and development branch
policy and planning division, Noiembrie 2009, pp.3-4, material disponibil pe
http://www.community.nsw.gov.au/docswr/_assets/main/documents/econ_evaluation_guidelines.pdf
Audit Financiar

Evaluarea financiară
Analiza financiară studiază cheltuielile, veniturile şi rezultatele financiare pe care le
antrenează orice activitate economică pentru a descoperi cauzele care au influenţat pozitiv sau
negativ evoluţia lor şi întreprinde măsurile necesare care să contribuie la reducerea costurilor de
producţie şi la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, la creşterea gradului  de
rentabilitate a activităţii (v. Analiză economică, Rentabilitate) 15
Analiza cost-eficacitate
Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument care poate ajuta la asigurarea utilizării
eficiente a resurselor de investiţii în sectoare în care beneficiile sunt dificil de exprimat monetar
(să li se confere o valoare). Există o categorie vastă de proiecte ale căror beneficii fie nu au un
preţ de piaţă uşor accesibil fie nu sunt uşor măsurabile în termeni monetari. În cazul în care
beneficiile proiectului sunt măsurate în unele unităţi nemonetare, pentru a decide dacă vom
finanţa un proiect, criteriile VAN şi RIR nu pot fi utilizate. 16 Analiza cost-eficacitate reprezintă o
formă trunchiată a analizei cost-beneficiu care realizează estimări monetare doar pentru partea de
costuri, sau, alternativ, doar pentru partea de venituri a formatului cost-beneficiu. Ea reprezintă
un instrument de ordonare în termenii dezirabilităţii sociale a proiectelor propuse, în condiţiile
existenţei unor constrângeri bugetare sau de altă natură. Totodată, unitatea de rezultat trebuie să
fie identică la compararea a două programe diferite 17. În majoritatea cazurilor, analiza cost
eficacitate este utilizată pentru programele din domeniul sănătăţii sau al apărării, în cazul cărora
rezultatele sunt cuantificate, dar nu sunt evaluate sub formă monetară. Eliminând dificultatea
încercării de evaluare monetară a tuturor beneficiilor, ea furnizează un indice al costurilor sociale
relative al diferitelor variante de promovare a unei anumite politici, oferind un ghid util referitor
la meritele relative ale 369diferitelor politici. În aceste cazuri, analiza cost-eficacitate asigură
baza pentru selecţionarea proiectelor care produc cel mai mare rezultat raportat la unitatea
monetară cheltuită sau minimizează costul producerii unui nivel cerut de rezultat. La fel ca şi
analiza cost-beneficiu, şi acest tip de analiză reprezintă însă doar un instrument utilizat pentru
fundamentarea deciziilor luate de către cei care au această autoritate.
15
Monica Achim, Borlea Sorin, Analiza financiară a entitatii economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010,pp.55-70
16
http://www.fondurie.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/
0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.3_ACB/18_Cost_Eficacitate.pdf
17
Alexandru, Ghiorghiu, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti,
2004, pp-130-132
Audit Financiar

Cu toate acestea, analiza cost-eficacitate prezintă anumite limite. Deşi eficienţa are
două forme(distributivă şi tehnică), analiza cost-eficacitate se adresează doar celei de a doua
forme amintite, furnizând estimări asupra modului în care poate fi utilizat un anumit buget pentru
a obţine un anumit scop stabilit în mod exogen, însă nu furnizează informaţii referitoare la
raţiunea cheltuirii respectivelor resurse pentru atingerea scopului respectiv. Ceea ce sugerează
analiza cost-eficacitate este că dacă costul unui program care produce un anumit rezultat se
încadrează în limita bugetului stabilit, acest program poate să se deruleze. 18
Totodată, analiza poate sugera modalitatea cea mai ieftină de a atinge un anumit
rezultat,dar nu îl ajută pe analist în decizia referitoare stabilirea ţintei de rezultat. În general,
analiza cost-eficacitate evaluează costurile în termeni monetari, în timp ce evaluarea rezultatelor
se face în termeni cantitativi sau în termenii unui indice de eficacitate. Motivul adoptării acestui
tratament diferenţiat în evaluarea costurilor şi a beneficiilor este dat de neplăcerea sau uneori
incapacitatea de a evalua din punct de vedere monetar rezultatele, clasică fiind evaluarea vieţii
umane.19
Evaluarea proiectului: „ACHIZITIE DE UTILAJE PENTRU INFIINTARE LINIE DE
BRICHETARE, COMUNA LIESTI, JUDETUL GALATI”

BENEFICIAR: S.C. UTILAGRE S.R.L. Comuna Liesti, judetul Galati

Date generale

In acest context obiectivul general al proiectului este cel de dezvoltarea durabilă a economiei
rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a
veniturilor adiţionale. Obiectivele specifice se referă la crearea şi menţinerea locurilor de muncă în
spaţiul rural corelat cu creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole. In ceea ce priveste
obiectivele operaţionale acestea se referă la crearea de micro-întreprinderi în sectorul non-agricol în
spaţiul rural; incurajarea iniţiativelor de afaceri promovate în special de către tineri si implicit
reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.
Solicitantul și beneficiarul finanțării nerambursabile deține un sediu, iar datorită acestui fapt
acordăm 5 puncte, deoarece este important ca fiecare parte solicitantă să dețină un punct de lucru
pentru o bună comunicare între părțile contractante.
18
Radu Florea, Metode şi tehnici de analiză financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1999, pp.65-70;
19
Gheorghe Valceanu (coordonator), Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p.25.
Audit Financiar

În privința creării locurilor de muncă, în proiect nu este specificat acest element, așadar
acordăm 0 puncte. Având în vedere faptul că partea contractată solicită acordarea unui credit, putem
atribui acestui lucru 5 puncte. În ceea ce privește amplasamentul firmei, acest lucru nu este enunțat și
se face doar o descriere a firmei în general.

Grilă de evaluare

Descrierea contextului reflecta indeaproape o imagine clara asupra ideii proiectului, a 5 puncte
programului de finantare si a solicitantului.

Justificarea proiectului este respectata si corespunde cerintelor prin definirea problemei si 5 puncte
au fost urmarite de asemenea si toate componentele sectiunii.

Scopul şi obiectivele proiectului sunt clar formulate. Sunt surprinse atât obiectivele pe 5 puncte
termen lung (generale), cât şi obiectivele pe termen scurt (specifice)

Grupurile ţintă, beneficiarii direcţi şi indirecţi au fost identificaţi corect (localizare, 5 puncte
cuantificare, segmentare, pentru fiecare categorie)

Activităţile/subactivităţile sunt descrise, relevante pentru jaloane, coerent prezentate prin 5,5 puncte
structura descompunerii pe lucrări. Au fost realizate planificarea calendaristică şi Matricea
cadru logic a proiectului

Resursele au fost stabilite corespunzător pe fiecare activitate. Bugetul a fost calculat în 5 punct
funcţie de resursele alocate pe activităţi/subactivităţi, s-a utilizat anexa indicată în suportul
pentru lucrări practice

Pentru echipa de management şi implementare a proiectului sunt stabilite clar 5 punct


responsabilităţile, abilităţile şi cunoştinţele necesare.

S-au stabilit riscurile şi indicatorii de evaluare 4,5 puncte

Proiectul nu prezintă date cu cheltuielile pentru personal, diurnă, transport persoane. Sunt
trecute doar cheltuieli ce vizează achiziția unor utilaje, mijloace de transport. Valoarea
cheltuielilor indirecte/cheltuieli generale de administraţie se calculează prin aplicarea unui
procent la valoarea totală a costurilor directe, cu excepţia cheltuielilor de tip FEDR. Acest
procent corespunzător cheltuielilor indirecte/cheltuieli generale de administraţie este de maxim
Audit Financiar

5% pentru beneficiarii/partenerii instituții publice și 7% pentru pentru beneficiarii/partenerii


organizații private.
Cheltuielile eligibile ating procentajul de 5% și este conform cu principiile și
caracteristicile ce se regăsesc în ghidul solicitantului. În ceea ce privește cheltuielile de tip
FEDR, proiectul se pliază conform standardelor menționate în ghid fiind incluse: terenurile,
construcți, instalații tehnice etc, însă, în proiect sunt trecute doar cheltuieli ce vizează utilaje și
echipamente fără montaj, precum și cheltuieli de consultanță. În ceea ce privește bugetul și
cheltuielile proiectului, acestea sunt conforme cu regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor
din ghidul solicitantului si este prevazut in bugetul proiectului.
1. Relevanţa proiectului pentru politicile şi strategiile europene şi naţionale, regionale si/sau
locale, axa prioritară şi domeniul major de intervenţie, Complementaritate şi lecţii
invăţate (proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin politicile şi
strategiile europene şi naţionale, regionale si/ sau locale, inclusiv argumentarea clară a
acestei contribuţii; prezentarea clară a contribuţiei proiectului la realizarea obiectivelor
axei prioritare, domeniului major de intervenţie şi cererii de propuneri de proiecte;
proiectul prezintă modalităţi de valorizare a lecţiilor învăţate din experienţa solicitantului
şi/sau a partenerilor săi, de valorizare şi extindere a bunelor practici şi a rezultatelor altor
strategii/programe/proiecte relevante desfăşurate/în curs de desfăşurare; proiectul
integrează clar lecţiile învăţate din experienţa implementării altor proiecte).Acordăm 3
puncte.
2. Grup/grupurile ţintă incluse în proiect (grupul/grupurile ţintă incluse în proiect sunt
definite, descrise, cuantificate clar în contextul implementării proiectului şi corelate cu
activităţile proiectului; descrierea modalităţilor de identificare, recrutare, implicare şi
menţinere în proiect a persoanelor aparţinând grupului/grupurilor ţintă).
3. Sustenabilitate financiară şi instituţională (proiectul prezintă surse ulterioare de
finanţare(fonduri proprii, fonduri externe etc.) pentru continuarea proiectului sau a
rezultatelor sale după finalizarea finanţării nerambursabile; modalităţi de funcţionare a
structurilor create prin proiect, după încetarea finanţării nerambursabile). Acordăm 4
puncte.
Indicatori de rezultat: Indicatorii de realizare imediată a proiectului sunt măsurabili, verificabili
și corelați cu activitățile proiectului. (2 puncte). Activitățile proiectului sunt descrise clar, sintetic,
cronologic și sunt corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuțiile membrilor echipei de
Audit Financiar

proiect, cu rezultatele proiectului, indicatorii de realizare și țintele stabilite.(2 puncte). Resursele


alocate şi achiziţiile de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului sunt
specificate concret bunurile, serviciile/lucrările, dotările şi echipamentele existente și care urmează
a fi închiriate sau achiziţionate pentru implementarea proiectului în raport cu activitățile
proiectului, care contribuie la obţinerea rezultatelor propuse.(5 puncte).
Pe parcursul analizei, nu am identificat diferențe de curs valutar, bugetul proiectului apare
trecut atât în lei, cât și în euro.
Proiectul nu are întocmită o estimare pe 5 ani, nu am identificat informații în ceea ce privește
aspectul acesta.
Numărul locurilor de muncă create: cel puțin 1 loc de muncă( 2 puncte).

Denumire solicitant: SC.UTILAGRE S.R.L

Cod unic de înregistrare: 28453850

Titlu proiect:"ACHIZIŢIE DE UTILAJE PENTRU ÎNFIINŢARE LINIE DE BRICHETARE,COMUNA LIEŞTI,JUDEŢUL GALAŢI"

Contract de finanţare nr.:C413312M11221805864

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Capitolul 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului -total,din care:

1.1.Cheltuieli pentru obţinearea terenului

1.2.Cheltuilei pentru amenajarea terenului

1.3.Cheltuilei cu amenajări pentru protectţia mediului si aducerea la starea iniţială

Capitolul 2:Cheltuilei pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Capitolul 3:Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică -total, din care:

3.1.Studii de teren
Audit Financiar

3.2.Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.3.Proiectare şi inginerie

3.4.Organizarea procedurilor de achiziţie

3.5.Consultanţă

3.6.Asistenţă tehnică

Verificarea încadrare cheltuieli capitolul 3

Capitolul 4:Cheltuieli pentru investiţia de bază - total, din care:

Construcţii şi lucrări de intervenţii - total, din care:

4.1.Construcţii şi instalaţii

4.2.Montaj utilaj tehnologic

4.3.Utilaje, eechipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj(procurare)

4.4.Utilaje şi echipamente fără montaj, mijloace de transport, alte achiziţii specific

4.5.Dotări

4.6.Active necorporale

Capitolul 5 Alte Cheltuieli - total, din care:

5.1.Organizare de şantier

5.1.1 lucruri de constrcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

5.1.2 cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisioane, taxe

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute

Procent cheltuieli diverse şi neprevăzute

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare - total, din care:

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

6.2 Probe tehnologice

TOTAL GENERAL
Audit Financiar

Verificare actualizare

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%)

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE

VALOARE TVA

TOTAL GENERAL inclusiv TVA

VALOAREA PROIECTULUI

VALOAREA TOTALA

VALOAREA ELIGIBILA

VALOAREA NEELIGIBILA

Valoare eligibilă-FEADR

Valoarea eligibilă-PERE

Ajutor public nerambursabil(contribuţie UE şi cofinanţare naţională

Cofinanţare privată, din care:

Autofinanţare

Împrumuturi

TOTAL PROIECT
Audit Financiar

Procent contribuţie public

Avans solicitat

Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public neram


Audit Financiar

Bibliografie

 Rogov, Svetlana, “Analiza cost-beneficiu-Instrument necesar pentru implementarea proiectelor de anvergura


2012, P.7, material disponibil http://adrnord.md/public/files/brosuri/Analiza_CostBeneficiu_Brosura_ADR_N
 Branasco, Natalia, “Teoria economica si doctrinele economice”, material
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/branasco/teor_econom_doctr_econom.pdf
 Dreze, Jean, Nicholas Stern, “The theory of cost-benefit analysis”, Handbook of Public Economics, vol. II
A.J. and M. Feldstein© 1987, Elsevier Science Publishers B. V. (North-Holland)
 Indiana University, „Benefit-Cost Analysis Guide. Treasury board of Canada Secretariat”, Ottawa, 1998
http://classwebs.spea.indiana.edu/krutilla/v541/Benfit-Cost%20Guide.pdf
 Boadway, Robin, “Principles of cost-benefit analysis”, Public Policy Review, 2006, Vol. 2, Nr.1
 Cunningham- Hey- , David. Financial Statements Demystified. Allen & Unwin, 2002
http://www.investopedia.com/terms/f/financial-analysis.asp
 Chilvers, Marilyn , Ben Smith, Economic Evaluation Guidelines. Performance analysis and developm
planning division, Noiembrie 2009, pp.3-4, material
http://www.community.nsw.gov.au/docswr/_assets/main/documents/econ_evaluation_guidelines.pdf
 Achim, Monica, Borlea Sorin, Analiza financiară a entitatii economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010
 Ghiorghiu, Alexandru, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucu
Audit Financiar

 Florea, Radu, Metode şi tehnici de analiză financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1999;
 Valceanu, Gheorge (coordonator), Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004

 http://www.cdc.gov/dhdsp/programs/nhdsp_program/economic_evaluation/module_i/podcast_i.pdf
 http://healtheconomics.utoronto.ca/wp-content/uploads/cjp-mar1-05-hoch-OR2.pdf
 Economic Evaluations, ,material disponibil
file:///D:/DESCARCARIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/8_economic_evaluations.pdf
 http://www.phac-aspc.gc.ca/mh-sm/pubs/evaluation/chpt2-3-eng.php
 http://www.fondurie.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumen
Pag.3_ACB/18_Cost_Efic
Audit Financiar
Audit Financiar
Audit Financiar
Audit Financiar