REGATUL

SPANIEI
Student:
 Capitolul I. Date generale despre Spania1

1
Numele „Spania” este derivat din „Hispania”, numele în latină cu care romanii se refereau la toată peninsula, şi pe care l-au
preluat din grecul „Hispanía” (accent pe „i”, ca şi în cazul „României”), utilizat de către Artemidor din Efes (sec.I î.Hr.), autorul
celei mai vechi hărţi a Occidentului, în care descrie amănunţit Hispania romană.
Originea termenului „Hispania” este atribuit fenicienilor, prima civilizaţie non-iberică, care a ajuns în peninsulă pentru a-şi
extinde comerţul şi care a fondat, între altele, oraşul activ cel mai vechi din Occident. În limba lor punică l-au numit Isephanim,
„Coastă de iepuri”. Iepurii se găseau şi încă se găsesc în abundenţă în Andaluzia, iar unele monede bătute în epoca lui Hadrian
reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamnă aşezată, cu un iepure la picioarele ei.

2
 1.1. Regatul Spaniei Situare:
În sud-vestul Europei(Pen.Iberica).
Vecinii:
Franţa 650 km, Andorra 63,7 km,
Marea Mediterana1670km,Gibraltar 1,2
km,Oceanul Atlantic 1367 km, Portul
Galia 1232 km.

Drapel Stema

Nume oficial: Regatul Spaniei

Deviză naţională Plus Ultra(Mai departe)

Imn naţional Marcha Real(Marşul Regal)

Forma de stat Monarhie constituţională ereditară

Diviziuni administrative 17 comunităţi autonome
Sărbătoarea naţională 12 octombrie (ziua “hispanităţii”,descoperirii
Americii de Cristofor Columb 1492).

3
Harta nr.1-Localizarea Spaniei pe Glob2

Harta nr.2- Harta Spaniei3

Capitala Madrid
Populaţie 3.128.600 (2006)
Limbă oficială spaniolă

Sistem politic monarhie parlamentară

Rege Juan Carlos I

Preşedintele Guvernului José Luis Rodríguez Zapatero

Formare secolul XV
• uniune 1516
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania accesat la data de 27.03.2019
3
http://www.hartaspaniei.ro accesat la data de 21.03.2019

4
• unificare 1469
• de iure 1716
• de facto 1812

Suprafaţă Loc 51
• Totală 504.645 km²
• % apa 1,04

Populaţie Loc 27
• Totală 45.116.894
• Densitate 89,4 loc./km²

Loc 8
PIB (nominal)4
$1.359 de miliarde
• Total (2007)
$30.289
• PIB per capital
Loc 11
5
PIB (PPC)
$1.276 de miliarde
• Total (2007)
$28.445
• PIB per capital
0,938 (loc 19) – înalt
IDU 6(2007)
Monedă euro (€, EUR) = 100 eurocenţi

Siglă pentru maşini E

Membru al ONU, UE, OTAN

4
Produsul Intern Brut (în engleză Gross Domestic Product) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă
a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs
de un an
6
Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în engleză) este o măsură comparativă a speranţei
de viaţă, alfabetizării, învăţământului şi nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul
de dezvoltare a unei ţări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială şi nu alţi
indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltării
umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în fiecare an de Programul de Dezvoltare al
Naţiunilor Unite şi publicat în Raportul de Dezvoltare Umană
5
PIB(PPC) reprezinta paritatea puterii de cumparare

5
Sunt cooficiale: catalana în Catalonia, Insulele Baleare şi Comunitatea Valenciană, galiciana în
Galicia, araneza în Catalonia şi basca în Ţara Bascilor şi Navarra.

1.2. Situare geografică

Regatul Spaniei (spaniolă Reino de España) sau Spania (spaniolă España) este o ţară
situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franţa
şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei. Face parte din Peninsula Iberică împreună cu Portugalia
şi Gibraltar care o desparte de Africa, având de asemenea două arhipelage, situate unul în Marea
Mediterană (Insulele Baleare) şi celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de
Spania aparţin două mici teritorii din nordul Africii (care includ oraşele autonome Ceuta şi
Melilla), precum şi enclava7 Llivia din Pirinei.
După sfârşitul regimului Franco în 1975, Spania a devenit o monarhie, şi o monarhie
constituţională în 1978 când o nouă constituţie a fost adoptată.

1.3. Statul
Spania este o monarhie constituţională, cu o monarhie ereditară şi cu un parlament
bicameral, Cortes sau Ansamblul Naţional. Puterea executivă consistă din Consiliul de Miniştri
prezidat de Preşedintele Guvernului (asemănător unui prim ministru), propus de monarh şi ales
de către Ansamblul Naţional după alegerile legislative.
Puterea legislativă este formată din Congresul Deputaţilor (Congreso de los Diputados)
cu 350 de mebrii, aleşi prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proporţională, destinaţi
să servească timp de patru ani, şi un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din
aleşi direcţi pe baza votului popular şi ceilalţi 51 trimişi de legislaturile locale pentru a servi tot
timp de patru ani.

7
Enclavă= 1. Fragmente de roci înglobate în masa rocilor eruptive. 2. Grup de populaţie străină izolată în mijlocul
populaţiei indigene. – Din fr. enclave.(Dex)

6
 În 2003, Spania discută cu Regatul Unit despre Gibraltar, o mică peninsulă care şi-a
schimbat posesorul în timpul Războiului Spaniol de Succesiune în 1714. Discuţiile se referă la
împărţirea suveranităţii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constituţional al
gibraltarienilor, care şi-au exprimat opoziţia faţă de orice act de supunere faţă de Spania.
Spania este, în prezent, statul autonomiilor, formal unitar, dar, de fapt, funcţionând ca o
federaţie de Comunităţi Autonome, fiecare cu puteri şi legi diferite (de exemplu unele au
propriile lor sisteme educaţionale şi de sănătate, altele nu). Există unele probleme cu acest
sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide naţionaliste) încearcă un
tip mai federal de relaţii cu Spania, în timp ce guvernul central încearcă să reprime ceea ce unii
văd ca şi o autonomie excesivă a unor conmunităţi autonome (ex. Ţara Bascilor şi Catalonia)
Terorismul este o problemă în Spania de astăzi, de când ETA (Libertatea şi Pământul
Basc) încearcă să câştige independenţa bască prin mijloace violente, incluzând utilizarea
bombelor şi a crimelor. Deşi guvernul autonom basc nu asistă o astfel de violenţă, diferitele
aproprieri de problemă sunt o sursă de tensiune între guvernele central şi basc.
Principalele partide politice:
Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) – partidul de guvernământ (deţine 164 de
locuri în Congresul Deputaţilor – 43,01%)
Partidul Popular (PP) – deţine 148 de locuri în Congresul Deputaţilor (37,47%).

1.4. Comunităţi Autonome

Spania este divizată în 17 regiuni denumite, "comunităţi autonome". Fiecare dintre ele
dispune de o anumită independenţă, fiind un fel de state federale, mai ales pentru că
competenţele descentralizate diferă şi pentru că termenii "independenţă" şi "federal" sunt la
ordinea zilei. "Comunităţiile autonome" sunt la rândul lor divizate în provincii.

Tabelul nr.1.- Comunităţile Atonome ale Spaniei8

Comunităţi autonome ale Spaniei

8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania accesat la data de 27.03.2019

7
 I-le I-le
Andaluzia Aragon Asturias Ţara Bascilor
Baleare Canare
Castilia-
Cantabria La Castilia-Leon Catalonia Extremadura Galicia
Mancha
Plazas de
La Rioja Madrid Murcia Navarra Valencia
soberanía

Harta 3-Comunităţile Autonome 9

Există şi cinci locuri de suveranitate (plazas de soberanía) pe şi lângă coasta africană: oraşele
Ceuta şi Melilla sunt administrate ca şi oraşe autonome, o stare intermediară între oraşe şi
comunităţi; insulele din arhipelagul Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas, şi Peñón de Vélez de
la Gomera se află sub directa administraţie spaniolă.

1.5. Populaţia
Cele mai populate regiuni sunt cele dinspre Marea Mediterană(Catalonia având drept
centru polarizator Barcelona, Valencia, Andaluzia), precum şi Castilia Nouă(cu capitala, Madrid).

9
Idem 9

8
Cele mai puţin populate sunt regiunile din interior (Castilia Veche, Extremadura, Leon) şi
regiunile montane înalte.
Numărul de locuitori: 45.116.894 total
Densitatea populaţiei: 89,4 loc./km²
Componenţa populaţiei:
-14.4% între0-14ani
- 68% între 15-64 de ani
- 17.6% peste 65 de ani
Creşterea populaţiei: 0.15%
Raportul natalităţii: 10.1 naşteri/1.000 persoane
Raportul mortalităţii: 9.63 de decese/1.000 persoane
Raportul mortalităţii la nou născuţi: 4.42 de decese/1.000 naşteri
Durata de viaţă: - în general : 79.52 de ani
- la femei: 83.03 de ani
- la bărbaţi: 76.18 de ani
Coeficient de şomaj: 10.4 %10

1.6. Demografia
Se poate spune că Spania este compusă din multe naţii dar a adoptat cultura castiliană ca să
fie cea spaniolă, deşi există o creştere a recunoaşterii a altor naţionalităţi înăuntrul ţării, ca şi a
celei başte.
Patru limbi importante sunt vorbite în Spania, care sunt limbi oficiale în anumite regiuni:
 Spaniola (castellano sau español), limbă oficială în întreaga Spanie.
 Catalana (català sau valencià) în Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears),
şi părţi ale comunităţii autonome Valencia (València, unde limba este denumită
valenciană).
 Basca (euskara) în Ţara bascilor (Euskadi), şi părţi din Navarra.
 Galiciana (galego) în Galicia (Galiza).
Catalana, galiciana şi castiliana, mai comun denumită "spaniolă", sunt descendente ale limbii
latine şi au propriile lor dialecte; există de asemenea şi alte dialecte romanice, ca şi asturiana sau

10
http://www.ine.es/ accesat in data de 03.04.2019

9
Bable în Asturias şi părţi din León, aragoneza în o parte din Aragón, şi araneza (o variantă
gascono-occitană) în Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbită în Americi este
descendentă a dialectului spaniol vorbit în sud-vestul Spaniei.

1.7. Religie

Spania este o ţară aconfesională, adică nu are o religie naţională, libertatea religioasă fiind
garantată de Constituţie.
Catolicismul este religia predominantă în Spania. Un procent de 79.4 % din populaţie se
declară de religie catolică. După catolici, agnosticii şi ateii reprezintă 17% din populaţia ţării,
alte religii minoritare reprezentând 2.3% din populaţie.
După numărul de membri, a doua religie este cea musulmană . Datele arată că 800.000 de
persoane sunt de religie islamică. Urmează Martorii lui Iehova, cu 103.784 de credincioşi. Există
de asemenea şi o comunitate protestantă care are aproximativ 50.000 de membri, şi de asemenea
mai trăiesc în Spania aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitatea iudaică nu depăşeşte 15.000
de membri.

1.8. Istorie

La sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI Spania era alături de Portugalia

principalul promotor al descoperirilor geografice, punând bazele unui întins imperiu colonial.
Genovezul Cristofor Columb descoperă în 1492, “lumea noua” iar expediţia iniţiată de
portughezul Magellan, şi el în slujba Spaniei realizând primul înconjur al lumii. În timpul
domniei lui Carol I (1516-1556) care, sub numele lui Carol Quintul, era proclamat în 1519
îmapărat al Sfântului Imperiu Roman, Spania devine prima putere Europeană, înglobând
regatului Neapolului, Sicilia, Ducatul Milano, Ţările de Jos, America Centrală şi Meridională,
Insulele Filipine. În secolul XVI Spania dobândea cel mai vast imperiu colonia şi se impunea ca
primă putere comercială şi maritimă a lumii. Între 1580-1640 anexează temporar şi Portugalia.
Spania devenită bastionul11 catolicismului în Europa ajunge la apogeul puterii şi expansiunii sale,
dar înregistrase totodată primele semnale prevestitoare ale începutului declinului.

11
Bastionul= fortificaţie de formă cilindrică sau poliedrică, construită la colţurile unei fortăreţe. 2) fig. Centru de
rezistenţă a ceva (al unei organizaţii, al unei teorii, doctrine(Dex);

10
 În cursul primului război mondial (1914-1918), Spania rămânea neutră. În 1930 era
înlăturată dictatura militaro-monarhică a lui Primo de Rivera (1923-1930) iar la 14 aprilie 1931
în urma victoriei în alegeri a partidelor republicane, este abolită12 monarhia şi Spania se proclamă
pentru a doua oară republică. Au fost adoptate măsuri radicale (separarea bisericii de stat, votul
universal, etatizarea13 averilor mănastireşti), care împărţeau întreaga societate în 2 tabere
ireconciliabil opuse. În deceniile 6-7 Spania cunoaştea în condiţiile menţinerii de dictatură, o
dezvoltare economică mai rapidă (investiţii externe, avântul turismului), izolarea internaţională
la care a fost supusă fiind atenuată de “razboiul rece” (Spania a semnat în 1953 un tratat
stipulând amplasarea de baze militate ale SUA pe teritoriul său) urmată apoi de primirea în 1955
în Organizaţia Naţiunilor Unite.

Totuşi, în anii 1960 şi anii 1970, Spania a fost transformată gradual într-o economie
industrială modernă cu un sector de turism în creştere. După moartea dictatorului Generalul
Franco în noiembrie 1975, succesorul său desemnat personal, Prinţul Juan Carlos şi-a asumat
titlurile de rege şi de conducător al statului. El a jucat un rol important în ghidarea Spaniei spre
un stat democratic modern, mai ales în opoziţia unei încercări de coup d'etat în 1981. Spania a
aderat la OTAN în 1982 şi a devenit membră a Uniunii Europene în 1986. După moartea lui
Franco, vechilor naţionalităţi istorice - Ţara Bascilor, Catalonia şi Galicia - li s-a dat o autonomie
mare, care, s-a extins spre toate regiunile spaniole.

1.9. Armata

Integrată în structurile NATO din 1982, Spania are armata structurată pe 3 domenii –
terestru, maritime şi aerian- şi bazată pe serviciul militar obligatoriu de 9 luni.

Din ianuarie 2003 se trece treptat la serviciul militar bazat pe voluntariat. Din 1989 pot
face parte din serviciile armate şi femeile. Trupele de uscat însumează 95.600 de militari, din
care 14.600 în garnizoanele din insulele Baleare, Canare şi din N Africii. În ultimii ani s-a
realizat o forţă de intervenţie rapid ce cuprinde regiunea spaniolă (similară legiunii franceze) şi
trupe aeropurtate. O brigadă de aviaţie cu 170 elicoptere (dintre care 40 de atac) este inclusă în

12
Abolit= a desfiinţa o instituţie, o stare sau anumite uzanţe; a anula în mod legal şi oficial o lege, o hotărâre
etc(Dex);
13
Etatizare= acţiunea de a etatiza şi rezultatul ei; trecere din proprietatea particulară în proprietatea statului sau sub
conducerea de stat a unor instituţii, a unor întreprinderi, a unor bunuri, a unor valori etc(Dex);

11
structura armatei de uscat. Marina are 7 baze navale şi 23.000 de militari, inclusiv 6900 de
puşcaşi marini şi 860 militari în forţele aeriene auxiliare. Aviaţia, organizată ca serviciu
îndependent din 1939 are 4 comandamente operaţionale şi 23.000 militari. Din dotare sunt de
amintit 550.000 de tancuri, avioane cu decolare verticală şi elicoptere, 8 submarine, 16 fregate
(11 echipate cu rachete), 31 de nave de patrulare, 200 avioane de luptă, mai multe sute de
elicoptere, avioane de transport, 21 avioane de recunoaştere. În 2003 s-au alocat pentru apărare
8,75 mld euro (echivalentul a 9,9 mld $-212 $ pe locuitor-1,2 % din PIB).

Capitolul II. Structura Constitutiei

Actuala Constituţie spaniolă a fost adoptată în anul 1978, act normativ ce a promovat ca
„valori superioare ordinii sale juridice” : libertatea, justiţia, egalitatea, puralismul politic,
legalitatea (art. 9 alin. 3 din Constituţie). Art. 3 alin. 1 din Constituţie prevede faptul că
limba oficială este castellana, toţi spanioli au datoria de a o cunoaşte şi dreptul de a o folosi .
Constituţia spaniolă are 169 de articole cu caracter juridic material. Mai are ca anexe,
numerotate separat, Dispoziţii adiţionale (Paragrafe I - IV), Dispoziţii tranzitorii (Paragrafele
I - X), o Dispoziţie derogatorie şi o altă Dispoziţie finală. Titlul VI al Constituţiei, art. 117-127,
reglementează sistemul judiciar.

Drepturile fundamentale sunt riguros reglementate, chiar didactic, și sunt în

conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu Convenția Europeană a
Drepturilor Fundamentale și cu normele Uniunii Europene. Astfel, art. 13, al.(2) cetațenii
rezidenți pe teritoriul Spaniei, pot avea în alegerile municipale dreptul de sufragiu activ (de a
alege) a fost revizuit in 1992, conferindu-li-se acestora și dreptul la sufragiu activ ( de a fi aleși).

12
 Forma de guvernământ adoptată de Constituția Spaniolă este monarhia
constituțională ereditară. Regele este capul Statului, simbolul unitații și permanenței statale. El
nu poate avea alte tribute afară de cele conferite în mod expres prin Constituție.

Atributiile Regelui (art. 62):

 Propune sanctiuni si promulga legi;

 convoaca si dizolva Parlamentul, face apel împotriva alegerilor astfel cum este prevazut
în Constitutie;
 apeleaza la referendum, în cazurile prevazute de Constitutie;
 propune un candidat ca presedinte al guvernului si, daca este cazul, numeste si puna capat
misiunii sale astfel cum este prevazut în Constitutie;
 numeste si revoca membrii guvernului, la propunerea Primului-ministru;
 emite decrete, aprobate în cadrul Consiliului de Ministri, pentru a conferi onoruri
militare, civile si premii acordate în temeiul legii;
 este informat cu privire la afacerile de stat de catre Primul-ministru, în acest scop,
participa la reuniunile Consiliului de Ministri, la discretia sa exclusiva, la cererea
Primului-ministru;
 este Comandantul suprem al Fortelor Armate;
 exercita dreptul de gratiere în temeiul legii, dar nu poate autoriza gratieri generale;
 Înaltul Patronaj al Academiilor Regale;
 acrediteaza ambasadori;
 îsi exprima acordul asupra angajamentelor internationale în care este inclusa tara;
 declara razboi sau pace în urma acceptului Parlamentului;
 i se atribuie un fond forfetar de care dispune în vederea asigurarii necesitatilor sale si ale
familiei regale;
 destituie sau angajeaza în mod liber personalul civil sau miliar din propria gospodarie.

Constituția Spaniolă, deși nu enunță în mod expres principiul separației puterilor în Stat,
îl introduce implicit prin reglementarea distinctă a puterilor și prin menținerea denumirilor
clasice – puterea legislativă (art. 66, alin. II) si puterea judecătorească (Titlul VI), chiar dacă se
folosește și termenul de “funcție executivă și autoritate reglementară” pentru guvern.

Titlul VI al Constitutiei, art. 117-127, reglementeaza sistemul judiciar. Astfel ca, în

continuare prezentam câteva dintre cele mai importante prevederi ale Constitutiei Spaniei:

Drepturile si îndatoririle fundamentale:

13
 Art. 11 din Constitutie 8 prevede faptul ca „nationalitate spaniola se dobândeste, se
pastreaza si se pierde, în conformitate cu legea. Nici o persoana de origine spaniola nu va putea
fi privata de cetatenia sa. Statul poate negocia o dubla cetatenie în cadrul unor tratate cu tarile
latino-americane sau cu cei care au avut sau au legaturi speciale cu Spania. În aceste tari, chiar
daca ele recunosc drepturi reciproce cetatenilor spanioli, acestia pot deveni cetateni ai acelor
state, fara a pierde nationalitatea lor.”

Art. 12 prevede faptul ca o persoana dobândeste capacitate deplina de exercitiu lavârsta

de 18 ani.

Statutul strainilor, prevazut de Constitutia Spaniei prevede faptul ca „strainii, pe

teritoriul Spaniei se bucura de libertatile publice garantate de prezenta parte, în conditiile stabilite
prin tratate si de legi. Numai cetateni spanioli vor fi titulari ai drepturilor recunoscute de art. 23,
cu exceptia faptului ca, în conformitatea criteriilor de reciprocitate, pot fi stabilite, prin tratate
sau legi, dreptul de a vota si de a alege reprezentantii municipali. Extradarea se acorda în temeiul
unui tratat sau prin lege, respectând principiul reciprocitatii. Excluse de la extradare sunt
persoanele ce au comis infractiuni politice, ce nu sunt considerate ca acte de terorism. Legea
stabileste conditiile în care cetatenii straini si apatrizii se pot bucura de dreptul de azil în Spania”
(art. 13). Art. 23 prevede faptul ca „ cetateni spanioli au dreptul sa participe la treburile publice,
direct sau prin reprezentanti liberi alesi, în alegeri periodice prin sufragiu universal. Ei au, de
asemenea, dreptul de acces egal la functii publice, cu cerintele specificate de lege.”

Art. 14 prevede egalitatea în fata legii a cetatenilor spanioli cu strainii sau apatrizii, „fara
discriminare pe motive de rasa, sex, religie, opinie, circumstanta personala sau sociala”.

O prevedere interesanta, este cea cuprinsa în art. 55 din Constitutia Spaniei, unde este
reglementata situatia suspendarii unor drepturi fundamentale, astfel ca:

„(1) Drepturile prevazute la articolele: Art. 17, 18, pct. 2 si 3, sect. 19 si 20, pct. 1) si d)
si 5 (arestul preventiv), Art. 21 (dreptul la întrunire pasnica), Art. 28 alin. 2 (dreptul de a se
asocia si de a declansa sau de a adera la o greva), Art. 37 alin. 2 (dreptul de a purta negocieri
colective) pot fi suspendate, în cazul unui acord cu privire la declararea asediului, astfel cum
este prevazut în Constitutie.

14
 O exceptie de la prevederile de mai sus, sunt cele cuprinse în paragraful 3 al art. 17, în
caz de declarare a starii de urgenta. (2) O lege organica poate stabili modalitatile si cazurile în
care, în mod individual si în urma interventiei judiciare necesare si adecvate de control
parlamentar, a drepturilor recunoscute în art. 17 alin. 2 si 18 pct. 2 si 3 pot fi suspendate pentru
anumite persoane în legatura cu investigatiile activitatilor de participare sau organizare a unei
trupe armate sau grupari teroriste.

Utilizarea nejustificata sau abuziva a competentei conferite, cu scopul încalcarii legii,

drepturilor si libertatilor recunoscute prin lege, va fi pedepsita cu raspunderea penala a celor
vinovati.

Prerogativele Regelui:

Constitutia Spaniei prevede faptul ca „Regele este seful statului, simbol al unitatii si
alpermanentei, arbitru si moderator al functionarii regulate a institutiilor, constituind cel mai înalt
nivel în cadrul reprezentarii statului spaniol în relatiile internationale, în special cunatiunile din
cadrul comunitatii sale istorice, exercitând functiile atribuite expres prin Constitutie si legi. Titlul
sau este cel de REGE AL SPANIEI si poate fi folosit de catreceilalti membri ai familie regale.
Persoana regelui este inviolabila si nu poate face obiectul raspunderii. Actele sale sunt
întotdeauna contrasemnate în modul prevazut la articolul 64, neavând altfel valabilitate, cu
exceptia celor prevazute la articolul 65.2.” (art. 56).

Art. 64 din Constitutie reglementeaza faptul ca „acte Regelui se contrasemneaza de

Primul-ministru si, dupa caz, de catre ministri de resort. Actiunile de propunere si denumire a
Primului-ministru, precum si cele de dizolvare a Guvernului, prevazute la art. 99, vor fi
contrasemnate de catre presedintele Congresului. De acte Regelui vor fi raspunzatoare acele
persoane care vor contrasemna acele acte.

Art. 57 „(1) Coroana Spaniei va fi mostenita de catre succesorii H.M. Juan Carlos I de
Borbón, mostenitorul legitim al dinastiei istorice. Succesiunea la tron urmeaza ordinea regulata a

15
primului nascut si a reprezentarii, fiind preferata mereu linia anterioara celei posterioare; în
aceeasi linie, va fi preferata gradul cel mai apropiat de înrudire decât cel mai îndepartat; în cadrul
aceluias grad de înrudire, barbatul va fi preferat femeii, iar în cazul aceluiasi sex, persoana mai în
vârsta celei mai tinere.

(2) Printul mostenitor, de la nasterea sa sau de la producerea evenimentului va avea titlul

de PRINT DE ASTURIA, precum si alte titluri detinute în mod traditional de catre mostenitorul
Coroanei Spaniei.

(3) Parlamentul va decide care dintre mostenitori este cel mai potrivit intereselor Spaniei.

(4) Acela dintre persoanele cu drept de succesiune la tron, care se casatoreste împotriva
interdictiei expresa a Regelui si Parlamentului, sunt excluse de la succesiunea la coroana, precum
si descendentii acestora.

(5) Abdicarea si renuntarea la tron, precum si orice îndoiala în fapt sau în drept, care are
loc în ordinea succesiuni la coroana vor fi solutionate printr-un act. ”

„Sotia Regelui sau consortul Reginei nu îsi poate asuma functii constitutionale, cu

exceptia dispozitiilor privitoare la Regenta” (art. 58).

Regenta: „Atunci când regele este minor, mama regelui si, în lipsa acesteia, un adult
relativ cel mai apropiat în succesiune la coroana, în ordinea stabilita în Constitutie, îsi exercita
imediat Regenta în timpul minoritatii regelui. În cazul în care Regele devine

incapabil de a exercita autoritatea, si aceasta incapacitate este recunoscuta de Parlament, se va

institui imediat Regenta Printului Mostenitor al Coroanei, orice vârsta ar avea acesta. Daca nu
exista persoana care are dreptul sa-si asume Regenta, acesta va fi numit de Parlament, si este
format din unul, trei sau cinci persoane. Pentru exercitarea Regentei, aceasta trebuie sa fie o
persoana de cetatenie spaniola si majora. Regenta va fi exercitata prin mandatul constitutional si
întotdeauna în numele regelui” (art. 59).

Legile generale adoptate de cortesuri sunt sancționate de Rege într-un termen de 15 zile,
care apoi le promulgă și dispune publicarea lor în Buletinul Oficial al Statutului (art. 91).

Puterea executivă și puterea judecătorească sunt amplu reglementate și nu pun probleme

deosebite.

16
 Titlul VIII, "Despre organizarea teritorială a Spaniei", merită mai multă atenție, deoarece
acesta se bazează pe o largă autonomie teritorială. În mod deosebit, sunt tratate Comunitățile
Autonome (Capitolul III), deoarece în Spania există mai multe entități naționale, între care cele
mai importante sunt Catalonia și Țara Bascilor. Acestea dispun de largi prerogative legislative și
executive, amplu reglementate în art. 147-148, dar sunt și domenii în care Statul își rezervă
competența(art. 149)

Căi de revizuire (schimbare) constituționale:

In privința revizuirii constituționale, există o importanță deosebire între Constituția

Spaniei și constituțiile celorlalte patru țări latine, deoarece este singura care nu a impus limite
materiale revizuirii sale. În timp ce Constituția Portugaliei și “Constituția din 1991” a României
au impus mai multe limite materiale, iar Constituția Franceză și Constituția Italiană au prevăzut o
singură limită, interzicerea modificării formei de guvernamânt republicane.

În schimb, pe aceeași linie de respectare a suveranității poporului, a cărei libertate poate

fi alternată de conjuncturi imprevizibile, în mod firesc se impun limitele formale revizuirii
constituției, care nu poate avea loc în timp de război, stau în stare de alarmă, de excepție sau de
asediu (art. 169).

În concluzie, Constituția Spaniolă este o operă legislativă remarcabilă, care a determinat

evoluția în plin progres a acestui Stat, căci în ultimă instanța stabilitatea și bunăstarea unui popor
depind în primul rând de legea sa fundamentală.

Monitorizarea respectării Constituției

Tratând cu multă seriozitate și competență eventualitatea apariției unor conflicte între

legile preconstituționale și noul pact fundamental, în sistemul constituțional spaniol se face o
distincție netă între: - Constituționalitatea legilor ordinare sau organice posterioare intrării în
vigoare a Constituției, se judecă de către Tribunalul Constituțional, ceea ce este firesc, de vreme

17
ce acesta e o instituție nouă, instituită ad hoc. - Constituționalitatea legilor preconstituționale se
pune într-o formulă dublă: dacă un tribunal ordinar constată ca o lege preconstituționala este
contrară constituției sau are dubii asupra conformitații ei cu Constituția, atunci el sesizează
Tribunalul Constituțional spre a se pronunța, insa daca se pune problema numai a conformitații
unei norme juridice cu Constituția, tribunalul ordinar are competența deplină să o aplice sau nu,
dupa cum o consideră constituțională sau nu.

Reglementarea este atotcuprinzătoare, spre deosebire de “Constituția din 1991”, care dă

în competența Curții Constituționale pronunțarea numai asupra legilor postconstituționale, dar
refuză tribunalelor sa se pronunțe asupra constituționalității legilor preconstituționale, ceea ce a
provocat o jurisprudență anarhică și chiar conflictele sociale.

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. univ. Mario G. Losano – „Marile sisteme juridice. Introducere în

dreptul european şi extraeuropean”, coordonator traducere şi îngrijire
ediţie Prof. univ. Dr. Mihail-Constantin Eremia, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005;

Pagini web accesate:

1.http://www.ecobachillerato.com/

2. http://www.ine.es/

3. http://www.spania-online.ro/

4. http://www.mae.ro/

18
5. http://www.ugir1903.ro/

6. http://www.prezentonline.ro/

7. http://www.zf.ro/

8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania

9. http://www.hartaspaniei.ro/

10. http://www.moneyexpress.ro/

11. http://www.standard.ro/

19