CICLUL DE VIAŢĂ AL

PROIECTULUI

Proiectele se nasc, trăiesc o perioadă de

timp în care consumă resurse şi, în final, sfârşesc
(adică mor).

Spunem că un proiect are un

ciclu de viaţă.
 Ciclul de viaţă elementar,
în cinci faze

1. Faza de definire:
• se analizează cerinţele
• se stabilesc specificaţiile funcţionale - scopul
propunerii, obiectivele
• se analizează costurile şi beneficiile
• se fixează obiectivele, in functie de obiectivele
programului si de obiectivele organizatiei
• se dezvoltă scenarii, planuri alternative
• se iau decizii de tipul “merge sau nu merge”
 2. Faza de planificare

• se identifică şi se planifică succesiunea

sarcinilor
• se identifică activităţile critice pentru succesul
proiectului
• se estimează timpul şi costurile
• se determină necesarul si structura de personal
 3. Faza de organizare

 se organizează echipa

• se stabilesc instrumentele de control

• se repartizează activităţile

• se stabilesc instrumentele si
mijloacele de comunicare
 4. Faza de execuţie
(faza de implementare)

• se analizează progresul
• se instalează serviciile oferite
• se întocmesc rapoartele asupra proiectului
• se monitorizează costurile
• se revizuiesc bugetele
şi calendarele de lucru
 5. Faza de încheiere

• se întocmeşte documentaţia

• se semnează de recepţie

• se auditează

• se pun in functiune rezultatele proiectului

5. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR DE A ABORDA UN
PROIECT ÎN CADRUL PROGRAMULUI
STUDIU DE FEZABILITATE
Dupa identificarea obiectivelor programului si
strategiilor organizatei, dupa analiza principalelor
probleme si a cauzelor acestora, dupa luarea unor
decizii cu privire la viitoarele actiuni, se face un
nou pas - identificarea celor mai bune metode şi
strategii prin care se poate determina cât de
realizabile sunt toate acestea

STUDIUL DE FEZABILITATE

 caracterul realizabil al proiectului

 Studiul de fezabilitate

• Cât de complete sunt specificaţiile funcţionale

(scopul propunerii, obiectivele, constrângerile
financiare şi de timp)?

• Cât de bună este evaluarea factorilor tehnici şi

metodologici?

• Au fost luaţi în considerare, în mod adecvat,

factorii sociali, politici şi ecologici?
 STEEP

• În evaluarea fezabilităţii unui proiect propus

este necesară înţelegerea factorilor
• sociali
• tehnologici
• ecologici
• economici
• politici (STEEP) implicaţi.
 Schiţă de efectuare a unui studiu de
fezabilitate
a. Generarea unor planuri de acţiune
alternative – aşa numitele scenarii
• Un scenariu este o scurtă descriere a unui proces, unei acţiuni
sau set de proceduri prin care ar putea fi realizate obiectivele
identificate
Exemplu:
• Obiectiv = a mânca
• Strategii = prepararea unei mâncări gătite, prepararea unei
salate, servirea mesei la un prieten, masă la un restaurant, masă
la Mc Donald's.
• Oricare dintre acestea reprezintă un posibil scenariu.
• În dezvoltarea de scenarii se poate face şi analiza prin
brainstorming.
 b. Fezabilitatea tehnică

• Este obligatoriu de efectuat în cazul unor proiecte

de construcţii, echipamente tehnice, proiecte de
dezvoltare a unor programe informatice

• În aceste cazuri, evaluarea fezabilităţii tehnice se

face prin determinarea maturităţii, siguranţei şi
aplicabilităţii tehnologiei

 Este nevoie de un expert în domeniu pentru a

evalua fezabilitatea tehnică.
 c. Analiza atributelor

• Analiza atributelor este o metodă de colectare şi

prelucrare a informaţiilor referitoare la produse sau
servicii diferite dar care pot fi utilizate în acelaşi scop

• Atributele sunt acele elemente ale unui produs,

serviciu, echipamente sau alte componente majore ale
proiectului, considerate importante sau vitale pentru
rezultatul final al proiectului

• După analiză, fiecărui atribut i se acordă o pondere

sau o valoare pentru a putea fi diferenţiat de alt atribut
 d. Analiza factorilor ecologici şi sociali

• Factori ecologici – din grija manifestată faţă de

personalul angajat ori poate fi impusă de
legislaţia referitoare la sănătate şi securitate
(analiza trebuie făcută pe toată perioada de
viaţă a proiectului).

• Factorii sociali - efectele sociale ale unui

proiect major, sănătatea muncitorilor sau a
cetăţenilor în general sau problemele de
securitate.
 e. Analiza factorilor tehnici

• Utilitatea tehnologiei
• Modul de folosire a tehnologiei
• Îmbunătăţirea infrastructurii existente
• Dezvoltarea unei infrastructuri noi
• Utilitatea socială generală
f. Analiza fezabilităţii financiare

Analiza cost-beneficiu:
• Va merita să investim resurse într-un
anumit proiect?

• Cât de valoros este acesta?

• În cazul în care există mai multe

oportunităţi pentru investirea resurselor,
care dintre ele este cea mai
avantajoasă?
 6. ALEGEREA UNUI NUMĂR
CORECT DE LUNI/ANI

Cu cât perioada de timp luată în calcul este mai lungă,

cu atât posibilitatea de a lua o decizie greşită
referitoare la un proiect creşte deoarece:

creşte probabilitatea de apariţie a problemelor



există o mare probabilitate ca resursele utilizate în mod

curent să devină mai puţin viabile din punct de vedere
economic şi să necesite înlocuiri

 riscul şi incertitudinea îngreunează previziunile.

 7. RISCUL ŞI INCERTITUDINEA
Exemplu: Organizaţiei dumneavoastră i se cere să gestioneze o cantină
pentru săraci, activitate despre care nu aveţi toate informaţiile necesare.
Care sunt riscurile asociate acestei solicitări?
 modul de organizare, reglementările igienico-sanitare, procesul tehnologic
de preparare a hranei, modul de depozitare a materiei prime etc.?
 alimentele trebuie depozitate corespunzător în frigidere la o anumită
temperatură, în caz contrar ajungându-se la alterarea acestora.
 investigaţiile ulterioare asupra modului de depozitare a alimentelor vă pot
releva faptul că acestea nu se alterează dacă sunt depozitate la o temperatură
de 4 grade.
Acum, nu numai că aţi aflat riscul, dar puteţi să şi evaluaţi probabilitatea ca
temperatura din locul de depozitare să rămână în limite de siguranţă pe toată
perioada stocării. De asemenea, aceste cunoştinţe vă permit să luaţi măsuri
pentru a reduce şi mai mult riscul alterării, de exemplu prin instalarea unui
sistem de refrigerare.
 Categorii de risc

• accidentele
• riscul politic şi social
• riscul tehnic
• riscul de marketing
• riscul forţei de muncă (încetări ale lucrului,
greve, fluctuaţii ale personalului)
• riscul cerinţelor obligatorii (conformarea la
unele standarde, siguranţa)
 8. SPRE CE ŢINTEŞTE UN PROIECT
ÎNTR-O EXPRIMARE MAI PRECISĂ

1. Scopul este o idee generală, amplă şi cu sens de

aspiraţie, fiind o intenţie / ambiţie / dorinţă pe
termen lung.

2. Obiectivul reprezintă o stare dorită la care se va

ajunge în momentul în care proiectul va fi încheiat.

3. Ţinta este un pas cuantificabil către realizarea

unui obiectiv
 SMART

Ţintele trebuie să fie:

• Specifice (concrete)
• Măsurabile
• Adecvate
• Realiste
• cu Timp specificat
 Mulțumesc de atenție.

 Realizat de: Ionița Cătălina, BA1801