Bazele managementului financiar

Subiectul 3. Bazele matematicii financiare

3.1. Conceptul de valoare viitoare şi actuală a banilor

Investirea capitalului în diferite afaceri prevede peste o perioadă de timp rambursarea acestuia,
precum şi obţinerea unui efect economic prevăzut. Aceasta înseamnă că într-o perioadă de timp banii îşi
vor schimba valoarea sa.

Factorului timp reprezintă un principiu fundamental în managementului financiar. În

mangementul financiar se cunosc două concepte fundamentale:

1. Valoarea viitoare a banilor (FV - futures value) arată suma la care va creşte capitalul într-o
anumită perioadă de timp, la anumite condiţii de alocare a capitalului.
Procesul prin care se trece de la valoarea capitalului prezent la valoarea viitoare (FV) se numeşte
„compunerea dobânzii”, capitalizare.

La condiţiile acestea se referă:

a) durata perioadei;
b) valoarea ratei dobânzii;
c) tipul ratei dobânzii.
2. Valoarea actuală a banilor reprezintă suma veniturilor obţinute în viitor şi evaluate prin
intermediul coeficientului de discontare (de actualizare) la momentul actual. Valoarea
actuală se determină în caz când avem nevoie să ştim ce sumă trebuie să investim ca să
obţinem un venit anumit într-o perioadă de timp.
Noţiunile valorii viitoare și actuale sunt legate și de alte categorii specifice:

Perioada de investire, (de capitalizare) este termenul la care are loc creșterea capitalului;

Intervalul de investire, este termenul minimal în care se calculează dobânda;

Rata dobînzii, caracterizează intensitatea calculării dobînzii.

3.2. Rata dobânzii şi aplicarea ei în efectuarea calculelor financiare

În practica financiară, cele mai multe calcule implică utilizarea nu a valorii absolute a modificării
valorii banilor în timp (dobânzi), ci a celei relative (ratei dobânzii), care arată câte unităţi monetare din
100 se acordă ca majorare pentru serviciile aduse de suma depusă sau împrumutată pe o perioadă
anumită, acest procent de majorare, se numește rata dobânzii.

© Angela Șestacovscaia pagina 1

 Există mai multe clasificări ale dobânzii. Sub aspectul valorii viitoare și prezente, ratele dobînzii
se clasifică în:

1. Rata dobînzii simple;

2. Rata dobînzii compuse.
Dobânda simplă reprezintă dobânda calculată pentru una sau mai multe perioade, dacă se
presupune că sumele asupra cărora se calculează rămân constante pe parcursul perioadei.

Dacă se aplică rata dobânzii simple, valoarea viitoare a banilor se va calcula după:

FV = PV (1+r*n) (1)

Aplicarea ratei simple a dobînzii poate determina rezultatul exact și aproximativ. Pentru aceste
situaţii formula (1) se va modifica:

FV = PV (1+t/T *n) (2)

În cazul abordării exacte t şi T se iau ca număr exact. Dacă se iau în număr aproximativ, atunci şi
valoarea viitoare va fi aproximativă.

Rata dobânzii compuse reprezintă serviciul relativ adus de un capital în cazul capitalizării
dobânzii: D=(1+d)n, în care n – număr de ani (perioade).

Dacă se aplică rata dobânzii compuse, baza de calculare a valorii viitoare a capitalului permanent
se modifică.

FV= PV(1+r)n (3)

Exemplu: Să se determine valoarea viitoare a banilor în cazul investirii 1 mln, lei pe o perioadă de 90 zile,
180 zile, 1 an, 5 ani, 10 an. Rata dobînzii este 20 %. Să se examineze cazul ratei smple și compuse.

Rata dobânzii 90 zile 180 zile 1 an 5 ani 10 ani

Simple 1,05 1,1 1,2 2 3

compuse 1,0466 1,0954 1,2 2,49 6,19

În cazul când capitalizarea are loc mai multe ori în decursul anului, valoarea viitoare a capitalului
investit se determină după următoarea formulă:
 r
FV =PV (1+ ) m*n (4)
m

Unde: m - numărul de calculări a dobânzii pe parcursul anului.

În cazul când durata perioadei nu constituie cu un număr întreg valoarea viitoare a banilor
poate fi determinată prin 2 metode:

1) FV=PV(1+r) w+f
2) FV=IC (1+r) w (1+f·r)
Unde: w – numărul întreg de ani în perioadă; f – partea fracţională a perioadei, exprimată în ani.

Rata anuală efectivă a dobânzii (EAR – effective anual rate) – este rata efectivă obţinută după ajustările
făcute şi eferente perioadelor de compunere. Această rată se determină:

EAR = (1 + rata periodică)m – 1

Rata periodică = rata nominală / m

Unde: m – numărul de perioade de compunere într-un an.

3.3. Evaluarea fluxurilor de numerar

În managementul financiar un aspect frecvent întâlnit se referă la evaluarea fluxurilor din

numerar care reprezintă serii de intrări sau de ieșiri a mijloacelor bănești.

Un interes deosebit reprezintă fluxurile de numerar care se caracterizează prin plăţi sau încasări egale,
efectuate la începutul sau la finele unor intervale fixe de timp. Aşa flux de bani se numeşte anuitate.

Se cunosc două tipuri de anuitate: postnumerando şi prenumerando.

1. Anuitate postnumerando – cînd plăţile sau încasările se efectuează la finele fiecărui interval din
perioadă.

Exemplu: O firmă la finele fiecărui an depune întrun cont de acumulare pe o perioadă de trei ani
cîte 100 mii lei, dobînda fiind de 10% care se capitalizează. Care va fi suma disponibilă la finele perioadei
de trei ani?
 1. La finele primului an: CF1 = 100 mii;
2. La finele anului doi: (100 mii+10%) + 100 mii = 210 mii;
3. La finele anului trei: (210+10%) + 100 mii = 331 mii.

FVpst (1 i) n (1 3
1 0.1) 1
A 100 331mii
i 0.1

Pentru a evita calculele pentru fiecare interval din perioadă în procesul determinării valorii
viitoare a anuităţii postnumerando se aplică formula:

FVpost n
(1 3
(1 i) 1 0.1) 1
100 331m ; unde A–valoarea încasării efectuate periodic
i 0.1
A

2. Anuitatea prenumerando – cînd plăţile se fac la începutul fiecărui interval.

1. La începutul primului an: = 100;

2. La finele anului doi: 100 mii+10%) + 100 mii = 210 mii;
3. La începutul anului trei: (210+10%) + 100 mii = 331 mii;
4. La finele anului trei: (331+10%) + 100= 364 mii.
3
(1 i)1 (1 0.1) 1
FVpre A 100 1 0.1 364
i 1i 0.1

Valoarea viitoare a anuităţii prenumerando se determină după formula:

 (1 i) n1
FVpre A 1i
i
 Determinarea valorii viitoare anuităţii prenumerandă şi postnumerando prin intermediul
formulelor, şi se bazează pe următoarele condiţii:

1. Valoarea obţinută la finele sau la începutul intervalului din perioadă va fi imediat pusă în
circulaţie (la o rată dobânzii cel puţin egală cu ceia ce ne acordă banca comercială la depozitare).
2. Nu se permit extrageri din contul acesta pe parcursul operaţiunii.