MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI

CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

Lucru Individual la disciplina

”Psihologia managementului în afaceri”

Tema: Instrumente psihologice de raționalizare a comunicării manageriale în

organizația
S.C. ”ARTEPRIM & CO” SRL

Realizat de:

Ionița Cătălina

studentă, anul III,

grupa BA1801

specialitatea Business şi Administrare

Verificat de:

Prisacaru Veronica,

Dr.conf.univ.

Chișinău 2021

1
 CUPRINS:

1. Descrierea organizației 3

2. Descrierea cazului 6

3. Abordarea teoretică a metodologiei de soluționare a cazului 7

4. Evidențierea direcțiilor de soluționare a cazului 11

2
 Capitolul I: DESCRIEREA ORGANIZAȚIEI

S.C. ARTEPRIM & CO S.R.L este o societate de tip deschis, care activează in baza legislației

Republicii Moldova, și anume: Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, cu privire la înregistrarea
de stat a persoanelor juridice și intreprinzătorilor individuali.

S.C. ”Arteprim & Co”, este compania care aduce un nou nivel clădirilor noi construite. atrăgând o

serie mare de consumatori.

Societatea Comercială ARTEPRIM & CO S.R.L a fost fondată in anul 2007 la data de 18 iulie,

căreia i-a fost atribuit codul fiscal 1007600042725. De-a lungul anilor, compania a parcurs o

perioadă de schimbări, incepând de la panouri publicitare până la construirea totală a benzinăriilor,

clădirilor, etc.

Compania „ARTEPRIM&CO„ SRL aplică cele mai modern tehnologii de construcții pentru

executarea lucrărilor, ce permite construirea clădirilor și edificiilor în termini optimi,la cea mai

înaltă calitate și respective securitate.

1.2 Amplasarea întreprinderii

Societatea Comercială ARTEPRIM & CO S.R.L. are adresa juridică în municipiul Chișinău, sectorul
Ciocana, strada Mircea cel Bătrân 18/1, ap. 107 și adresa fizică, pe str. Balcani ¾.

1.3 Proprietate și proprietary

Conducător:

2007-2019 – Ionița Artimon

IDNP 096080699005, tel 069183067

1.4. Principalele activități ale companiei

Principalele genuri de activitate ce vizează întreprinderea sunt următoarele :

- Reproducerea pe suporţi a înregistrărilor cu caracter informatic

- Fabricarea altor elemente din beton, ciment şi ipsos

3
 - Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase, al materialelor de construcţie şi echipamentului

sanitar

- Publicitate

- Importul şi (sau) comercializarea preparatelor chimice şi biologice pentru protecţia plantelor şi a

stimulatoarelor de creştere a plantelor

- Construcţiile de clădiri şi (sau) construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare,

reconstrucţiile, consolidările, restaurările

-Reproducerea pe suporți a înregistrărilor cu caracter informatic

Compania ARTEPRIM & CO SRL a inceput activitatea cu aceasta. Făceau diverse panouri

publicitare, panouri amplasate la benzinării, etc.

- Construcţiile de clădiri şi (sau) construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare,

reconstrucţiile, consolidările, restaurările.

4
5
Capitolul II: DESCRIEREA CAZULUI:

În cadrul companiei, sistemul decizional este unul de tip arhaic, adică decizia o ia administratorul sau directorul
general, cu anumite notițe care le face el și atâta tot. Această situație, uneori face diferite situații de conflict între
personalul companiei.

În cadrul intreprinderii, proprietarul este doar în acte, toate deciziile ce țin de situația companiei, le ia
administratorul, în cazul acesta, D-nul Ionița Artimon. Acesta hotărăște:

- Cum învestește banii;

- Cum și de unde achiziționează materia primă.
- Achizițiile utilajelor și materialelor;
- Calitatea produselor;
- Piața și vânzările;

Procesul decizional cu referire la achizițiile efectuate de materie primă (aluminiu) sunt calculate și corect
achiziționate, fiind de o calitate înaltă, chiar dacă aceasta duce la mărirea cheltuielilor de producere, dar scăzând
riscul de apariție a nemulțumirilor clienților;

Totodată, procesul decizional cu referire la modul de investire, modul de alegere și atragere a investițiilor sau a
consumatorilor, la fel este luat doar de administrator, și aceasta nu este total corect.

Principala problemă este neconsultarea cu anumiți specialiști, care ar putea face o analiză mai amplă a riscurilor
investiționale, să formuleze o concluzie și o corectitudine argumentată a folosirii banilor din patrimoniul
companiei.

În 2016, administratorul era cel care vorbea cu un agent de vânzări din China, de acolo se importa aluminiu.
Acesta a făcut o comandă de 60000$.

Apreciez și susțin dorința administratorului, de a-și lua mai multe atribuții decât este nevoie. Dar, peste puțin
timp atunci s-a aflat că cineva (hacker) a spart contul de email al companiei și astfel s-a dovedit că 60000$ au
ajuns la hackeri, nu la compania cu care aveau contract de muncă. Aceasta a dus la o scădere bruscă a tuturor
datelor din bilanțul companiei.

Anul 2016-2017 a fost cel mai slab an, a fost caracterizat printr-o scădere bruscă a vânzărilor, creșterea
prețurilor, etc.

Toate acestea s-au întâmplat din cauza neîncrederii administratorului, într-un manager de vânzări, care s-ar
ocupa doar de cumpărare-vânzare.

6
Capitolul III:Abordarea teoretică a metodologiei de soluționare a cazului
Decizia este definită drept actul de alegere a unei linii de acţiune prin care se urmăreşte
realizarea obiectivelor ţinându-se cont de resursele disponibile
Procesul decizional constă în ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte, adoptă şi
evaluează decizia managerială.
Conținutul acestui este redat în figura următoare:

Elementele procesului decizional sunt:

A. Decidentul – individul sau mulţimea de indivizi care urmează să aleagă varianta
cea mai avantajoasă din mulţimea posibilă.
B. Alternativele – mulţimea variantelor decizionale.
C. Criteriile de decizie – puncte de vedere ale decidentului în baza cărora se stabilesc alternativele
şi se selectează varianta optimă.
D. Stări ale naturii (mediul ambiant) – sunt situaţii concrete care fac ca fiecărei alternative să-i
corespundă o anumită consecinţă.
E. Obiectivele – consecinţele propuse care vor fi realizate.
F. Mulţimea consecinţelor – ansamblul rezultatelor potenţiale ce s-ar obţine potrivit fiecărui
criteriu şi fiecărei stări a condiţiilor prin aplicarea variantelor decizionale.
Actualmente, latura psihologică a procesului decizional este recunoscut că calitatea deciziilor nu
depinde doar de volumul și exactitatea informației, ci și de următorii factori:
1. comportamentul celor care participă în procesul decizional;
2. relaţia dintre decidenţi şi cei care au sarcina de a executa deciziile adoptate.
Un factor important al calității procesului decizional îl constituie relația dintre autoritatea formală și
informală a managerului.
Astfel, cu cât aceste două tipuri de autoritate sunt mai apropiate (adică managerului exercită, cu
aceiași
7
intensitate, atât o autoritate formală, cât și informală), cu atât calitatea procesului decizional va fi mai
înaltă.

Totuși, factorul psihologic cel mai important al calității procesului decizional este considerat relația
dintre decident și executantul deciziei (Burduş, E., Căprărescu, Gh., p. 353).

În acest context, este important să se analizeze comportamentul decidentului în procesul decizional.

S-a constatat că, în funcție de comportamentul specific manifestat, decidenții se
încadrează în următoarele categorii: receptivul; exploatatorul; tezaurizatorul; mercantilul;
productivul (Zlate, 2007). Caracteristicile de bază ale acestora se expun în tabelul 9.2.

Categoria Caracteristici de bază

decidentului
Receptivul Este tentat de a primi totul din afară; nu acţionează din
propria iniţiativă, ci este determinat de alţii;

aşteaptă variante de decizii şi, deci, nu ia singur decizia.

Exploatatorul Nu produce idei noi, ci le preia de la alţii prin forţă sau chiar
vicleşug; le exploatează calităţile atâta vreme, cât aceştia îi
sunt utili.
Tezaurizatorul Acumulează, economiseşte; îi este frică de risipă; se abţine
de la deciziile care implică asumarea riscului.
Mercantilul Nu dispune de principii ferme; este fluctuant; ia deciziile relativ
repede, fără a se gândi prea mult la consecinţe;
optează pentru variantele care îi aduc avantaje.
Productivul Îşi foloseşte adecvat şi pe deplin capacităţile de care dispune, pe
care şi le pune în slujba procesului decizional, el fiind
decidentul ideal.
Sursă: elaborat de autor în baza (Saca, Solomon, 2013)
Din perspectivă psihologică, atât în cazul deciziilor unipersonale, cât şi în cazul
deciziilor de grup, este important să se analizeze factorii care influențează, în sens pozitiv sau
negativ, procesul luării deciziilor. Factorii respectiv pot fi grupați în trei categorii,

Factorii psihologici ai procesului

decizional

Factori Factori
Factori psihosociali
psihoindividuali
psihoorganizationali

8
Factorii psihoindividuali cuprind însuşirile psihologice personale ale omului: aspectele psihologice
individuale, trăsăturile de personalitate, tipul de personalitate etc.
La factori psihosociali se referă aspecte legate de rol, tipul de interacțiune și de discuții in cadrul
grupului decizional, fenomene si comportamente de grup.
Factori psihoorganizationali însumează tipul organizației, structura organizației, specificul activității
liderului din perspectivă psihologică.
Prin examinarea corelativă a esenței fiecărei grupe de factori expuși supra, putem deduce asupra
semnificației factorilor psihoindividuali (în special cu referire la personalul managerial) în modelarea
conținutului celorlalte două grupe de factori.
Luarea în considerație a factorilor psihoindividuali în procesul decizional a condus în timp la
conturarea ideii, potrivit căreia adoptarea deciziei, fie ea individuală sau de grup, este condiţionată de
stilul personal al decidentului. Stilurile de luare a deciziilor, la rândul lor, se diferenţiază între ele, pe
de o parte, prin gradul de toleranţă la ambiguitate al decidentului (care poate fi înalt sau scăzut), iar pe
de altă parte, prin orientarea valorică a decidentului (spre sarcină şi probleme tehnice sau spre oameni
şi probleme sociale). Mixtiunea acestor dimensiuni a suscitat apariţia a patru stiluri decizionale (Saca,
Solomon, 2013):
 stilul decizional directiv;
 stilul decizional analitic;
 stilul decizional comportamental;
 stilul decizional conceptual.

9
 Tipurile de Trăsăturile stilurilor decizionale
stiluri
decizionale
Stilul decizional Se caracterizează prin orientarea spre sarcină şi
directiv probleme de ordin tehnic, precum şi prin toleranţă
scăzută faţă de ambiguităţi. Persoanele care practică
un asemenea stil sunt logice, sistematice, practice,
eficiente în modul lor de abordare şi soluţionare a
problemelor, se orientează spre acţiuni hotărâte, se
concentrează asupra faptelor.
Stilul decizional Este orientat tot spre sarcini şi probleme tehnice,
analitic însă cu o toleranţă înaltă faţă de ambiguitate.
Persoanele cu un asemenea stil supraanalizează
situaţiile, acordă o mai mare importanţă
informaţiilor şi alternativelor, sunt solicitudinali,
consumă mai mult timp pentru luarea
deciziei, în schimb răspund bine situaţiilor noi sau
incerte.
Stilul decizional Este centrat pe oameni şi pe preocupările sociale,
comportamental dispune de o toleranţă scăzută faţă de ambiguitate.
Persoanele cu un astfel de stil sunt sugestive,
receptive la sugestii, manifestă căldură afectivă şi
solicitudine, au tendinţa de a evita conflictele şi
comunică deschis cu
ceilalţi.
Stilul decizional Este direcţionat spre oameni şi probleme sociale, dar
conceptual dispune de un grad sporit de toleranţă faţă de
ambiguitate. Cei care practică acest stil au o
perspectivă largă în rezolvarea problemelor,
consideră mai multe alternative şi opţiuni de viitor,
se bazează pe intenţii şi discuţii cu ceilalţi pentru a
acumula informaţii, îşi asumă riscuri în găsirea
soluţiilor creative şi adoptă
perspective pe termen lung.

10
Capitolul IV:Evidențierea direcțiilor de soluționare a cazului
În urma analizei teoretice a cazului,observăm că administratorul omite anumiți pași în procesul
decizional ce au influență esențială:

-alternativele: din cauză că în procesul decisional participă doar administratorul, opiniile unor
experți lipsesc,ceea determină lipsa alternativelor de alegere și a unor variante mai bune ca cele
gîndite de director.

-lipsa unor criterii de decizie: aceasta se datorează lipsei dicidențelor și a alternativelor.Lipsa

acestora duce la o analiză slab detaliată și necritică a ideiilor înaintate de către administrator.

-mulțimea consecințelor: din cauza lipsei unor analize a experților ,directorul nu a luat în calcul o
mulțime de factori ce ar putea duce întreprinderea într-o zonă de risc catastrofal.

În contextual faptului că administratorul nu însușește limba engleză la un nivel înalt și nu este cel
mai priceput în IT, putea să angajeze un programist, sau un manager ce are la bază limba engleză
și este priceput în informatică.

Toate acestea nu pot fi realizate sau analizate doar de către director ,de aceea consider necesar
implementarea unui department analitic.

Dacă ar fi să facem o analiză psihologică a decedentului,atunci în cazul dat,decidentul(directorul)

face parte din categoria mercantilului,caracterizat prin aceea că:

-nu dispune de principii ferme;

-este fluctuant;
-ia deciziile relativ repede, fără a se gândi prea mult la consecinţe;
-optează pentru variantele care îi aduc avantaje.

Această clasificare a decedentului în categoria mercantilului,se explică și prin următorii factori:

-factorii psihoindividuali: este o persoană cu caracter puternic,ce nu acceptă ușor o opinie

străină,fiind încrezut și ferm pe opinia sa,îngîmfată,dar permanent în lucru.Pune accent doar pe
lucru cel mai mut,pe viitorul companiei și nu este o persoană ce să aleagă căile ușoare,ambițios.

-factorii psihosociali: în discuție cu ceilalți,deși menține o anumită egalitate de roluri, cu cine nu

ar fi(furnizori,lucrători,cumpărători, etc.) totuși el predomină discuția și el este cel ce te
mnipulează,fără să simți aceasta.

-factorii psihoorganizaționali:acest caracter este specific formei și domeniului

organizației.Conducerea unei ferme sau avicole,cere un director hotărît,ferm și încrezut în
sine.Să conducă organizația într-o formă cu caracter totalitar,dar mereu în rînd cu
lucrătorii,pentru a cunoaște situația reală,ceea ce și face directorul în cauză.

11
12