Sunteți pe pagina 1din 4

Principiul lui Pascal

Se enunta astfel: Presiunea aplicata unui lichid aflat intr-un vas este transmisa integral oricarei portiuni a fluidului, precum si
peretilor vasului.
Aplicatiile legii lui Pascal sunt numeroase. Dintre ele, amintim presa hidraulica al carei principiu de functionare presupune
utilizarea unui piston de suprafata mica A
1
, prin intermediul caruia se exercita o forta mica F
1
direct asupra unui lichid (Fig. 3).
Conform legii lui Pascal, presiunea p = F
1
/ A
1
este transmisa prin tubul de legatura unui cilindru mai larg, prevazut cu un
piston mai mare de suprafata A
2
. Rezulta ca

Asadar, presa hidraulica este un dispozitiv de amplificare a fortei, cu un factor de multiplicare egal cu raportul suprafetelor
pistoanelor. Intalnim presa hidraulica la scaunele folosite in cabinetele dentare, precum si la franele hidraulice pistoanele pe
care se apasa corespunzand ramurii de sectiune mica.

Fig. 3 Presa hidraulica
Principiul lui Arhimede
Un corp scufundat in apa pare sa aiba o greutate mai mica decat in aer, iar un corp a carei densitate este mai mica decat a
apei poate pluti la suprafata acesteia. Asta inseamna ca in apa, asupra corpului scufundat mai actioneaza o forta al carei sens
este invers sensului greutatii. Aceasta este forta arhimedica.
Enuntul principiului lui Arhimede: Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea
volumului de lichid dizlocuit de corp :
F
A
=
lichid
V
dizlocuit
g
unde g este acceleratia gravitationala, iar
lichid
reprezinta densitatea lichidului in care este scufundat corpul.

Fig. 4 Ilustrarea principiului lui Arhimede
Forta arhimedica se aplica intr-un punct al corpului, numit centru de presiune, acesta coincizand cu centrul de greutate al
masei de lichid dizlocuita de corp (Fig. 4).

Fig. 5 Asupra unui corp scufundat in lichid actioneaza o forta accensionala din partea lichidului
Plutirea corpurilor (Fig. 6)
a. Corpul pluteste la suprafata lichidului - in acest caz, greutatea corpului este egala cu greutatea lichidului dizlocuit, dar
volumul de lichid dizlocuit este mai mic decat volumul corpului care pluteste ;
b. Corpul pluteste in interiorul lichidului - in acest caz, greutatea corpului este egala cu greutatea lichidului dizlocuit, iar
volumul de lichid dizlocuit este de asemenea egal cu volumul corpului care pluteste ;
c. Corpul nu pluteste - in acest caz, greutatea corpului este mai mare decat greutatea lichidului dizlocuit, corpul este actionat,
asadar, de doua forte care nu-si mai fac echilibrul ; volumul corpului este egal cu volumul de lichid dizlocuit de corp.

Fig. 6 Plutirea corpurilor
Principiul lui Arhimede are numeroase aplicatii in laborator, in studiul biologiei si medicinei. In laboratoarele de
analize si cercetari se folosesc densimetrele, care sunt aparate destinate masurarii densitatii lichidelor, construite pe principiul
corpurilor plutitoare.
Densimetria
Densimetria cuprinde metode si procedee de determinare a greutatii specifice a diferitelor corpuri. Dintre metodele
densimetrice amintim:
a) Metode bazate pe aplicarea principiului lui Arhimede
b) Metode bazate pe folosirea balantei
c) Metoda vaselor comunicante

a) Metode bazate pe aplicarea principiului lui Arhimede - determinarea calitativa a densitatii. Se introduce corpul in apa,
observandu-se conditiile de echilibru ale plutirii. Evident, aceasta metoda se poate aplica doar corpurilor insolubile in apa. In
cazul in care corpul se scufunda, densitatea lui relativa este mai mare decat 1, in cazul in care corpul pluteste, atunci
densitatea sa relativa este mai mica decat 1.
Exemplu : In medicina legala o astfel de operatie este folosita pentru a se stabili daca un copil a fost nascut mort sau daca a
fost asfixiat dupa nastere, adica se stabileste daca acel copil a respirat sau nu. Daca respiratia nu s-a instalat inaintea mortii,
plamanul formeaza un tesut compact, mai greu decat apa, si introdus intr-un vas cu apa, va cadea la fund ; in cazul in care
copilul a respirat, prezenta aerului in veziculele pulmonare face ca plamanul sa fie mai usor decat apa si sa pluteasca.
Metoda picaturilor - folosita pentru determinari cantitative ale densitatii unor corpuri lichide, mai ales in cazurile in care
dispunem de cantitati mici de substanta pentru operatiunile respective. 121f52b
Pentru aplicarea acestei metode este nevoie de un set de solutii etalon de densitati diferite, dar foarte apropiate intre ele,
cunoscute cu precizie. Se introduce o picatura din lichidul de cercetat intr-o cantitate mica din una din solutiile etalon. Daca
picatura cade la fundul vasului, densitatea lichidului este mai mare decat cea a etalonului. Se ia urmatoarea solutie etalon si
se repeta procedura. In momentul in care picatura din lichidul de studiat pluteste in interiorul solutiei etalon, densitatile celor
doua lichide sunt egale. Aceasta metoda serveste la determinarea densitatii sangelui, cu o precizie suficienta. Densitatea
sangelui are o valoare constanta in cazuri normale, datorita mecanismelor fiziologice reglatoare, ea putand varia putin din
cauza ingerarii alimentelor, mai ales a celor lichide. Valorile normale ale densitatii sangelui sunt cuprinse intre 1,057 g/cm
3
si
1,066 g/cm
3
, admitandu-se ca densitate medie la barbati valoarea de 1,061 g/cm
3
, iar la femei de 1,058 g/cm
3
.
Metoda se poate aplica si materialelor aflate in stare solida.
Areometrele (Fig. 7) sunt aparate confectionate din sticla care pot pluti, formate dintr-un cilindru cu diametrul de 2-3 cm,
partea superioara avand forma unei tije de o anumita lungime si diametru 0,3-0,6 cm. In partea inferioara aparatul are un
rezervor de forma sferica sau ovoidala, in care se afla o substanta grea, cum ar fi plumb sau mercur. Din cauza acestei
greutati, centrul de greutate al plutitorului este mult coborat fata de centrul de presiune, iar rezultatul consta in mentinerea
areometrului in pozitie verticala in lichid.
La introducerea areometrului intr-un lichid, acesta se scufunda cu rezervorul cilindric mare si cu o parte din tubul subtire. Cu
cat lichidul are densitate mai mare, cu atat areometrul se scufunda mai putin.

Fig. 7 Areometrul
Exista trei categorii de areometre :
- cu volum constant si greutate variabila
- cu greutate si volum variabil
- cu volum variabil si greutate constanta
Areometrul destinat masurarii densitatilor mai mari decat ale apei este astfel construit incat introdus in apa distilata se
scufunda aproape in intregime, pe tija sa citindu-se valoarea 1, iar introdus in lichide mai dense decat apa, scufundandu-se
mai putin, indica densitati mai mari. Areometrele gradate astfel incat sa indice densitatea relativa se numesc densimetre.
Exemple : lactodensimetrul sau lactometrul indica densitatea in jurul valorii de 1,030 g/cm
3
care reprezinta densitatea pentru
laptele normal; urodensimetrul folosit in laboratoarele de analize medicale pentru determinarea densitatii urinei -
urodensimetrul are gradatiile cuprinse intre 1,001 g/cm
3
si 1,040 g/cm
3
, acestea fiind extremitatile intervalului la care poate sa
ajunga densitatea urinei in cazuri patologice. In mod normal, densitatea urinei este situata in jurul valorii 1,018 g/cm
3

(densitatea urinei, de-a lungul unei zile, variaza intre 1,015 g/cm
3
si 1,025 g/cm
3
). In diabet, densitatea creste (pana la 1,030
g/cm
3
si chiar mai mult) din cauza procentului mare de glucoza din urina. In albuminurie, densitatea este scazuta, daca are loc
in acelasi timp o poliurie.
b) Metode bazate pe folosirea balantei

Fig. 8 Balanta analitica Fig. 9 Picnometrul
Aceste metode presupun cantarirea cu ajutorul unui vas de volum cunoscut gol si apoi plin cu lichidul a carui densitate
absoluta dorim sa o determinam. Un astfel de vas de forma speciala se numeste picnometru (Fig. 9). Prin impartirea masei
lichidului la volumul picnometrului se obtine valoarea densitatii.
c) Metode vaselor comunicante - se aplica in cazul in care avem doua lichide nemiscibile cu densitati diferite.
Sa consideram ca avem ulei si apa pe care le introducem in volume egale in cele doua ramuri, de diametre egale, ale unui
tub in forma de U (Fig. 10).

Fig. 10 Lichide nemiscibile in vase comunicante
Separate printr-un robinet, lichidele vor avea acelasi nivel. Daca se deschide robinetul de comunicare dintre cele doua
ramuri, apa patrunde in ramura cu ulei si o impinge in sus. Intre cele doua ramuri ale vasului apare o denivelare, la baza
tubului, insa, avem presiuni hidrostatice egale la echilibru, ceea ce inseamna ca putem scrie :

Masurand inaltimile lichidelor h si h si stiind ca unul dintre lichide a fost apa distilata, adica
apa
=1 g/cm
3
, densitatea celuilalt
va fi :

Aceasta metoda se foloseste pentru determinarea densitatii lichidelor nemiscibile cu apa, dar nu este foarte precisa din
cauza impreciziei in masurarea nivelelor lichidului.