Psihologia culorilor

Ce este culoarea?
In 1666, omul de stiinta englez Sir Isaac Newton a descoperit ca atunci cand lumina pura trece printr-o prisma, se separa in toate culorile vizibile. El a descoperit si faptul ca fiecare culoare are o singura lungime de unda si nu poate separa mai departe in alte culori. Alte experimente au demonstrat ca lumina poate fi combinata pentru a forma alte culori. De exemplu, lumina rosie combinata cu lumina galbena, formeaza lumina portocalie. Anumite culori, combinat se anuleaza una pe cealalta, cum ar fi galben si violet, lumina rezultata fiind lumina alba. Acestea sunt culorile complementare.

Psihologia Culorilor - Efectele Psihologice ale Culorilor

In vreme ce perceptia culorii este cumva subiectiva, exista cateva efecte ale culorilor care au o semnificatie universala. Exista culori calde. Acestea sunt: rosu, galben si portocaliu. Aceste culori calde evoca emotii de la caldura si confort, la furie si ostilitate. Culorile de pe partea albastra a spectrului sunt cunoscute drept culori reci si includ albastrul, violetul si verdele. Aceste culori sunt deseori descrise drept calme, dar pot insemna deseori si sentimente de tristete sau indiferenta.

Psihologia culorilor drept terapie

Cateva culturi antice, inclusiv egiptenii si chinezii, practicau cromoterapia sau foloseau culorile pentru a vindeca. Cromoterapia mai este numita uneori drept terapie usoara si este folosita si in ziua de azi drept tratament alternativ sau holistic.

In acest tratament:
Rosul este folosit pentru a stimula corpul si mintea si pentru a mari circulatia sangelui. Galbenul este folosit pentru a stimula nervii si a purifica corpul. Portocaliul este folosit pentru a vindeca plamanii si pentru a creste nivelele de energie. Albastrul este folosit pentru a alina bolile si pentru a trata durerile.

Umbrele de indigo sunt folosite pentru a vindeca problemele de piele.

Majoritatea psihologilor privesc cu scepticism terapia culorilor si spun ca majoritatea efectelor presupuse ale culorilor au fost exagerate. Culorile au de asemenea diferite intelesuri in culturi diferite. Cercetarile au demonstrat ca in multe cazuri efectele culorilor asupra starii de spirit pot fi doar temporare. O camera albastra poate cauza initial sentimente de calmitate, dar efectul va disparea dupa o perioada scurta de timp.

Fiecarei personalitati ii corespunde o culoare. Dar oare acea culoare chiar are o insemnatate pentru fiecare persoana? Studiile facute asupra psihicului uman au condus la ideea ca oamenii sunt influentati de culori si acestea dau un sens diferit vietii. Stari psihice sunt induse de modul in care fiecare persoana percepe mediul, sensul pe care il da obiectelor inconjuratoare. Anumite femei sunt fericite cand sunt inconjurate de culori deschise si acest lucru pare sa fie suficient pentru ele. Modul in care acestea se imbraca si talentul cu care combina culorile in incercarea de a reusi accesorizarea perfecta ofera indicii despre personalitatea lor si spun multe lucruri despre starea de spirit din acel moment. Reprezentantele sexului frumos insa nu sunt interesate de felul in care actioneaza aceste culori asupra personalitatii lor si cum le schimba starea de spirit. Psihologii sunt de parere ca nuantele inchise denota putere, vointa si forta mentala. Stiind ce simbolizeaza culorile, este usor sa ne cunoastem interlocutorul chiar daca nu am schimbat doua vorbe cu el. Rosu. Persoanele care iubesc aceasta culoare au un ego debordant si sunt rationale in acelasi timp. Adesea, femeile care prefera rosul au un temperament impulsiv si sunt mai irascibile decat restul doamnelor. Reprezentantele sexului frumos care isi achizitioneaza haine si accesorii rosii sunt firi puternice pe exterior, dar in sufletul lor sunt sensibile si, de cele mai multe ori, au de suferit in urma acestui comportament. Impulsivitatea si dorinta de a domina le fac pe acelea care poarta culoarea rosu sa se impuna in aproape orice situatie,

reusind sa isi atinga scopul propus. Femeile sunt pasionale, se aprind foarte usor, precum un foc, si actioneaza sub impulsul Acum si aici!. Galben. Aceasta este o culoare vesela, care adesea caracterizeaza persoanele fericite, pline de viata, uneori timide si sensibile. Studiile au aratat ca persoanele care iubesc aceasta culoare au tendita de a deveni egoiste, punand pe primul loc propria persoana. In general, doamnele din aceasta categorie sunt persoane de incredere, emana o sanatate fizica si mentala de invidiat. Galbenul caracterizeaza si persoanele geloase, cateodata nesigure pe ele, poate si din cauza ca se afla la un inceput de drum si nu au garantia ca vor duce la bun sfarsit ceea ce au inceput. Albastru. Aceasta este o culoare calmanta si clara. Aproape toate nunatele de albastru sunt benefice si caracterizeaza persoanele de incredere. Doamnele care investesc in aceasta culoare sunt prea sincere si adesea isi atrag dusmani, oameni care vor sa profite de pe urma firii lor nevinovate. Aceasta este culoarea luptatorilor, a persoanelor care vor sa se perfectioneze intr-un domeniu de activitate. Adesea sunt firi introvertite, care se dedica cu tot sufletul muncii, in special domeniilor de cercetare. In dragoste, aceste persoane pot suferi de inima albastra, pentru ca pun suflet in tot ceea ce fac si ajung sa fie dezamagite tocmai de aceia pe care ii credeau adevarati prieteni. Verde. Cu un tonus exceptional, doamnele care prefera verdele sunt prietenoase, perfectioniste si autoritare. Le place sa mediteze si isi aleg prietenii dupa ce ii supun mai multor teste pentru a fi sigure ca merita increderea lor. Aceste persoane actioneaza dupa premisa: sunt libera si ma pot bucura in voie de tot ce ma inconjuara. Atentie totusi la persoanele care prefera combinatia verde - galben pentru ca au o fire duplicitara si tind sa deformeze adevarul dupa ce au analizat situatia pe toate partile, o intorc in asa fel incat ele sa fie in avantaj. Alb. Acesta este simbolul puritatii. Persoanele din aceasta categorie au un suflet curat, sunt darnice, inocente si de obicei sunt adeptele stilului de viata simplu. Nu le plac complicatiile, nu se implica in scandaluri si ies de obicei din orice confruntare cu fruntea sus. Despre reprezentantele sexului frumos care prefera aceasta culoare se poate spune cu certitudine ca au ajuns la maturitate si au discernamant si

putere de filtrare asupra tuturor persoanelor din jurul lor. Caracteristice acestor persoane sunt diplomatia si forta de caracter. Negru. Negrul reprezinta misterul, necunoscutul si cateodata nevoia de singuratate. Doamnele din aceasta categorie sunt conservatoare, invaluite intr-o aura de mister si sunt adesea greu de abordat. Odata ce le cunoasteti, veti descoperi ca sunt devotate si, in acelasi timp, conservatoare. Violet. Fantezie, asa s-ar traduce intr-un cuvant aceasta culoare. Violetul reprezinta regalitatea, un caracter sacru, sfant sau o lume plina de romantism. Doamnele care se inconjoara cu aceasta culoare adora fantasticul si se detaseaza de lumea reala. Portocaliu. Aceasta este o culoare sexy si, fiind apropiata de rosu, caracterizeaza persoanele calde, care radiaza bunatate. Compania lor este cautata de toti cei din anturaj pentru ca optimismul lor se transmite si celor din jur. Roz. Este culoarea tineretii, denota imaturitate. Daca apare frecvent in vestimentatie, explica dorinta acelei persoane de a copilari, de a retrai bucuria tineretii. Dezavantajul celor din aceasta categorie este ca sunt lipsite de puterea de decizie si sunt prea obsedate de propria persoana

Psihologia culorilor V afecteaz culorile bun dispoziie ? David Johnson

Cum nu poi scpa de moarte i de impozite, nu poi scpa nici de culori. Sunt omniprezente. Totui, ce nseamn ele? De ce sunt oamenii mai relaxai n camere verzi? De ce sportivii care ridica greuti dau tot ce au mai bun n sli de gimnastic albastre? Culorile au semnificaii diferite n diverse culturi. i chiar i n societile occidentale, sensurile culorilor s-au schimbat pe parcursul anilor. Dar astzi, n SUA, cercettorii au gsit urmtoarele ca fiind corecte.

Negru Negrul este culoarea autoritii i puterii. Este popular n mod, deoarece face oamenii s par mai subiri. Este, de asemenea, elegant i fr vrst. Negrul, de asemenea, presupune supunerea. Preoii se mbrca n negru pentru a arta supunere fa de Dumnezeu. Unii experi n mod afirm c o femeie mbrcat n negru semnific supunerea fa de brbai. Vetmintele negre, pot fi, de asemenea, pline de for, sau fac c cel ce le poart s par distant sau chiar ru. Personajele rele, cum ar fi Dracula, de multe ori se mbrac n negru. Alb Miresele poart alb pentru a simboliza puritate i nevinovie. Albul reflect lumina i este considerat o culoare de var. Albul este popular n decoraiuni i n mod, pentru c este luminos, neutru, i merge cu orice. Cu toate acestea, albul arat murdria i, prin urmare, este mai dificil a-l menine curat dect alte culori. Medicii i asistentele medicale purtau alb pentru a sugera curenia. Rou Cea mai intens emoional culoare, roul stimuleaz un ritm mai alert al inimii i al respiraiei. Este, de asemenea, culoarea dragostei. Hainele roii atrag atenia, iar cel ce le mbrca pare mai plinu. Deoarece este o culoare extrem, mbrcmintea roie nu ajut n negocieri sau n confruntri. Mainile roii reprezint o mare atracie pentru hoi. n decoraiuni, culoarea este de obicei un accent. Designerii spun o canapea este , deoarece atrage atenia. Albastru Culoarea cerului i a oceanului, albastrul este una dintre cele mai populare culori. Strnete exact reacia opus culorii roii. Panic i linititor, albastrul produce adevrate calmante chimice n corp, astfel el fiind des utilizat ca o culoare preferat pentru dormitoare. Albastrul poate fi, de asemenea, rece i deprimant. Consultanii n mod recomand a se purta albastru la interviurile de recrutare, pentru c simbolizeaz loialitatea. Oamenii sunt mai productivi n camere albastre. Studiile arat c sportivii care ridica greuti sunt capabili s ridice mai mult n sli de gimnastic albastre. Verde n prezent, cea mai popular culoare folosit n decoraiuni, verdele simbolizeaz natura. Este cea mai uoar culoare pentru ochi i poate mbunti vederea. Este o culoare calmant, revigorant. Oamenii care ateapt s apar la TV stau n camere verzi, pentru a se relaxa. Spitalele utilizeaz verdele des, pentru c relaxeaz pacienii. Miresele n Evul Mediu purtau verde pentru a simboliza fertilitatea. Verdele nchis este masculin, conservator i sugereaz bogia. Cu toate acestea, de multe ori organizatorii defilrilor pe podium refuz s foloseasc verdele, pentru c

le e team c aduce ghinion. Galben Galbenul vesel, culoarea soarelui atrage atenia i el. Dei este considerat o culoare optimist, oamenii se enerveaz mult mai des, iar bebeluii plng mai mult n camerele zugrvite n galben. Este cea mai strident culoare, aa c poate fi duntoare, dac este folosit abuziv. Galbenul mbuntete puterea de concentrare, astfel c poate fi folosit n medierea conflictelor. Purpuriul Culoare regal, purpuriul semnific lux, bogie i rafinament. Este, de asemenea, feminin i romantic. Cu toate acestea, pentru c se gsete rar n natur, purpuriul poate prea artificial. Maro Solid, de ncredere, culoarea maro este culoarea pmntului i se gsete din abunden n natur. Maroul deschis nseamn onestitate n timp ce maroul nchis este asociat cu lemnul sau pielea. Brbaii sunt mai ndreptii s spun c maroul este una dintre culorile lor preferate. Maroul poate sugera, de asemenea, tristeea i melancolia.

Din punct de vedere fizic nu exista culori, asa cum le percepem noi; exista numai unde de lumina de diferite lungimi. Atunci cand privim un obiect vedem lumina care reflectata de acesta. Ochiul uman are abilitatea de a distinge intre sute de astfel de unde, pe masura ce ele sunt primite de catre retina. Aceasta capacitate pe care o avem ne da posibilitatea de a vedea lumea in culori. La ce ne referim atunci cand spunem ca cerul este albastru si trandafirii sunt rosii? In timp ce ochii nostri sunt capabili sa distinga sute de varietati de lungimi de unda vocabularul nostru este mult mai limitat. Numele unei culori se refera la un prototip al unei arii mai mari de lungimi de unda. De exemplu, rosu se refera la acele culori care contin rosu in mai mare masura decat alte culori. Nu exista insa o distinctie clara intre culori, deseori neputandu-ne decide daca o culoare este albastra sau verde. Perceptia culorii este o experienta subiectiva. Din aceasta cauza de cele mai multe ori lungimile de unda la care se refera doua persoane atunci cand numesc o culoare sunt diferite. Oricum, datorita aparatului biologic asemanator, termenii care definesc culorile sunt folositi la fel in culturi si limbi diferite. Efectul psihologic al culorilor

Perceptia in culori nu este singura reactie psihologica pe care o avem la lungimile de unda. Studiile stiintifice au aratat ca radiatiile rosii ajuta mult mai mult la calmarea epilepsiei decat lumina albastra. In plus , presiunea sangelui, respiratia, numarul de batai pe minut ale inimii, clipirea, toate sunt mai rapide sub influenta culorii rosii si scad cand se merge catre alb, albastru. Au cu adevarat culorile un efect direct asupra sentimentelor noastre si a modului in care ne comportam? Raspunsul este pozitiv. Insa nu se poate spune ca o anumita culoare va avea tot timpul acelasi efect asupra tuturor subiectilor asupra carora actioneaza. Reactiile noastre sunt influentate de o combinatie de factori biologici, psihologici, sociali si culturali. Unele reactii par a fi universale, cum sunt cele la culorile calde si reci. Culorile calde, precum rosu, portocaliu, galben, verde deschis produc sentimentul de caldura, comfort, comunicare. Aceste culori sunt asociate emotiilor pozitive, fericirii. Culorile reci: violet, albastru, bleu, verde inchis trezesc o paleta de sentimente care se intinde de la liniste sufleteasca la tristete, retragere sau dominare. Adesea culorile au semnificatie diferita in functie de cultura. De exemplu, pentru noi albul este simbolul nuntii, in timp ce pentru chinezi este culoarea purtata la inmormantari. Rosul este asociat de noi fericirii, iar de catre chinezi furiei. Este larg raspandita ideea ca albastrul este pentru baietei in timp ce rozul este mai potrivit pentru fetite. Utilizarea culorilor In industria modei si publicitatii culoarea este unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare. Impresia pe care o creaza culoarea constituie 60% din tendinta de a accepta sau respinge un produs, un serviciu.

Psihologia culorilor Chiar dac scap percepiei noastre, culorile au influen asupra noastr. Culorile deschise, pastelate ne linitesc, odihnesc, iar culorile nchise, mai puternice ne ncarc cu energie.

Deja cei din antichitate i-au dat seama de efectele culorilor asupra oamenilor, astfel nct unele dintre ele erau considerate magice. De

exemplu, morii erau vopsii cu culoarea roie ca s se trezeasc. Chinezii au fcut legtur ntre savoare i culori. Conform teoriei lor, celor care prefer culoarea albastr le plac mncrurile mai srate, celor ce prefer verdele le plac dulcurile, iar celor ce prefer violetul le plac gustrile amare. Celor care au culoarea preferat roie, le plac mncrurile picante. O importan deosebit o au culorile i n domeniul feng shui. Strvechea art chinezeasc spune: e important s decorm cu culori acele coluri ale locuinei care sunt nsemnate. Grafologia folosete i ea culorile: cu ocazia analizrii unui scris trebuie luat n calcul culoarea i calitatea hrtiei folosite, totodat dac s-a folosit cerneal colorat sau pix de culoarea roie sau verde. Unul dintre indicatorii cotidieni ai alegerii culorilor este culoarea crilor de vizit comandate, culoarea preferat aleas dup mai multe ncercri. Relaia cu culorile este sugerat i de culoarea mainilor cumprate. n strintate, cei ce-i cumpr main roie vor plti asigurare mai mare, deoarece cei ce-i aleg main roie sunt mai agresivi. Aceasta este partea de cromometrie a psihologiei rutiere.... Psihologii ce se ocup cu problematica alegerii culorilor n cursul experimentelor au elaborat un ntreg ir de teste, deoarece toi oamenii aleg i resping anumite culori, astfel nct are rol important care sunt prechile de culori selectate n aceast alegere. Atragerea i respingerea culorilor poate fi asemnat cu simbolul culorilor: fiecare om le percepe altfel. Pe cnd unul din vistori, notnd n strlucitoare ap albastr se simte foarte fericit, cellalt are groaza morii de adncul negru ce se afl sub el. Alegerea culorilor pentru produce un anume sentiment i este rezultatul unui proces psihologic dificil. Aceasta este relevant n special n cazul desenelor de copii, care pentru interpretare, se folosesc de semnificaile culorilor. Astfel, desenul ne va oferi explicaii referitoare la nelinitea, frica, bucuria sau gelozia copilului. Exprimarea bucuriei se realizeaz cu culori saturate, cea a tristeei cu culori nchise, sparte. E diferit n cazul noiunilor-pereche linititzgomotos. Zgomotul poate fi exprimat cu mai puine culori dect linitea. Cele mai zgomotoase culori sunt cea galben, portocalie i roie, iar cele mai linitite sunt albastru de cobalt i ultramarin.

Psihologii au ajuns la concluzia c clasificarea culorilor difer n funcie de vrst. La vrsta mai activ, vioaie i sensibil sunt preferate culorile mai iptoare, iar la vrsta mai trzie sunt alese culorile pastel. Femeile cumpr trusou pentru nou nscui de culori diferite pentru bieai i pentru fetie. Femeile curioase, care caut noi experiene sufleteti creaz n locuina lor o atmosfer particular a culorilor, ceea ce nu se poate numi doar decoraiune interioar ci un joc contient cu culorile. Camera de lucru peretele, ceramicile, materialele textile- vor avea o culoare ce va stimula la lucru. Camera unui nou nscut va avea o culoare moale, ns camera de baie va fi albastru sau verde ca apa. Depinde de persoanlitate ce culoare va primi dormitorul. Poate fi de culoare calm, eventual alb spart sau chiar portocaliu i rou cu puine elemente negre. Culorile ofer deci un mare ajutor n autoexprimare. mbrcmintea de toate zilele ncepnd de la pantofi i pn la fular- este o felie a sufletului, a strii de spirit a zilei respective. Aceasta nu este doar o caracteristic a zilei respective, ci poate chiar avem nevoie de culoarea respectiv: culorile vioaie ne pot da energie n zilele depresive, ploioase i obositoare, elegana perechii alb-negru ne va mprumuta siguran cu ocazia unei importante negocieri. inuta i femeile contiincioase tiu acest lucru este, n majoritatea cazurilor, unealta autoexprimrii i nu a modei, iar dac tim acest lucru i ne folosim de el, ne vom simi toi bine. Cromoterapia n ultima vreme n cadrul terapiei naturiste este aplicat n mod contient cromoterapia la tratarea anumitor boli, n special ca terapie complementar. Unul dintre experimente a avut un fantastic rezultat: contorul de energie, n cazul diferitelor culori, a msurat valori diferite, ceea ce nseamn c unele culori transmit mai mult energie, iar celelalte mai puin. Tot cu aceast experien s-a demonstrat faptul c unele culori sunt atrgtoare iar celelalte respingtoare. n unele state, cromoterapia este utilizat n practica de toate zilele: culoarea spaiului interior al spitalelor, al policlinicilor, totodat culoarea mbrcmintei de lucru a personalului, au fost alese lundu-se n considerare principiile cromoterapiei. Diferitele culori au efecte diferite asupra noastr. n mod ncontient folosim i ne nconjurm cu culori ale cror efect terapeutic ne lipsete, aceasta este explicaia cumprrii unei piese de mbrcminte de culoare vioaie sau al unui set de buctrie unicolor.

Cteva exemple din terapia tiinific: Unii psihologi vor vindeca bolnavii ce sufer de depresie cu ajutorul culorilor nchise, silindu-i astfel, cu ajutorul unui specialist, s se confrunte cu problemele. Conform credinei indienilor, de-a lungul corpului uman, din cap pn-n vrful picioarelor, pot fi distinse apte centre energetice (aa numite chacre) i fiecreia i aparine o culoare de la galben pn la alb. Fiecare chacr reprezint alte organe, astfel terapia cu ajutorul culorii chacrei respective va avea efect asupra organului dat. Exist coli de terapie naturist care folosesc cele 12 culori ale scalei vibraiilor n tratarea bolnavilor. Cteva exemple dintre efectele diferitelor culori: Rou: Excit, incit, influeneaz tensiunea, sistemul circulator i alimantarea cu snge. Creaz senzaia de activare i dinamism. Folosit n proporii mici, n cazul unor obiecte asigur senzaie cald, ns pe suprafee mai mari reflect nevrozitate, iritabilitate, impulsivitate i deseori agresivitate. Intensific temperatura corpului, stimuleaz alimentarea cu snge, ajut la producerea de adrenalin. Diminueaz senzaia de oboseal, suprim bolile cronice. n cromoterapie este utilizat n cazul anemiei, colitei, rcelilor cronice (sinuzite), artitei, depresiei. Prea mult rou poate provoca agresivitate, agitaie. n antichitate a fost folosit pentru exprimarea dragostei, pasiunii. n Roma mireasa purta voal flammeum- de culoarea rou aprins, dar rou reprezint i fora, focul, puterea. n tradiiile cretine i ebraice a fost culoarea seriozitii, a mreiei. n Noul Testament reprezint pcatul, ispirea, pocina i sacrificiul. Verde: Este culoarea naturii, a renaterii, a speranei, a linitii, a echilibrului. Amestecul culorii galbene i albastre n acelai timp produce senzaie de mprosptare i calmare. Asigur armonia dintre trup i suflet, diminueaz iritabilitatea, oboseala, relaxeaz, asigur adunarea puterilor, regenerarea. Regleaz tensiunea arterial, dilateaz venele sanguine. Nuanele deschise, glbui genereaz prietenie, prospeime, vitalitate, activitate. Nuanele medii, de culoarea ierbii reprezint seriozitate, securitate, iar cele mai nchise, ca albastru-verzui sobritate, calm, iar nuanele cenuii i medii lipsite de lumin genereaz pasivitate, somnolen. Albastru: Calmeaz, are efecte plcute asupra ochilor, asupra unor inflamaii,

este util mpotriva unor dureri i sufocri, este rcoritoare i are efect de echilibrare a energiilor. Este culoarea calmului, a linitii, a dezlegrii, culoarea sentimentului de eternitate, exprim sensibilitate, finee, simbolul fidelitii, credinei i a tradiiilor. Predispoziie la linite, revars rcoare i acestea pot asigura senzaie de securitate. Diminueaz tensiunea arterial, pulsul, ritmul respiraiei i simul durerii. Nuanele mai nchise indic senzaia de deprtare i adncime, pe suprafee mari, mpreun cu culoarea neagr nclin spre depresie i sentimente pasive. Nuanele deschise reflect senzaii de prospeime, senintate, ncperile mici par mai spaioase. Galben: Efect detoxifiant, calmant al psihonevrozelor, deoarece regenereaz nervii epuizai, reflect veselie. Culoarea naturii, a renaterii, a speranei, a linitii, a echilibrului. Galbenul vitalizeaz, culoarea aspiraiei de libertate, veselie, experiene intelectuale. Reprezint culoarea cunotinelor, a paternitii, a curiozitii, reflect aspiraia ctre fericire, bucurie, i trai liber. Portocaliu: nvioreaz, d impresie de veselie, asigur fluxul energiilor pozitive. Indic sinceritate, bucurie, fericire. Are efecte activizante, ns-i lipsete agresivitatea culorii roii. Intensific capacitatea de concentrare, creativitatea, motivaia, are efecte pozitive asupra depresiei, readuce dorina de via, influeneaz pozitiv pofta de mncare i sistemul digestiv. Culoarea portocalie ntrete sistemul imun, stimuleaz activitatea splinei, a rinichilor, a bilei, a glandelor genitale. Violet: Violetul este amestecul nuanei de albastru rece i a nuanei calde de rou, poate avea efecte calmante i agitante n funcie de culoarea dominant. E culoare ce reflect dorine, vise, melancolie, btrnesc, somnolent. Reprezint misticul, subcontientul, misterul, ndeamn la meditaie. Datorit efectelor contradictorii nu este o culoare prea ndrgit. Maro: Culoarea lemnului, reprezint siguran, cldur, permanen. Copii de obicei nu prefer culoarea maro, ns adulilor cu viaa plin de stresuri le place aceast culoare. Maroul n locuine reflect o atmosfer agreabil, ns fr alte culori mai vii devine cam trist.

Purpuriu: Culoare plin de demnitate, rigid, ce reflect sentiment de superioritate. Pe o suprafa mai mare ea devine apstoare, deprimant. Gri: Culoare neutr, sobr, izolat, reflect monotonie. Pe suprafa mare sugereaz monotonie, tristee, ns efectele celorlalte culori mai vioi l atenueaz. Alb: Are efecte analgezice. Este culoarea cureniei, ordinii, neutralitii. Reflect inocen, buntate, emoii pure. Are cea mai mare capacitate de reflexie a luminii, astfel pe o suprafa mare, devine orbitoare. Datorit luminozitii lrgete spaiul, fa de celelalte culori are rolul de neutralizare. Folosind culoarea alb ca fond, va evidenia celelalte culori. Negru: Reprezint culoarea nopii, a morii, nenorocirii, a pcatului. Utilizat pe suprafa mare devine deprimant, reflect reinere, deprtarea de natur i de lume, izolare. Pe suprafee mici poate fi folosit cu oricare alt culoare, evideniaz efectele acestora, le lumineaz. mpreun cu culoarea alb reprezint solemnitate. n filosofia feng shui are o semnificaie pozitiv: reprezint relaiile, cariera; e acea culoare compus, care cuprinde multe lucruri.

Sunt mereu mprejurul nostru, ne nveselesc, ne ntristeaza, ne mbraca, ne mbata si ne fac sa visam. Dar nainte de toate, culorile (ne) exprima Culorile nseamna multe: pentru unii culoarea reprezinta un mod de viata (aminteste-ti de etapele colorate ale istoriei cum sunt perioada hippie sau anii 80), pentru altii nseamna un mijloc de a-si castiga traiul (oameni care lucreaza n domenii ce au legatura cu arta, designul), n timp ce pentru altii culorile sunt doar o alegere care tine de moda sau de dispozitie (tu n fata sifonierului cand te mbraci dimineata). nsemnatatea culorilor este pe atat de interesanta pe cat e de larg raspandita toata lumea simte, daca nu chiar stie simbolismul culorilor. Totusi, subiectul e departe de a fi secat de culoare. Imprumuta-le energia Culorile calde, luminoase, creeaza buna-dispozitie, au un efect stimulativ, promoveaza si intretin

starile afective pozitive. Asa ca, inconjoara-te cu ele. Si non-culorile vorbesc Alb. Fiind o reflectare a luminii, este perceputa ca fiind culoarea puritatii, curateniei si sigurantei ce se poate ntampla rau pe lumina? Albul mai semnifica neutralitate si purificare. E folosit adesea pentru noi nceputuri si este asociat cu ideea de bunatate. Negru. Poate avea un efect coplesitor pentru ca nu emite lumina. Inspira putere (mentala) si autoritate. Da senzatia de mister si fascineaza prin posibilitati. E continatoare de emotii profunde tocmai pentru ca n ntuneric se poate gasi orice. Este simbol universal pentru conceptul de rau. Gri. Griul este o trecere dinspre alb spre negru. Senzatia pe care o produce este de constanta si monotonie. Nu ntamplator, este culoarea drumurilor pe care mergem: clar duce undeva si este stabil. Totusi, prea mult gri e asociat cu stari mentale negative de depresie. Transmite conservatorism. Pe limba culorilor Culoarea este o expresie a spectrului luminii, dupa cum stim de la fizica. Lumina la diferite intensitati (unde) este fie reflectata, fie absorbita, fie emisa si astfel, percepand diferite intensitati ale acestui spectru luminos percepem culori. Explicatia ca orice explicatie de altfel suna mai putin spectaculos decat efectul produs si trait. Dar daca e totusi sa pornim de la origini, lumina ca sursa a culorilor este n esenta ei sursa esentiala pentru miscare si viata. Poate si acesta e un motiv pentru care culorile sunt atat de importante n viata noastra. n natura, culorile exista cu anumite scopuri precise (altele decat cel apa rent de ncantare a vazului). Astfel, culorile sunt pentru unele animale si plante podoabe, n timp ce pentru altele sunt capcane sau pericole mortale cand ies din peisaj si devin prea vizibile pentru pradatori. Evident, culorile sunt asociate cu multiple aspecte ale vietii omenesti. Avem culori speciale pentru evenimente importante din viata (sarbatori, casatorii, stingerea din viata) care variaza de la o cultura la alta, dar asta nu afecteaza esenta. Daca ar fi sa tragem o tusa comuna peste toate acele aspecte din viata omului care sunt traversate si influentate de culori, probabil ca acea tusa ar purta numele de emotional. Nimic mai concret si mai raspandit (n toata lumea) care sa uneasca si sa exprime mai bine stari, emotii, momente decat culorile. Sau mai bine spus, limbajul culorilor. Pentru momente si stari de oboseala sau lipsa de energie psihica se folosesc nuantele neutre de gri, la fel cum pentru momente de tristete sau depresie sunt alocate expresii precum vede totul n negru. La polul opus, a vedea viata n roz descrie o viziune optimista asupra vietii; mania e asociata cu o fata rosie ca para focului la fel cum e si o expresie a pasiunii si erotismului. Mai mult decat un limbaj pentru exprimarea emotiilor si starilor, culorile ne ofera posibilitatea de a schimba aceste stari sau de a le potent a sau diminua. Gandeste-te numai la designul interior, la faptul ca n general spitalele sunt zugravite n anumite culori, halatele medicilor sunt tot n acea zona cr matica, camerele de copii trebuie sa fie vopsite n anumite culori, la fel cum culorile din anumite uniforme sunt graitoare pentru anumite profesii si meserii. Asadar, orice ai face, culorile vorbesc despre starea ta emotionala,

fizica, despre profesia si statutul tau, despre gradul tau de optimism, despre felul tau de-a fi, despre momentul pe care l traversezi n viata, despre lucrurile cu care ti place sa te nconjori. De fapt, exista un ntreg domeniu care trateaza pe larg subiectul psihologia culorilor. Cei care se ocupa cu studiul efectelor si semnificatiilor atribuite culorilor sunt orientati spre ceea ce i face pe oameni sa aleaga anumite culori care sunt acele culori care atrag atentia, care sunt cele mai bune contraste ntre culori, care culori vor vinde anumite produse, care anume inspira siguranta, care inspira autoritate si asa mai departe. Ar mai fi de mentionat ca semnificatia culorilor difera n functie de emisfera n care ne aflam: esticii au uneori alte obiceiuri decat vesticii; un exemplu la ndemana este albul n ambele culturi nseamna puritate, dar n timp ce vesticii l folosesc la nunti, esticii l considera o forma de a-si exprima durerea si il poarta la nmormantari. Asadar, conceptiile noastre (despre culori, n particular, si cultura, n general) sunt mai degraba n spectrul vestic. Coloreaza-ma frumos E de mentionat din capul locului ca preferinta pentru o culoare sau alta poate spune ceva despre firea unei persoane, dar nu totul. Poate cel mai semnificativ test al culorilor este testul Luscher, cel care se bazeaza pe alegerea culorilor n niste succesiuni n functie de preferinta de moment. Testul interpretat corect poate avea rezultate destul de precise despre starea de moment a celui care si face testul. Dincolo de teste si stiinta exista si interpretarile care ne sunt familiare si destul de la ndemana. Gaseste mai jos atat interpretarile simbolice ale culorilor, cat si explicatiile si aplicatiile lor n viata de zi cu zi. Rosu. Este o culoare care prin definitie stimuleaza: inima bate mai repede, respiratia se accelereaza. Asadar, rosu e furie, agresivitate, dar si pasiune, erotism. Rosul atrage atentia, poate nsemna atractie, dar si interdictie. La haine, rosul da o usoara senzatie de greutate si, evident, o vizibilitate crescuta. Galben. La vederea galbenului apare o stimulare benefica a metabolismului, dar si a sistemului nervos, pentru ca se produce o descarcare de serotonina, de aici si impresia de optimism si energie. E un bun stimulent pentru intelect si

creativitate. E mult folosit in marketing pentru cresterea vanzarilor. Verde. La nivelul organismului, verdele produce o relaxare si o detensionare. De aceea, e considerata o culoare care calmeaza si echilibreaza. Fiind o culoare foarte prezenta n natura, e linistitoare si obisnuita ochiului uman - de aceea e si foarte recomandata n designul interior. Albastru. Induce o senzatie de calm pentru ca ncetineste ritmul cardiac si respirator. Astfel, e asociat cu spiritualitatea, pacea si stabilitatea sunt o multime de uniforme albastre, nu? Poate din toate aceste motive este si o culoare atat de populara n preferintele oamenilor. Maro. Este o culoare a neutralitatii organice. Simbolizeaza originea tuturor lucrurilor, este culoarea pamantului, de aceea sta n spatele unor concepte precum stabilitate, relatii puternice si ncredere. Poate fi asociata planurilor foarte stabile. Pentru produse, duce cu gandul la natural si organic.

Invingatorii se imbraca in rosu, psihologie, cromatica, comportament, culori, rosu, cercetare, invingatori, frumusete, atractie, sex, seductie, femei in rosu

Vrei sa castigi o intrecere sportiva sau sa treci un examen? Imbraca-te in rosu. Studii stiintifice recente au confirmat faptul ca performantele noastre, atat cele fizice, cat si intelectuale, sunt influentate de culori. Agresivitate si dominare Anul trecut, in cadrul unui experiment, specialistii in psihologia sportului de la Universitatea din Mnster, Germania, au supus atentiei a 42 de arbitri niste videoclipuri cu intalniri de tae-kwon-do. Intrucat in aceasta arta martiala, cei doi combatanti sunt identificati prin intermediul a doua culori - rosu si albastru -, specialistii respectivi au fost pusi ulterior sa revada filmarile, dar modificate digital astfel incat culorile purtate de luptatori sa fie inversate. Rezultatul? "Razboinicul"

in rosu a fost recompensat invariabil cu o medie de 13% mai multe puncte fata de cel in albastru. Influenta culorilor in sport a fost pentru prima oara descoperita in 2004, cand antropologii Russel Hill si Robert Barton de la Universitatea Durham, Marea Britanie, au analizat punctajele obtinute de concurentii la cateva sporturi olimpice: box, tae-kwon-do, lupte greco-romane si lupte libere. Si atunci, in 55% din cazuri, victoria a fost atribuita sportivilor in rosu, iar in cazul disciplinelor care presupuneau o lupta corp la corp (precum luptele greco-romane) acest procent a urcat chiar la 62%. In opinia lui Barton, acest rezultat poate fi explicat in parte printr-o preferinta inconstienta pentru rosu a arbitrului, dar mai ales prin faptul ca rosul, culoarea agresivitatii si a dominarii, ar favoriza din punct de vedere psihologic sportivul care-o poarta, facandu-l sa se simta si sa actioneze ca un invingator. Iar forta rosului pare a se manifesta chiar si in sporturile de echipa: un studiu in cadrul caruia au fost analizate 56 de sezoane din Premiere League, liga de fotbal britanica, a demonstrat ca echipele cu tricou rosu (Liverpool, Manchester United si Arsenal) au cucerit 38 de titluri dintr-un total de 63. Rosu egal pericol Atat la animale, cat si la oameni, rosul indica forta fizica si capacitatea de a lupta si de a inspira frica adversarilor. Comportamentul primatelor de exemplu este puternic influentat de rosu: la masculii de Mandrillus sphinx (foto), fata si organele genitale rosii comunica rivalilor capacitatea de a lupta, iar nivelul de stralucire a culorii este direct proportional cu cantitatea de testosteron din sange. Potrivit lui Barton, omul reactioneaza in mod asemanator: chipul celui suparat si agresiv se inroseste, indicand faptul ca sangele e mai bogat in oxigen si ca individul e gata de lupta, in timp ce, dimpotriva, un om mort de frica se albeste la fata. Expunerea la rosu nu are efecte doar in ceea ce priveste luptele, si abilitatile cognitive ii resimt influenta. Andrew Elliot de la Universitatea Rochester, New York, le-a testat in cadrul mai multor experimentei, reiesind ca, la un nivel foarte elementar, corpul uman are tendinta de a fugi de rosu.

Potrivit lui Elliot, ecuatia care caracterizeaza culorile este "rosu egal pericol"; in acelasi timp insa, rosul pare a fi in masura sa influenteze in mod pozitiv performantele intelectuale: tot el le-a cerut unor studenti sa sustina un test scurt pentru masurarea IQ-ului, distribuind foile cu intrebarile marcate in rosu si negru. Si de aceasta data a reiesit ca cei cu foaia de examen rosie ar avea un IQ mai ridicat fata de ceilalti. Prin intermediul tehnicilor de imagistica s-a descoperit ca expunerea la rosu activeaza cortexul frontal drept, o zona cerebrala corelata inteligentei emotionale si atentiei. De la limonitul utilizat in ritualurile antice la cartierele cu felinar rosu si pana la infamele inimioare ale Sfantului Valentin, rosul a fost dintotdeauna asociat cu pasiunile carnale si dragostea romantica deopotriva, in toate culturile de-a lungul mileniilor. Faptul ca rosul este culoarea dragostei si a pasiunii pare asadar un lucru cunoscut dintotdeauna, dar ca aceasta asociere are si un fundament stiintific reprezinta o descoperire de data recenta. Dintr-un studiu realizat pe macaci de Corri Waitt, de la Stirling University, Marea Britanie, a reiesit ca femelele din aceasta specie isi aleg drept parteneri in vederea reproducerii exemplare cu botul intens colorat in rosu. La aceste primate, caracteristica este corelata unui nivel ridicat de testosteron care presupune ca exemplarul in cauza este dotat cu un sistem imunitar eficient si cu gene "de calitate". In urma acestor rezultate, Waitt a avansat ipoteza ca si la oameni, o fata imbujorata este tocmai ceea ce sugereaza, la un nivel primar, ca individul sau individa in cauza este unul/una "viabil/a". Craig Roberts, biolog de la Universitatea Newcastle, sustine si el teza cercetatoarei. "Pare ca o coloratura sanatoasa, dificil de gasit in lipsa unei stari bune de sanatate, ofera o imagine autentica a mostenirii genetice si a vigorii unui individ". Pentru a intelege daca suprematia rosului are o origine genetica sau ambientala, recent, Sarah Pryke de la Macquarie University din Sydney a realizat un studiu pe gulzi, o specie de cinteza (Chloebia gouldiae), niste pasari mici care, in functie de gene, pot avea capul rosu sau negru. In competitia pentru hrana, indivizii cu capul rosu au iesit mereu invingatori. Si tot invingatoare au fost si pasarile al caror cap negru a fost colorat de cercetatori in rosu, pentru ca in multe cazuri adversarii au refuzat infruntarea chiar inainte de inceperea luptei. La acesti subiecti, frica de rosu a fost considerata a fi innascuta. Rosul afrodiziac

Un alt studiu de ultima ora al psihologilor Andrew Elliot si Daniela Niesta de la Universitatea Rochester, programat spre publicare la finele lunii octombrie in Journal of Personality and Social Psychology, a demonstrat prin intermediul a 5 experimente, ca barbatii prefera femeile imbracate in rosu. Studiul in chestiune a furnizat prima confirmare emipirica a indelungatei povesti de dragoste dintre societatea umana si rosu, documentand efectele acestei culori asupra comportamentului. "Doar de putina vreme psihologii si cercetatorii din alte discipline au inceput sa studieze mai atent legatura dintre culoare si comportament. Se stiu multe lucruri despre fizica si fiziologia culorii, dar foarte putine despre psihologia culorii", a precizat Elliot, in opinia caruia este un lucru fascinant sa descoperi ca nimeni nu este constient de acest potential al culorilor de a influenta comportamentul. Experimentele - a explicat el-, demonstreaza insa o analogie a felului in care oamenii si masculii de primate raspund la rosu. Descoperirile noastre confirma ceea ce femeile au suspectat si au afirmat de multa vreme: ca barbatii actioneaza ca animalele in sfera sexualitatii. Pe cat de mult le place barbatilor sa creada ca reactioneaza in fata femeilor intr-o maniera sofisticata, se pare ca cel putin intr-o anumita masura, preferintele si inclinatiile lor sunt primitive". Pentru a cuantifica efectul rosului, cercetatorul a aratat mai multor barbati fotografii cu femei atragatoare imbracate "succint" in rosu si verde si le-a cerut acestora sa decida care erau cele mai sexy. Acestia au cazut toti de acord ca doamnele in rosu sunt semnificativ mai atragatoare decat celelalte. Pigmentul imaginatiei umane Potrivit neuropsihologilor de la Durham University din Marea Britanie, exista o zona cerebrala "dedicata" elaborarii contrastului culorilor: cea cunoscuta sub numele de cortexul vizual; este asadar creierul si nu ochiul cel care "raspunde" de sarcina de a recunoaste culorile. Pentru a-si confirma teoria, cercetatorii au supus la o serie de teste pacienti carora in trecut le fusese indepartata chirugical o parte din cortexul vizual, iar rezultatele au fost inechivocabile: la acesti subiecti, perceperea culorii nu este influentata de diferentele de culoare, ci de luminozitate.

Explicatia fenomenului este fascinanta: culoarea este un produs al sistemului nervos si potrivit cercetatorilor, ar putea fi definita drept "un pigment al imaginatiei umane". Tocmai de aceea, persoanele care sufera daune cerebrale si isi pierd tocmai aceasta capacitate "imaginativa" sunt influentate de lumina; in functie de cum se reflecta aceasta, pentru ei se schimba si culorile in care vad lumea. De altfel, ideea newtoniana conform careia ochiul ar fi un instrument capabil sa reproduca pasiv imagini rasturnate ale lumii exterioare nu mai este considerata una valida la ora actuala; de-acum se stie ca lumina nu este compusa din "raze" capabile sa deseneze pe retina vreo reprezentare a lumii exterioare. Oamenii de stiinta concep acum radiatia ca un camp electromagnetic definit de fotoni, cu dublu caracter: de unde si de particule. In plus, la ora actuala, se stie ca ochiul raspunde la radiatiile luminoase printr-o reactie fotochimica oscilanta care are loc pe retina, iar variatiile acesteia sunt interpretare de creier. Ochii unui nou-nascut nu vad nimic: vazul este consecinta unei sistematizari complexe si active la nivelul creierului, ce implica recurgerea la arhetipuri genetice fundamentale; el este prin urmare rodul unui proces de invatare rafinat, in cadrul caruia structurile cognitive se dezvolta in mod progresiv. Conform celor mai recente teorii, perceptia vizuala reprezinta un act psihosomatic si se bazeaza pe procese ce integreaza intr-un mod foarte complex functii biologice si culturale. Percepem ceea ce ne inconjoara prin mijlocirea creierului, care interpreteaza realitatea generand imagini, sunete, mirosuri si gusturi. El descifreaza astfel un univers care in sine este incolor, inodor, mut si insipid. Lumea vizuala umana este asa cum o percepem tocmai pentru ca suntem oameni, iar ceea ce vedem reprezinta rodul unei transfigurari a realitatii realizate de catre creier astfel incat sa serveasca sepravietuirii si cunoasterii; o simulare ce reconstituie interactiunile dintre noi si mediul material care ne inconjoara, realizata de creier sub controlul unor determinari genetice. Culoarea nu este insa o caracteristica a obiectelor, ci rezultatul complex al efectului pe care lumina il are asupra aparatului uman al perceptiei. In timp ce unii oameni pot distinge chiar si 250 de culori, anumite mamifere nu percep nici macar o singura culoare, traind mai degraba intr-un univers al mirosurilor decat al vizualului. Pasarile insa vad cel mai probabil mai multe culori decat oamenii, ele fiind de altfel,

dintre toate vertebratele, si cele mai dependente de acest simt. Facts : Lumina intra in ochi prin cornee, cantitatea ei fiind reglata de contractia si dilatarea pupilei. Cristalinul permite focalizarea luminii pe retina - tunica interna a globului ocular, care consta intr-o membrana cu trei straturi. Primul "adaposteste" fotoreceptorii" (conurile si bastonasele), al doilea celulele bipolare aflate in conexiune cu fotoreceptorii, iar al treilea, celulele ganglionare care compun nervul optic. Acesta din urma strabate interiorul cutiei craniene pana la ariile vizuale ale scoartei cerebrale. Cele doua tipuri de fotoreceptori produc substante diferite: conurile, stimulate de radiatiile electromagnetice, genereaza iodopsina si sunt responsabile de vederea diurna, perceperea culorilor, de detalii si de claritatea contrastelor; bastonasele, mai sensibile la lumina, produc rodopsina si ii confera aparatului vizual capacitatea de a elebora informatii chiar si in conditii de iluminare foarte scazuta. Simbolismul unei culori: Pretutindeni, rosul este considerat un simbol al fortei, al principiului vital, al bogatiei. El este culoarea focului si a sangelui si, la fel ca acestea, contine o ambivalenta simbolica. Focul incalzeste, dar si mistuie, arde. Sangele inseamna viata, dar este si durere, pentru ca da culoare ranilor. Rosul deschis este diurn, masculin, tonic, in vreme ce rosul inchis este nocturn, feminin, tainic. Primul insufleteste, incurajeaza, da aripi, precum rosul drapelelor, al firmelor, al ambalajelor publicitare, al fundelor aniversare, cel de-al doilea indeamna la vigilenta sau chiar la neliniste - vezi rosul semafoarelor ori al becului ce interzice intrarea intr-un studio foto sau cinematografic. Tot asa, felinarul rosu de la bordelurile de pe vremuri putea sa para o invitatie, dar implica si incalcarea unei interdictii fixate de epoca respectiva, anume infranarea impulsurilor sexuale, a libidoului. In toate tarile comuniste, rosul a fost recuperat drept culoare a celor oprimati, a luptei pentru propasire. Pentru cei care au scapat de acest regim, el este, acum, sinonim al terorii. Pentru locuitorii vechii Rome, rosul era Culoarea prin excelenta, purpura imperiala. Prin comparatie, albastrul era pentru ei un simbol al barbariei, al natiilor neevoluate.

Terapia prin culori este o noua forma de tratament, facand parte din medicina complementara, alaturi de acupunctura, homeopatie, aromaterapie si altele. de Irina Markovits Cunoscut si sub denumirea de cromoterapie, acest tip de tratament foloseste culorile pentru a schimba starea sanatatii mentale cu ajutorul unor camere, surse de lumina, cristale si tesaturi colorate intr-un anumit mod. Efectul psihologic pe care-l incumba culorile a jucat un rol terapeutic inca din vremea antichitatii, datorita capacitatii lor de a produce raspunsuri emotionale directe. Abia la sfarsitul secolului 19, Europa a inceput sa fie interesata de teoria culorilor, iar Rudolph Steiner a devenit fondatorul terapiei moderne a culorilor. Explicata pe scurt, terapia se bazeaza pe teoria conform careia lumina reprezinta o frecventa, deci fiecarei culori prezente in spectru ii corespunde o anumita frecventa. Cum stiinta ne invata ca energia nu poate distrusa, ci doar redistribuita, acest lucru inseamna ca frecventa va avea un anumit efect asupra fiecarei persoane in parte. In timpul anilor '70-'80, o serie de teste au aratat o oarecare legatura intre sanatate si culori, iar de atunci unii psihologi au inceput sa foloseasca culorile pentru a investiga starea unui pacient. O alta explicatie a terapiei culorilor se bazeaza pe conceptul de "aura", un camp invizibil, legat de 7 centre de energie numite chakre, care interpenetreaza corpul fizic. Lumina alba este absorbita din atomosfera de aura, apoi impartita in energii ale culorii componente pentru a revitaliza diferite parti ale corpului. Aceasta este una dintre explicatiile depresiilor afective sezoniere (DAS), cand tristetea specifica iernii se datoreaza lipsei de ultraviolete. Culoarea din mediul inconjurator ne influenteaza starea de spirit, relatiile, sanatatea, deciziile. Culorile imbracamintii sau culorile peretilor unei camere iti pot modifica - in mod inconstient - actiunile, nivelul de energiei fizica si starea emotionala. Expertii in marketing, psihologii, specialistii in publicitate si creatorii de moda se joaca cu intreaga gama coloristica, cunoscand faptul ca diversele combinatii de culori iti vor afecta deciziile si starea de spirit. De exemplu, ambalajul oricarui lucru pe care il cumperi este rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice, al carui efect este incurajarea actiunii de cumparare. Culorile din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a deschide apetitul - rosu, portocaliu - sau pentru a-ti prelungi sau scurta sederea intr-o anumita incapere. Mai mult, culorile alimentelor iti pot deschide sau distruge pofta de mancare. Bolnavii de icter sunt tratati in camere albastre. Medicii dieteticieni recomanda folosirea rozului pentru a diminua apetitul si atacurile de supraalimentatie. Culoarea poate fi folosita pentru a crea o stare de bine si de multumire, pentru a agita spiritele, pentru a calma si vindeca, pentru a exprima frivolitate sau seriozitate Terapia culorilor este astazi privita ca o arta rafinata care implica cateva tehnici

diferite. Culorile aurei pot fi observate daca terapeutul le priveste printru-un ecran Kilner, care pentreaza spectrul luminii albe. Unii terapeuti pretind ca pot face acest lucru pe cale psihica, fara ajutorul ecranului. Boala se manifesta ca o pata intunecata sau decolorata a zonei afectate. Terapia presupune existenta unei lampi colorate sau a unui cabinet, astfel incat clientul poate fi complet scaldat in lumina colorata, sau i se poate trata doar partea afectata a corpului. Filtrele de culoare (maximum 3 o data) trebuie combinate cu ritm si tonuri pentru un efect curativ sporit. Se mai pot incerca si alte activitati precum bautul apei din rezervoare sau vase care care au fost tinute la soare, servirea mesei din vase colorate intr-un anume fel, purtarea anumitor culori in vestimentatia de la serviciu si de acasa (albastru este odihnitor si reduce tensiunea arteriala, in timp ce rosu potenteaza energia si este util in cazul durerilor menstruale). Totusi, nu incercati terapia culorilor daca nu beneficiati de sfatul unui expert. Se pare ca anumite combinatii gresite pot duce la dereglari in plan fizic si psihic.

Psihologia culorilor
Publicat la data de 10.10.2010

Te-ai intrebat vreodata de ce ofiterii de politie poarta uniforme albastre, iar preotii se imbraca in negru? Sau de ce violetul si rosul sunt culori asociate pasiunii, in timp ce albul si galbenul sugereaza inocenta si buna dispozitie? de Irina Markovits, specialist 121 in moda si stil In functie de stilul tau de viata si de nevoi (profesionale sau sociale), iti poti construi garderoba in jurul anumitor culori. Daca obisnuiesti sa te uiti la emisiunile de stiri, probabil ai observat ca politicienii se imbraca deseori in costume bleumarin sau gri, pentru ca aceste culori sugereaza incredere si siguranta. De asemenea, multi prezentatori de stiri se imbraca in culori inchise, pentru ca scopul emisiunii nu este sa iasa ei in evidenta, ci ca lumea sa se concentreze pe stirile zilei. Raspunsul la intrebarile de mai sus este simplu. Este vorba de psihologia culorilor, de felul in care cromatica modifica starile emotionale si nivelul de energie. In acelasi timp, au un puternic impact asupra modului in care suntem perceputi de catre cei din jur, atunci cand purtam culorile respective, si, cel mai important, culorile ne pot schimba infatisarea. Desi culorile pot fi percepute diferit in functie de contextul cultural si de experientele de viata, totusi majoritatea dintre noi raspundem in mod similar la anumite culori. Negrul este culoarea autoritatii, a puterii si a dramei. Este o culoare mereu prezenta in moda, pentru ca este simplu de purtat. Pare sa subtieze siluetele si sa ascunda imperfectiunile. In acelasi timp, cea care il poarta poate parea ca se ascunde in spatele culorii sau ca este o persoana lipsita de imaginatie, distanta si dominatoare. Desi este purtat de multe femei ca 'uniforma de business', evita sa imbraci un costum negru la interviurile de angajare. Este de preferat sa il porti in cantitati reduse sau drept culoare de accent, in combinatie cu alte culori si accesorii. In schimb, poti purta negru atunci cand vrei sa sugerezi ca esti pe o pozitie de putere in firma. Barbatii pot purta camasi negre numai intr-un context casual, intr-unul profesional poate fi interpretat gresit.

Albastrul semnifica in primul rand calm, autoritate, incredere si loialitate, fiind si culoarea asociata logicii si activarii creativitatii. Este culoarea cea mai bine vanduta din lume si una cu cele mai ridicate rate de success in interviurile de angajare, in sedinte de vanzari sau in negocieri. Bleumarinul este culoarea preferata pentru uniformele fortelor de ordine, fiind asociata cu autoritatea si legea. Nuantele medii de albastru, cum este albastrul cobalt, albastrul lapislazuli sau albastrul safir, sunt extraordinare pentru a-ti inveseli garderoba de-a lungul anotimpurilor. Nuantele foarte deschise, precum albastrul gri, bleu pudrat, azuriul sau albastrul eau-de-nil sunt potrivite pentru ocazii speciale cand ai nevoie de o tinuta foarte feminina, dar inca profesionala. Combinate cu nuante mai inchise-bleumarin si gri antracit-nuantele de albastru sunt recomandate pentru camasi si topuri. In cazul barbatilor, bleurile sunt nuantele preferate pentru camasi pentru ca sunt clasice, usor de asortat (se potrivesc celor mai multe culori de sacouri si cravate), relativ conservatoare dar autoritare. Griul simbolizeaza neutralitate si sofisticare, dar poate fi la fel de autoritar ca negrul. Dupa albastru, este cea de-a doua culoarea ca popularitate pentru tinutele de interviu. Daca vrei sa pari autoritara, hotarata dar fara raceala oferita de negru, alege un costum gri. Este o optiune foarte buna. Daca nu iti place negrul dar ai nevoie de o culoare care sa sugereze putere, poarta un gri antracit sau un gri de intensitate medie. Maroul comunica credibilitate si echilibru. Se intalneste intr-o varietate de nuante: ciocolatiu, cafeniu, maro auriu sau acaju. Este o culoare buna de purtat cand te simti relaxata si denota o persoana prietenoasa, cu picioarele pe pamant, serioasa. De asemenea, este o culoare potrivita pentru situatiile in care colectezi informatii, pentru ca creeaza un mediu neutru, propice discutiilor deschise, sau la negocieri. Barbatii, mai mult decat femeile, sunt mai inclinati sa spuna ca este una dintre culorile lor preferate. Maroul inchis este o alternativa excelenta pentru femeile care nu pot purta negru sau culori reci in apropierea fetei. Poate fi considerat o culoare plictisitoare cand este purtat monocrom, dar daca il amesteci cu alte nuante - portocaliu, rozuri, turcoaz - acesta revine la viata si poate deveni una dintre culorile de baza ale garderobei tale. In cazul barbatilor, maroul nu este cea mai fericita alegere cromatica pentru un costum sau sacou putand parea demodat. In orice caz, nu este o nuanta autoritara. Bejul, la fel ca maroul, este o culoare calma, care reduce stresul, invita si deschide comunicarea. Cu diversele sale nuante - de la camel, la grej, nisipiu si bej cacao bejurile sunt o familie de culori care se substituie marourilor si negrului pe timp de vara. Toate aceste nuante sugereaza o persoana prietenoasa, disponibila, relaxata, careia oamenii ii pot destainui diverse lucruri. Cu toate acestea, o persoana a carei garderoba contine cu predominanta haine bej este (nu doar pare!) lipsita de imaginatie, iar prezenta ei este cu adevarat stearsa. Este o culoare ideala pentru toti cei care lucreaza in domenii adiacente comunicarii: resurse umane, invatamant sau psihologie. In functie de culoarea parului, tenului si ochilor, bejurile se pot purta in contrast cu nuante foarte inchise sau in armonie tonala, cu alte variante ale aceleiasi culori. Pentru a un efect pozitiv, bejul trebuie purtat intotdeauna in combinatie cu alte nuante - mai ales daca esti bruneta, cu parul saten inchis sau roscata. Rosul este culoarea energiei, este asociata caldurii, pericolului, pasiunii si puterii. Cea mai intensa culoare din punct de vedere emotional, rosul iti modifica ritmul respiratiei si iti creste pulsul. Cand porti rosu, te vei simti puternica si plina de incredere in tine. Familia rosului cuprinde nenumarate nuante, putand cuprinde

tonuri calde si reci - de la rosu pur, la zmeuriu, rosu-sfecla sau rosu tomata. Cand este folosita drept culoare de accent, te poate motiva sa iei decizii rapide si ii va face pe cei din jur sa te perceapa drept o persoana energica, optimista, dar pretentioasa. O poti purta in zilele cand esti obosita si nivelul tau de energie este mai scazut. Pe de alta parte, evita sa o porti in timpul unor negocieri sau discutii in contradictoriu, pentru ca aceasta culoare nu va face decat sa intensifice emotiile deja existente. O cravata rosie purtata cu o camasa bleu sau alba va atrage atentia asupra ta atunci cand esti in situatia de a face o prezentare sau cand vrei sa iei cuvantul intr-o sedinta. Portocaliul, la fel ca rosul, stimuleaza emotiile si trairile puternice. Cei care poarta portocaliu sunt perceputi ca avand o personalitate puternica. Portocaliul aprins, la fel ca rosul puternic, va atrage atentia. Poarta-l cu precautie in timpul interviurilor de angajare, negocierilor sau cand te astepti la o situatie tensionata. Galbenul inspira o larga varietate de emotii, de la bucurie si buna dispozitie, la gelozie si precautie. Este culoarea care imbunatateste puterea de concentrare, de aceea Post-it-urile si paginile unor bloc-notesuri sunt colorate in aceasta nuanta. Cu toate acestea, oamenii isi pierd mult mai usor rabdarea in incaperi vopsite in galben decat in camere vopsite diferit, iar bebelusii plang mai des daca dorm in camere galbene. Este una dintre cele mai dificile culori de purtat, asa ca poart-o in doze mici in mediul de afaceri.

Verdele semnifica succes si bogatie, transmitand o stare de calm si siguranta. Este una dintre cele mai purtabile culori. Cand imbraci verde - fie ca este oliv, verde lamaie sau alta nuanta intermediara de verde - dai dovada de creativitate si imaginatie. Candva, se credea ca verdele este o culoare care aduce ghinion, dar in lumea modei aceasta nuanta adauga o noua dimensiune garderobei. Avand atat de multe variatii de nuante, verdele poate fi folosit pentru orice articol de imbracaminte de la un palton de iarna pana la o pereche amuzanta de pantofi. La fel ca in cazul rosului, trebuie sa fii atenta la tonalitatea sa si sa stii daca iti sta mai bine intr-un verde cald, cum este verdele mar, sau intr-o nuanta rece cum este verdele smarald. Verdele inchis este o culoare masculina, conservatoare, dar o cravata verde intens poate fi un accent interesant dat unui costum altfel sobru. Violetul, in forma sa cea mai pura, denota creativitate si modernitate. Violetul stimuleaza creativitatea, dar pentru ca este perceput drept o culoare eminamente feminina, evita sa il porti cand negociezi cu barbati. De asemenea, fiind o culoare care sugereaza creativitate, nu il purta in situatiile in care doresti sa fii perceputa drept conformista si sobra. Familia de nuante a violetului merge de la cel mai deschis mov lavanda la cel mai profund mov vinetiu. Este o alternativa exceptionala la negru si gri inchis. Tonurile sale cele mai deschise, de liliachiu sau violet deschis, ajuta sa creezi o stare de relaxare. Multe femei se feresc sa poarte violet si mov, dar daca nu l-ai purtat pana acum, incearca-l intr-o esarfa sau un sal aruncat peste umeri. Vei fi surprinsa de efectul pe care il are asupra celor care te observa! Barbatilor le recomand sa incerce o cravata violet inchis si sa fie atenti apoi cate complimente primesc. Rozul poate inspira o varietate de emotii, de la voie buna si energie (rozurile puternice) la calm si relaxare (rozurile pastel). Este o culoare care sugereaza blandete si empatie, facand orice femeie sa se simta mai feminina. Este perceput ca

fiind o alta culoare strict feminina si, la fel ca violetul, trebuie purtat cu discretie la birou. Un taior roz pastel nu te va ajuta sa pari autoritara, ci din contra naiva si copilaroasa. In schimb, un tricou roz ciclam sau roz coral, purtat sub un sacou gri sau bleumarin, va fi perceput diferit. Poti alege orice tip de roz - de la roz piersica la roz ciclam - cu conditia sa nu il porti din cap in picioare. In plus, rozul este o culoare pe care o poti purta cand te simti usor deprimata sau cand esti obosita. Barbatii se feresc de roz, desi brunetilor si celor grizonati le vine minunat. Daca doresc sa incerce aceasta culoare, pot alege o camasa roz foarte palid sau cravate in nuante reci de roz care se pot asorta unor camasi bleu.