Sunteți pe pagina 1din 5

ARTROLOGIE GENERALA

-acea ramura a anatomiei care se ocupa cu studiul articulatiilor. -reprez totalitatea elementelor anatomice prin care se unesc 2 sau mai multe oase.

CLASIFICARE 1. MOBILITATE -3 categorii a)fixe b)semimobile c)mobile

a) articulatiile fixe(sinatrope) -art in care nu se produc miscari sau miscarile sunt minime -se descriu 3 tipuri de articulatii 1.SINDESMOZA-art fixa in care intre cele 2 sau mai multe oase se interpun tesut conjunctiv fibros (art sacro-iliaca) -in realitate, acest tip de art nu e fix deoarece tesutul conjunctiv fibros are un oarecare grad de elasticitate. In aceasta art se produc miscari de amplitudine f mica. 2.SINCONDROZA-intre oase se interpune tesut cartilaginous ->sindesmoza Ex: condrosternala-intre coasta si stern->rar intalnita in corp 3.SINOSTOZA-art fixa, se realizeaza prin osificarea tesutului conjunctiv fibros sau cartilaginous a.i. oasele vor fi unite intre ele tot prin testu osos. Ex: art calotei craniene

b) articulatiile amfiartroze -au mobilitate redusa -suprafetele articulare sunt usor concave si aluneca una fata de alta f putin Ex: art dintre corpii vertebrali

c) articulatiile mobile -art semimobile+mobile=DIARTROZE ARTRODIILE sunt articulatiile adevarate pt ca prezinta toate elementele anatomice caracteristice unei articulatii. Fiecare din aceste elemente are o structura caract si o fct particulara.

ELEMENTE CARACT. 1. Extremitatile osoase 2. Cartilajul articular 3. Capsula articulara si ligamentele 4. Sinoviala 5. Lichidul sinovial 6. Muschii periarticulari(din jurul art) N.B. Acestea se gasesc in toate art mobile. Exista in anumite art mobile si alte structuri cum ar fi discuri si meniscuri si bureletul fibro-cartilaginos. EXTREMITATILE OSOASE -Tipurile de miscari dintr-o articulatie sunt legate de forma acestor extremitati -pt o buna functionalitate articulara, supraf articulare de extreme treb sa se potriveasca, adica ele trebuie sa fie congruente. Daca nu se potrivesc atunci ele sunt incongruente si acest lucru determina aparitia unor zone de hipertensiune pe suprafata articulara ce duce treptat la distrugerea cartilajului din acea zona ajungandu-se la o boala numita ARTROZA.

CARTILAJUL ARTICULAR -cartilaj hialin -in mod fiziologic dureaza toata viata -are aspect albicios, este lucios si relative elastic -grosimea cartilajului nu este uniforma pe toata suprafata articulara; depinde de: ->presiunea pe care o suporta ->forma suprafetei articulare ->varsta individului -are rol de a favoriza congruenta supraf articulare -nu are vascularizatie si inervatie proprie

CAPSULA ARTICULARA SI LIGAMENTELE -mijloacele de unire dintr-o articulatie -capsula articulara-struct din testu conjunctiv care continua periostul si se continua formand un manson in jurul extremitatilor osoase -in general capsula articulara este alc din 2 straturi : extern fibros(da rezistenta capsulei), intern sinovial(secreta lichidul sinovial) -ligamentele-structuri de tip fibros care au rolul de a intari capsula articulara opunandu-se miscarilor care au amplitudine mai mare decat cea normala -dupa functie: 1. LIGAMENTE AJUTATOARE-intaresc capsula art pt anumite miscari 2. LIGAMENTE FRENATOARE-au rol de a frana miscarile ce depasesc amplitudinea normala

-dupa pozitie: 1. LIGAMENTE INTRA-ARTICULARE(int cavitatii art) 2. LIGAMENTE EXTRA-ARTICULARE(ext capsulei art) 3. LIGAMENTE EXTRA-ARTICULARE INTRINSECI(inafara capsulei dar in contact intim cu supraf externa a capsulei

SINOVIALA(groasa)-membrana sinoviala(subtire) -reprez stratul intern al capsulei -captuseste toata fata interna a acestuia oprindu-se la nivelul marginii cartilajului articular -in articulatii mari(genunchi) sinoviala prezinta prelungiri digitiforme a caror varf este indreptat spre int cavitatii numite pilozitati sinoviale care sunt f bn vascularizate si care au rolul de a secreta lichid sinovial. Ele creeaza posibilitatea adaptarii de lichid sinovial la necesitati. FUNCTIILE SINOVIALE 1. De rezortie a lichidului sinovial 2. De reglare a temperaturii si presiunii 3. Plastic(umple spatiile goale dintre suprafete) 4. De nutritie a cartilajului art 5. De curatire(rol de a ingloba toate detritusurile=resturi celulare din cavitate pt ca apoi sa fie rezorbit de catre sinoviala in int careia celulele cu rol fagocitar distrug aceste detritusuri.) 6. De lubrifiere(lichiul sinovial lubrifiaza supraf articulare ce vin in contact, favorizand alunecarea acestora una fata de cealalta, micsorand in acelasi timp forta de frecare dintre ele. Lichidul sinovial se gaseste in interiorul cav articulare, miscarea repre princip stimul in producerea lichidului sinovial. MUSCHII PARIARTICULARI -se afla in jurul articulatiilor -reprezinta elementul activ in stabilitatea articulatiilor, in timp ce capsula articulara si ligamentele reprezinta elementul pasiv (activul consuma energie, pasivul nu) DISCURILE SI MENISCURILE -apar cand suprafetele articulare nu se potrivesc -au struct cartilaginoasa -discurile: rotunde iar grosimea lor difera in fct de articulatia in care se afla(ex:discurile intervertebrale) -meniscurile-semilunare sau ovale; au grosimi variate; se gasesc in m multe art (ex: meniscurile ext si int de la niv art genunchiului) -rol de a prelua socurile dintre suprafetele articulare

BURELETUL FIBRO-CARTILAGINOS -N.B. apare in art a caror supraf nu sunt egale ca intindere -exp: art umarului si a soldului. Pt compresarea ineg. suprafetelor, in jurul supraf mai mici se dezvolta acest burelet care determina marirea acesteia -bureletul are forma triunghiulara pe sectiune frontala, prezentand o baza care se insera pe marginea suprafetei articulare mici. Are un varf care se indreapta catre articulatia opusa, o latura care se insera pe fata interna a capsulei, latura opusa care se orienteaza catre cavitatea articulara.

3 categorii 1. Articulatii uni-axiale 2. Articulatii bi-axiale 3. Articulatii tri-axiale 1. art uni-axiale -> un grad de libertate -miscarea se face intr-un singur plan si in jurul unui singur ax a)art de tip cilindric in care miscarea se efectueaza in jurul axului longitudinal al suprafetei cilindrice (ex: flexia/extensia cotului in jurul trohleei humerale) b)art de tip trohlear ->forma unei trohlee; miscarea de pronosupinatie la nivelul art radio-ulnare proximale; miscarea de flexie/extensie in jurul trohleei

2. art bi-axiale -> 2 grade de libertate -2 planuri in jurul a 2 axe a)art de tip ellipsoid-una din suprafete are forma de elipsa (ex: art radiocarpiana in care se produc miscari de flexie-extensie inclinare mediala, inclinare laterala) b)art in sa-in care art sunt una concava una convexa (ex: art carpometacarpiana; flexie-extensie inclinare mediala/inclinare laterala)

3. art tri-axiale -> misc se produc in toate directiile(pluri-axiale) -ex: art de tip sferic(una din suprafete are o forma aprox sferica) -N.B. tipul de art cel mai mobil din tot corpul omului. Ex: art umarului, soldului