CURSUL VIII

INSTRUMENTE, DISPOZITIVE
ŞI APARATE PENTRU
CONFECŢIONAT TIPARE
DEFINIŢIE

Tiparul este o cavitate realizată într-un material

dur (masă de ambalat) care are forma şi
dimensiunile viitoarei piese protetice.
 Realizarea tiparului în tehnica dentară
presupune:
 Pregătirea machetei pentru ambalare;
 Prepararea masei de ambalat;
 Ambalarea machetei în nişte dispozitive speciale;
 Evacuare machetei din ambalaj.
PREGĂTIREA MACHETEI LUCRĂRILOR
METALICE PENTRU AMBALARE:

 Se finisează cu ajutorul unei bulete de vată

îmbibată în solvent organic;
 Se detensionează prin răcire lentă pe model timp
de 5 -10 ore.
În continuare există două variante:
1. VARIANTA CLASICĂ:

 Se aplică macheta canalului principal de turnare

cu diametrul de 1,5 - 2 mm. Are o poziţie
verticală şi lungimea de 30 mm. Poate fi
metalică, din ceară sau material plastic;
 Se realizează macheta rezervorului de metal fluid
(sfera sau bila de contracţie). Are o formă sferică,
cu diametrul de 3,5 – 4,5 mm şi este situată la 2,5
– 3 mm de suprafaţa ocluzală;
 Se realizează macheta istmului cu un diametru de 2
– 2,5 mm pentru a mări calea de acces a metalului
spre tipar. Se face prin îngroşarea tijei dintre
suprafaţa ocluzală şi macheta rezervorului;
 Fixarea machetei pe capacul conformatorului cu
macheta rezervorului în centrul termic al tiparului;
 Detensionarea prin răcire lentă pe capacul
conformatorului;
 Se realizează din ceară trefilată cu diametrul de 1
mm sau fir de nylon macheta canalului de evacuare a
gazelor. Aceasta se aplică în porţiunile exterioare ale
machetei şi se lipesc pe versantele conului;
 Degresarea machetei fixată pe conul capacului
conformatorului cu solvenţi organici (acetonă,
toluen, cloroform, alcool). Se face pentru a
îndepărta urmele de grăsimi rezultate din
contactele digitale din timpul modelajului.
DEGRESAREA MACHETEI
2. VARIANTA MODERNĂ (BEGO-
HERAEUS)

 Pe cuspizii inactivi ai coroanelor se aplică

canalele secundare de turnare cu diametrul de
2,5 mm pentu aliajele nenobile şi înălţimea de 3
mm;
 Urmează un canal intermediar paralel cu
suprafaţa ocluzală a coroanei, cu un diametru
variabil în funcţie de aliajul folosit, care este
rezervorul de metal fluid, aflat în centrul termic
al tiparului care se răceşte ultimul;
 Din canalul intermediar pleacă convergent două
canale principale;
 Tijele se plasează în unghi drept sau mai mare de 90
de grade pentru a evita turbionajele aliajului topit în
momentul turnării;
 Se aplică pe canalul conformatorului cu rezervorul
în centru termic.
METODA HERAEUS
1. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE ŞI APARATE PENTRU
PREPARAREA MASEI DE AMBALAT

 Amestecarea pulberii cu lichidul masei de

ambalat necesită bolul de cauciuc şi spatula de
amestecat.
 În vederea obţinerii unei paste fără bule de aer se
foloseşte vacuum – malaxorul.
 Unele firme oferă şi dozatoare pentru prepararea
masei de ambalat.
2. CONFORMATOARELE PENTRU
TIPARE

Pentru turnarea masei de ambalat sunt necesare

nişte conformatoare (cutii) speciale şi măsuţa
vibratorie.
Conformatoarele se pot împărţi în patru grupe:
A. CONFORMATOARE PENTRU
COROANE ŞI PUNŢI POLIMERICE:
Numite şi chiuvet pentru ambalare, au forme
diferite şi sunt compuse din două părţi egale
care pot fi închise numai într-o singură poziţie.
Ele pot fi:
Simple care la rândul lor pot fi rotunde, ovale sau
paralelipipedice;
Speciale – cu presiune elastică sau cu sisteme
speciale de injectare.
Cele simple sunt confecţionate din bronz sau
duraluminiu şi au interiorul foarte neted pentru a
favoriza desprinderea cu uşurinţă a materialului
din care este confecţionat tiparul.
Forma lor romboidală, alcătuită din două
trunchiuri de con unite prin bazele lor mari,
favorizează de asemenea desprinderea
materialului.
Un conformator are în interior o înălţime de 6
cm, lăţimea de 5 cm, iar grosimea pereţilor este
de 5 – 6 mm, care le asigură rezistenţă la
presare.
 Fiecare parte a conformatorului este alcătuită din:
 Inel tronconic şi capac;
 Pe marginile suprafeţei de ambalare a unui inel se
găsesc trei prelungiri inegale numite şi tije de
conducere;
 Pe marginea celuilalt inel se găsesc trei canale în
care pătrund tijele de la primul inel;
 Astfel se poate închide conformatorul numai într-o
singură poziţie;
 În mijlocul fiecărui capac al celor două inele se află
câte un orificiu mare, prin care se toarnă materialul
de tipar;
 Suprafeţele de închidere şi de bază ale celor două
jumătăţi sunt paralele, pentru a favoriza presarea
conformatorului.
1. Tije de conducere; 2. Canal; 3.
Orificiul de turnare
CONFORMATOR PENTRU LUCRĂRI
ACRILICE
CONFORMATOR PENTRU LUCRĂRI
ACRILICE
AMBALAREA LUCRĂRILOR POLIMERICE
Tiparul este obţinut prin două procedee de
ambalare:
I. Ambalarea orizontală – tehnica este
următoarea:
 Se îndepărtează macheta de pe model;
 În interiorul machetei se introduce pasta de
gips dur;
 Se deschide chiuveta şi în interiorul unei jumătăţi
se depune pastă de gips;
 Macheta se aplică în pasta de gips, într-o poziţie
orizontală, cu faţa orală în jos. Ea rămâne cu faţa
vestibulară neacoperită de gips;
 După 30 de minute, când s-a realizat priza
gipsului, se izolează în apă 10 minute;
 Se aşează inelul celei de a doua jumătăţi a
chiuvetei şi se toarnă pasta de gips până la
umplere, urmată de aşezarea capacului;
 Chiuveta se presează timp de 30 de minute, cât
gipsul face priză;
 Se scoate din presă chiuveta şi se introduce într-un
vas cu apă fierbinte timp de 5 minute;
 Se desfac cele două jumătăţi ale chiuvetei iar
ceara plastifiată este îndepărtată la început cu
spatula şi resturile de ceară cu jet de apă
clocotită;
 Într-o jumătate de chiuvetă se află tiparul feţei
orale şi a feţelor proximale, iar în a doua jumătate,
faţa vestibulară.
AMBALAREA ORIZONTALĂ
 Avantajele ambalării orizontale sunt:
 Repartizarea nuanţelor de culoare la nivelul feţei
vestibulare;
 Controlul repartizării culorilor;
 Posibilitatea intervenţiilor ulterioare pentru a
modifica culoarea.
 Dezavantajele ambalării orizontale sunt:
 Îndepărtarea cerii din cavitatea tiparului se
realizează cu dificultate;
 Izolarea pereţilor tiparului se obţine neuniform,
sub bont poate să rămână neizolat;
 Pasta de acrilat este introdusă cu dificultate sub
bontul de gips;
 Bontul se poate fractura la introducerea şi
presarea acrilatului în tipar;
 Ambalarea incorectă şi presarea insuficientă a
celor două jumătăţi ale chiuvetei măreşte
grosimea feţei vestibulare a coroanei.
AMBALAREA ORIZONTALĂ
CHIUVETA SE PRESEAZĂ
ÎNDEPĂRTAREA CERII
INTRODUCEREA ACRILATULUI
II. Ambalarea verticală – se desfăşoară în ordinea
următoare:
 Se desface chiuveta;
 În interiorul unei jumătăţi a chiuvetei se depune
pasta de gips;
 Macheta situată pe bontul mobil este introdusă
vertical în gips, cu marginea incizală în jos, până
la marginea cervicală;
 După 30 de minute, când a avut loc priza gipsului, se
izolează chiuveta în apă 10 minute;
 Se aşează inelul celei de a doua jumătăţi a chiuvetei
şi se toarnă prin vibrare pasta de gips, până la
umplere;
 Se aşează capacul şi se presează chiuveta pentru
condensarea particulelor de material;
 Se scoate chiuveta din presă după 30 de minute;
 Se introduce timp de 5 minute în apă fiartă;
 Se desfac cele două jumătăţi ale chiuvetei. Ceara
plastifiată se îndepărtează cu spatula, iar resturile de
ceară cu un jet de apă clocotită;
 Într-o jumătate a chiuvetei se află cavitatea tiparului,
iar în cealaltă jumătate este bontul artificial.
AMBALAREA VERTICALĂ
 Avantajele ambalării verticale:
 Ceara este îndepărtată uşor din tipar;
 Pereţii tiparului sunt izolaţi uniform fără
dificultate;
 Pasta de acrilat este introdusă în tipar şi presată
fără riscul fracturării bontului artificial.
 Dezavantajele ambalării verticale sunt:
 Repartizarea nuanţelor cromatice este aproape
imposibil de realizat;
 Asamblarea insuficientă a celor două jumătăţi
ale chiuvetei duce la îngroşarea marginii
cervicale a coroanelor.
AMBALAREA VERTICALĂ
AMBALAREA VERTICALĂ
B. CONFORMATOARE PENTRU PROTEZE
MOBILE ŞI MOBILIZABILE ACRILICE:

 Au formă de cutie pătrată, dreptunghiulară sau

circulară;
 Sunt confecţionate din bronz, alamă, aluminiu,
oţel inoxidabil sau material plastic (la tehnicile
speciale de turnare sau injectare a polimerului);
 Sunt pe trei dimensiuni – mari, mijlocii şi mici;
 În general chiuvetele sunt compuse din două
jumătăţi şi patru componente: două inele şi
două capace care se pot asambla perfect datorită
unui sistem de culisare (prelungiri de ghidaj) sau
poziţionare, realizate astfel încât să permită
îmbinarea părţilor componente doar într-o
singură poziţie;
 Sunt formate din două inele şi două capace;
 Pe laturile mai scurte ale unui inel există două
prelungiri de ghidare, inegale ca volum;
 Pe marginea celuilalt inel sunt două lăcaşe de
cuplare;
 Capacele sunt prevăzute cu patru tije minuscule care
orientează cuplarea lor cu inelele numai într-o
singură poziţie;
 Interiorul conformatorului este bine prelucrat,
neted, permiţând îndepărtarea uşoară a gipsului
care a format tiparul;
 Dimensiuni: înălţimea conformatorului în interior
este de 5 cm, pereţii au grosimea de 5 – 6 mm, iar
laturile au:
La cel pătrat 7 – 8 cm;
La cel dreptunghiular o latură este tot de 7 – 8
cm, iar cealaltă de 10 cm.
CONFORMATOR ROTUND
PĂRŢILE CONFORMATORULUI
Pentru a fi folosită, chiuveta trebuie:
 Să fie în perfectă stare;
 Să se asambleze perfect;
 Să se poată dezasambla cu uşurinţă;
 Să permită îndepărtarea fără riscuri a
modelului cu proteza polimerizată;
 Să fie perfect curată.
Utilizarea chiuvetei se face astfel:
 Cele două jumătăţi dezmembrate se
poziţionează cu cavitatea liberă în sus;
 Unul din inele este asamblat cu un capac;
 Se prepară materialul de ambalare şi se toarnă în
prima jumătate de chiuvetă, apoi se inseră
modelul cu proteza;
 Se asamblează al doilea inel al chiuvetei;
 Se toarnă gips peste model până la nivelul
capacului celui de-al doilea inel al chiuvetei, care
se aşează în poziţie corectă.
C. CONFORMATOARELE PENTRU PROTEZE UNIDENTARE ŞI
PUNŢI METALICE

Poartă şi ele denumirea de chiuvete sau mufe.

Conformatoarele:
 Sunt de formă cilindrică şi confecţionate din
aliaje care să reziste la temperaturi ridicate;
 Au înălţimea de 10 cm şi diametrul diferit, în
funcţie de dimensiunea machetei;
 Conformatoarele sunt prevăzute cu un platou
bazal de cauciuc în centrul căruia se află un con
cu un mic tunel în vârf;
 Suprafaţa orizontală din jurul conului prezintă 4
– 5 şanţuri concentrice, adânci de 2 – 3 mm şi
late cât grosimea peretelui conformatorului;
 În aceste şanţuri se pot cupla cilindri
conformatori cu diametrul variabil, după
mărimea machetei ce se ambalează.
a. Conformatorul; b. Con cu tunel la
vârf
CONFORMATOR DE CAUCIUC CU
PROEMINENŢĂ CONICĂ
CONFORMATOR DE CAUCIUC CU
PROEMINENŢĂ CONICĂ
MACHETA ÎN CONFORMATOR
MAI MULTE MACHETE
INTRODUCEREA MASEI DE AMBALAT
CONFORMATORUL METALIC
AMBALAREA LUCRĂRILOR METALICE
Sunt utilizate:
 Conformator;
 Vacuum-malaxor;
 Măsuţă vibratoare.
Masele de ambalat se livrează în sistem pulbere
plus lichid (apă distilată). Ele pot fi pe bază de:
 Sulfaţi;
 Fosfaţi.
Există trei tehnici de ambalare:
I. Ambalarea într-un singur material, într-un singur timp:

 Înainte de asamblarea cilindrului la capac, se

aplică un strat foarte subţire de masă de ambalat
cu ajutorul unei pensule;
 După asamblarea cilindrului la capac,
conformatorul se aşează pe măsuţa vibratoare,
pasta este turnată progresiv până la umplerea
cilindrului, sub vibrare continuă, pentru
eliminarea aerului.
II. Ambalarea într-un singur material în
doi timpi:
 Se obţine un nucleu cu grosimea de 5 mm prin
aplicarea cu pensula a masei de ambalat şi vibrare
manuală;
 Se aşteaptă 5 minute priza masei de ambalat;
 Se izolează nucleul în apă;
 În timpul doi se aplică masa de ambalat în
conformatorul situat pe măsuţa vibratoare, până
la umplere.
Metoda este neeconomică, deoarece se foloseşte
multă masă de ambalat, dar se obţine un
coeficient de dilatare al tiparului corespunzător,
pereţii fiind din acelaşi material. Este metoda cea
mai corectă, folosită de majoritatea tehnicienilor
astăzi.
AMBALAREA ÎNTR-UN SINGUR
MATERIAL
II. Ambalarea în două materiale
La această tehnică există două metode de lucru:
1. Ambalarea liberă – macheta ţinută de
extremitatea liberă a tijei este acoperită cu pastă
de masă de ambalat specifică, la început depusă
cu ajutorul pensulei, apoi cu ajutorul spatulei,
obţinându-se un nucleu cu formă ovalară (pară),
cu o grosime de 3 - 5 mm. Timpul de priză este
redus prin pudrarea cu pulbere din acelaşi
material.
După timpul de priză (20 - 30 de minute) se
îndepărtează excesul de pulbere cu un jet de aer şi
se umezeşte prin scufundare în apă. Urmează apoi
ambalarea cu cel de-al doilea material ce se
realizează prin introducerea nucleului într-un
cilindru metalic, în care s-a turnat pasta formată din
două părţi nisip şi o parte gips.
După priza celui de-al doilea material, cu spatula se
taie extremitatea superioară în formă de pâlnie, cu
pereţii înclinaţi sub un unghi de 45 de grade.
Punctul ce mai decliv al craterului se află la nivelul
locului unde tija iese din masa de ambalat depusă în
primul strat.
AMBALAREA LIBERĂ ÎN DOI TIMPI
2. Ambalarea în două conformatoare – primul
material este depus la început prin pensulare
pe machetă şi aşezarea acesteia într-un
conformator mic. Masa de ambalat este turnată
prin vibrare până la umplerea
conformatorului, obţinându-se un strat de 5 - 7
mm.
După priză ambalajul este scos din conformator,
umezit şi introdus în pasta celui de-al doilea material
(pastă de nisip şi gips), care se află într-un cilindru
metalic de dimensiuni mai mari. Tehnicile de
ambalare cu două materiale în doi timpi sunt
incorecte deoarece nu se obţine dilatarea
corespunzătoare a tiparului.
AMBALAREA ÎN DOUĂ
CONFORMATOARE
TEHNICA AMBALĂRII ÎNTR-UN SINGUR
MATERIAL
TEHNICA AMBALĂRII
TEHNICA AMBALĂRII
MACHETA DUPĂ AMBALARE
D. CONFORMATOARE PENTRU PROTEZE SCHELETATE
METALICE

 Au formă cilindrică şi sunt confecţionate din

material plastic;
 Au înălţimea de 10 – 12 cm şi diametrul de 8 –
10 cm;
 Prezintă un capac ce are în mijloc un con cu un
vârf cilindric;
 Cilindrul este secţionat vertical pentru a putea fi
separat de masa de ambalat după priza acesteia;
 El este ţinut cu laturile apropiate la nivelul secţiunii
printr-o clemă;
 Pe suprafaţa superioară a capacului sunt câteva
şanţuri concentrice în care se pot cupla cilindri cu
diametre diferite;
 Partea conică a capacului permite poziţionarea
modelului duplicat. Acesta are pe porţiunea bazală o
pâlnie identică ca formă şi dimensiune;
 Modelul duplicat va face parte integrantă din tipar,
fiind confecţionat din acelaşi material.
a. Cilindrul; b. Capac cu con
3. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE ŞI
APARATE PENTRU GOLIREA,
USCAREA ŞI
PREÎNCĂLZIREA/ÎNCĂLZIREA
TIPARELOR
 Tiparele protezelor metalice se pot preîncălzi la:
 Becul Bunsen – tehnică incorectă şi depăşită;
 În cuptoare speciale de preîncălzire, încălzire sau
mixte.
 A. CUPTOARE PENTRU USCAT
MODELE SAU PENTRU ELIMINAREA
CERII DIN TIPARE
Acestea sunt aparate ajutătoare în tehnologia
protezelor metalice, folosite pentru încălzirea
tiparelor în care se toarnă metalul în stare fluidă.
Astăzi sunt utilizate numai cuptoare electrice,
care dau o temperatură uniformă şi controlabilă.
Există două tipuri de cuptoare:
Cuptorul de preîncălzire
Se foloseşte pentru:
 Uscat modele;
 Eliminarea cerii din tipare.
Funcţionează pe principiul încălzirii rezistive
(efectul Joule) şi atinge temperaturi de 300 –
350 grade Celsius.
Este alcătuit din:
 Instalaţia de alimentare la 220 V/50 Hz;
 Sursa de căldură (rezistenţa electrică);
 Incinta propriu-zisă alcătuită dintr-o carcasă
metalică cu pereţi dubli în care se află rezistenţa;
 Pe tavanul cuptorului se află o deschidere de 5 –
6 cm în care se fixează un burlan prin care sunt
evacuate gazele din cuptor;
 Pe podea există o tăviţă în care se scurg resturile de
ceară rezultate din topirea machetelor din ceară;
 Tot în interior mai sunt rafturi metalice în formă de
grilă pe care se aşează tiparele cu pâlnia în jos pentru
a permite scurgerea cerii topite;
 Panoul de comandă, reglaj şi control cu
întrerupătorul pornit/oprit, indicatoare şi reglaje ale
temperaturii şi timpul de încălzire.
În acest cuptor temperatura se ridică treptat de la
25 la 250 – 300 grade Celsius în 30 de minute,
pentru ca vaporii de apă care se formează să nu
fie în cantitate mare şi să exercite presiuni asupra
pereţilor tiparului producând fisuri. Tiparul se
usucă prin evaporarea apei, iar ceara de machetă
se topeşte lent şi se scurge prin pâlnia tiparului
în tava cu deşeuri.
Preîncălzirea are obiectivele:
 Topirea şi scurgerea cerii din interiorul
ambalajului, în urma căreia apare cavitatea
tiparului;
 Uscarea pereţilor tiparului, apa evaporându-se la
temperaturi de peste 100 grade Celsius;
 Arderea resturilor de ceară ale machetei;
 Începe dilatarea termică a tiparului.
CUPTORUL DE PREÎNCĂLZIRE
ALIMENTAT CU GAZE
CUPTOR ELECTRIC PENTRU USCAREA
MODELELOR
Cuptorul pentru încălzirea tiparelor
Funcţionează tot pe principiul încălzirii rezistive,
dar atinge temperaturi mai mari, de 1.000 –
1.200 grade Celsius.
El este alcătuit din:
 Instalaţia de alimentare la 220 V/50 Hz;
 Incinta de încălzire, izolată termic cu pereţii
refractari;
 Uşa cuptorului ce se închide ermetic;
 Instalaţia de comandă, reglaj şi control. Prezintă
întrerupătorul general, dispozitive de control şi
reglaj ale temperaturii şi timpului de încălzire.
 Încălzirea tiparului se face lent, timp de 45 de
minute, până la temperaturi în jur de 1.000
grade Celsius.
Tiparul lucrării metalice este pus mai întâi în
cuptorul pentru preîncălzire, iar când
temperatura ajunge în jur de 250 grade Celsius,
tiparul este scos şi introdus în cuptorul de
încălzire.
Încălzirea tiparului se face pentru ca:
 Tiparul să se usuce total;
 Arderea cerii din porii pereţilor tiparului şi a
particulelor de carbon care îi obstruează;
 Apropierea dintre temperatura tiparului şi
temperatura la care este topit metalul/aliajul;
 Masa de ambalat din care acesta este confecţionat să
se dilate termic, corespunzător contracţiei aliajului
la răcire;
 Aliajul fluid ce urmează a se turna să nu piardă din
căldură în momentul când vine în contact cu canalul
de curgere şi cu cavitatea tiparului.
Astăzi există instalaţii moderne care dispun de
dispozitive electronice, care permit elaborarea şi
memorarea de programe de încălzire specifice
diferitelor mase de ambalat, cu protocoale stricte
de încălzire. Majoritatea acestor aparate permit
utilizarea aceluiaşi aparat pentru ambele etape –
preîncălzirea şi încălzirea.
 Avantajele aparatelor moderne:
 Economie de timp;
 Economie de spaţiu;
 Procesul tehnologic se desfăşoară mai simplu.
Masele de ambalat moderne prezintă un timp de
priză mult mai redus. Preîncălzirea şi încălzirea
se realizează în 60 – 70 de minute, ceea ce
micşorează timpul pentru obţinerea piesei
turnate.
CUPTOR ELECTRIC DE ÎNCĂLZIT
CUPTOR ELECTRIC DE ÎNCĂLZIT
CUPTOR ELECTRIC DE ÎNCĂLZIT
CARACTERISTICI:
 Temperatura maximă 1100 grade Celsius;
 99 programe individuale reglabile;
 Uşă de inox;
 Capacitatea incintei: 5 cuvete;
 Putere maximă: 2400 W.
B. CLEŞTI PENTRU PRINS CREUZETE,
CHIUVETE ŞI TIPARE
 Creuzetele sunt vase confecţionate din ceramică sau
grafit, folosite pentru topirea aliajelor metalice. Astăzi
majoritatea firmelor produc creuzete glazurate şi
specifice diferitelor aparate de turnare;
 Tiparele sunt cavităţi de forma şi dimensiunea
viitoarelor proteze metalice situate în interiorul unor
materiale refractare.
Ambele sunt supuse unor temperaturi ridicate şi
pentru manevrarea lor se folosesc cleşti speciali.
CREUZETE
CREUZET
CREUZETE GLAZURATE
CREUZETE HERAEUS
CREUZETE DIN GRAFIT
Cleştele pentru creuzete:

 Este confecţionat din oţel;

 Are o lungime de 20 – 25 cm;
 Braţele sunt lungi şi prevăzute cu urechi;
 Fălcile sunt de formă semicirculară şi prin
apropierea lor, prind în perimetrul lor forma
cilindrică a creuzetului.
CLEŞTELE PENTRU CREUZETE
CLEŞTELE PENTRU CHIUVETE:

 Are 50 cm lungime;
 Prinderea se face în 8 puncte;
 Braţele de prindere au urechi.
CLEŞTELE PENTRU CHIUVETE
Cleştii pentru chiuvete şi tipare
 Braţele prezintă urechi;
 Fălcile sunt lungi, iar în segmentul terminal au
forma unor pense puternice, cu striaţii pe faţa
internă, iar în segmentul mijlociu au o formă
semicirculară;
 Aceşti cleşti sunt pe două dimensiuni:
De 15 cm;
De 25 cm.
 Modul de acţiune - prin apropierea fălcilor:
 Segmentul terminal foloseşte la prinderea
chiuvetelor;
 Segmentul mijlociu semicircular va prinde în
perimetrul său forma cilindrică a tiparului.
CLEŞTI PENTRU CHIUVETE
 C. INSTRUMENTE ŞI APARATE
PENTRU ÎNDEPĂRTAREA CERII DIN
TIPARE ŞI DE PE MODEL
Ceara din care se confecţionează macheta
protezelor din răşini acrilice – coroane, punţi
dentare, protezele totale şi parţiale – şi macheta
faţetelor pentru coroane metalo – acrilice,
trebuie îndepărtată din interiorul masei de
ambalat, pentru a se obţine tiparul, care este o
piesă cavitară ce reprezintă negativul machetei.
De asemenea este necesară şi îndepărtarea cerii
cu care se pregătesc modelele principale pentru
duplicare, în tehnologia protezei parţiale
scheletate.
1. SCUFUNDĂTORUL
 Este confecţionat din sârmă de oţel cu diametrul
de 0,4 – 0,5 mm;
 Are forma unei casete dreptunghiulare cu laturile
de 11 – 12 cm şi înălţimea de 6 – 8 cm. Aceste
dimensiuni permit pătrunderea uşoară în
interiorul ei a conformatoarelor pentru tipare,
oferindu-le o poziţie stabilă;
 Pe o latură a casetei se află un braţ de sârmă,
lung de 30 de cm, cu capătul liber întors, pentru
a face posibilă manevrarea instrumentului.
Manevrare: chiuveta se plasează pe scufundător,
iar acesta este introdus într-un vas cu apă la 80 –
100 grade Celsius, unde ceara este plastifiată.
SCUFUNDĂTOR
2. APARATUL PENTRU ÎNDEPĂRTAT
CEARA

Este format din:

 O cutie paralelipipedică metalică, în interiorul
căreia se află:
 O rezistenţă electrică pentru încălzitul apei;
Un generator de presiune care permite
proiectarea ei într-un jet puternic;
 Pe partea frontală se află dispozitivul de
comandă şi control, cu butonul de
pornire/oprire, manometru, butoane de reglarea
temperaturii apei, filtrarea şi reglarea jetului de
vapori;
 Pe partea superioară prezintă un cartuş detaşabil
în care se aplică soluţii de detergenţi.
Aparatul simplifică şi uşurează mult operaţiunea
de plastifiere şi îndepărtare a cerii machetei din
tipare şi de pe modele şi totodată spală şi
degresează perfect suprafaţa acestora de orice
urmă de ceară, prin jetul puternic, reglabil, de
vapori de apă şi detergenţi.
Tip: Dentaclean (Krupp).
STEAMER CLEANER
SUNT CU DOUĂ CAPACITĂŢI:

Cel de 2 l prezintă caracteristicile:

 Putera 900W;
 Presiunea 2,7 barr;
 Pistol mobil;
 Evacuarea aerului se face prin pistolul mobil prin
acţionarea unei pedale.
 Cel de 5 l are caracterisicile:
 Putere 1.500 W;
 Presiune 4 barr;
 Pistol mobil;
 Evacuarea aerului se face prin acţionarea unui
buton aflat pe pistolul mobil.
 D. INSTRUMENTE PENTRU
ÎNDEPĂRTAREA PROTEZELOR DIN
TIPARE
Tiparele sunt confecţionate din mase de ambalat
care după priză devin corpuri dure, cavitare, în
interiorul cărora fie se toarnă aliaje metalice, fie
se îndeasă şi polimerizează răşini acrilice. În
final, protezele rezultate trebuie să fie
îndepărtate din tipare. Această operaţie se face
cu:
 Cuţite pentru gips;
 Ferăstrău pentru gips;
 Dălţile trepan: sunt folosite la motorul suspendat
de tehnică dentară. Ele sunt prevăzute cu tije
care se prind în piesa de tehnică dentară. Partea
lor activă este ascuţită în planuri diferite şi are
forme variate.
Modul lor de lucru: acţionează asupra tiparului
prin mişcarea de rotaţie a părţii active, dar şi
prin presiunea şi vibraţiile imprimate de piesa de
tehnică dentară. Ele fragmentează gipsul,
asemănător unui ciocan perforator şi astfel
protezele se îndepărtează într-un timp mai redus
decât în cazul utilizării cuţitelor.
DALTĂ PNEUMATICĂ DIN ALUMINIU
CARACTERISTICI:
 Greutatea: 0,5 kg;
 Presiunea: 8 – 10 barr;
 Este non-corozivă;
 Echipată cu trei vârfuri.
UTILIZĂRI:
 Îndepărtarea masei de ambalat;
 Deschiderea chiuvetei;
 Îndepărtarea gipsului de pe proteze;
 Demularea protezei totale sau parţiale scheletate.
CLEŞTE PENTRU GIPS
 INSTRUMENTE, DISPOZITIVE ŞI
APARATE PENTRU PRELUCRAREA
LA RECE A METALELOR/ALIAJELOR
Prelucrarea la rece determină modificări în
structura aliajelor, modificări ce se referă la
creşterea sau descreşterea distanţelor dintre
reţelele atomice. De asemenea poate avea loc
deformarea cristalelor, cu scăderea flexibilităţii
şi maleabilităţii aliajelor, fenomen cunoscut sub
numele de ecruisare.
 În tehnica dentară prelucrarea la rece se referă la:
 Forjare;
 Laminare;
 Trefilare;
 Tăiere;
 Ştanţare;
 Îndoire.
1. FORJAREA
Această operaţie necesită:
 Nicovală – este turnată din fier, de dimensiuni
mici, dar cu un postament masiv şi serveşte la
“întinderea” pe zone limitate a capelor sau
coroanelor de wiplă.
NICOVALA
 Ciocanul metalic – partea activă este
confecţionată din fier sau oţel inoxidabil, cu
lungimea de 7 – 8 cm, cu un capăt uşor rotunjit,
iar celălalt plat. Are un mâner de lemn cu
lungimea de 20 cm.
CIOCANUL METALIC
2. LAMINAREA
Se execută cu ajutorul laminorului (valţului).
Acesta este format dintr-un cadru metalic în care
sunt dispuşi doi sau mai mulţi cilindri grei, care
se rotesc în sensuri diferite, acţionaţi de o
manivelă, prin intermediul unui sistem de roţi
dinţate. Aparatul este fixat pe un postament
format din bare grele metalice care-i asigură
stabilitatea.
Reglarea distanţei dintre cilindri permite alegerea
grosimii tablei ce va rezulta prin laminare. Natura
materialului ca şi măsura în care trebuie redusă
grosimea prin laminare, pot impune laminări
succesive, care este bine să se execute în direcţii
diferite, pentru a asigura o structură cât mai
omogenă materialului.
VALŢUL
3. TREFILAREA
Se realizează cu ajutorul unei filiere sau plăci de
trefilare, care se fixează în menghină. Sârma este
forţată să treacă prin orificii din ce în ce mai
mici, până la obţinerea diametrului dorit.
MENGHINA DE MÂNĂ
Se compune din:
 Mâner metalic de 10 – 12 cm lungime;
 Partea activă este formată dintr-o ansă metalică
în “V” cu două capete libere de formă
dreptunghiulară, cu dimensiuni de 1,5 – 2 cm şi
zimţate;
 Cele două capete pot fi apropiate sau depărtate
cu ajutorul unui şurub.
MENGHINA DE MÂNĂ
4. AMBUTISAREA

Ambutisarea (ştanţarea) constă în transformarea

unui disc de tablă în capă sau a unei bucăţi de
tablă plană în viitoarea bază a unei proteze
totale. Ştanţarea propriu-zisă se referă la
obţinerea unei coroane de acoperire dintr-o capă
metalică.
APARATUL DE TRAS DISCURI
Se utiliza în tehnologia coroanelor de înveliş
ştanţate. Ştanţarea foloseşte discuri sau cape
metalice confecţionate la început din aliaje de
aur, ulterior din aliaj de wiplă. Discurile sau
capele sunt fabricate de dimensiuni şi forme
diferite, dar pentru a le aduce la dimensiuni
foarte apropiate cazului în lucru se recurge la
acest aparat. El este format din:
 Cadru masiv din metal fixat pe o masă de beton sau
metal;
 Latura inferioară a cadrului este străbătută de orificii
cu diametre diferite prin care trec cilindri metalici cu
diametrul corespunzător situaţi în corpul aparatului;
 Aceştia sunt acţionaţi prin intermediul unei manete,
care printr-un sistem de roată dinţată, imprimă
cilindrilor mişcarea în plan vertical.
Acţiune: funcţionând pe principiul patrice –
matrice, aparatul poate lărgi (trage) sau reduce o
capă sau un disc interpus între orificiu şi piston.
Prin această manevră, discul sau capa capătă
forma şi diametrul cilindrului.
APARATUL DE TRAS DISCURI
APARATUL DE TĂIAT DISCURI
Este format din:
 Ponson cilindric;
 Două plăci de oţel călit perforate, distanţate
între ele la 0,25 mm;
 Sistem de acţionare a ponsonului prin orificiile
plăcilor (manetă şi roţi dinţate).
Acţiune: la trecerea ponsonului prin orificii se
decupează un disc de dimensiunea orificiilor şi a
ponsonului de tablă situat între cele două plăci.
APARATUL PENTRU ŞTANŢAT COROANE
 Este confecţionat din bronz sau oţel având o
formă tronconică;
 Pe două din laturile interne, longitudinal şi faţă
în faţă, sunt situate câte o nervură de formă
triunghiulară în secţiune;
 Cele două nervuri imprimă pe suprafaţa externă
a matricei tot atâtea şanţuri care permit
secţionarea uşoară a acesteia;
 Pe lângă aparat mai există o daltă metalică cu
care se secţionează matricea;
 Ansamblul matrice – patrice se îndepărtează din
aparat cu ajutorul unui dorn.
Aparatul este folosit la confecţionarea matricei
dintr-un aliaj uşor fuzibil (melot) prin
imprimarea matricei obţinută anterior din acelaşi
aliaj printr-o tehnologie simplă.
APARATUL PENTRU ŞTANŢAT COROANE
5. TĂIERE; 6. ÎNDOIREA

Se execută cu cleşti speciali destinaţi acestor

scopuri. Sunt utilizaţi o varietate foarte mare de
cleşti pentru prelucrări la rece cu destinaţii
specifice.