ELABORAREA METODIC 5 TEMA: Punile dentare fizionomi e a rili e! Indi aii! Eta"ele lini o#te$ni e de onfe ionare! Definiie!

! Puni dentare fizionomi e! Puntile dentare fizionomice sint puntile care acopera in intregime suprafetele dintilor stilpi si toata suprafata bresei cu scopul restaurarii formei anatomice si a nuantelor coloristice ale dintilor naturali. Mai pot fi numite coroane estetice. Sint confectionate in intregime din materiale nemetalice( acrilate, portela, compozite) cu scopul refacerii aspectului morfofunctional si coloristic in special al dintilor incisivi, canini.
%!

Cara teri'ti a "unilor dentare fizionomi e a rili e! Puntile dentare fizionomice acrilice constau din elelmente de agregare reprezentate de coroane Jecket din acrilat si corpul de punte fara suport metalic, realizat in intregime tot din acrilat. Avantajele puntii dentare acrilice se reduc la insusirile fizionamice( aspect natural al coroanei, imita smaltul, varietate mare de culori si poseda nuante de transluciditate) si o te nologie simpla de confectionare. !ezavantajele puntilor dentare fizionamice acrilice sint" iritarea parodontului marginal# modificarea culorii in conditiile cavitatii bucale# perforarea, uzarea sau fracturarea acrilatului. $el mai fregvent sint indicate ca punti provizorii.
&!

Indi aii la onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e! Puntile dentare fizionomice acrilice sint indicate pentru zona frontala a arcadelor dentare edentate unidentar sau cel mult la absenta a doi dinti, iar dintii stilpi permit confectionarea acestor constructii. $ontraindicatile acestui tip de punti sint determinate de duritatea comparativ mica si deci nu pot fi utilizate pentru zonele laterale ale arcadelor dentare. Sint de asemenea contraindicate in cazurile tipurilor de ocluzii adinci, traumatizante# cind dintii spilpi rezulta bonturi prea scurte ce nu pot asigura retentia protezei# in cazuri de abraziuni dentare avansate, cind se presupune e%ercitarea unor forte ocluzale mari datorita contractiilor musculare puternice si la persoanele pina la virsta de &' ani.
(!

Eta"ele lini o#te$ni e de onfe ionarea a "unilor dentare fizionomi e a rili e metoda la'i *. &.prepararea dintilor stilpi (.amprentarea ).turnarea modelului *.modelarea mac etei viitoarei coroane din ceara +.ambalarea mac etei coroanei in c iuveta pentru realzarea tiparului ,.pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar -.polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din c iuveta '.prelucrarea, finisarea si lustruirea coroanei ..proba coroanei in cavitatea bucala &/.fi%area coroanei prin cementare.
)!

Eta"ele lini o#te$ni e de onfe ionare a "unilor dentare fizionomi e a rili e metoda modern*! 0e nica moderna de confectionare a coroanelor din acrilat nu prevede modelarea mac etei coroanei din ceara si nici realizarea tiparului. Aceasta te nica consta din modelarea directa a coroane din acrilat prin pensularea pe bont a statului bazal al acrilatului, cu o grosime uniforma de /.)1/.*mm. Pe stratul bazal se depune succesiv pasta de dentina si asmalt a acrilatului cu modelarea particularitatilor morfofunctionaleale dintilor. Polimerizarea are loc conform indicatiilor din pospectul respectiv. !e mentionat ca unele acrilate se fotopolimerizeaza, iar altele se polimerizeaza sub actiunea presiuni de +1,atm si a temperaturii de .)1&(/ $. $onstatam ca coroanele confectionate dupa te nica moderna au luciu si nuante coloristice identice dintelui natural. +! Parti ularit*ile "re"ar*rii dinilor 't,l"i la onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e! !intii stilpi sint preprati fara retentie prin slefuirea de la nivelul tuturor suprafetelor a uni strat uniform al tesuturilor dentare de &.+1(./mm, egal cu grosimea peretilor viitoarei coroane. !intii stilpi vor avea o forma apropiata cu cea a cilindrului sau trapezoidala cu suprafetele laterale usor convergente ocluzal, sub un ung i nu mai mare de +1' grade fata de a%ul de insertie a dintelui. Se recomanda realizrea uni prgg in regiunea coletului. Acesta poate fi amplasat sub1 , supra1 sau la nivelul gingiei. $onform lui 2. 3avrilov, 4. 5urleandski, 6.2ne pentru confectionarea coroanei din acrilat nu este neaparat necesara realizarea pregului circular in zona coletului, deoarece marginile coroanei se pot prelucra si finisa prin bizotare, pentru a evita iritarea tesuturilot marginale ale paradontiului. !inti stilpi trebuie sa aiba aceeasi inaltime si sa fie paraleli intre ei. -! Parti ularit*ile am"rent*rii ,m"ului "roteti la onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e! Amprenta transfera in negativ dintii1stilpipreparati si restul elementelor cimpului protetic (totalitatea elementelor morfologice cu care puntea dentara reprezinta raportul de contact) din cavitatea bucala. Putem folosi" Amprenta intr1un timp Amprenta in doi timpi Amprenta in ocluzie obtinuta la ma%ila si la mandibula concomitent in ocluzie centrica .! Realizarea modelului "entru onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e! Modelul poate fi realizat dupa toate tipurile de amprente cunoscute. 6a inceput amprenta se spala bine cu un jet de apa rece, apoi se prepara pasta din g isps prin mala%are manuala sau mecanica a apei cu pulbere de g ips. !upa ce pasta atinge o consistenta omogena trecem la turnarea modelului. Preventiv modelul se usuca si se amplaseaza pe vibrator. $u spatula se iau cantitati mici de pasta de g ips si se introduc in amprenta pina aceasta n este umpluta. Pentru realizarea soclului modelului pe masa se depune pasta de g ips circa )1*cm, peste care este amplasata aprenta. Se apasa usor peste ea pentru solidarizare. !upa timpul de priza se inlatura lingura amprentara si materialul amprentar.
5!

/! %0!

Materiale "entru onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e!

Te$ni i de modelare a ma $etei din ear* a "unilor dentare fizionomi e a rili e! Modelul se izoleaza. Se aplica ceara pe dintii stilpi prin metoda de 7picatura8. 9n spatiul corespunzator corpului puntii este aplicata o bucata de ceara intreaga, marimea careia intrece cu putin dimensiunile corpului. Aceasta este incalzita in prealabil si fi%ata in spattiul bresei. Se utilizeaza ceara incolora sau roz. :u se recomanda folosirea cerii intens colorate fiindca in timpul tiparului g ipsul poate absorbi pigmentii cerii si ulterior ii va transpune pe acrilat. Mac eta coroanei trebuie sa redea cu precizie morfologia dintelui fara sc imbari de volum, precum si a raportului cu dintii vecini si antagonisti. Te$ni i de realizare a ti"arului "entru tran'foremarea ma $etei din ear* a "unilor dentare fizionomi e a rili e ,n materialul 'oli itat! Tiparul reprezinta o cavitate reprodusa dupa forma si volumul mac etei in care este introdusa pasta acrilica pentru a fi polimerizata. 0iparul este folosit doar in cazul aplicari metodei clasice de confectionare a puntilor dentare acrilice. 9ncepem cu ambalarea in c iuveta a mac etei. Ambalarea se realizeaza dupa metoda indirecta si se poate efectua o ambalare verticala sau orizontala. Ambalarea verticala1 mac eta este introdusa in g ips din jumatatea inferioara a c iuvetei, in pozitie verticala cu marginea incizala sau cu fata ocluzala in jos, pina la marginea coletului. !upa priza g ipsului si izolarea lui este turnat g ips ina doua jumatatea a c iuvetei si se inlatura ceara. Astfel, intr1o jumatate a c iuvetei se afla bontul din g ips a dintelui preparat, iar in cealalta jumatate cavitatea formata de suprafetele e%terioare ale mac etei din ceara. Asamblarea orizontala1mac eta este introdusa in prima jumatate a c iuvetei, in pozitie orizontala, cu suprafata orala in jos. Suprafata vestibulara ramine neacoperita. !upa izolarea g ipsului se toarna g ipsul din a doua jumatate a c iuvetei. Pentru puntile acrilice este mai des utilizata ambalarea verticala. !upa ambalare urmeaza izolarea tiparului si prepararea pastei de acrilat. ;lterior pasta de acrilat este introdusa in tipar.
%%! %&!

In'trumente utilizate la onfe ionarea "unilor dentare fizionomi e a rili e!

6ingura amprentara Spatula $ iuveta 0iparul $utit pentru c ips