Parodontologie

Curs nr 12
13.05.2014
Gingivostomatita herpetica
-este o afectiune contagioasa prod de virusul herpetic,cu prop dermatotrope si neurotrope
-apare mai frecv la copii ,si are o evolutie mai grava decat in caz euptiei herpetice in zonele
de tranzitie cutaneo-mucoasa
-dupa o per scurta de incubatie de 48-72 h,boala debuteaza brusc prin aparitia de vezicule
solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavit bucale si uneori pe piele
Histopatologie
-aparitia veziculelor-este consecinta unei necroze de lichefactie ,prin veziculatie
intraepiteliala
-veziculele contin un lichid clar cu celule degenerate si virusi herpetici
-topografic ,veziculele apar pe gingie ,mucoasa buzelor ,jugala ,a limbii,valului palatin si a
istm faringian
-la limita cutaneo-mucoasa pe buze ,veziculele apar in nr variabil,grupate in buchet si se
sparg dupa cateva zile fiind urmate de o ulceratie confluent,marginita de un contur
policiclic
-ulceratia se acopera de cruste si se poate suprainfecta

-veziculele de pe mucoasa bucala se sparg in scurt timp (cateva ore) de la aparitie si sint
urmate de ulceratii superficiale ,de culoare galben-gri ,inconjurate de un halou
rosu,inflamator
-ulceratiile de pe mucoasa bucala se pot suprainfecta devenind dureroase
Simptom
-stare gen alterata
-febra
-cefalee
-curbatura
-la nivel cavit orale pacientii prezinta halena ,difficult de masticatie si adenopatie locoregionala
Evolutie
-boala are o evolutie in pusee,de intensit din ce in ce mai redusa si se vindeca total dupa
cca 2 sapt
-dupa I infectie cu virus herpetic se instaleaza ,de obicei o imunitate umorala si posibil
celulara
-uneori virusul herpetic supravietuieste la nivel ganglion nervosa(Gasser) de unde poate
descinde pe calea nervilor in cond favoriz prin:
-expunere la soare-herpes actinic
-ciclu menstrual-herpes catamenial
-traumatisme,extractii dentare

-vaccinari
-afectiuni gen gastro-intestinale,gripa,hepatita epidemica
-datorita acestor circumstante ,herpes poate recidiva ,dar in timp se instaleaza o imunit
foarte rezist ,a.i la varstnici herpes apare rar
-contagiozitatea se face prin picaturi de saliva sau prin contact cu material sau supraf
contaminate
-medic stomatolog- se poate contamina accidental cu virus herpetic de la un pacient prin
infectie ocazionala pe maini,degete panaritiu herpetic-si il poate transmite la alt pacient
sau la propria pers(ochi ,buze)
-de accea folosirea manusilor la pacientii cu leziuni herpetice este obligatorie
-herpangina este o afectiune cu leziuni eritematoase,veziculoase si ulceratii la nivel valului
palatin si a mucoasei istmului faringian
-se poate insoti si de infectii cutanate prod de acelasi factor cauzal:-virusul Coxsackie A
Gingivostomatita aftoasa recidivanta
-apare mai frecv la adulti si este mai rara la copii
-etiolog bolii este necunosc ,desi in aparitia sa par a fi implicate mecanisme
imunopatologice
-fact favoriz locali:-dulciuri cu alune,miere,ciocolata,ciocolata,condiment,fumat
excesiv,eruptia dentara,schimbarea periei de dinti
-fact gen-viroze,afectiuni gastrointestinale,hipertiroidism,sarcina,menstruatia,stress

-leziunea elem este afta-care reprez una din cele mai frecv manif patolog la nivel
mucoasei cavit bucale
-leziunea intiala este o vezicula cu durata scurta de viata(cateva ore) pe mucoasa bucala
si care prin spargere lasa in urma o ulceratie superficiala
-afta-poate aparea pe mucoasa gingivala,labial,jugala,lingual ,fren lingual
-asocierea de afte bucale cu afte aparute in regiunile genitale-aftoza bipolara
-dimens aftelor mici variaza de la 0,2-1 cm in diametru,cind forma poate fi rotunda sau
alungita
-in acest caz ,vindecarea se face in 7-10 zile ,fara cicatrice
-dimens mari de 1-3 cm in diametru sint ale aftelor cu contur neregulat si care persista
timp de cateva saptamini ,fiind urmate de cicatrice
-ulceratia are o culoare alb-galbuie ,margini netede bine conturate inconjurate de un halou
eritematos
Simptom
-aftele sint foarte dureroase la masticatie si deglutitie si se pot insoti de trismus
-bolnavii prezinta hipersalivatie
-adenopatia loco-regionala este un insotitor constant al gingivostomatitei aftoase
recidivante
-recidivele apar dupa per variabile de timp ,in mod imprevizibil ,de la cateva zile la cativa
ani
-starea gen poate fi alterata cu usoara febra ,curbatura ,inapetenta ,insomnia

Diagn pozitiv
-se pune pe aspect clinic ,durerile intense,test therapeutic-albirea ulceratiei aftoase in
contact cu sol de nitrat de Ag 30 %
Diagn dif
-se face in 1 rind cu gingivostomatita herpetica-ce apare mai frecv la copii,este mai putin
dureroasa si se insoteste frecv si de leziuni herpetice cu localiz caract:in zonele cutaneomucoase
-in boala Behcet se intilnesc:- afte bucale si genitale
-leziuni oculare conjunctivale,iridociclita
-leziuni cutanate nodulare
-leziuni vasculare-tromboflebite
-leziuni articulare-artrite
Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica
-cauza acestor imbolnaviri este Candida Albicans care poate fi identif in cavit bucala ,fiind
nepatogena
-cond favoriz- ale transf Candidei Albicans dintr-un microorg nepatogen intr-un agresiv
,distructiv pt epiteliul si corion gingival sint:
-consum excesiv de antibiotice-in special tetraciclina si penicilina timp de
saptamini si luni de zile

-unele boli metabolice-diabetul

-o serie de boli endocrine :hipotiroidism,insuficienta adrenocorticosuprarenaliana-boala lui Addison
-sarcina si utiliz contraceptivelor- duce la aparitia unei duble candidoze de tip
bipolar-bucala si vaginala
-scaderea rezist organism in urma tratam unor tumori maligne cu citostatice
si doze mari de radiatii
-la pacientii care au primit o medicatie imunosupresiva
-sindrom imunodeficientei dobindite (SIDA)
Simptom
Semne sub
-senzatii dureroase la atingere ,masticatie ,contact cu condiment ,alim cu pH acid
-fisuri dureroase ale comisurilor bucale
-dificult de a purta protezele mobile
Semne ob
-la copii-leziunile candidozice au aspect unor depozite de culoare alb-crem ,care imita
laptele prins,coagulat-sint dispuse pe mucoasa fetii dorsale a limbii si pe marginile acesteia
,pe mucoasa jugala,palatinala si pe gingie ,la inceput izolate apoi confluente pe un fond
eritematos ,generalizat ,al mucoasei bucale
-depozitele miceliene sint aderente si se desprind numai la o raclare energica
,lasind in urma punctele sangerinde

-la adulti -leziunile candidozice imbraca forme clinice variate

-atrofia papilelor filiforme ale limbii care are una psect neted ,lucios,in rest
mucoasa bucala prezinta zone de eritem
-hiperkeratoza epiteliului gingival,lingual si uneori jugal si palatinal cu aparitia de
placi albe,aderente
-aspect de tip pseudomembranos cu placi albe de tip lapte inchegat ,pe fond de
eritem si ulceratii mucozale
-fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor ,cu exsudat seros si suprainfectari urmate
de cruste
-uneori xerostomie
Diagn pozitiv
-se face pe baza semnelor clinice si in mod cert pe baza examen microscopic
Diagn dif
-se face cu-leziuni ulcerative ale mucoasei ,prod prin iritatie mecanica data de proteze
-leucoplazia
-lichen plan
Formele cronice de candidoza sint rare si caract prin leziuni granulomatoase ale gingiei
,insotite de infectii micotice ale pielii si onicomicoza
Tumori gingivale beningne si maligne

Dintre tumorile beninge ale gingiei se descriu:

-fibrom gingival
-papilom gingival
-granulom eozinofil
-granulom periferic cu celule gigante
-plasmocitom gingival
-chisturi gingivale si parodontale
Chisturile gingivale
--la nou-nascuti pot fi observate mici formatiuni chistice situate pe linia mediana a boltii
palatine perlele Epstein- sau de-a lungul crestelor alveolare nodulii lui Bohn si care provin
din resturi ale lamei dentare
-la adult pot aparea chisturi gingivale fie din lama dentara primara resturile lui Serres,fie
prin degenerescenta unor celule epiteliale
-aceste chisturi se localiz in zona premolarilor mandibulari si se prezinta ca o fromatiune
proeminenta situate mai frecv la nivel papilei interdentare sau pe gingia fixa ,cu o supraf
neteda ,lucioasa de culoare alb-galbui sau cu o tenta albastra
-la adult chisturile parodontale laterale se dezv din resturi ale lamei dentare situate intre
epiteliul oral si periost alveolar
-originea din resturile alveolare ale lui Malasez este improbabila ,acestea fiind situate mai
aproape de portiunea apicala a radacinilor
-chisturile parodontale laterale sint localiz mai frecv in zona cariilor si premolarilor
mandibulari si a IL la maxilar si sint situate de regula sub papila interdentara

-ele au dimens pina la 1 cm in diametric ,supraf neteda , de culoare usor

albastruie,consistenta moale,depresibila
-radiologic se constata o radiotransp cu un contur radioopac,bine delimitat ,mono sau
multiloculara situate cel mai frecv adaicent radacinii ,extreme de rar interradicular
-forma multiloculara mai este denumita si chist odontogenic botrioid
Termen de epulis- descrie in mod generic formatiuni tumorale ale gingiei cu caracter
benign
Dintre tumorile maligne ale gingiei fac parte:
-carcinom sau epiteliom care este mai
frecv
-sarcom(fibrosarcom,limfosarcom,reticulosarcom) care este o tumora gingivala rara
-melanom malign-rar
-metastaze gingivale-semnalate rar ,in dif
forme de cancer-de colon, plamin,ficat,rinichi,testicul
Parodontitele marginale cronice
-pina nu demult se considera ca gingivita si parodontita marginala crionica sint 2 faze
successive in evolutia process inflamator
-datele epidemiolog si de observatie clinica au aratat ca gingivita nu este urmata intotd de
parodontita ,chiar in cond unei igiene bucale necoresp
-gingivita precede intotd aparitia parodontitei marginale cronice care este elgata de
afectarea os alveolar ,fie prin demineraliz ,fie prin resorbtie

-trecerea de la gingivita la parodontita marginala cronica se insoteste de modif ale compon

PB- cresc spirochetele si speciile de bacilli gram-negativi care reprez frontul de inaintare
al placii
-in fazele initiale de gingivita ,in corion gingival predomina fibroblastii si limfocitele ,in timp
ce in fazele avansate de parodontita marginala cronica creste nr de plasmocite
-afectarea os alveolar prin demineraliz sau distructie este elem esential de diferent si de
transf a gingivitei in parodontita marginala cronica
1)-Parodontita marginala cronica superficiala
-dpdv nosologic ,dif intre o gingivita avansata si o parodontita marginala cronica
superficiala se face dificil
-dpdv lezional ,in gingivita cronica propriu-zisa inflamatia afecteaza epiteliul si corion
gingival cu mentinerea integritatii ligamentelor supraalveolare
-in parodontita marginala cronica superficiala apar primele manif de disjunctie intre gingie
si dinte,leziuni partial distructive ale unor fibre din sistem ligament supraalveolar si
demineraliz ale os alveolar
-dpdv terapeutic ,in gingivita propriu-zisa se poate obtine restitution ad integrum ,dar in
parodontita marginala cronica superficiala ,vindecarea se face cu sechele tisulare,vasculare
si osoase(demineraliz) care impun o atitudine preventiv-terapeutica prin mijl de igienizare
antimicrobiene si in mod particular de biostimulare
Histopatologie

In epiteliu- proliferare intensa a celulelor din strat bazal si aspect papilomatos

pseudotumoral la nivel jonctiunii epiteliu-corion
-alterari distrofice citoplasmatice:vacuolizari,balonizari si nucleare(picnoza,liza
nucleilor)
-disjunctii intercelulare in strat spinos:segregatie celulara
-hiperkeratoza si parakeratoza in strat cornos
-exulceratii cu pastrarea strat de celule bazale
-ulceratii disecante ale epiteliului jonctional ,mentinute deasupra insertiei
ligamentelor supraalveolare
In derm- infiltrat dens limfoplasmocitar
-vasodilatatie pasiva
-endarterita
-degenerescenta filetelor nervoase
-aparitia la nivelul microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional de mici cantitati
de tesut de granulatie
Simptom
Sub-semnele clinice din gingivita sint mai intense si apar mai frecvent
-prurit gingival
-usturimi gingivale
-jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si mastiactie
-sangerari frecv ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei

-semnul patognomonic al PMCS care o diferentiaza de gingivita este senzatia de

egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotitia de o durere periradiculara si
interradiculara ,cu urmat caractere:
-durerea este localizata
-apare mai frecv dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie
-durerea este rezult unei vasodilatatii in terit desmodontal si al os alveolar
,accentuata prin influenta sistem nervos vegetativ parasimpatic si care actioneaza
predominant in curs noptii
-intensit medie ,suportabila ,uneori discrete
-senzatia de egresiune usor dureroasa care apare matinal in IM poate fi pusa in
evidenta in curs zilei in RC
Ob-sangerare la atingeri usoare cu sonda
-semne de inflamatie gingivala:
-culoare rosie violacee ,de staza a papilelor gingivale ,a marginii gingivale libere
si pe alocuri a gingiei fixe ,care are un aspect destins lucios,lipsit de desenul de gravura
punctata
-tumefactie ,cu prezenta a numeroase si frecv pungi false
-papila gingivala tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre
marginea incizala sau supraf Oc
-uneori papilla poate fi destinsa pe dinte
-papila gingivala are uneori un aspect lobulat,cu un sant discret la baza care o
delimit de gingia fixa de culoare mai deschisa.Portiunea sup de tip mamelonat exprima
staza vasculara

-marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite de un

exsudat serofibrinos sau chiar purulent ,mai bogat prin exprimare din santul gingival
-usoara mobilitate dentara ,de obicei de grad I ,prin edem inflamator in
desmodontiu
-uneori hiperplazie gingivala
-uneori retractie gingivala ,in absenta unor pungi adevarate
Radiologic se remarca semnul caract al suferintei osoase din parodontita marginala
cronica superficiala:demineraliz (halistereza) care se prezinta sub forma unro radiotransp
cu localiz diferita
-la nivel varf(limbusului) septului alveolar (interdentar sau interradicular) cu
aspect difuz sau de angulatie discret crateriforma
-in lungul septului alveolar ,central axial in mod intrerupt:aspect de sirag de
margele sau continuu- aspect de canal septal
-in aproape totalit septului alveolar ,ceea ce indica un stadiu avansat de
suferinta osoasa si iminenta resorbtiei osoase
Parodontita marginala cronica profunda
-la copii se descriu 2 forme de parodontita marginala cronica avansata ,cu distructii
osoase,deci cu caracter profund si care apar a)-pina la varsta de 11 ani si mai rar peste
aceasta varsta:-parodontita prepubertala
-b)-intre 11-19 ani ,uneori si mai tarziu :parodontita juvenila sau
pubertala ori adolescentina
A)-Parodontita prepubertala

-apare in dentitia temp si mixta si este asociata unor boli gen ca:
-sindrom Papillon-Lefeyre,caract prin :-hiperkeratoza palmara ,plantara si la
nivelul genunchilor
-pierderea dintilor temp la varsta de 56 ani si a dintilor perman deja erupti in jurul varstei de 15 ani
-sindrom Down(trisomia 21,mongolism)-boala congenitala in care la nivel
parodontiului marginal ,apar pungi adanci
-neurotropenia sau granulocitopenia
-sindrom Chediak-Higashi-insotit uneori de albism,tulb ale fagocitelor
,trombocitelor si alteori parodontita marginala profunda rapid distructiva
-hipofosfatazia
B)-Parodontita juvenila
Etiologie
-in prod parodontitei juvenile sint consid patogene 2 bacterii:-Actinobacillus
actinomycetemcomitans si Capnocytophaga sputigena la care se adauga si Mycoplasma si
spirochete
-in parodontita juvenila exista un deficit de chemotactism al PMN si monocitelor produs de
leucotoxina si care inhiba prop fagocitare ale leucocitelor
-endotoxinele elaborate de A actinomycetemcomitans pot prod fenomene de hipersensibilit
de tip Shwartzman, agregarea trombocitelor ,activarea complement si resorbtie osoasa

Histopatologie
-semnele de inflamatie sint de tip unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului
sulcular ,disjunctie intre epiteliu si dinte ,infiltrat inflamator predominant plasmocitar
,distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
Simptom
-parodontita juvenila se caract prin lipsa unei inflamatii ,evidenta clinic
-princip semne clinice de imbolnavire sint:-mobilit dentara patologica
-pungi parodontale adevarate
-migrari patologice ale primilor molari si
incisivi;frecv incisivii maxilari migreaza V si D ,cu form diastemei patologice
-retractie gingivala
-hiperestezie dentinara
-form de abcese parodontale in formele
avansate de imbolnavire
Semnele clinice descrise se prod in urmat zone(in forma localizata):
-primii molari sup si inf
-incisivii sup si inf
-primii molari si incisivii
-primii molari,incisivii si dinti imediat vecini
In forma generaliz la toti dintii

Radiolog se remarca o resorbtie osoasa verticala ,avansata ,in special la nivel molarilor si
incisivilor