1.

Anodontia si hipodontia
2. Hiperdontia
3. Anomalii dentare de pozitie si sediu
4. Macrodontia, microdontia si taurodontia
5. Dismorfismul dentar
6. Anomaliile radiculare
7. Hipoplazia smaltului sau amelogeneza imperfecta
. Dentinogeneza imperfecta
!. "dontodisplazia
#$. Dintii in sifilis si rahitism
##. Definitia si clasificarea incluziei dentare
#2. Aspectul radiologic al incluziei dentare
#3. Aspectul ragiologic al chisturilor ma%ilare
#4. Aspectul radiologic al chistului radicular si rezidual
#5. Aspectul radiologic al chistului osos esential
#6. &aracterele clinico'radiologice, (iologice , anatomo'patologice ale tumorilor (enigne
#7. &aracterele radiologice (iologice si anatomopatologice ale tumorilor maligne
#. Aspectul radiologic al cariei dentare
#!. &ariile pe suprafata ocluzala
2$. &ariile de pe suprafetele )esti(ulare sau "rale
2#. &ariile de colet
22. &ariile pro%imale si cariile radiculare
23. &ariile recidin*ante si cariile secundare
24. Aspectul radiologic din pulpitele acute
25. Aspectul radiologic in pulpitele cronice
26. +rincipii pentru diminuarea la ma%im a iradierii
27. +roprietatile radiatiilor ,oentgen
2. +articularitatile imaginii radiologice
2!. -ilmul radiografic si &aracteristicile filmului radiografic
3$. Masuri de radioprotectie in radiografia dentara. ,adioprotectia pacientului
1
.# A/"MA011 D2 /3MA,
-ilm panoramic4
Anodontia si hipodontia
Anodontia
- an fara
- Def : absenta totala congenitala a mugurilor dentari
- E o boala f rara
Hipodontia
- hipo sub den- dinte
- Se mai numeste si oligodontie
- Repreinta diminuarea nr de dinti interesand mai mult dintii permanenti
- Este caracteriata prin absenta unor muguri dentari! prin atrofia lor sau prin de"oltarea incompleta
a unor dinti
- #el mai frec"ent se constat absenta incisi"ilor centrali superiori ! a molarilor de minte inferiori! a
incisi"ilor inferiori si a premolarilor inferiori $in ordinea frec"entei%&
- #a si anodontia! hipodontia este e'presia unor sindroame ereditare comple'e&
- Hipodontiile pot fi asociate si cu malformatii ale ma'ilarelor
- (n hipodontii dintii preenti pot fi mici $nanici%! cu intarieri de eruptie sau pot ramane inclusi)
.. 2 4 A/"MA011 D2 /3MA,
Hiperdontia
- hiper * peste $greaca% ) Se mai numeste si polidontie
- Se manifesta prin dinti supranumerari! mai frec"ent in ona incisi"ilor centrali superiori ) #el mai
frec"ent apare in meiodens! intre incisi"ii centrali pe linia mediana) Dintii supranumerari sunt de
obicei mai mici si raman inclusi
- +utem a"ea dinti supranumerari si la +m si , atat la dintii permanenti cat si la cei temporari)Dintii
supranumerari pro"in fie din subdi"iarea mugurelui dentar primiti"! fie din formarea si
mineraliarea mai multor muguri ai lamei dentare& Dintii supranumerari sunt de obicei deformati si
pro"oaca tulburari in eruptia si poitia dintilor normali&
.. 3 4 A/"MA011 D2/5A,2 D2 +"61512 .1 .2D13
a% malpoitia dentara
- este o anomalie in care dintele erupe pe arcada! dar are o poitie anormala prin deplasare --.! ,-
D! rotata in a'! etc)
b% transpoitia
- este anomalia in care doi dinti "ecini isi schimba locul dintre ei e': intra canin si incisi"ul lateral
c% ectopia
- anomalia in care dintele este situat la distanta de locul sau
d% heteropoitia
- anomalia in care dintele se formeaa si erupe in afara arcadelor dentare de e'emplu intrasinusal !
chiste dermoide sau teratoame)
.. 4 4 A/"MA011 D2 )"03M7-",MA
Macrodontia, microdontia si taurodontia
,acrodontia gigantism dentar
- dinti cu coroane de dimensiuni mai mari! deformate! globuloase
,icrodontia
- dinti nanici! uneori si cu modificari de forma putand fi in echer! ascutiti! in clapa etc)
/aurodontia
- dinti care au o coroana "oluminoasa! camera pulpara mare! radacini scurte ! de multe ori incurbate&
- poate fi e"identiaa radiologic atat la dintii temporari cat si la cei permanenti)
0
..54 A/"MA011 D2 )"03M7-",MA
Dismorfismul dentar
- preinta 1 forme:
a% fuiunea dentara reulta prin unirea a doi sau mai multi dinti "ecini dar posibil si a unui dinte
normal cu un dinte supranumerar! e'istand de obicei o singura camera pulpara! radacinile putandu-
si pastra indi"idualitatea) 2nirea a 0 dinti la ni"el strict coronar! strict radicular sau corono-
radicular $aici fuiunea apare la ni"el coronar si radicular% cu de"oltare initial separata) #amerele
pulpare si canalele radiculare ale celor 0 dinti sunt intotdeauna separate) 3oarte rar insa! poate sa
e'iste o singura camera pulpara)
Se intalneste mai frec"ent in dentitia temporara! in regiunea frontala)
4a ni"elul regiunii de fuiune e'ista o predispoitie la carie)
3uiunea dentara apare datorita factorilor ereditari)
3oarte frec"ent! fuiunea dintilor temporari se asociaa absentei congenitale a mugurelui dentar
permanent corespunator)
b% 5eminatia este reultatul di"iiunii mugurelui dentar! dintele a"and doua coroane si o singura
radacina) 5eminatia repreinta un inceput de di"iiune $di"iiune incompleta% a unui dinte datorate
unei anomalii in timpul faei de proliferare) Dintele! cu di"iiunea incompleta! apare cu o coroana
bifida si o singura radacina) +reinta de cele mai multe ori o singura camera pulpara) Dintii afectati
pot sa fie de 0 ori mai lati decat in mod normal)
5eminatia apare mai frec"ent in dentitia temporara)
c% #oncrestenta dentara consta in fuionarea radacinilor a doi dinti "ecini)
..6 4 Anomaliile radiculare A/"MA011 D2 )"03M
.indromul radacinilor scurte
Radacinile sunt considerate mai scurte decat normal cand au lungimea egala sau mai mica decat
lungimea coroanei)
(n forma localiata! radacinile scurte sunt de caua genetica dar pot fi si de caua traumatica) (n cele
de caua genetica! sindromul radacinilor scurte apare mai frec"ent la fete si afecteaa in principal
incisi"ii centrali superiori) (n cele de caua traumatica au la origine traume! pulpopatii sau iradieri
in perioada de odontogenea
(n forma generaliata! anomalia ese asociata cu osteoporoa! hipoparatiroidismul si displaia
dentinara)
&resterea e%agerata a radacinilor
Apare foarte rar) Dintele cel mai des afectat este caninul superior) Acesta preinta radacini cu
lungimi de pana la 61 mm) $#aua: hipercementoa%
+ot fi de numar! forma si dimensiuni) E'emple :
- Dedublarea radacinilor dintilor monoradiculari $cel mai frec"ent la +m inferiori%!
- radacini bifide in regiunea apicala $cel mai frec"ent la # sup%!
- radacini supranumerare $mai frec" la +m1 sup si la ,1%!
- fuionarea radacinilor mai multor dinti cu formarea unui bloc radicular $mai frec" la , inferiori si
superiori%!
- radacini con"ergente sau di"ergente!
- radacini deformate ingrosate la e'tremitatea apicala)
1
..74 A/"MA011 D2 .5,3&53,A
Displaiile dentare sunt anomalii de structura ale dintilor care apar in cursul de"oltarii)
Acestea pot fi ereditare sau dobandite)
Displaiile dentare se pot clasifica in 1 categorii:
Displaziile dentare ereditare. Afecteaa smaltul si7sau dentina& pot apare in cadrul
unor maladii $boli% si sindroame genetice dar si fara alte afectiuni generale) Acestea
sunt: amelogenea imperfecta! dentinogenea imperfecta! odontodisplaia!
odontogenea imperfecta)
Displaziile dentare do(andite. Apar mai frec"ent decat displaiile ereditare) Sunt
consecinta unor factori de mediu si apar inaintea eruptiei dintilor! niciodata dupa)
+entru dintii temporari perioada este limitata la sarcina si primul an de "iata! iar pentru
dintii permanenti intre nastere si 8 ani) Acestea sunt: hipoplaia de smalt!
hipomineraliarea de smalt! fluoroa! hipoplaia dentinara)
Discromiile dentare. Sunt: discromiile dentare generaliate si discromiile dentare
localiate
Hipoplazia smaltului sau amelogeneza imperfecta7 hipomineralizare
- apare sub 0 forme:
1) hipoplaia bruna ereditara in care radiologic obser"am reducerea grosimii stratului de smalt!
dar cu pastrarea opacitatii dintelui indicand o mineraliare normala
0) hipoplaia hipocalcica radiologic se obs ca stratul de smalt are dimensiuni normale ! in
schimb are o opacitate redusa asemanatoare cu a dentinei indicand o insuficienta
concentratie la calciu la ni"elul smaltului)
..4 A/"MA011 D2 .5,3&53,A Dentinogeneza imperfecta
Dentinogeneza tip 1 apare in osteogenea imperfecta $maladie ereditara%
Dentinogeneza tip 11 este la fel ca cea de tip ( dar nu preinta osteogenea
imperfecta
culoarea coroanei este transparenta-sidefie sau maronie
transluciditate crescuta
smalt rugos cu atritie rapida
smaltul se fractureaa datorita sustinerii dentinare
deficitare
poate sa afectee ambele dentatii
uura dintilor pana la ni"elul gingiei sau mentinerea pe
suprafata ocluala a unor insule de smalt
acti"itatile odontoblastice continue cu obliterarea rapida
a canaliculilor dentinari
radiologic: marime redusa a radacinilor si obliterarea
camerei pulpare pana la disparitia ei
datorita uurii accentuate a coroanei si reorbtiei
radacinilor! dintii se pierd adesea pana apro') 19 de ani
diagnosticul diferential se face cu dentinogeneele de
tip ( si (((! discromia la tetraciclina si porfiria
congenitala
diagnosticul poiti" se face pe baa e'amenului genetic!
radiologic si histologic
Dentinogeneza tip 111 aceasta afectiune s-a constatat la o populatie compusa din
6
1 etnii $alba! negroida si indiana care traiesc in sud estul
statului ,ar:land din S2A%
- se mai numeste si dentina opalescenta ereditara ) Sunt dinti mici! translucii! cu abraiune precoce
- radiologic! obser"am o scadere a radioopacitatii dintelui cu reducerea grosimii stratului de dentina
de asemeni cu reducerea dimensiulor camerei pulpare in care gasim calcificari si obliterari)
Radacinile sunt scurte! subtiate! cu canale ingustate sau chiar obturate
- caracteristic! intre coroana si radacina e'ista o diferenta de opacitate ! radacina fiind mai opaca
radiologic decat coroana)
.. !4 A/"MA011 D2 .5,3&53,A "dontodisplazia
Afectea un singur cadran) Se caracterieaa prin eruptie intariata! smaltul este hipoplastic si
hipomineraliat! dentina cu canalicule anormale! pulpa este fibroasa iar radacina este oprita in e"olutie)
Apare foarte rar! mai frec"ent la ma'ilarul sup) si la femei)
- la dintii temporari lipseste smaltul! dentina este brun-roscata iar camera pulpara este foarte larga )
Daca displaia intereseaa dintii permanenti! atunci smaltul este gri! dentina este bruna! si sufera un
proces rapid de abraiune)
- radiologic! dintii preinta o transparenta particulara! fiind numiti dinti diafani)
.. #$4 Dintii in sifilis si rahitism
Dintii Hutchinson $in sifilis clinic%! intereseaa incisi"ii centrali superiori permanenti! sunt mici! in
forma de butoias! cu a'ele con"ergente incial! cu marginea inciala in semiluna dar in timp de"enind
lineara datorita abraiunii)
Dintii ,oser $in rahitism%! inereseaa ,1 permanenti care au cuspii subtiri si ascutiti si smaltul
friabil! precum si o coloratie galben bruna)
A/"MA011 D2/5A,2 D2 +"61512 8.153A5129
.## : Definitia si clasificarea incluziei dentare
Se numeste incluie retinerea intrama'ilara sau submucoasa a unui dinte complet format cu sacul
pericoronar nedeschis peste termenul normal de eruptie) +oate apare la dintii temporari dar mai frec"ent
este intalnita la dintii permanenti $mai ales canin! ,1%) (ncluia poate fi totala sau partiala) #ea totala poate
fi superficiala sau profunda) De asemenea poate fi unilaterala ! bilaterala! simetrica! asimetrica)
.#2 : Aspectul radiologic al incluziei dentare
E'amenul radiologic poate aprecia urmatoarele:
- daca este "orba de ageneie sau incluie dentara
- poitia dintelui inclus $"erticala! oblica! intermediara! oriontala ! cu coroana orientata distal sau
meial! trans"ersala! cu coroana orientata oral sau "estibular etc)%
- raportul dintelui inclus cu dintii in"ecinati
- anumite complicatii care pot aparea cum ar fi osteite ! chiste paradentare! pericoronare
- ne a;uta la alegerea metodei terapeutice
- cea mai utila e'aminare este radiografia panoramica pentru depistarea unei incluii dentare)
atat
.#3 : Aspectul ragiologic al chisturilor ma%ilare
#histul se produce cand un proces inflamator sau alti factori determina proliferarea epiteliului)
#histurile ade"arate sunt captusite cu epiteliu& la maxilare se intalnesc mai rar chiste neepiteliale;
acestea sunt localizate mai frecvent in alte zone ale scheletului)
Radiologic! chistul apare ca o radiotransparenta de dimensiuni "ariabile! bine delimitata) (nitial nu
produce complicatii! dar crescand in dimensiuni poate duce la complicatii mecanice) De obicei este
descoperit intamplator si are caractere de tumora benigna) (n caul chistelor mari se pot produce chiar
<
fracturi pe fond patologic)
.#4 ' Aspectul radiologic al chistului radicular si rezidual
#histul radicular repreinta cea mai frec"enta formatiune chistica de origine dentara! repreentand
circa =9 > din totalul chistelor ma'ilare) Are cam aceeasi frec"enta la ambele se'e) Este de 1-6 ori mai
frec"ent intalnit la ma'ilarul superior decat la mandibula)
Radiologic! apare ca o radiotransparenta rotunda! o"alara sau semilunara cu diametrul de peste <
mm)$ Daca e sub < mm * granulom) % dar poate a;unge pana la 6-< cm) Are un contur opac! net si linear si
intereseaa lamina dura a unui dinte cu carie profunda sau cu obturatie mare) Daca lamina dura este
distrusa si stearsa la ape'! atunci se asociaa cu rialia) #histul radicular se poate e'tinde asimetric si sa
cuprinda radacinile dintilor "ecini) (dentificarea dintelui de la care a pornit de"oltarea chistului radicular
se face tinand seama ca la dintele respecti" lamina dura este distrusa! in timp ce la dintii "ecini lamina dura
este preenta sau integra)
De"oltarea chistului radicular poate sa in"adee sinusul ma'ilar sau chiar orbita) +entru diagnostic de
certitudine in caul unui chist radicular de"oltat in sinusul ma'ilar! se poate introduce substanta de
contrast in sinusul ma'ilar$lipiodol%)
#histul reidual este un chist radicular fara dinte! dintele fiind e'tras cu cate"a luni sau ani in urma)
Aspectul radiologic este la fel cu al chistului radicular)
.#5 : Aspectul radiologic al chistului osos esential
Desi se numeste si chist traumatic! foarte rar se descopera in istoric e"entualitatea unui traumatism)
+e de alta parte! leiunea nu este un chist ade"arat) Histologic nu se pune in e"identa preenta epiteliului!
ca"itatea fiind captusita cu tesut con;uncti") Apare mai ales in regiunea anterioara a ma'ilarului si in
corpul mandibulei) De obicei se intalneste sub "arsta de 09 ani) Radiologic! se preinta ca o
radiotransparenta bine delimitata cu sau fara one de osteoscleroa in ;u) Daca are dimensiuni mai poate
include ape'urile dintilor! dar dintii isi pastrea "italitatea) #hirurgical se descopera o ca"itate goala fara
perete chistic)
/ratamentul consta in pro"ocarea de sangerare) +rin acest procedeu sangele din ca"itatea osoasa se
"a organia iar acti"itatea fibroblastica " fi urmata de refacerea osoasa) Se mai poate obtine refacerea
osoasa si prin in;ectare intrachistica de sange)
.#6 : &aracterele clinico'radiologice, (iologice , anatomo'patologice ale tumorilor (enigne
- sunt unice sau au cel mult 0-1 localiari
- sunt bine delimitate! au un contur uneori scleros
- sunt asimptomatice sau cu simptomatologie discreta
- sunt descoperite de obicei intamplator
- au o e"olutie lenta
- sunt de dimensiuni relati" mici $ sub ? cm%
- nu dau reactii periostale
- nu in"adeaa partile moi periosoase pot produce fenomene de compresiune
- probele biologice sunt nemodificate
- reproduc structurile componentelor osoase din care s-au de"oltat $osteomul din tesutul osos!
condromul din tes carti;aginos! lipomul din tesut adipos etc %
- nu recidi"eaa dupa e'tirpare
- nu dau metastae
- nu sunt radiosensibile si nu pericliteaa "iata bolna"ului)
?
.#7' &aracterele radiologice (iologice si anatomopatologice ale tumorilor maligne
#aractere* Debut clinic ! simptome locale : durere! tumefiere! roseata! adenopatie
- Simptome generale: alterarea starii generale! disproteinemie! -SH marit! E"olutie rapida
,odificarile radiologice pot sa fie e"idente de la o saptamana la alta)
- Distrug tesuturile osoase din ;ur
- +atrund si in"adeaa partile moi
- 4a ni"elul osului! ona din interiorul osului are dimensiuni mici! contur neregulat si pe masura ce
procesul distructi" progreseaa tesutul osos adiacent este modificat cu demineraliare) 2neori
compacta osoasa este atat de distrusa incat se constata un aspect de e'ploie a compactelor cu
fragmente osoase "iibile la distanta)
-
/umori primiti"e : epiteliom! sarcoame si metastae
AS+E#/24 RAD(.4.5(# A4 E+(/E4(.,242(
Dupa localiare sunt clasificare sunt periferice mai frec"ente si centrale mai rare)
Metastazele:
Sunt destul de rar intalnite la ma'ilare cel mai frec"ent pro"in de la tumori maligne mamare sau ale
prostatei)
Radiologic: se pre sub forma unui radiotransparente unice sau multiple uneori foarte dureroase)
Diag radiologic e dificil punand problema unui diagnostic diferential cu tumori primiti"e sau chiar cu
osteomiolita)
.#: Aspectul radiologic al cariei dentare
#a orice leiune distructi"a se traduce printr-o ona transparenta de forma si dimensiuni "ariabile!
de aspect mai neomogen! opacifiindu-se treptat spre perferie si a"and un contur anfractuos$neregulat% si
difu) Din acest moti"! caria dentara este in realitate mai mare decat ne apare pe imaginea radiologica)
Rolul e'amenului radiologic! este mai ales depistarea cariilor dificil sau imposibil de depistat clinic)
Radiologic! nu se paote face diferenta intre dentina ramolita si dentina normala) De aceea de abia
dupa curatarea dentinei ramolite! se poate aprecia dimensiunea cariei)
. ca"itate pregatita pentru obturatie "a a"ea conturul net! iar dimensiunea ei de abia in acest
conditii "a a"ea dimensiunea reala corespunatoare pierderii de substanta dentara) /ot in aceste conditii!
putem stabili dimensiunea stratului de dentina dintre carie si camera pulpara)
.#!: &ariile pe suprafata ocluzala
Sunt descoperite de e'aminarea clinica! daca sunt foarte superficiale si intereseaa doar smaltul pot
sa nu fie intotdeauna "iibile pe radiografiile dentare! fiind mascate de grosimea smaltului din "ecinatatea
cariei sau de cuspii) 4a inceput! pot apare ca o transparenta triunghiulara cu "arful spre suprafata
trituranta din caua reistentei smaltului& sau pot apare ca o transparenta lineara sub smalt) (n timp se
maresc! si au o forma rotun;ita sau in litera 2)
.2$ : &ariile de pe suprafetele )esti(ulare sau "rale
Sunt usor de depistat clinic dar destul de dificil radiologic fiind mascate de suprapunerea smaltului
si dentinei adiacente cat si de suprapunerea camerei pulpare) Radiologic! au un contur net acest aspect fiind
fals si dat de proiectia tangenta a fascicolului de radiatie)
8
.2#' &ariile de colet
Sunt uneori nedecelabile clinic datorita localiarii subgingi"ale sau pentru ca sunt mascate de tartru
sau de coroanele de in"elis) Radiologic! apar ca transparente rotund o"alare cu deschidere larga prin
absenta smaltului)
Sunt "iibile pe radiografiile retroal"eolare dar mai ales pe radiografia cu film cu aripioara)
#ariile de colet nu trebui confundate cu transparenta normala a coletului peste care nu se suprapune
opacitatea smatului si care apare radiologic ca un halou cer"ical) Din aceasta caua! radiografia trebuie
e'aminata la o sursa puternica de lumina pentru a se constata integritatea conturului coletului)
.22 : &ariile pro%imale si &ariile radiculare
Apar pe fetele pro'imale ale coroanelor! la ni"el punctului de contact cu dintele "ecin! fiind situate
imediat dedesubt sau deasupra acestui punct) Ele pot scapa e'amenului clinic! dar sunt bine "iibile
radiologic in special daca se foloseste un film cu aripioara) Radiologic sunt descoperite circa @9 > mai
multe carii pro'imale decat prin e'aminarea clinica) (n e"olutie! cariile pro'imale intereseaa initial
smaltul apoi dentina apoi aria se largeste luand in cele din urma forma literei 2 in poitie oriontala)
#and punctul de plecare este sub punctul de contact! caria se e'tinde mult in suprafata in spre gingie)
&ariile radiculare
Au pot fi descoperite clinic! sunt "iibile numai pe radiografie! se produc in pungile si palniile
osoase ale parodontiului marginal) +ot apare la diferite ni"ele ale radacinii uneori chiar foarte profund) 4a
inceput au un aspect dintat apoi dobandind caracterele unei carii obisnuite)
.23: &ariile recidin*ante si cariile secundare
Se produc datorita curatirii incomplete a dentinei alterate! a deficientelor de preparare a ca"itatilor!
sau incorectitudine a obturatiei) #ariile recidi"ante se produc sub obturatiei iar caria sec se prod la margine
obt) Radiologic! leiunile pot fi pune in e"identa inainte de a de"eni cunoscute clinic) (maginea : o
transparenta difua delimitata anfractuoasa contrastand cu obstructia radioopaca sau cu obturatiile de baa)
Daca obturatia s-a efectuata cu o substanta radiotransparenta! caria recidi"anta sau secundara este dificil
de e"identiat) Singurul criteriu radiologic este dat de delimitrea difua pe o portiune limitata a regiunii
obturate) 4a o obturatie corecta ! chiar daca este radiotransparenta peretii sunt net delimitati)
.pacitatea sau transparenta subst de obturatie este data de numarul atomic al acestor substante care este
direct proportional cu gradul de absorbtie al radiatiilor Roetgen)
.24 : Aspectul radiologic din pulpitele acute
+ulpitele acute pot fi seroase! piogene sau gangrenoase ) (n pulpitele acute camera pulpara este
radiotransparenta! fara a e"identia alte modificari radiologice)
E'amenul radiologic este insa obligatoriu pentru a stabili grosimea stratului de dentina dinre camera
pulpara cat si pentru depistarea e"entuala a unor focare apicale)
.25: Aspectul radiologic in pulpitele cronice
(n pulpitele cronice depunerea de dentina secundara la ni"elul peretilor camerei pulpare se face sub
diferite forme:
a) depunere laminara cu diminuarea camerei pulpare pana la disparitia ei! canalele radiculare raman
totusi radiotransparente&
b) depunere de dentina sub forma unor mase o"oidale sau emisferice de dentina& aceste mase de
dentina secundara se numesc pulpolitiB #are se obser"a ca niste opacitati pe conturul intern al
camerei pulpare&
c) depunere sub forma unor mase sferice de dentina secundara& aceste mase sunt incon;urate de o
masa transparenta) ,asele se numesc denticuli) Denticolii pot fi liberi sau aderenti la peretii
camerei pulpare) Acesti denticuli pot da dureri similare cu ne"ralgia de trigemen si produc
dificultati in caul tratamentelor camerei pulpare)
@
S0? : +rincipii pentru diminuarea la ma%im a iradierii
1) utiliarea unei minime e'puneri pentru obtinerea unei imagini acceptabile
0) aparatura cat mai performanta
1) procedeul radiologic este utiliat numai daca nu e'ista o metoda alternati"a la fel de performanta si
mai putin noci"a
6) indicatiile in"estigarii radiologice trebuie bine statuate si perfect ;ustificateB)
<) aparatura utiliata trebuie supusa unui permanent control al calitatii)
?) ni"elul de cunostinte practice si teoretice ale medicului trebuie sa fie adec"at inclusi" in domeniul
radioprotectiei si radiobiologiei)
.27 +roprietatile radiatiilor ,oentgen ;;;
1) se prepara sferic din punctul din care emana $legea di"ergentei%
0) se propaga in linie dreapta
1) se propaga cu "itea de 199)999 Cm7secunda $"itea luminii%) DDD
6) intensitatea radiatiilor roentgen scade cu patratul distantei)
<) duritatea este in"ers proportionala cu lungimea de unda)
?) se absorb si se emit in fragmente de energie numite fotoni)
8) se absorb in corpurile prin care trec in functie de lungime de unda ! grosimea si densitatea obiectului!
compoitia obiectului)
@) radiatiile ' determina fenimenul de luminiscenta
=) are efect fotosensibil $reduce bromura de argint la argint metalic %
19) produc ioniarea gaelor prin care trec
11) au efecte biologice producand ioniari si e'citatii in atomii componenti ai structurilor celulare ale
materiei "ii)
.2 : +articularitatile imaginii radiologice
1) (maginea radiologica este marita fata de dimensiunile reale ale obiectului! marimea fiind cu atat
mai pronuntata cu cat obiectul e mai aproape de focar si mai departat de film si in"ers)$cand e f
aproape de film! imaginea e aproape de dimens reala%)
0) daca fascicolul cade oblic pe obiect imaginea acestuia "a fi nu numai marita ci si deformata)
1) imaginea radiologica repreinta o inscriere bidimensionala a unui "olum) 0 elemente suprapuse
"or suferi fenomenul de somatie adica intensitatea pe film "a fi data de suma intensitatilor celor 0
elemente&
6) cu cat fasciculul de radiatie "a fi mai ingust cu atat imaginea radiologica "a fi mai neconturata
$legea incidentelor tangentiale%)
<) efectul de parala'a imaginea a 0 elemente situate pe acelasi a' dar la adancimi diferite se "a
deplasa pe ecran in sens in"ers cu directia deplasarii tubului)
.2!: -ilmul radiografic si &aracteristicile filmului radiografic
3ilmul este constituit dintrun suport subtire de poliester peste a carui suprafete este intinsa o
emulsie de halogenura de argint $bromura% ) iar superficial peste halogenura de argint este un strat
protector ) in urma e'punerii la radiatii ' sau radiatie luminoasa halogenura de argint e redusa la argint
metalic) Agentul reducator este situat in solutia de de"elopare si e de obicei repre de hidrochinona) Apoi
are lor fi'area cu a;utorul tiosulfatului de amoniu care indeparteaa bromura de argint neredusa) Dupa
aceasta filmul se spala si se usuca) Eonele de pe film reduse la argint metalic dau o culoare neagra filmului
iar onele nee'puse la radiatie $deci nereduse% ! confera o culoare alba ) intre cele 0 one e'ista o
multitudine de nuante de cul gri)
&aracteristicile filmului radiografic
- sensibilitatea filmului * cantitate minima de radiatii care duce la inegrirea filmului F
- contrastul diferenta de inegrire dintre doua regiuni alaturate
=
- netitate demarcarea clara a contururilor
- reolutie * distanta la care doua elemente se pot aprecia distinct
s3$: Masuri de radioprotectie in radiografia dentara. ,adioprotectia pacientului
+acientul treb sa stationee in Sali de asteptare lipsite de iradiere& onele cu emisie de radiatii
trebuie semnaliate) /rebuie sa e'iste sisteme de a"ertiare daca usile nu sunt etanse) in camera de
e'aminare trebuie sa intre un singur pacient) Daca pacientul nu poate sa se descurce singur! insotirea lui se
"a face de catre un apartinator dotat cu un echipament de protectie si nu de personalul radiologic)
Radiologiile a pat se "or efectua numai dupa e"acuarea salonului) Sa nu se mai e'ecute fluoroscopie
directa fara amplificator de imagine) Radiografia trebuie preferata fluoroscopiei pentru ca la radiografie
e'punerea dureaa fractiuni de secunda pe cand la cealalalta poate dura minute)
+entru pacient aplicarea unui sort sau colier de guma plumbata) #ontentia filmului intraoral se face
cu instrumente de fi'are care e"ita iradierea degetului pacientului) ,asuri pentru personalul medical :
- plasarea acestuia in spatele unui para"an cu material absorbant si cadrul medical "a mane"ra filmul cu
manusi)

1