• Antropologia = Stiinta / studiul fiintei umane (gr.

anthropos = om, logos = stiinta, studiu)

• Ramuri:
– Antropologia fizica
– Antropologia culturala
– Antropologia sociala
• Antropologia fizica:
– Antropologia medico-legala
– Bioarheologia
– Paleoantropologia
• Aplicarea notiunilor specifice medico-legale, ale
antropologiei fizice si ale osteologiei, in vederea
solutionarii unor aspecte medicale,
antropologice si criminologice cu aplicabilitate
medico-legala si judiciara, la solicitarea
organelor de cercetare si urmarire penala.

• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii

individului viu sau unui cadavru.
• Activitatea de demonstrare pe baza unor criterii
şi probe că un individ este diferit de altul.

• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii

individului viu sau unui cadavru.

• Identificarea se bazează pe unicitatea

(singularitatea) fiecărui individ uman.
• -considerente de drept civil: identificarea unui cadavru
sau fragmentelor cadaverice pentru declararea decesului,
cu toate consecintele de natura civila care decurg.

• -considerente de drept penal, în care se identifică victima

unei agresiuni şi astfel se poate proba o eventuală crimă;

• -considerente umanitare, în vederea înhumării

rămăşiţelor celui (celor) dispărut (dispăruţi).
• Activitatea desfasurata la fata locului

• Activitatea desfasurata la sediul institutiei

medico-legale

• Activitati conexe

• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

• Culegerea datelor de istoric ale cazului

• Cercetarea preliminara si fixarea foto-video a

locului de interes

• Efectuarea exhumarii propriu-zise

• Etichetarea, ambalarea si transportul

materialului osos exhumat
• Tipuri de inhumari:
• Inhumari primare / inhumari secundare
• Inhumari individuale / inhumari colective
• Inhumari rituale / inhumari precipitate

• Tipuri de exhumari:
• Exhumari rituale
• Exhumari arheologice
• Exhumari accidentale
• Exhumari judiciare
• Exhumari nationale / exhumari internationale
• Prepararea materialului osos

• Examinarea antropologica a oaselor exhumate

• Activitati conexe:
• Investigatii imagistice (radiografii, CT, etc)
• Investigatii serologice
• Analize genetice

• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

• Placa osteometrica (sliding caliper)

• Compasul de grosime (spreading caliper)

• Sublerul osteometric

• Raportorul osteometric

• Panglica metrica (ruleta)

1. Sunt oase?
2. Sunt oase umane?
3. Care este vechimea?
4. Ce oase sunt prezente?
5. De la cate persoane provin fragmentele osoase?
6. Care este rasa / apartenenta etnica?
7. Care este sexul?
8. Care este varsta la data decesului?
9. Care este talia?
10.Care sunt caracteristicile individuale?
• Antroposcopia
• Determinarea sexului pe baza caracteristicilor vizuale , formei si
aspectului general, precum si pe baza unor trasaturi specifice
• Dependenta de experienta examinatorului, grad mare de subiectivism

• Antropometria
• Determinarea sexului pe baza masuratorilor efectuate pe elementele
osoase ale craniului, bazinului si oaselor lungi
• Obiectivitate mai mare

• Metode statistice si computerizate

• Ecuatii de regresie / regresie logistica
• Analiza functiei discriminante
• Morfometrie geometrica
 BARBAT FEMEIE
Schelet mare, greu Schelet usor, mic
Craniu inalt, lung, cu predominanta Craniu scund, lung, cu predominenta
scheletului facial scheletului frontal
Tip parietal Tip frontal
Proeminenta arcadelor sprancenoase Lipsa proeminentei arcadelor sprancenoase
Fruntea piezisa Fruntea dreapta
Orbite mici Orbite mari
Cavitati nazale mari Cavitati nazale mici
Maxilare puternice cu dinti oblici Maxilare mici, cu dinti verticali
Dinti lati, mari Dinti lati, incisivi mijlocii
Cutia toracica ovala transversala Cutia toracica rotunda
Stern lung Stern scurt
Coaste late Coaste inguste
Vertebre puternice Vertebre mici
Curbura lombara redusa Curbura lombara pronuntata
Bazin inalt, ingust Bazin scurt, lat
Cavitatea bazinului ingusta Cavitatea bazinului lata
Arcadele pubisului ascutite Arcadele pubisului boante
Oase lungi cu creste rugoase Oase lungi fine, netede
Caracteristica Barbati Femei
Marime generala Mare (volum endocranial cu 200 Mic
cmc mai mare
Aspect general Robust, rugos Neted, gracil
Margine supraorbitara Bine reprezentata Redusa, chiar absenta
Proces mastoidian Masiv, robust Mic, gracil
Regiune occipitala Liniile pentru insertiile Liniile pentru insertiile musculare si
musculare si protuberanta protuberanta occipitala slab reprezentate
occipitala bine reprezentate
Eminentele frontale Slab reprezentate Bine reprezentate
Eminentele parietale Slab reprezentate Bine reprezentate
Orbitele Rectangulare, pozitionate mai Forma rotunda, mai sus pozitionate,
jos, mai mici relativ la relativ mari raportat la fata, margini
dimensiunile fetei, margini ascutite
ingrosate, rotunjite
Frunte Piezisa, oblica, rectilinie Verticala, rotunjita, aspect infantil
Zigomatic Masiv, arcuit catre lateral Gracil, nu e arcuit catre lateral
Mandibula Masiva, larga, inaltimea Mai mica, gracila
simfizara mai mare
Palatul osos Mare, larg, forma de U Mic, forma de parabola
Condilii occipitali Masivi, mari Mici, gracili
Dinti Mai mari, cu M1 inferior Mai mici, molarii de regula cu 4 cuspizi
frecvent cu 5 cuspizi
 Determinarea caracteristicilor rasiale

1. Barbat african 2. Barbat european 3. Barbat asiatic

• Osteometrie (dimensiunile oaselor)

• Aspect radiologic (gradul de maturare)

• Modificari degenerative
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
Aspectul craniului fetal in functie de varsta gestationala
• Aspectul
oaselor

-la nastere
(stanga)

- la 16 luni
(dreapta)
Sus – 5 ani
Dreapta - Adolescent
Aspectul oaselor bazinului la varsta de 5 ani
Aspectul coxalului la varsta de 9 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) Nou-nascut b) La 6 luni
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 1 an b) La 1 an si 6 luni
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 2 ani b) La 3 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 5 ani b) La 10 ani
 Aspectul radiologic al oaselor mainii
a) La 15 ani b) La 18 ani
 CARACTERISTICI PARTICULARE
UTILE IN IDENTIFICARE

• Traumatisme / fracturi vechi

• Traumatisme recente
• Patologie netraumatica
• Modificari artificiale
Elemente utile in
identificare

Fracturi vechi
consolidate:

- ambe gambe
- femur stang
- cap femural stg
(cu pseudartroza)
Patologie osoasa: Sifilis
Patologie osoasa: Meningiom
Patologie osoasa: Spondilita ankilozanta (coloana cervicala)
Deformare craniana artificiala – rituala (Peru)
Deformare craniana artificiala – rituala (Peru)
• Examinare OMF pentru evaluarea traumatismelor sau ca
urmare a malpracticii dentare.
• Analiza, interpretarea si compararea plagilor muscate in
vederea identificarii suspectului.
• Identificarea pe baza statusului dentar a cadavrelor in
diferite stadii de descompunere, scheletizate, desfigurate,
incinerate (important in cazul dezastrelor)
• Confirmarea identitatii la persoanele vii (imigrare ilegala /
persoane cu pierdere de memorie / boala Alzheimer)
• mare rezistenţă la acţiunea factorilor distructivi
• diversitatea formulei dentare
• nu există două persoane cu aceeaşi formulă dentară;
• dentiţia definitivă a omului are 32 de dinţi, care prezintă 160
de feţe, fiecare cu particularităţile ei;
• caracterele individuale ale dinţilor
• modificări ale direcţiei de implantare (prognatism complet
dublu/simplu, prognatism maxilar
• anomalii de număr: anodonţia, dinţi /rădăcini supranumerare,
macro- sau microdonţie, tuberculi etc.
• Radiografii dentare (originale sau duplicate)- cele mai
importante documente medicale in vederea identificarii
• Tipuri de radiografii antemortem ce pot fi folosite in identificare :
bitewing, periapicale, ocluzale (permite vizualizarea aranjarii spatiale a
dintilor), ortopantomograma
• Odontograma - utila daca este intocmita cu atentie si acuratete de catre
stomatolog. Poate contine date antemortem privind: rotatia dintilor, spatierea
naturala dintre dinti, fracturi coronare, modificari de culoare ale dintilor, bijuterii
dentare.
• Modele dentare de studiu / mulaje dentare
• Fotografii intra si extraorale
• Fotografii ale presupusei persoane zambind
• Apartenenta la specia umana

• Apartenenta rasiala

• Determinarea sexului

• Estimarea varstei la data decesului

• Evaluarea statusului socio-economic

• Apartenenta la specia umana
• pe fiecare hemiarcada omul are 2 incisivi, un canin, 2
premolari, 3 molari (hemiarcada celor mai multe specii de
mamifere prezinta 3 incisivi, un canin, 4premolari, 3 molari)
• incisivii maxilari ai omului sunt proportional mai mari decat
ai altor mamifere
• la om caninii sunt mici, carnivorele au canini de dimensiuni
mari, forma conica; ierbivorele nu au canini sau sunt mici.
• premolarii si molarii omului au cuspizi rotunjiti separati prin
santuri distincte (carnivorele au masele cu varf ascutit iar
ierbivorele au maselele cu suprafata ocluzala lata si plana cu
santuri paralele)
• Apartenenta rasiala
• incisivii mongolozilor au forma de lopata (suprafata linguala
este excavata); primul molar inferior are trei radacini.
• tuberculul Carabelli (un cuspid (protruzie) suplimentar pe
fata meziopalatinala (antero-interna) a molarului 1 maxilar)
se intalneste la rasa caucazoida
• pentru negroizi nu exista caracteristici dentare specifice
rasiale; unii autori au descris ca molarii ar fi mai mari,
suprafata incisivilor este crenelata si diastema (spatiul dintre
cei doi incisivi centrali) este mai frecventa.
• Determinarea sexului
• Utilitatea dintilor in stabilirea apartenetei de sex este foarte
redusa deoarece dintii nu prezinta dimorfism sexual.
• S-a observat ca dimensiunile coroanei dintilor tinde sa fie mai
mare la barbati decat la femei.
• In cazul dintilor apartenenta de sex se poate determina genetic
prin teste genetice (testul pentru cromozomul Y).
• Unii autori (Pereira, 2009) au constatat diferente semnificative
de marime intre barbati si femei
Dinte Criteriu Barbati Femei Diferenta t value p value

11 m-d 8.990 8.707 0.283 -2.367 0.020

21 m-d 9.025 8.719 0.306 -2.510 0.014

12 m-d 6.940 6.552 0.388 -2.457 0.016

22 m-d 6.969 6.608 0.361 -2.635 0.010

13 m-d 8.171 7.770 0.401 -4.132 0.000

13 b-l 8.759 8.206 0.553 -4.387 0.000

13 mb–dl 7.882 7.500 0.382 -3.741 0.000

13 db–ml 7.565 7.302 0.263 -2.486 0.015

13 Ir 71.66 63.85 7.81 -5.089 0.000

13 |c| 8.465 7.988 0.477 -5.038 0.000

23 m-d 8.029 7.696 0.333 -3.351 0.001

23 b-l 8.744 8.209 0.535 -4.583 0.000

23 mb–dl 7.817 7.540 0.277 -2.772 0.007

23 db–ml 7.565 7.246 0.319 -3.732 0.000

23 Ir 70.30 63.27 7.03 -4.658 0.000

23 |c| 8.387 7.952 0.435 -4.650 0.000

• Estimarea varstei la data decesului
• Estimarea varstei copiilor se face cu destula precizie si acuratete pe baza
examinarii dezvoltarii dentitiei primare si mixte.
• Primii dinti primari incep sa erupa la varsta de 6 luni; dentitia primara este
completa in jurul varstei de 2 ani.
• In jurul varstei de 6 ani dintii primari incep sa cada fiind inlocuiti cu dintii
permanenti; procesul este complet la varsta de 12 ani. Intre 6 si 12 ani
coexista ambele tipuri de dentitii (permanenta si primara)- dentitie mixta.
• In jurul varstei de 8 ani molarul 3 incepe sa se mineralizeze - erupe in jurul
varstei de 18 ani - dezvoltarea completa a radacinii are loc in jurul varstei de
21 de ani.
• La adult – metode de estimare a modificarilor degenerative si uzurii dentare
(Metoda Gustafson, Lamendin, etc) – au si dezavantaje
• Statusul socioeconomic - examinarea calitatii si tipului de lucrari
dentare / materialului folosit pentru aceastea
• obiceiuri personale: daca era fumator sau nu, fumator de pipa,
bautor de cafea, ceai, vin rosu.
• vechimea plombele poate sugera momentul in care persoana s-a
prezentat la stomatolog fata de momentul examinarii.
• anumite metale si materiale folosite in lucrarile dentare pot fi
identificate ca loc de origine al manufacturarii (regiuni, tara).
• uzura sau pierderea smaltului prin erodare poate fi un indiciu al
obicieurilor culinare sau meseriei