Traumatologie medico-legală

odontostomatologică
 Traumatismul

• modificare lezionala si/sau functionala cu efect local si/sau general al organismului

uman produsa de actiunea unui agent traumatic

Clasificarea agentilor traumatici

1. Agenti traumatici mecanici:

• obiecte care actioneaza asupra corpului uman prin energia cinetica
• corpul victimei in cazul deceleratiilor brutale (caderi sau accidente de trafic)

2. Agenti traumatici fizici: temperaturi extreme, electricitate, variatii de presiune, radiatii

ionizante, etc.

3. Agenti traumatici chimici: substante chimice

4. Agenti traumatici biologici: toxice botanice sau zoologice, leziuni produse de animale, etc.
 Clasificare agenți traumatici mecanici
1. Corpuri contondente
a) Funcție de mărimea suprafeței de contact:
a) Mică – S<16cm2
b) Mare-S>16cm2
b) Funcție de suprafață:
a) Neregulată
b) Suprafețe plane și muchii drepte
2. Obiecte cu vârfuri sau lame ascuțite
a) Înțepătoare (cuie, andrele)
b) Tăietoare (brice, lame de ras)
c) Tăietoare înțepătoare (cuțite)
d) Tăietoare despicătoare (topor, secure)
3. Proiectile – corpuri contondente, de regulă de dimensiuni mici, care produc
leziuni la viteze de deplasare de peste 50m/sec
4. Unda de șoc (blast wave)˜
 Modalitatile cele mai frecvente de producere a leziunilor traumatice
mecanice

• lovirea activă sau lovirea cu corp dur

• lovire pasivă sau lovire de corp (auto/heteropropulsată)
• in cazul extremitatii cefalice vor fi expuse zonele proeminente
• mecanisme complexe:
• lovire activa – pasiva
• comprimarea/strivirea victimei între corpuri/planuri dure
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice
Numarul de zile de ingrijiri medicale
• Metoda de cuantificare a severitatii
leziunilor traumatice
• Valoarea ZIM= valoarea ZIM
corespunzatoare leziunii celei mai severe
(daca exista mai multe leziuni traumatice) •
• Permite incadrarea juridica in 193,194,196
CP
• #Nr de zile de spitalizare
• Are un grad redus de individualizare pe
pacient (baremurile dau intervale)
Exemple:
• 0 ZIM: mici echimoze, mici excoriatii
superficiale
• 1-10 ZIM: echimoze, excoriatii,
hematoame, unele plagi, fracturi
incomplete oase nazale, mobilitate
anormala 1-3 dinti, ulceratii superficiale
cornee, etc.
• 10-20 ZIM: plagi contuze, intepate,
infectate secundar, rupturi musculare
medii, rupturi tendoane, unele leziuni
ligamentare, luxatie temporomandibulara,
fracturi oase nazale, 1-3 coaste
20-60 ZIM: diverse fracturi (inclusiv TCC
liniare sau ramificate, luxatie rotula,
fractura ambe oase antebrat, humerus
(necomplicate)
• 60-90 ZIM: fracturi tibiale, humerale,
unele fracturi ale centurii pelvine, TVM cu
interesare mielica,
• Peste 90 ZIM: fractura ambe oase gamba,
fractura complicata femur, leziuni ale
substantei cerebrale, dezlipire
posttraumatica retina, dilacerări cerebrale
 Exemple

• Echimoză facială dreaptă, ovalară, de 3/2cm – 0 ZIM

• Hematom palpebral drept, ovalar, de 6/4/0,3 cm – 4-5ZIM
• Fractură humerus drept, 1/3 medie, simplă, cu deplasare – 40-50 ZIM
• Fractură cominutivă platou tibial drept, intraarticular – 110-120 ZIM
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

Art 193 CP Lovirea sau alte gravitate este evaluată prin

violenţe zile de îngrijiri medicale de
1) Lovirea sau orice acte de cel mult 90 de zile, se
violenţă cauzatoare de pedepseşte cu închisoare de
suferinţe fizice se pedepsesc la 6 luni la 5 ani sau cu
cu închisoare de la 3 luni la amendă.
2 ani sau cu amendă. (3) Acţiunea penală se pune în
2) (2) Fapta prin care semişcare la plângerea prealabilă
produc leziuni traumaticea persoanei vătămate.
sau este afectată sănătatea
unei persoane, a cărei
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

ART. 194 medicale;

Vătămarea corporală c) un prejudiciu estetic grav
(1) Fapta prevăzută în art. şi permanent;
193, care a cauzat vreuna d) avortul;
dintre următoarele consecinţe: e) punerea în primejdie a
a) o infirmitate; vieţii persoanei,
b) leziuni traumatice sau se pedepseşte cu închisoarea
afectarea sănătăţii unei de la 2 la 7 ani.
persoane, care au necesitat, (3) Tentativa la infracţiunea
pentru vindecare, mai mult de prevăzută în alin. (2) se
90 de zile de îngrijiri pedepseşte.
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice
Infirmitate fizică sau
psihică
Infirmitate = alterare majoră și
definitivă a unei funcții a organismului,
dobândită posttraumatic
• Deficitul generat poate fi anatomic
și/sau funcțional, fizic sau psihic și
pune persoana respectivă într-o
situație de inferioritate raportat la
statusul său anterior traumei
• Aprecierea ml a infirmitatii –
necesara pentru aprecierea vatamarii
dpdv penal
• Cuantificare: prezenta/absenta.
• DEFINITIVA
Sechele posttraumatice = deficite
morfologice, morfofuncționale sau
funcționale, definitive, dar care nu sunt
apte de a pune persoana respectivă într-
o situație de inferioritate
• Exemple/discuții?
Pierdere 1 dinte?
• Pierdere mai mulți dinți care necesită
protezare
• Fractură șold urmată de protezare
• Pierdere splină
• Pierdere 2 degete membru superior
Invaliditatea = presupune în mod obligatoriu un deficit functtional, indiferent daca
acesta este sau nu asociat cu o modificare anatomica
• Aprecierea ml a invaliditatii – necesara pentru a cuantifica afectarea capacitatii
de munca si implicit sumele necesare pentru repararea prejudiciului
• Se poate cuantifica in procente sau in grade: I-III
• Poate fi definitiva sau temporara.

Capacitate de muncă = repercusiunea deficitului functional existent în cazul unei

invaliditati asupra posibilitatilor individului de a exercita o anumita profesie.
Depinde de :
• Prezenta unui grad de invaliditate
• Tipul de profesie. Se analizeaza corelativ.
Ex: epilepsie = afecteaza semnificativ capacitatea de munca a unui aviator, nu si a
unui agricultor
 Incadrarea juridica a leziunilor traumatice

Avort posttraumatic = un traumatism a generat un risc vital

= întreruperea traumatică a cursului sarcinii pentru persoana în cauză dar acest risc nu s-
a materializat
Necesită:
Nematerializarea riscului vital:
- Dovedirea existenței sarcinii
- Măsuri medicale și+/-
- Dovedirea acțiunii unui traumatism
asupra uterului gravid - Reactivitate deosebită a organismului
- Dovedirea întreruperii sarcinii Poate apărea
- Leg de cauzalitate - precoce: șoc hemoragic, pneumotorax
compresiv
- Tardiv: ruptură hematom splenic,
Prejudiciu estetic grav și permanent
resângerare HSD
- Severitate
- Permanență

Punerea în primejdie a vieții persoanei

 Art 196CP – vatamarea corporala din culpa
(1) Fapta prevăzută în art. 193
alin. (2) săvârşită din culpă de
către o persoană aflată sub
influenţa băuturilor alcoolice ori
a unei substanţe psihoactive sau
în desfăşurarea unei activităţi ce
constituie prin ea însăşi
infracţiune se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an
sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în art. 194
alin. (1) săvârşită din culpă se
pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Când fapta prevăzută în alin.
(2) a fost săvârşită ca urmare a
nerespectării dispoziţiilor legale
sau a măsurilor de prevedere
pentru exerciţiul unei profesii
sau meserii ori pentru efectuarea
unei anumite activităţi, pedeapsa
este închisoarea de la 6 luni la 3
ani sau amenda.
(6) Acţiunea penală se pune în
mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate.
 Lovire vs vătămare vs vătămare corporală din culpă

Există intenție a produce

leziuni traumatice?

Vătămare corporală
DA NU din culpă (196 CP)

Lez. Tr. Necesită peste 90 ZIM și/sau au

dus la infirmitate, prejudiciu estetic grav și
permanent, avort posttr sau punerea vieții Necesită plângere prealabilă
în primejdie
Nu necesită plângere prealabilă

DA NU Lovire (193 CP)

Vătămare corporală
(194 CP)
 Clasificare leziuni traumatice elementare

• Fără soluție de continuitate tegumentară

• Echimoze (în cazul mucoaselor poate fi utilizat termenul de sufuziune
hematică, DAR NU CONTUZIE)
• Hematoame
• Cu soluție de continuitate tegumentară
• Excoriații
• Plăgi
 Echimoza
• Leziune traumatică fără afectarea soluției de continuitate tegumentară
• Determinată de apariția unor rupturi microvasculare subcutanate, cu
extravazare hematică intratisulară
• Poate să apară:
• La locul de acțiune a agentului vulnerant
• Luând forma acestuia (fav. de dimensiuni relativ mici, margini ascuțite, viteză
mare de impact)
• Neluând forma acestuia
• La distanță
• Difuziunea sângelui în spații anatomice predefinite (fascii, tendoane)
• Datorită undei de șoc – caracteristic pentru contuziile cardiace
 (a) (b)

ned intradermal haemorrhages

Echimoze superficiale versusinprofunde
the left shoulder region of a 49-year-old man who ha
rrhages reflecting the links of the necklace, which was interposed during manual strang
 Culoare
• Evoluție
• Ore postlezional – roșie (conține predominant oxihemoglobină, asociază
vasodilatație prin efect histaminic)
• Până la 1-3 zile – pierdere O2 de la nivelul hemoglobinei->carbohemoglobină->
culoare violacee/albastră
• 3-7 zile ->hemoliză+transformarea hemului în bilirubină->maroniu
• Ulterior, transformare bilirubină->biliverdină – verzui
• Final (8-20z) - eliminarea produșilor de degradare ai Hb -> concentrație scăzută-
culoare galbenă
• Variabilitate extrem de mare
• Galben – minim 18h de la traumatism
• Mărimea extravazatului, colorația tegumentară – influețează semnificativ
culoarea
• Culorile ce sugerează o vechime mai mare tind să apară excentric
• La persoanele în vârstă evoluția este mult mai lentă – pot să nu se vindece
niciodată
 Hematomul
• leziune traumatica inchisa determinata de ruptura unor vase
subcutanate ce prezinta un aspect tridimensional
• în funcţie de profunzime, poate :
• Subcutanat –mai puţin grav
visceral, profund - are potenţial de gravitate mai mare (poate determina
compresiuni, soc hemoragic sau coagulopatie de consum).
• poate duce la deces
• prin hemoragie acuta
• prin fenomene compresive
• se poate uneori complica infectios – germenii patogeni patrund pe
cale sanguina si se localizeaza la acest nivel datorita stazei locale
• se poate inchista – tratamentul de electie este cel chirurgical
 Excoriația

• reprezintă o soluţie de continuitate superfciala a pielii, o decolare a

straturilor superfciale ale epidermului.
• apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect rugos sau prin acţiunea
tangențială a unui obiect cu lama ascuțită.
• Poate fi datată, funcție de caracteristicile crustei și evidențierea
țesutului de granulație subiacent
• Reproduce mai frecvent decât echimoza forma agentului vulnerant
 Excoriație liniară, laterocervical
Cu 6 zile anterior examinării – a violat
și ucis o persoană de sex feminin
Leziune produsă de victimă

s.c.

(a) Figure 19.12 Mixed bruise consisting of intradermal (arrow

subcutaneous (s.c.) haemorrhages. View from above (upper
of the image) and cut section (lower half).

Some further causes for the formation of defined in

mal haematomas should also be mentioned: blows
twisted clothesline or a rug beater causing negative impr
the impacting object on the skin; kick with the knee
cheek of a victim resulting in strip-like bruises reflecti
depressions between the ribs of cord trousers; and imp
the facial skin against a floor tile with a grooved profile
Groups of punctiform blood extravasations in the c
do not only occur as a result of vertical pressure exerci
objects with a profiled surface but also in tangential abr
Plăgi

Perforante
Penetrante
Profunde Transfixiante
Profunzime Nepenetrante
Superficiale
(tegumentare)
Infecții, hemoragii, hemotorax,
Complicată
embolii, incl.deces
Evoluție
Necomplicată
(simplă)
Plesnită
Contuză Sfâșiată
Mușcată

Înțepată
Aspect Prod. C. tăietoare Tăiată
macroscopic înțepătoare Tăiată-înțepată
Despicată
Împușcată
 Plaga contuză

• Produsă de acțiunea unui corp dur plan sau neregulat

• Profunzime mică, margini neregulate, fund anfractuos, tendință
crescută la suprainfectare, punți tisulare între marginile plăgii
• Mecanism de producere -> ruptură -> necesită un punct de fixare a
tegumentului raportat la forța divergentă care produce ruptura:
• Intern – reper osos de vecinătate (forța de rupere crește neliniar raportat
la distanța dintre forța de aplicare și punctul fix osos)
• Extern – agentul traumatic are un element ce fixează tegumentul, urmând
ca ruptura să se producă prin tracțiune (ex. scalpare)
• Asociază frecvent echimoze, hematoame și excoriații de vecinătate
nt injured structures (e.g. fracture of the nasal bone).

(a) (b) (c)

19.20 (a) Laceration above the right eyebrow with concomitant bruising of the upper lid (33-year-old man who had
under the influence of drugs and alcohol). (b) Laceration of the left frontotemporal region with peri-orbital haemato
es of the orbital roof (c) in a 79-year-old woman who had fallen down the stairs.
Plagă contuză suprasprâncenoasă, prin cădere de la același nivel
Plaga contuza
• Facial, apar frecvent la nivelul:
• arcadelor sprâncenoase și zigomatice,
• mentonului
• buzelor
 Plaga plesnită

• Produsă în zonele în care pielea se află imediat deasupra unui plan

osos
• Caracteristici:
• Margini frepte
• Dehiscență mică datorită punților tisulare ce nu permit îndepărtarea liberă
a marginilor
• Forma
• Liniară –agent vulnerant lung și subțire
• Stelat – agent vulnerant plat
 Plaga sfâșiată

• Unghi de contact mic

• Asociază decolarea pielii de țesuturile subiacente
• Ex:
• Scalpare
• Accidente rutiere/de muncă, când părul este prins între sol și roata de
mișcare
FigureAvulsie
19.22 închisă a pielii și of
Avulsion țesutului
skinsubcutanat; biciclist,(closed
and subcutis 72 ani, lovit de o mașină
décollement)
on the lateral aspect of the left lower leg in a 73-year-old cyclist
hit by a car. The blood-filled pocket was exposed by a vertical
 Plaga mușcată

• Echimoze, excoriații, plăgi orientate pe două semicercuri având

concavitățile față în față
• Aspecte utile în identificare
• Pot apărea numeroase leziuni secundare sau distorsiuni
• Risc crescut de suprainfectare
Câine vs om
 Plăgi produse de obiecte tăietoare/
înțepătoare

• Margini nete, fără punți tisulare

• Gravitate potențial mare prin penetrare/perforare/transfixiere în
organe interne
 Plaga înțepată
• Conține:
• Orificiu de intrare
• Diametru mic (ac, agrafă) - rotund, uneori greu perceptibil
• Diametru mai mare (furcă) – formă de fantă cu margini simetrice, uneori cu
unghiuri terminale ascuțite
• Dimensiunile nu corespund obiectului vulnerant (retractibilitate tisulară)
• Canal – greu de identificat dacă obiectul nu are diametru mare; asociază
hemoragie minimă
• Orificiu de ieșire – opțional
• Dacă există – plaga este numită transfixiantă
• De regulă – mai mic decât orificiul de intrare
 Plaga tăiată

• Produsă de lame/brice, prin acțiune tangențială asupra pielii

• Locul de plecare este mai adânc decât cel de terminare
• Uneori adâncimea scade progresiv și se termină într-o excoriație
numită “coadă de șoricel
• Caracteristici: margini liniare, regulate, formă de piramidă neregulată
cu baza la exterior și vârful la interior
• Marginile se retractă – modifică forma
 Plagă tăiată înțepată

• Obiectul vulnerant taie tegumentul dar totodată pătrunde spre interior

cu vârful
• Obiectul are o muchie tăietoare (cuțit):
• plagă de aspect triunghiular, cu vârful ascuțit corespunzător marginii
tăietoare
• Uneori baza poate fi identificată printr-o excoriație, determinată de mâner
• Două muchii tăietoare – aspect ovalar, simetric
 Dg dif plăgi auto/heteroproduse

• Număr tăieturi
• Formă – circulară cervicală – omucidere: transversală, între laringe și
faringe – sinucidere
• Direcție: sinucidere – oblică către inferior și dreapta (dreptaci):
omucidere – orizontală sau ușor oblică spre superior
• Deschidere căi aeriene – sinucidere; deschidere vase cervicale –
omucidere
• Spasm cadaveric – sinucidere
 Plăgi despicate

• Formă relativ dreptunghiulară, profundă, distrugeri tisulare mari

• La exterior – aspect de plagă tăiată;
• În profunzime – aspect de plagă contuză
• Profunzimea este de multe ori mai mare decât lungimea, marginile
plăgii sunt depărtate
• Forma obiectului vulnerant este păstrată la nivel osos
• Hemoragii abundente, corpi străini în plagă, suprainfectare
 BDFTUVJ
BNFTUFD
TF
HFOFSFB[ʅ
NVMU
GVN
BSEFSFB
GʅDÉOEVTF
Plaga împușcată JODPNQMFU

"SNFMF
NPEFSOF
GPMPTFTD
DB
ÔODʅSDʅUVSʅ
ÔO
DBSUVʲ

BNFTUFD
EJO
OJUSPDFMVMP[B
DVGʅSʅ
OJUSPHMJDFSJOʅ
·O
BGBSB
HMPBOʴFMPS
• Produsă prin împușcare cu armă cu cartuș
MPTFTD
HMPBOʴF
EF
UJQ
TQFDJBM
DVN
BS
ĕ
HMPBOʴF
CMJOEBUF
JODFOEJBSF
cu glonț sau alice
JDF

• Factorii împușcării:
• Primar – glonțul (proiectilul)
rii‫ • ڀ‬Secundari:
• Fum
S
HMPOʴVM

• Gaze fiebinți
BSJ • Flacără
• Particule arse

ʴJ
QVMCFSFB
GʅSʅ
GVN

QVMCFSF
OFBSTʅ PCJʲOVJUF
FYJTUʅ

 Probleme ml în plaga împușcată

• 1. Dg pozitiv de plagă împușcată

• 2. Precizarea orificiului de intrare/ieșire
• 3. Stabilirea distanței și a direcției de tragere
• 4. Precizarea caracterului vital al leziunii
• 5. Stabilirea caracterului auto-heteroprodus
• 6. Stabilirea numărului de împușcături și a ordinii acestora
• 7. Stabilirea legăturii de cauzalitate între plaga împușcată și deces
• 8. Dacă victima supraviețiuește – stabilirea gravității leziunii
• 9. Oferirea altor informații utile la identificarea armei
 $BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF
EFUFSNJOʅ
WJCSBʴJJ
QVUFSOJDF
DBSF
QPU
USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ
DPOEVDF
MB
FYQMP[JB
TUPNBDVMVJ
<>
- ÔO
DB[VM
PBTFMPS
FGFDUVM
EFQJOEF
EF

WJUF[B
HMPOʴVMVJ
ʲJ
EF
UJQVM
EF
PT
QFOUSV
PBTFMF
QMBUF
PSJĕDJVM

FTUF
NJD
FWFOUVBM
DV
ĕTVSJ
SBEJBMF
ÔO
DB[VM
PBTFMPS
MVOHJ
TF

QSPEVDF
P
GSBHNFOUBSF
B
PTVMVJ
QF
P

[POʅ
NVMU
NBJ
NBSF
EFDÉU
EJBNFUSVM

$BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF

PTVMVJ<> %JMBDFSBSF
IFQBUJDʅ
TUFMBUʅ
QSJO
ÔNQVʲDBSF
USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ  

PSJĕDJV
EF
JOUSBSF

0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
QJTUPM


BWVMTJB
ÔO
QÉMOJF
FWFSTBUʅ
B
$BOBM
DV
EJSFD‫پ‬JF
TBHJUBMʅ
 
NN

DBSF
PTVMVJ
DV
MJOJJ
EF
GSBDUVSʅ
DBSF
JSBEJB[ʅ
EJO
GPDBS

USBWFSTFB[ʅ
P
FNJTGFSB
DFSFCSBMʅ Situaţii mai deosebite


FYJTUʅ
DB[VSJ
DV
VO
PSJĕDJV
EF

JOUSBSF
ʲJ
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF
JFʲJSF

GPBSUF
SBS
FTUF
QPTJCJMʅ
TJUVBʴJB
DV

NBJ
NVMUF
HMPBOʴF
DBSF
QʅUSVOE
QSJO

BDFMBʲJ
PSJĕDJV

PSJĕDJJMF
NVMUJQMF
EF
JFʲJSF
TVOU

QSPEVTF
EF
GSBHNFOUBʴJB
HMPOʴVMVJ
TBV

EF
FTDIJMF
PTPBTF
<>

FYJTUʅ
TJUVB‫پ‬JJ
ÔO
DBSF
VO
TJOHVS

0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
QJTUPM

BWVMTJB
ÔO
QÉMOJF
FWFSTBUʅ
B
0SJĕDJV
EF
JFʲJSF
BTQFDU
EF
QÉMOJF

PTVMVJ
DV
MJOJJ
EF
GSBDUVSʅ
DBSF
JSBEJB[ʅ
EJO
GPDBS
QSPJFDUJM
QSPEVDF
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF

Orificii de ieșire JOUSBSF
ʲJ
NBJ
NVMUF
PSJĕDJJ
EF
JFʲJSF
– baza mică a conului - la exterior