Primul ajutor

Prezentare elaborată: Zavoianu Cecilia.

Chestionar pentru activitate practică
1. Insolaţii; cauze, simptomatică, prim ajutor;
2. Fracturi şi luxaţii; clasificare, principii de acordare
a primului ajutor;
3. Hemoragii; clasificarea, identificarea, metodica
acordării primului ajutor în dependenţă de
localizare, starea suferindului, etc;
4. Asfixie, stop cardiac; - metodica acordării primului
ajutor;
5. Traumatism termic; - arsuri de diferită origine; -
principii de acordare a primului ajutor.
 obiective
 Să conştientizeze necesitatea cunoştinţelor
teoretice pentru determinarea tipului şi
gravităţii stării fizice a suferindului
 Să –şi formeze deprinderi practice de acordare
a primului ajutor (insolaţii,stoparea
hemoragiilor, imobilizarea, respiraţie
artificială, masarea indirectă a inimii, aplicarea
bandajelor, etc.)
In caz de insolaţie...
 Cauzele apariţiei efetului de insolaţie;
 Expunerea de durată la acţiunea directă a
razelor solare a unei persoane cu capul
descoperit, sau activitatea fizică într-un mediu
care nu permite menţinerea unui echilibru de
temperatură om-mediu normal, ci se
deplasează continuu spre creştere.
 Simptome: Vărsături spontane (în get), dureri
de cap, ameţeli, febră, fotofobie, tulburări de
vedere, de echilibru, comă.
 Prim ajutor: Trecerea imediată a persoanei de
la soare sau incăpere cu temperatura ridicată la
umbră, aplicarea unui compres rece la cap,
apă, suc de băut (Nu se administrează
medicamente contra febrei!!!), ventilaţie
normală pentru reglarea temperaturii corpului.
Adresarea la medic este obligatorie din cauza
unei posibile deshidratări puternice.
Sistemul osos uman
 Sistemul osos uman – scheletul,
format din oase şi articulaţii, este
structura de bază(mecanică) ce
susţine corpul uman. Oasele oferă
suport rigid tesuturilor moi ale
corpului şi formează pârghiile
corpului care se pun în mişcare
de contractiile musculare.
 Sistemul osos include peste 200
de oase, dintre care 85 sânt
perechi. Fiecare os este alcătuit
din diferite tipuri de ţesut
conjunctiv;
 În diferite situaţii pot avea loc
fracturi în diferite părţi, lucsaţii în
articulaţii. Ajutorarea corectă a
suferindului are o mare importanţă
pentru evitarea ulterioară a
complicaţiilor.
Fracturile membrelor
superioare Fracturile claviculei se produc mai

frecvent prin traumatisme indirecte
si mai rar directe, cu preponderenţă
în zona medie a claviculei. Poziţia în
care trebuie să se efectueze
imobilizarea provizorie este cu cotul
de partea bolnavă împins catre
spate si în sus.
 Fracturile humerusului (bratului) se
produc mai frecvent prin traumatism
direct. La imobilizarea fracturii drept
suport pentru imobilizare putem
folosi toracele de care se fixează
segmentul fracturat cu ajutorul unei
esarfe.
 Fracturile antebratului se produc
mai frecvent prin traumatism direct.
Imobilizarea fracturii se poate face
cu oricare tip de atelă speciala sau
folosind atele improvizate.
Exemple de fixare a fracturilor cu
material de ocazie
Organizarea transportării suferinzilor din
locuri neaccesibile pentru transport
Hemoragii

 1- din artera
subclaviculară
 2 – din artera
axilară
 3- din artera
femurală
 4- din artera
brahială
 5- din artera
carotidă
Cunoaşteţi-vă sorpul, puteţi salva o viaţă!

APĂSÂND PE
PUNCTELE
INDICATE ÎN
DESEN PUTEM
OPRI
HEMORAGIILE
ARTERIALE PE
DIRECŢIA
CIRCUITULUI
SANGUIN.
Tipuri de hemoragii

 a-
hemoragie
arterială;

 b–
hemoragie
venoasă.

b
 Scema aplicării corecte a garoului la diferite tipuri de
hemoragii arteriale

1- pe gamba; 2 – pe femur ; 3- pe antebraţ; 4- pe braţ;

5- pe braţ (aplicare superioară cu fixarea pe corp);
6 – pe femur (aplicare superioară)cu fixarea pe corp
Metode de stopare a hemoragiilor în condiţii de câmp

 a- prin strangulaţie
utilizând materiale de
ocazie;
 b – prin compresie
bilaterală

 ATENŢIE! – imediat după

oprirea hemoragiei se
înscrie data, ora şi
minutele la care a fost
stopată; perioada de timp
în care membrul lezat e
lipsit de sânge arterial nu
trebuie să depăşească
45- 60 min.
a b
Aplicarea corectă a bandajelor
 Aplicarea corectă a
bandajelor la articulaţii:
a - tibiotarsiană
b – femurotibiană
a  prin cifre este indicată
ordinea şi direcţia
turaţiilor de bandaj

b
Pansament la cap
 Aplicarea pansamentelor la
cap, se realizeaza cu ajutorul
feşelor. Ca regulă se aplică
capelina. Pansamentul se
începe cu 2 ture circulare
frunte- ceafă (deasupra
sprâncenelor, pavilioanelor
urechii) dupa care se acoperă
succesiv prin mişcări înainte -
înapoi (spre radăcina nasului şi
spre ceafă), toată suprafaţa
capului. Capetele feşelor se
fixează prin câteva ture
circulare.
Pentru nas, bărbie, ochi si urechi se realizează
pansamentul ,,în praştie”; o făşie de tifon de 30-50
cm, se despică la capete, partea centrală nu se
despică, ea fiind aplicată la nivelul plăgii, capetele
despicate se leagă încrucişat.
 Atenţie! Stop cardiac!
 Victima nu respira si nu are puls:
Prima acţiune în această situaţie
este anunţarea la serviciul de
urgenţă, echipa medicală calificate.
Imediat începem resuscitarea cardio-
pulmonara. Daca victima nu respira,
nu are puls, începe ventilatia artificială
si compresiunile toracice. Ele se
execută succesiv.
În cazul în care sânteti singurul
salvator, raportul ventilatie - masaj
cardiac trebuie sa fie de 2:15, acţiunile
se repetă timp de un minut
 În cazul În care sânteti doi salvatori,
acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se
execută 10 cicluri după care se face
reevaluarea pacientului.
 Fiecare ciclu se începe cu ventilatie
artificială şi se termină cu ventilatie.
Masarea indirecră a inimii
Efectul depinde şi de corectitudinea
în acţiuni!
 Memoraţi!!!
 După stoparea activităţii
cardiace şi a respiraţiei
posibilităţi de salvare există în
proporţia:
 Peste 3 minute - 75%,
 Peste 4 minute - 50%,
 Peste 5 minute - 25%.
 Cel târziu peste 6 minute în
organism şi în primul rând în
ENCEFAL se vor iniţia
procese irversibile care sânt
incompatibile cu viaţa.
 Nu pierdeţi timpul înzădar!!!
Se aplică ,,lovitura pericardială” pentru a relansa activitatea cardiacă;
• pentru efectuarea ,,loviturii pericardiace” cât şi pentru masarea indirectă a
inimii, se eliberează suferindul de haine (cutia toracică)se sloboade
cingătoarea. Masarea inimii poate fi efectuată numai în poziţia ,,culcat” al
suferindului pe o suprafaţă dreaptă.
• Lovitura se aplică cu pumnul, vertical (efect de ciocan) de la înălţimea de 25-30
cm, brusc, cu efect de ricoşet, pe suprafaţa cutiei toracice, la stânga de stern
(localizarea inimii)
• Imediat după lovitură se controlează prezenţa pulsului, dacă lipseşte, lovitura
poate fi repetată.
• Dacă este prezent pulsul la ARTERA CAROTIDĂ, lovitura nu se aplică!
• Dacă pulsul nu apare nici după lovitura repetată, se începe masarea indirectă a
inimii. Metodica de efactuare:
– Salvatorul îndreaptă btaţele în articulaţiile coatelor;
– Palmele ambelor braţe, una peste alta, se aşează pe ,,punctul de aplicare”
(în cruce) în aşa fel ca degetele mari ale mânilor să fie îndreptate spre capul
şi picioarele suferindului;
– Se efectuează apăsări puternice, bruşte şi ritmice în direcţie verticală cu
frecvenţa de 60-80 ori/min. şi o adâncime de 3-4 cm.
– Frecvenţa respiraţiei artficiale, care se face concomitent cu masarea
indirectă a inimii, este de 16-18 ori-min, gură-n- gura sau gură-n nas în
dependenţă de situaţie.
Aplicarea corectă a ,,loviturii
pericardiale”
 Arsuri
 Clasificarea arsurilor  Urmările unei arsuri...
 1- chimice
 2- electrice
 3- termice
 4- radiative
 Arsura- lezarea
ţesuturilor în urma
acţiunii termice sau
chimice.
 Acordarea primului ajutor
 Gravitatea arsurilor depinde de suprafaţa afectată, profunzimea afectării Arsurile cu
suprafaţa nu mai mare de 10% (din suprafaţa corpului)de regulă dau numai efecte
locale; mai mult de 10—15% — sânt înssoţite de şoc,iar arsurile cu o suprafaţă mai mare
de 30% (la copii mai mult de 25%) — prezintă pericol major pentru viaţă.
În dependenţă de profunzimea afectării se deosebesc patru nivele de afectare:
I nivel— înroşirea pielii, отек кожи,
dureri pe sectoarele afectate; simptomele trec peste 2-3 zile
II nivel - înroşirea pielii, отек şi formarea .... Pline cu lichd
Efectele trec peste 5-6 zile sau mai mult.
III nivel - distrugerea în profunzime a pielii, bule cu lichid de la galben de diferită
consistenţă, până la amestec de sânge, pielea puternic ,,uscată”
 IV nivel — distrugerea profundă – mai mult ca pielea – tendoane, muşchi, etc.
Primul ajutor – se stinge flacăra, (se scot imediat hainele la arsură chimică), se acoperă
cu o plapomă pentru a împedica accesul la locul arsurii a aerului, suferindul se scoate la
aer curat;
 Sectorul afectat de arsuri neesenţiale se recomandă de spălat 10-15min. cu apă rece şi
curată.
 Pe arsurile profunde se aplică un bandaj steril.
 Arsurile chimice se spală din abundenţă cu apă, apoi arsurile cu acid se prelucrează cu
sol.de 2% de bicarbonat de natriu sau cu spumă de săpun, apoi se presoară cu praf de
cretă; arsurile cu alcalii se prelucrează cu sol. acidă de 1-2% (acetic, boric, citric.,)
 Suferinzii trebuie să primească o cantitate mare de lichid; 4-5 litri de apă cu 1linguriţă de
sare de bucătărie şi 1 lingiriţă de bicarbonat de natriu la litru ;- este un mijloc foarte
efectiv de preântâmpinare a stării de şoc.
Mai întâi se stinge focul...
 Acţionaţi!!!
 Nu permiteţi crearea situaţiei de panică!!!; păstraţi-vă calmul
 Asiguraţi-vă ca nu există accidente mai grave la moment;
 Orgaanizaţi oamenii disponibili la moment pentru acordarea ajutorului,
îndepărtaţi curioşii în mod civilizat ;
 Suferinzii se transportă în afara zonei periculoase (la posibilitate);
 Se verifică starea generală a suferinzilor: reacţiile de răspuns, respiraţia,
pulsul;
 Anunţarea prin toate căile posibile a medicilor şi poliţiei – salvarea şi
poliţia;
 Informaţi cât se poate mai evenimentul, locul şi ora, numărul răniţilor şi
gravitatea rănilor, alte informaţii importante pentru urgentarea ajutorului
medical; - căi de acces, etc.
 Până la sosirea echipelor medicale acordaţi ajutor suferinzilor calm,
reieşind din mijloacele, posibilităţile şi situaţia la moment;
 Acordarea la timp a primului ajutor în măsura posibilităţilor dv-stră, poate
salva viaţa!