CHEILITA ACTINICĂ

 Afecțiune cu potential de malignizare la nivelul roșului buzei

inferioare datorită acțiunii îndelungate a razelor ultraviolete.

 La persoanele de peste 40 de ani expuse timp îndelungat la

razele solare (agricultori, pescari, constructori).

 În special la cei cu ten deschis.

 Cheilita actinică este asemănătoare keratozelor actinice ca

fiziopatologie și evoluție .

 Rata de malignizare a acestei leziuni a fost evaluată între 6 și

11% .
 CHEILITA ACTINICĂ
Aspect clinic
 Evoluție lentă, asimptomatică.

 Roșul de buze devine atrofic, subțiat, uneori cu zone de

eroziune ce se pot acoperi cu cruste serohematice .

 Alteori arii keratozice în asociere cu zonele de atrofie.

 Ştergea limitei dintre roșul de buză și tegument; mucoasa

suferă un proces de „epidermizare”.

 Ulcerații sau zone ulcero-proliferative, sugestive pentru

o leziune displazică, mai ales în cazul pacienților fumători.
Cheilita actinică

Histopatologie
 Atrofie/ acantoză, asociat cu hiperkeratoză de diferite
grade

 Leziunea poate prezenta grade diferite de displazie.

 Infiltrat inflamator cronic în corion.

 Gradul de displazie dificil de evaluat la leziunile atrofice.

Cheilita actinică

 Leziune reversibilă până la un punct dacă se aplică

măsurile potrivite(evitarea expunerii la soare, folosirea
cremelor ecran și a vitaminei A uleioase în aplicații locale).

 În cazul leziunilor persistente se recomandă

„vermionectomie”.
Cheilita actinica. Forma atrofico-eroziva si zone keratozice
Cheilita actinică. Formă predominant keratozică și ulcerație
Cheilită actinică. Forma atrofico-erozivă
Cheilita actinică. Forma atrofică și keratozica
Cheilita actinică. Forma atrofico-erozivă
Cheilita actinică cu zone ulcerative cronice
Cheilita actinică forma atrofică.
Se poate observa ștergerea limitei
roșul de buză / tegument
Cheilită actinică cu epidermizarea roșului de buze și eroziuni cronice
 Cheilită actinică
atrofico-erozivă

Imagine histopatologică:
displazie ușoară
Cheilită actinică
malignizată
Lichenul plan bucal
 Afecţiune cronică dermatologică de
natură necunoscută (0.5-2.5% în
rândul populaţiei)
 22-60% din pacienţii cu lichen cutanat
asociază leziuni ale mucoasei orale
 5-44% dintre pacienţii cu leziuni orale
prezintă leziuni cutanate
Etiologie Lichen plan

 Alterarea vacuolară sau hidropică a celulelor

bazale.
 Sunt implicate celule Langherhans, macrofagele
şi celulele T helper CD4 şi citotoxice CD8

 Cauze endogene - necunoscute care

declanşează o reacţie autoimună
 Cauze exogene: medicamente, alergene de
contact, traumatisme mecanice sau virusuri
 Clasificare etiologică
 Reacţii lichenoide de contact (ca răspuns la
materialele dentare-aliajele din punţile dentare,
amalgame, compozit sau iritaţii de diverse naturi)
 Erupţii lichenoide post-medicamentoase
 Erupţii de lichen în boala grefă contra primitor
 Lichenul plan asociat cu diverse afecţiuni generale-
diabetul zaharat (10-20%), hepatopatii cronice (13-20%),
cu alte afecţiuni autoimune(lupus eritematos, colită
ulcerativă)
 Lichenul plan idiopatic - cel mai des întâlnit-stress,
şocuri emoţionale
Aspectul clinic

 Leziunile cutanate sunt papule poligonale, roz-

violacee sau brune localizate pe zonele flexoare ale
mebrelor şi trunchiului
 Leziunile mucoasei orale sunt
– Leziuni keratozice
– Leziuni atrofice
– Leziuni erozive sau ulcerative
– Leziuni buloase
Lichen plan bucal

 Forme clinice:
– Keratozice
 Papule
 Retea Se pot asocia
 Placarde

– Atrofice
 Gingivita descuamativă
– Ulcerativ-eroziv (bulos)
 Caracterul leziunilor

 Polimorfism lezional: varietate clinică de

manifestări ce poate simula alte afecţiuni de
mucoasă
 Dinamismul leziunilor- leziunile îşi modifică
aspectul şi întinderea în timp
 Gradul de intensitate- forme liniştite-
asimptomatice, predominant keratozice şi
forme acute (leziuni multiple, > 3 zone
afectate, tulburări funcţionale)
Localizarea leziunilor

 Simetric - 95% din cazuri

 Localizarea de elecţie: mucoasa jugală -

fundurile de sac vecine în treimea posterioară
 Faţa dorsală a limbii
 Gingii - gingivita descuamativă
 Zona retromolară
 Mucoasa labială
 Roşul de buze
 Mai rar plaşeul
Leziunile keratozice

 Papule:mici proeminenţe keratinizate,

reliefate de 1-2mm
 Reţele: striaţii keratozice liniare sau
ramificate, mai laxe sau mai dense
 Placarde: zone keratozice de întindere
variabilă, uşor reliefate sau plane
 Leziuni atrofice  Leziuni erozive
sau ulcerative

 Zone eritematoase  Zone eritematoase,

de epiteliu subţiat, mai roşii decât cele
izolate sau intricate atrofice cu tendinţa
cu leziuni keratozice de a fi acoperite cu
depozite de fibrină
sau necroză
 Histologic
 Modificările sunt caracteristice

 Diferite grade de orto sau parakeratoză la nivelul epiteliului

 Prelungirile interpapilare ale joncţiunii epitelio-conjunctive
sunt deformate, aspect papilomatos, "în cupolă" sau sub
forma de "dinţi de fierăstru"
 Distrugerea celulelor stratului bazal prin degenerare
hidropică însoţită de un infiltrat intens dispus "in bandă"
alcătuit predominant din limfocite T
 Keratinocitele degenerate care apar la interfaţa epiteliu-
corion s.n. Corpi coloizi sau Civatte

 Diferite grade de displazie

Riscul degenerativ al LP
 Se poate asocia cu carcinomul de mucoasă,
fiind considerat o stare precanceroasă

 Potenţialul de malignizare este cuprins între

1-15% pe o perioadă de urmărire 4.5-7.5 ani

 Medie 1-3% în lotul urmărit în clinica noastră

 GP. 1995

GP 1998
GP 2000

GP 2003
GP 2004
 Tratamentul
 În general nesatisfăcător

 Clase de medicamente utilizate:

– Corticoizii- local sau general
– Derivaţii de vitamina A-retinoizi-local
– Imunosupresoarele – ciclosporina
– Tacrolimus – macrolidă imunosupresoare
9 ani 1993
2001
2009
2010
2010