Sunteți pe pagina 1din 10

CURSUL V Ortopantomografia Principiul metodei OPT a fost realizata de Paatero (1948), professor, de radiologie stomatologica la Helsinchi care a concretizat

principiul lui Heckmann privind radiografia prin fanta a suprafetelor curbe, combinata cu tomografia. Evaluare global, unitar, comparativa dreapta-stanga a structurilor dento-maxilare ORTO raza centrala perpendiculra pe film PAN tehnica panormica TOMO din greaca sectiune, care se realizeaza datorita faptului ca tubul roentgen si caseta au miscari eliptice, inverse ( se deplaseaza in jurul cefei si maxilarelor. Sunt bine vizibile dintii, in timp ce coloana cervicala si regiunea anteriora a masivului facial sunt sterse. Investigatie pentru vizualizarea in ansamblu a ambelor arcade, studiul parodontiului marginal impreuna cu formatiunile anatomice vecine cu care dintii au legaturi functionale stranse, cum ar fi articulatiile temporomandibulare, sau relatii de vecinatate cu implicatii patologice: sinusurile maxilare, canalul alveolar inferior, fosele nazale. Indicatii: evaluare initiala in cadrul planului de tratament. leziuni osoase sau dinti neerupti. evaluarea starii parodontale si structura osoasa de sustinere. vizualizarea molarului 3. fracturi osoase maxilare sau mandibulare. preimplant in vederea evaluarii inaltimii osoase, avand impact mare in odontogia infantila. Incovenient - deriva din modul de realizare a radiografiei- nu reda cu fidelitate : - structurile osoase - spatiul periodontaaspectul suprafetei radiculare.
1

Realizarea corect a OPT Planuri de referin pentru poziionare - Linia luminoasa verticala este: mijlocul fruntii, nasion, creasta piramidei nazale,depresiunea labiala subcloazonala, miocul mentonului. - Linia oriontala: linia care uneste rebordul superior al conductului auditiv extern cu marginea infero-externa a orbitei, pe planul orizontal german. - Planul ocluzal Etape n realizarea OPT Etapa 1. Mucarea piesei orale n dreptul anului de referin sau, utilizarea dispozitivului de sprijin al brbiei la pacienii edentai Etapa 2. nchiderea elementelor de ghidare laterale Etapa 3. Poziionarea brbiei pacientului pe dispozitivul de sprijinire Etapa 4. Asigurarea verticalitii poziiei pacientului Etapa 5. nghite, Nu mica, expunere Zone explorate OPT 1. 2. 3. 5. 6. Dentiia Nas si sinusuri Os mandibular 4. ATM Mandibul i coloan Hioid Erori n realizarea OPT Etapa 1, Eroarea 1 : Colul gurii plasat anterior planului lateral Zona 1: Dentiia dinii centrali sunt ngustai, uneori coroanele apar fracturate Zona 5: Coloana se suprapune peste mandibul Sinusuri i fose nazale bine vizibile

Etapa 1, Eroarea 2 : Pacient poziionat prea n spate Zona 1: Dentiia dinii centrali sunt lrgii Zona 2: Vrful nasului suprapus peste cartilajul nazal Zona 3: Simfiz mentonier intens radioopac Zona 4: Condili n afara filmului i lobul urechii vizibil Zona 5: Imagini fantom ale ramului mandibular peste molarii posteriori Etapa 2, Pacient rotit n dispozitivul de fixare Zona 1: Dinii posteriori lii i suprapui; de partea opus dinii ngustai Zona 2: Nas i sinus deformate unilateral Zona 4: ATM- un condil n afara filmului Zona 5: Mandibula, coloana modificate unilateral Pacient nclinat Zona 1: dinii posteriori pot fi mult lrgii pe o parte i cu gol interocluzal n cealalt parte Zona 3: Corpul mandibulei orizontal, unilateral Zona 4: ATM, condili largii unilateral Etapa 3: Brbia pacientului poziionat prea jos Zona 1: Apexul centralilor mandibulari tiat i centralii maxilari bine vizibili Zona 3: Mandibula lrgit vertical anterior cu osul hioid suprapus Zona 4: ATM, condilii la marginea superioar a filmului Vizibilitate bun a dinilor centrali ai maxilarului superior Etapa 3: Brbia prea ridicat Zona 1: Apexul dinilor maxilarului tiat cu plan de ocluzie plat Zona 2: Imagine dubl a palatului suprapus peste apexurile dentare Zona 4: Condilul la extremitatea lateral a filmului Imagine bun a dinilor centrali mandibulari i ai simfizei

Etapa 4: Brbia pacientului n afara suportului Zona 2, 4: Nasul, sinusurile i ATM-ul sunt n afara filmului Zona 3, 6: Corpul mandibulei i hioidul apar treimea inferioar a filmului dar fr structuri nete Pacientul este aplecat Zona 1: Dinii anteriori suprapui cu opacitatea coloanei Zona 3: Imaginea fantom a coloanei se suprapune peste mandibul Pacientul are gura deschis i limba nelipit de palat Zona 1: Coroanele dinilor inferiori i superiori sunt mascate de aerul din gur Regiunea apical a dinilor maxilarului e mascat de zona aeric din spaiul palato-glos Zona 2: Aerul din spaiul palatoglos se suprapune peste osul alveolar Etapa 5: Pacientul s-a micat Zona 1: Dentiia are modificri mici Zona3: Osul mandibular poate fi ntrerupt n aria molarilor aprnd distorsiuni n partea interioar Modificarea dispozitivelor de poziionare Fr piesa oral, dinii nu sunt separai Pacientul este prea n spate, rotit i cu brbia ridicat Artefacte Poziie incorect a orului de protecie cu suprapunere peste imagine Artefacte tehnice Caseta execut o rotaie incomplet cu obinerea unei OPT incomplete Ansamblu caset-film sufer o ntrerupere a expunerii la nivelul umrului pacientului cu apariia unei zone radiotransparene neexpuse Artefacte de manipulare Zgrierea filmului n timpul procesrii

Utilizarea incorect a ecranului interior al casetei cu deteriorri ale imaginii Casetele flexibile din plastic se pot rupe cu apariia de artefacte radioopace Friciunile ntre aerul uscat i suprafaa filmului duc la imagini electrostatice Scderea densitii imaginii cu un aspect gri uniform apare prin procesare incorect Imposibilitatea separrii dinilor (n acest caz, protez maxilar i dini naturali mandibulari) Suprapunerea cuspizilor prin lipsa utilizrii piesei bucale Gura larg deschis Imaginea fantom Protez dentar radioopac (necesit repetarea radiografiei) Umbra coloanei Inel n limb Limb nelipit de palat n cursul expunerii Caset incorect ncrcat (urmai instruciunile productorului) Oprirea din greeal a expunerii n timpul rotaiei ansamblului tub film Dubla expunere dificil de evideniat pe un OPT Hrtie ntre film i ecran (nu este opac pentru razele X...dar este opac pentru lumin Talc de pe mnui transferat pe film n timpul ncrcrii Ecran crpat Film suprapus Voalare parial Compartimentul pentru caset

Caseta Developator automat Imagine slab - subexpus (mA sau kV) vs. soluii de revelare vechi sau reci Descrcri de electricitate static condiii de umiditate redus TELERADIOGRAFIA CRANIO-FACIALA Este o metoda de diagnostic frecvent folosita in Ortodontie care analizeaza armonia functionala si estetica a sistemului dento-maxilo-facial la copil si chiar la adult intr-nu anumit moment si in evolutie. METODA CONSTA IN EFECTUAREA UNOR RADIOGRAFII IN DIVERSE PLANURI CU UN APARAT ROENGEN DE PUTERE MARE (120Kv si 300-500 mA). Se foloseste distsnta focar-film mai mare de 2m, pentru a nu se produce marirea imaginii. Fixarea capului se face intr-un cefalostat, cu posibilitatea de efectuare a radiografiilor in plan sagital (de profil), frontal (de fata), axial (baza de craniu). Fascicolul roengen este colimat si se folosesc filme cu casete si folii intaritoare. Centrarea se face de regula in raport cu planul orbitomeatal (planul de la Frankfurt) care uneste punctul orbitar (Or) cu conturul superior al conductului auditiv (Porion-Po). Filmele se fac in ocluzie intercuspidiana maxima. Evaluarea cefalometrica se face in doua variante de incidenta: - cu raza centrala perpendiculara pe planul Frankfurt( incidenta Berger) - cu raza centrala perpendiculara pe planul ocluzal(incidenta Bouvert). In aceste conditii se poate depista o asimetrie transversala a fetei. Teleradiografia de profil Se analizeaza raporturile diferitelor repere osoase si cutanate intre ele cu ajutorul hartiei de calc sau film de contact suprapus.

Este o incidenta ce se utilizeaza cu precadere in ortodontie, evidentiaza raportul dintilor cu maxilare si a maxilarelor cu oasele craniului. Fiind o metoda ce permite standardizarea prin reperarea unor puncte antropometrice. Se utilizeaza in elaborarea unui plan de tratament si monitorizarea evolutiei tratamentului in timp. Teleradiografie de fata. Ofera o imagine in ansamblu a craniului, ceea ce permite o buna vizualizare a traumelor, a tumorilor sau a diverselor formatiuni patologice. PUNCTE DE REFERINTA OSOASE Se noteaza caracteristic ; de sus in jos: *Nazion N : ccel mai infundat punct al suturii fronto-nazale , pe linia mediana . *Orbitale Or :cel mai inferior , de pe conturul orbitei . * Spina nazala anterioara SNA : punct osos proeminent , ce reprezinta punctul cel mai anterior al bazei scheletale mx. Corespunde cu punctul subnazion . *Down A "A" : cel mai infundat punct al procesului alveolar osos mx. Corespunde cu baza apicala . Il construim cu 2mm anterior de apexurile centralilor superiori . *Prostion Pr : cel mai proeminent . al procesului alv mx corespondent cu coletul ic superiori . * Incizale I : vf Ic sup * Incizale inferior i : vf ic infer *Infradentale Id : punctul cel mai proeminent al prcesului alveolar inferior(baza apicala md) . Se construieste la 2mm superior si anterior de apexurile incisivilor centrali inferiori sau la intersectia planului ?A cu planul bazal md . * Pogonion Pg : cel mai anterior , pe linia mediana a simfizei mentoniere . * Gnation Gn : cel mai inferior si anterior al profilului mentonier osos . * Gonion Go : construit pe bisectoarea unghiului format de tangentele la ramul ascendent si orizontal mandibular .

* Porion Po : in centrul olivei sau superoextern pe desenul conductului auditiv extern osos . *Spina nazala posterioara SNP : construit la intersectia perpendicularei din fisura pterigomaxilara pe bolta palatina osoasa . *Sellae S : centrul geometric al seii turcesti PLANURI DE REFERINTA : SUS > JOS 1* Planul bazei craniului SN 2* Planul de la Frankfurt: orbitale- porion Or-Po 3* Planul bazal maxilar : spina nazala anterioara - spina nazala posterioara 4* Planul de ocluzie :la 2 mm sub marginea Ic super ( overbite ) pana la varful cuspidului MV al M de 6 ani superior . 5* Planul bazal mandibular Gn- Go : perpendicular la osul occipital . 6* Axa Y ( dreapta de crestere ) S- Gn : trece pana la 9 ani prin cuspidul MV al M1 inferior , dupa 9 ani prin cuspidul CV . Aceste planuri si linii de referinta permit definirea unor unghiuri a caror valoare este cunoscuta si care sunt modificate in malformatii dentro-faciale. - Unghiul Tweed este format din planul Frankfurt si planul mandibular Downs, prelungite posterior. Aceasta masoara dezvoltarea pe verticala a masivului facial si daca are valoare mai mare de 30 de grade, tipul de schelet facial este longilin. - Unghiul dintre axul incisiv superior si cel incensiv inferior este de 135 grade. Unghiul dintre axa S-Na si punctul A 90 de grade si cel dintre S-Na si punctul B au valori apropiate si daca la copil, aceste doua unghiuri au o diferenta mai mare de +/- 3 grade se confirma o prognatie superioara sau o retrognatie inferioara. Unghiul Tweed Print teleradiografie se mai pot constata: 1. Directia de crestere a dintilor si anomalii anveolare: - Pentru incisivi prealveolie (inclinatie catre vestibul) sau retroalveolie - Pentru molari exoalveolie sau endoalveolie.

Inaltimea unei alveole se poate gasi modificata de tipul supralveolie sau infralveolie. Variatii intre raporturi anatomice ale maxilarelor in plan sagital pot fi compensate prin inclinatii ale incisivilor si alveoleor lor, iar in sens transversal prin inclinatia molarilor, se restabileste un angrenaj normal al arcadelor dentare. 2. Anaomaliile dentitei: Precizarea raporturilor dintre dimensiunile dintilor si cele ale scheletului maxilar, anomalii de numar, absenta dintilor de minte a incsivilor laterali, dinti supranumerali. Radiografia este indicata pentru a constata raporturile anatomice ale germenilor dentari anormali si pentru a urmari evolutia in diverse varste ale copilului. Permite in particular sa se studieze eruptia caninilor superiori permanenti ai caror germeni pot fi plasati in afara arcadei dentare. 3. Aprecierea dismorfiei dento-maxilare Se pot intalni dinti mici in raport cu maxilarele respective sau dinti prea mari pentru schelet, care se traduc printr-o ingramadire dentara. Bilantul radiologic Aceasta etapa implica o evaluare otrodontica si o evaluare scheletica. Evaluarea ortodontica Teleradiografia poate evidentia: 1. anomalii dentare pure:de forma, volum, numar sau situatii 2. anomalii dento maxilare si dizarmonii, care corespund unei disproportii dintre dimensiunile mezodistale ale dintilor permanenti si lungimea arcadei dentare. 3. ocluzia, in normo ocluzie arcada superioara circumscrie circumscrie arcada mandibulara, incat incisivii superiori depasesc sau acopera 2 mm incisivii inferiori. Evaluarea scheletica Se face prin analiza cefalometrica a unei teleradiografii, peste care se suprapune o hartie transparenta de calc. Tipologia faciala si mandibulara: Se estimeaza proportiile faciale morfologia mandibulei si potentialul ei de crestere, important in evaluarea ortodontica si previziunea cresterii spontane. Dintre cele 70 de metode existente, cele mai frecvente sunt:

- analiza lui Tweed - analiza lui Sassouni este o analiza de ansamblu, respectand specifiul morfologic etnic - metoda Steiner evalueaza obiectiv profilul cutanat, realizand o constructie care tine cont de: planul bazal (SNA), planul lui Frankfurt, planul mandibular si linia Slinia estetica Steiner, care uneste pogonionul cutanat si punctul median indranazal. - analiza statica a lui Ricketts o apreciere cefalometrica de previziune pe o durata de 1-3 ani urmarind evolutia spontana sau corijata prin tratament orotodontic. - linia E Rocketts uneste varful nasului cu varful mentonului si cu ajutorul acestuia se apreciaza armonia buzelor in raport cu nasul

10