Formarea smaltului(amelogeneza) -incepe la putin timp dupa debutul formarii dentinei coronare si este rezultunei secvente complexe de evenim

celulare si extracelulare a carei cunoast este esentiala pt a-i intelege morfologia -difera de formarea altor tesuturi dure,deoarece smalt-este un produs de natura ectodermica -el are o matrice organica si un tipar distinct de mineraliz Amelogeneza se desfasoara in 2 etape: -secretia matricei smaltului -mineraliz si maturarea matricei Secretia matricei smalt-este un proces care consta in apozitia matricei organice urmata aproape imediat de mineraliz partiala -matricea organica a smalt contine proteine,apa si urme de lipide Proteinele-sint reprez de 2 clase principale:-amelogeninele si enamelinele,rap dintre ele fiind de 19/1 Amelogeninele-sint hidrofobe si au un continut bogat in metionina,leucina si prolina Enamelinele-sint hidrofilee,iar ca struct reprez o fosfoproteina acida glicosilata In matricea organica se depun cristale lungi,plate si subtiri de hidroxi,fluoro sau carbonatapatita-care se vor grupa pt a forma prismele de smalt si subst interprismatica Aceste cristale-cristalite-dimensiune ultramicroscopica Matricea organica este necesara pt initierea si control cresterii si orientarii cristalitelor -ea dispare in timpul maturarii,dispar in special amelogeninele, usurind cresterea cristalitelor

Enamelinele-servesc drept ghid pt formarea cristalitelor Amelogeninele-le controleaza si previn fuziunea lor excesiva Prin mineralizarea partiala declansata imediat dupa secretia matricei organice ,compozitia smalt(matricea smalt) va consta in :-apa(65%);material organic-proteine(20%);material anorganichidroxiapatita(15%) Secretia si mineraliz partiala continua pina cind se obtine intreaga grosime a smalt Greutatea moleculara a proteinelor smalt scade progresiv pe masura ce se secreta matricea datorita proteolizei extracelulare si cresterii dimensiunii cristalelor Smalt imatur-se mineraliz in proportie de 30% si are o consistenta moale Maturarea smalt-se face prin pierdere de proteine si apa si prin continuarea cresterii cristalitelor In smalt matur normal-procentul proteinelor variaza intre 0,01% si 1% si nu este acelasi pe intreaga supraf In zona cervicala si la zona smalt-dentina continut de proteine depaseste 0,6% La dintii temporari ,prin procesul initial de maturare se produce o reducere a proteinelor smalt de la 20%--7%,apoi 2% si in final pina la mai putin 1% In urma procesului de maturare se pierd amelogeninele -ramin numai enamelinele cu greutate moleculara mare legate strins de suprafata cristalelor de apatita In smalt matur al dintilor neerupti-se gasesc si proteine a caror origine nu este ameloblastica

-proteinele sint bogate in acid aspartic,glicina si alanina si au o greutate moleculara de 50000-70000 daltoni Prin pierdere de apa,struct smalt devine mai mineraliz ,dar este inca foarte poroasa Aceasta porozitate dispare datorita influxului rapid al ionilor de Ca si fosfat Cristalele cresc si ocupa spatiile create prin pierderea material organic si a apei Smalt matur al dintilor erupti are 97% struct minerala si 3% matrice organica si apa Mai putin de din componenta organica proteine Proportia de apa este mai mare decat cea de material organic.Cea mai mare cantit de apa este dispusa ca un invelis hidratant in jurul cristalitelor si circa 25% este legata de cristalite Maturarea-se face de la jonctiunea smalt-dentina spre exterior incepind din zonele de crestere coresp varf cuspizilor sau marginii incizale si extinzindu-se catre suprafata externa a smalt Ritmul de maturare este de 2 ori mai rapid decat cel al secretiei matricei Amelogeneza-este intim legata de activ ameloblastelor-celule care se diferentiaza din epiteliul dentar intern-strat profund al organ dentar Pe parcurs amelogenezei,ameloblastele se dezv si isi modif forma si functia ,rolul lor fiind de a secreta ,organiza si resorbi matricea organica a smalt Ciclul de viata al ameloblastelor parcurge mai multe stadii: -stadiul -stadiul -stadiul -stadiul morfogenetic de histodiefrentiere de formare(secretor) de maturare

-stadiul de protectie In stadiul morfogenetic-inainte de producerea smaltcelulele din epiteliul dentar intern capata o forma cilindrica si au un nucleu oval,voluminos -aceste celule preameloblaste se dispun pt a jalona jonctiunea smalt-dentina ele isi pastreaza capacit mitotica In stadiul de histodiferentiere-celulele isi pierd capacit mitotica ,nu se mai divid si se pregatesc pt secretia matricei organice a smalt:se alungesc si isi schimba polaritatea Cele 2 stadii se pot grupa sub forma de stadiu presecretor-caract ameloblastul inainte de a incepe secretia smalt In stadiul de formare(secretor)-ameloblastul-are struct unei celule implicate intim in sinteza proteica continind o bogatie de organite si incluziuni citoplasmatice Activ de secretie apozitionala a proteinelor smalt se declans imediat ce predentina incepe sa se calcifice Inainte de a incepe activ secretorie a ameloblastelor ,membr bazala care le separa de strat de predentina este distrusa si fagocitata Proteinele smalt sint sintetizate in RER,apoi condensate sub forma de granule secretorii la nivelul complexului Golgi Aceste granule ,inconjurate de membr ,migreaza la extremit celulei ,de unde continut este elib in mantaua dentinara formata deja Proteinele secretate sint elib de ameloblast in mediul extracelular printr-o prelungire cu care ameloblast este prevazut la polul sau

Aceasta prelungire-prelungire Tomes.Portiunea proximala a prelungirii Tomes este responsab de secretia si orientarea matricei smalt interprismatic,iar portiunea distala de secretia matricei smalt prismei Smalt interprismatic este depus inaintea smalt prismelor ,indeplinind rolul de tipar pt depunerea acestuia La elaborarea smalt interprismatic participa mai multe ameloblaste ,in timp ce la elaborarea unei singure prisme participa 1 ameloblast La inceput activ secretorii se delimit jonctiunea smalt-dentina ,stabilindu-se limita externa a dentinei coronare La secretia I strat de smalt ca si a ultimului strat participa doar portiunea proximala a prelungirii Tomes. Activ funct a grupelor de ameloblaste secretoare diferentiate la un mom dat se desf ritmic ,cu perioade active de secretie si perioade de pauza Caract ritmic al activ este evidentiat prin exist striurilor lui Retzius Se apreciaza ca zilnic se secreta aprox 0,023 mm de matrice organica. La sfarsit fazei de secretie ,multe ameloblaste mor,iar cele care ramin se transf in celule cu dimens mai redusa si cu un numar mai mic de organite celulare Aceste ameloblaste ,aflate in stadiul de maturare participa la indepart selectiva a apei si material organic din smalt si la introd material anorganic Ameloblastul-prezinta un capat neted cind participa la indepart apei si subst organice -si un capat plicaturat cind serveste la introd material anorganic

Epiteliul extern ,strat intermediar si ceea ce mai ramine din reticulul stelat se intrepatrund formind patura papilara Cind smalt s-a dezv complet si s-a calcificat ,ameloblastele isi schimba din nou polaritatea ,isi pierd dispozitia ordonata deoseb cu greu de celulele paturii papilare cu care formeaza un ansamblu celular epiteliu dentar redus(epiteliu adamantin redus) Rolul acestui epiteliu este de a proteja smalt format fata de tesut conjunctiv inconjurator Deteriorarea lui din diferite cauze atrage fie resorbtii la nivel smalt,fie depuneri de cement sau os pe supraf acestuia Epiteliul dentar redus are rol si in eruptia dentara si in stabilirea jonctiunii dento-gingivale