Curs 9 12 2011 Examinarea extraorala Deschiderea gurii: Miscarea mandibulei Cu ct dentodentar si fara ct dentodentar.

Miscari maxime sau limita si miscarile functionale: in cap la cap. Miscarea condililor initial este o miscare pura de rotatie in urul condilului !poi o miscare de rotatie spre interior pana la punctul limita " deschiderea maxima#e o miscare functionala$ in cascat% &a 'C este descrisa ca o rel a mandibulei fata de maxilar care e exprimata prin po(itia condililor care ne arata ca sunt ase(ati in ca) glenoida in po(itia cea mai superioara posterioara. &egam 'C de D*+ si )om folosi relatie de oclu(ie centrica-rel centrica a mandibulei pe care o determinam in D*+ Coincidenta 'C cu ,M: point-centric#ct tripodic%. -oc lateral-.ide centric. /icuspoidul lui 0osselt.

Cat se face miscarea de deschidere a gurii: dep de constitutia pacientului: microstomie sau laxitate legamentara$ trebuie cat a 2a falanga a degetului mare. Cum se face: 1e deschide liniar$ rectiliniu$ de la ,M 'C pana la deschiderea maxima. 2ie descrie o linie serpuita in 1. 0acientul cand deschide gura normal$ un condil sare spre inainte in una din parti$ aceasta deschidere in 2-3 segmente se cheama in baioneta. Cracmente: fremismente-probl cu cartila ul articular$ in sclero(ante care micsorea(a ligamentele prea laxe. Examenul intraoral: Mucoasa bucala: clasificata dupa mobilitate: fixa$ pasi)-mobila$ mobila. Dupa locali(are: ugala$ planseului$ palatului. Dupa re(ilienta: (ona pe care o acopera. Dupa functie: de acoperire$ functionala #mm fct: masticatorie-rugile palatine$ m fixa de pe arcadele al)eolare4 papilele gustati)e% 1. /u(ele: onct muco-cutanata$ tonusul bu(elor$ fata int a bu(elor e neregulata pt ca exista gl accesorii.

2. Mucoasa ugala: ac f interna a obra(ului$ pre( caruncula canalului 1tenon$ poate pre( inconstant 3 aspecte caracteristice: granulatii lui 2ord5ce care sunt gl sebacee ectopice-mici pct galbene ase(ate in ciorchine4 linia alba#impresiune a dintilor pe muc ugala$poate fi accentuata in multe sit: buccinatorul are tonus puternic$ bula lui /ichat e mai mare$ muc e impinsa mm in int sau cand pacientul are obiceiul de a tine un )id in ca)it bucala sau in morsicatio bucalul-muscarea obra(ului4 edem alb#ca un fum care )ine pe obra( care din din posterior$ ca o ceata6perdea alburie$ are semnificatie rasiala: la negri 907 la albi e rara. 8rebuie diferentiata de leucopla(ie%. 3. *estibului bucal: se afla intre obra i bu(e si arcadele al)eolare. Contine frenurile bu(elor$ frenurile laterale si poate a)ea o adancime )ariabila. 0oate sa piarda adancime temporar #abces. 8umefactia care are loc scade din inaltime% sau definiti)#cand exista o edentatie )eche si creasta al)eolara scade f mult chiar la relief negati)%. Cand frenul bu(ei sup e inserat f os pe creasta$ fibrele tind sa distantele dintii frontali si poate aparea diastema. 9. !rcadele sau creasta al)eolara: are normal f de parabola$ litera * la suptul degetului$ sau :$ sau omega. /ruxism: obicei )icios. 1e imp in static-inclestare si dinamic-scrasnirea#ct prematur$ stres general.% diurn sau nocturn. ,n parodontiu a)em proprioceptori care in ca( de suprasolicitare$ intrerup impulsurile contractile de la muschi. ;iua$ noaptea nu. Ei mai inter)in in parodontiu caninului mai mult pt ca el poate sa isi exercite functia de protectie canina. <. 0alatul dur: rugi$ papile$ papila interincisi)a$ etc. =e interesea(a adancimea <-10mm. 1ub < mm e bolta plata$ peste bolta adanca. 2oarte adanca se numeste ogi)ala - sindrom de compresie de maxilar$ apar 2 santuri longitudinale paramediane. 8orusul palatin se examinea(a prin palpare$ niciodata prin inspectie pt ca a)em (onele lui 1chroeder fff re(iliente$ dar trebuie foliate. 8rebuiesc palpate cu instrument bont. 0osterior: linia ah$ fo)ee palatine.. >. 0alatul moale#poate a)ea 3 po(itii: ori(ontala$ oblica$ )erticala " in mom cand e ori(ontala e fa)orabila pt ca linia !h e o banda si inchide distal prote(a% ?. +rofaringele: fosele amigdaliene: au un pilier anterior-m. palatogros si m. post polatofaringian si contin amigdalele care uneori pot fi criptice. &a )egetatii adenoide copilul respira oral cu narile pensate. 1ediul reflexului de )oma impreuna cu palatul. @. =a(ofaringele: apasand cu oglinda.

9. &imba: compusa dintr.o radacina si un corp. 'adacina e form din multi muschi$ multi mergand pe mandibula. Corpul limbii are o fata dorsala$ )entrala si 2 muchii. 2 dorsala pre( papilele gustati)e$ un sant median si poate pre( 2 aspecte caracteristice inconstant: !. &imba geografica sau limba scrotal. 1e formea(a niste santuri care desenea(a niste insule. !ceste santuri nu au aceeasi po(itie intotdeauna spre deosebire de palatul dur care rugile palatine sunt ca si amprente$ nu se modifica pe parcursul )ietii. Ele se pot clasifica in fct de lungime$ daca ating sau nu rafeul median. 1unt folosite uneori la identificarea unor )ictime$ mai ales cele prin ardere$ au o buna stabilitate. /. &imba neagra paroasa6piloasa. 1e prod prin hipertrofierea si incorporarea cu melanina a filiformelor$ lungimi mari chiar 1 cm. 0alparea limbii se face bidigital. 10.0lanseul bucal: e impo pt ca o parte din muschii limbii se asea(a pe mand. 0roblema e ca nu are o po(itie )erticala fixa$ depinde de limba. 0alpare bimanuala asimetrica. Contine frenul limii cranucule si gl subling. 11.Examenul dentar: a. Examinare dinti la general: orientati)a$ ne int: )olumul dintilor$ forma coroanelor#suma incisi)a-orietare spre macro sau microdontie%$ gradul de abra(iune al dintilor$ culoarea dintilor$ dpd) al integritatilor arcadelor: clasif edentatiilor Aenned5$ costa$ edentatie extinsa cand lipseste 19 si 13-ed extinsa laterala dreapta. $ cum s.au re(ol)at edentatiile: cu prote(e con sau ad uncte$ aspectul arcadelor: curba lui spee-sagitala$ .ilson " trans)ersala. 0asul elicoidal- m3 pri)este afara.anomaliile dentare pot fi imp in fct de nr dintilor: alnomalii i(olate#po(itie$ nr$ forma%$ de grup#po(itie%$ generali(ate#coloratia tetraciclinica% b. Examinare fiecare dinte amanunt: fiecare d in parte cu problemele lor. 0rima posibilitate este ca pre(entam sintetic#cs$cc$etc% sau analitic#apelul dintilor$ cu cu)intele: Bin pre(entC% pre(entarea situatiilor. !bra(iunea dintilor: 0normal$1-cantonat in smalt$2-insule dentina$3-nu mai exista smalt oclu(al$9camera pulpara$<-deschide cam pulpara. !bra(iune longitudinala cu ascutire$ nu cu aplati(are$ miscari de masticatie numai pe long centric$ fiecare cuspid intra intr.un fund de foseta. 13.Examenul parodontiului:osul$ ligamentele$ dintele$ gingiile. Dingia marginala libera$ )alul de gingie care delimitea(a santul gingi)al$ gingia atasata-fixa$ gingia interdentara-papila. Daca e mai mare santul de 0$@ e punga parodontala. 0ot fi de 2 feluri: ade)arate- at cand insertia gg) e migrata catre apicalul dintelui si falsa " at cand gg hipertrofiata$ la gg) fibromatoasa din sarcina$ gg) fibromatoasa in medicatie neuroleptica. Culoarea ro(alie$ la tartru sau coroane de acrilat )a a)ea un li(ereu )iolaceu$ conturul marginal$ consistenta ei$ textura suprafetei gingiei$

)olumul si sangerarea: spontana sau pro)ocata. Cand se obser)a furcatia la pluriradiculare exista 3 stadii. 0-normal$ 1-umpic$ 2-cand se trece cu sonda dintr.o parte in alta. Cand a)em afectari parodontale sunt cele degenerati)e-o(e#mostenite$ parodontitele-inflamatii. 0arodontite acute sau cronice$ locali(ate sau generali(ate$ superficiale sau profunde%. ,ndicele comunitar al ne)oilor de tratament parodontal$ e denumit C0,8=. 0-normal$ 1-sangerare la palpare$ depo(ite moi$ igieni(are si educare$ 2tartru$ supra si subgg)$ iritatii iatrogene sau nu$ se face detartra cui igieni(are si educatii si indepartarea iritatiilor$ 3-ce mai sus E pungi parodontale de <mm$ in afara de detartra etc a)em si masuratorile$ 9tratament chirurgical. &e(iunile muc bucale: orice le( care persista indepartarii cau(ei cu mai mult de 2 sapt trebuie sa ne traga un semnal de alarma pt oncologie. Dintii se afla in tunelul muscular#intre limba si bu(e%. 0entru slefuirea selecti)a: 1.Muchiile incis mand 2.Cuspi(ii ) mand 3.Cusp palatinali maxilari. +clu(ia statica in planul sagital$ trans)ersal si )ertical. Mandibula poate fi ase(ata corect sau nu. ,n sagital inainte-inapoi. 0t a )edea daca e corecta sau nu exista reper incisi) canin molar. 2rontal e oclu(ia psalidodonta$ daca nu e oA$ exista oclu(ie in)ersa sau cap la cap. &a ni)el lateral$ cheia de oclu(ie a lui !ngle spune daca mand e inainte sau inapoi. 8rans)ersal$ rep frontal )a fi corespondenta liniilor interincisi)e$ iar la ni) lat cuspidul )est maxil )a depasi pe )estibular mandibularul. *ertical e )b de D*+#deglutitia$ testul lui sil)erman-spatiul minim de )b$ electromiografice$ antropometrice%. +clu(ologia: < principii ale oclu(iei functionale introd in anii ?3 ?9 de prof Ene. 0rimele 3 cu deoclu(ii apoi pt oclu(ie echilibrata treb sa existe ct dento-dentare stabile$ simultane$ pe cat mai multi dinti si apoi ghida ul anterior trebuie sa fie armoni(at cu miscarile mandibulei si cu posibilitatile !8M.