Sunteți pe pagina 1din 76

MEDICINA

STOMATOLOGICĂ
Publicaţie oficială
A ASOCIAŢIEI STOMATOLOGILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
Şi a universităţii de stat de medicină şi farmacie
„Nicolae testemiţanu“

Nr. 2 (19) / 2011

CHIŞINĂU — 2011
CZU 616.31:061.231
M52

ISBN 978—9975—52—006—5-4
-4
POLIDANUS S.R.L.
str. Mircea cel Bătrîn, 22/1, ap. 53,
mun. Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: 48-90-31, 069236830
polidanus@mail.md

Adresa redacţiei:
bd. Ştefan cel Mare, 194B (blocul 4, et. 1)
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: (+373 22) 205-259
Adresa redacţiei:
Fax: (+373 22) 243-549
bd. Ştefan cel Mare, 194B (blocul 4, et. 1)
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: (+373 22) 205-259
Fax: (+373 22) 243-549

© 2011, pentru prezenta ediţie.


© Text: ASRM, 2009,
© Prezentare grafică:
© grafică: POLIDANUS,
POLIDANUS, pentru
pentru prezenta
prezenta ediţie.
ediţie.
Toate drepturile rezervate.

Articolele publicate sunt recenzate de către specialiști în domeniul respectiv.


Autorii sunt responsabili de conţinutul și redacţia articolelor publicate.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Medicină stomatologică : Publ. oficială a Asoc. Stomatologilor din


Rep. Moldova (ASRM) și a Univers. de Med. și Farm. „N. Testemiţanu“ .
— Ch.: Grafema Libris, 2008. — 74 p.
ISBN 978—9975—52—006—5
500 ex.
2 616.31:061.231
Ion LUPAN
Ion LUPAN
Redactor-şef,
Doctor habilitat în Redactor-șef,
medicină, profesor universitar
Doctor habilitat în medicină
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Publicaţia Periodică Revista „Medicina Stomatologică“ COLEGIUL Ion ABABII
DE REDACŢIE:
a fost înregistrată la Ministerul de Justiţie Academician, profesor universitar
al Republicii Moldova la 13.12.2005, Ion ABABII
Corneliu AMARIEI (Constanţa, România)
Certificat de înregistrare nr. 199 Academician, profesor universitar
Doctor în medicină, profesor universitar
FONDATOR Corneliu Alexandra
AMARIEI (Constanţa,
Asociaţia Stomatologilor din Republica Moldova BARANIUC România)
Doctor habilitat în medicină, profesor
Doctor în medicină, conferenţiar universitar
universitar
COFONDATOR
Universitatea de Stat de Medicină Alexandra BARANIUC
Valeriu BURLACU
și Farmacie „N. Testemiţanu“ Doctor
Doctorînînmedicină,
medicină,conferenţiar universitar
profesor universitar
ValentinaValeriu
DOROBĂŢ BURLACU
(Iaşi, România)
Doctor
Doctorînînmedicină,
medicină,profesor
profesoruniversitar
universitar
Norina FORNA (Iaşi, România)
Valentina DOROBĂŢ (Iași, România)
Doctor
Doctorînînmedicină,
medicină,profesor
profesoruniversitar
universitar
Maxim ADAM (Iaşi, România)
Norina FORNA (Iași, România)
REVISTA MEDICINA STOMATOLOGICĂ
Doctor
Doctorînînmedicină,
medicină,profesor
profesoruniversitar
universitar
Revista MEDICINA STOMATOLOGICĂ este o
ediţie periodică cu profil știinţifico-didactic, în care Irina ZETU (Iaşi, România)
Pavel GODOROJA
pot fi publicate articole știinţifice de valoare funda- Doctor în medicină, conferenţiar universitar
Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
mentală și aplicativă în domeniul stomatologiei ale Rodica LUCA (Bucureşti, România)
Boris GOLOVIN
Doctor în medicină, profesor universitar
autorilor din ţară și de peste hotare, informaţii despre
Viceministru al Ministerului Sănătăţii RM
cele mai recente noutăţi în știinţa și practica stoma- Vasile NICOLAE (Sibiu, România)
tologică, invenţii și brevete obţinute, teze susţinute, Ion MUNTEANU
Doctor în medicină, conferenţiar universitar
studii de cazuri clinice, avize și recenzii de cărţi și re- Doctor habilitatIon
în medicină,
MUNTEANU
profesor universitar
viste. Gheorghe
Doctor habilitat NICOLAU
în medicină, profesor universitar
Doctor habilitat în medicină,
Gheorghe profesor universitar
NICOLAU
Doctor habilitat în medicină,
Ilarion profesor universitar
POSTOLACHI
ИЗДАНИЕ MEDICINA STOMATOLOGICĂ Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
Ilarion POSTOLACHI
«MEDICINA STOMATOLOGICĂ» — это пе-
Doctor James
Glenn habilitatRESIDE
în medicină, profesor
(Carolina de universitar
Nord, SUA)
риодическое издание с научно-дидактическим
профилем, в котором могут быть опубликованы Glenn James RESIDE (Carolina
Doctor în medicină de Nord, SUA)
научные статьи с фундаментальным и практиче- Doctor în medicină
Sofia SÎRBU
ским значением в сфере стоматологии от отече- Doctor în medicină, profesor universitar
Sofia SÎRBU
ственных и иностранных авторов, информация Doctor înDumitru
medicină,ȘCERBATIUC
profesor universitar
о самых свежых новинках в научной и практиче- Dumitru
Doctor habilitat ŞCERBATIUC
în medicină, profesor universitar
ской стоматологии, изобретение и патенты, заши- Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
Valentin TOPALO
ты диссертации, исследование клинических слу- Valentin TOPALO
Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
чаи, обявление и рецензий к книгам и журналам. Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
Gheorghe ŢĂBÎRNĂ
Gheorghe ŢĂBÎRNĂ
Academician A.Ș.M.
Academician A.Ş.M.
JOURNAL MEDICINA STOMATOLOGICĂ
VladimirMEMBRU
Sadovschi DE(Moscova,
ONOARE Rusia)
MEDICINA STOMATOLOGICĂ — is a periodi-
DoctorAL
habilitat
COLEGIULUI DEprofesor
în medicină, universitar
REDACŢIE:
cal edition with scientific-didactical profile, in witch
can be published scientific articles with a fundamental Galina PANCU
Arsenie GUŢAN
and applicative value in dentistry, of local and abroad Doctor în medicină, asistent universitar
Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
authors, scientific and practical dentistry newsletter, Shlomo Calderon (Israel)
obtained inventions and patents, upheld thesis, clini- GRUPUL Doctor în medicinăEXECUTIV:
REDACŢIONAL
cal cases, summaries and reviews to books and jour- Wanda M. Gnoinski (Elveţia)
Oleg SOLOMON
nals. Doctor în medicină
Coordonator ASRM, asistent universitar
Veronica BULAT
GRUPUL REDACŢIONAL EXECUTIV:
Secretar Referent ASRM
Oleg SOLOMON
Adresa redacţiei:
Revista Medicina Stomatologică CoordonatorTatiana
ASRM, doctor
CIOCOI în medicină
bd. Ştefan cel Mare, 194B (blocul 4, et. 1)
Certificat de înregistrare nr. 61 din 30.04.2009 Redactor
Alla literar
Malcova
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova.
Acreditată de Consiliul Naţional de Acreditare Secretar Referent
Alexandru BOSTAN ASRM
şi AtestareTel.: (+373ca
al AŞRM 22) 205-259 ştiinţifică
publicaţie Tatianacomputerizată
Machetare CIOCOI 3
Fax:de(+373
categoria243-549
22) „C“. Redactor literar
Sumar Contents

Teorie şi experiment Theory and experiment


Анатолий Кушнир, Валерий Бурлаку, Анжела Анатолий Кушнир, Валерий Бурлаку, Анжела
Карталяну, Алла Ожован, Виктория Кырлиг Карталяну, Алла Ожован, Виктория Кырлиг
РОЛЬ ГЕЛЬМИНТНОЙ ИНВАЗИИ В THE ROLE OF HELMINTHIC INFESTATION
РАЗВИТИИ СТОМАТОЛОГИЧЕСКИХ IN THE DEVELOPMENT OF DENTAL
ЗАБОЛЕВАНИЙ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 DISEASE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Ala Ojovan, Valeriu Burlacu, Angela Cartalea- Ala Ojovan, Valeriu Burlacu, Angela Cartalea-
nu, Anatol Cuşnir nu, Anatol Cuşnir
PERSPECTIVA REZULTATELOR ALBIRII DIN- LIVE AND DEVITALIZED TEETH WHITE-
ŢILOR VITALI ŞI DEVITALIZAŢI . . . . . . . . . 11 NING: PERSPECTIVE OF RESULTS. . . . . . . 11

Organizare şi istorie Organization and history


Александр Постолаки Александр Постолаки
ЭМАЛЬ ЗУБОВ ЧЕЛОВЕКА И HUMAN TEETH ENAMEL AND THE
ОБЩИЕ ЗАКОНОМЕРНОСТИ GENERAL REGULARITY OF NATURE
ФОРМООБРАЗОВАНИЯ В ПРИРОДЕ. . . 14 MORPHOGENESIS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Elena Tintiuc, Valeriu Burlacu Elena Tintiuc, Valeriu Burlacu


EVALUAREA REZULTATELOR PRIVIND ASSESSMENT OF DATA REGARDING
ADRESABILITATEA PACIENŢILOR LA SER- PATIENTS RESORT TO DENTAL
VICIILE STOMATOLOGICE. . . . . . . . . . . . . . 25 SERVICES. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Protetică dentară Dental protetics


Dumitru Romaniuc, Valeriu Fala, Dumitru Romaniuc, Valeriu Fala,
Valeriu Burlacu, Nicolae Cojuhari Valeriu Burlacu, Nicolae Cojuhari
ABRAZIUNEA DENTARĂ CA URMARE ABRAZIUNEA DENTARĂ CA URMARE
A BRUXISMULUI. TABLOUL CLINIC, A BRUXISMULUI. TABLOUL CLINIC,
DIAGNOSTICUL ŞI METODE DE DIAGNOSTICUL ŞI METODE DE
TRATAMENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 TRATAMENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Odontologie—Paradontologie Odontology—Paradontology
Севда Алескерова Севда Алескерова
ОСОБЕННОСТИ КЛИНИЧЕСКОГО CLINICAL FEATURES
ТЕЧЕНИЯ ВОСПАЛИТЕЛЬНЫХ OF INFLAMMATORY PERIODONTAL
ЗАБОЛЕВАНИЙ ПАРОДОНТА У БОЛЬНЫХ DISEASES IN PATIENTS WITH
4 С БРОНХИАЛЬНОЙ АСТМОЙ. . . . . . . . . . 33 BRONCHIAL ASTHMA . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Alexei Terehov, Corneliu Năstase Alexei Terehov, Corneliu Năstase
КОНСЕРВАТИВНОЕ ЛЕЧЕНИЕ CONSERVATIVE TREATMENT
КАРИЕСА ИЛИ РЕМИНЕРАЛИЗАЦИЯ OF THE DENTAL CARIES OR
(РЕМИНЕРАЛИЗИРУЮЩАЯ ТЕРАПИЯ) REMINERALIZATION OF THE
ЗУБНОЙ ЭМАЛИ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 TOOTH ENAMEL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Valeriu Burlacu, Angela Cartaleanu, Vasile Valeriu Burlacu, Angela Cartaleanu, Vasile
Zagnat, Valeriu Fală, Elena Tintiuc, Tudor Zagnat, Valeriu Fală, Elena Tintiuc, Tudor
Vatamanu Vatamanu
TERAPIE DE REFACERE DIRECTĂ CU SISTE- DIRECT ESTHETIC RESTORATIONS WITH
MA COMPOZIŢIONALĂ NANOUMPLUTĂ NANOMATERIAL COMPOSITE SYSTEM
ESTHET X HD. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Esthet X HD. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Endodonţia clinică Clinical endodontics


Corneliu Năstase Corneliu Năstase
ANALIZA CALITĂŢII DIAGNOSTICO-CURA- CLINICAL ERRORS AND COMPLICATIONS
TIVE A ASISTENŢEI STOMATOLOGICE LA IN THE RESTORATION OF
RESTAURAREA DINŢILOR TRATAŢI ENDO- ENDODONTICALLY TREATED TEETH
DONTIC CU AJUTORUL UNOR CONSTRUC- WITH MODERN POST TUMBLER
ŢII PIVOTATE MODERNE. . . . . . . . . . . . . . . 48 CONSTRUCTION . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Ştefan Gospodaru,Valeriu Fala,Valeriu Burlacu Ştefan Gospodaru,Valeriu Fala,Valeriu Burlacu


TRATAMENTUL CHISTULUI RADICULAR TRATAMENTUL CHISTULUI RADICULAR
PRIN METODA THERMAFIL CU UTILIZAREA PRIN METODA THERMAFIL CU UTILIZAREA
MICROSCOPIEI ENDODONTICE . . . . . . . . 53 MICROSCOPIEI ENDODONTICE . . . . . . . . 53

Valeriu Burlacu, Valeriu Fală, Angela Valeriu Burlacu, Valeriu Fală, Angela
Cartaleanu, Victor Burlacu, Dorin Istrati Cartaleanu, Victor Burlacu, Dorin Istrati
TRATAMENTUL RAŢIONAL A CHISTULUI RATIONAL TREATMENT OF
RADICULAR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 RADICULAR CYST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Gheorghe Nicolau, Mihail Barbuţ, Iurie Marina Gheorghe Nicolau, Mihail Barbuţ, Iurie Marina
UTILIZAREA ÎN PRACTICA STOMATOLOGI- STOMATOLOGICAL PRACTICAL USE OF
CĂ A MATERIALULUI PENTRU OBTURAREA THE MATERIAL FOR FIILLING OF RADICU-
CANALELOR RADICULARE PE BAZA DE LAR CANNELS ON RESIN-BASED MATERI-
RAŞINI AH PLUS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 AL AH-PLUS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Ortodonţie Orthodontics
Avornic Lucia, Lupan Ion, Ciumeico Igor Avornic Lucia, Lupan Ion, Ciumeico Igor
MONITORIZAREA STĂRII PARODONȚIULUI THE MONITORING OF THE PARODONTUM
ÎN TRATAMENTUL ORTODONTIC AL STATUS IN ORTHODONTIC TREATMENT
ANOMALIILOR DENTOMAXILARE . . . . . . 61 OF DENTO-MAXILLARY ANOMALIES . . . 61

Панахов Назим Адиль оглы Панахов Назим Адиль оглы


КОМПЛЕКСНОЕ ЛЕЧЕНИЕ МЕЗИАЛЬНО- THE COMPLEX TREATMENT OF THE
ГО ПРИКУСА. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 MEZIAL BITE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5
Cercetări studenţeşti Student research
Moraru Dan, Uncuţa Diana Moraru Dan, Uncuţa Diana
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE CLINICAL MANIFESTATIONS OF
PEMFIGUSULUI VULGAR ÎN CAVITATEA PEMPHIGUS VULGARIS IN ORAL
BUCALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 CAVITY . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Gaiu Sorin Gaiu Sorin


DISCROMII DENTARE, METODE DE Methods of treatment in dental
TRATAMENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 discolorations. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Teze Theses
Lidia Eni, Gheorghe Nicolau Lidia Eni, Gheorghe Nicolau
UTILIZAREA MATERIALULUI NANOCOM- THE USE OF ,,LitAr“ NANOCOMPOSITE
POZIT „LitAr“ ÎN TRATAMENTUL CARIEI MATERIAL IN THE TREATMENT OF DEEP
DENTARE PROFUNDE. . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 CARIES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

6
РОЛЬ ГЕЛЬМИНТНОЙ ИНВАЗИИ В РАЗВИТИИ
СТОМАТОЛОГИЧЕСКИХ ЗАБОЛЕВАНИЙ
Анатолий Кушнир,
Резюме Валерий Бурлаку,
В настоящее время в организме человека выявлено 250 видов па- Анжела Карталяну,
разитов, которые при своем развитии вызывают различные тяжелые Алла Ожован,
болезни. В связи с этим было предпринято обследование 24 больных Виктория Кырлиг
с различными заболеваниями полости рта. Было отмечено, что в раз-
витии тяжелого течения этих болезней оказывает большое влияние Кафедра
глистная инвазия. Так, во многих случаях она является единственной терапевтической
причиной хронического рецидивирующего афтозного стоматита, эк- стоматологии
зематозного хейлита, аллергических проявлений в полости рта. F.E.C.M.F.

Summary
THE ROLE OF HELMINTHIC INFESTATION IN THE DEVELOP-
MENT OF DENTAL DISEASE
At present in the human body are revealed 250 species of parasites,
which in their development cause various serious diseases. In this regard,
an examination of 24 patients with various diseases of the mouth cavity
was undertaken. It was noted that worm infestation has a great influence
on the development of severe diseases. So in many cases it is the sole cause
of chronic recurrent aphthous stomatitis, eczematous heylita, and allergic
manifestations in the oral cavity.

Паразитами называются живые организмы, которые находятся внутри


других организмов, используя последних как место обитания и источник
питания, а болезни, причиной которых являются паразиты, называются ин-
вазионными или паразитарными.
В организме человека могут находится многие виды паразитарных чер-
вей, которые называются гельминтами. Они поражают почти все органы
и ткани человека, в том числе и органы полости рта. Так, в кишечнике па-
разитируют острицы, аскариды, в кровеносных сосудах — трихинеллы, в
печени и легких — эхинококк (Яровой П.И., Зубчук М.П., Токмалев А.К.,
1984).
Гельминты повреждают органы и ткани не только механически, нарушая
их работу, но и вызывают аллергию (высыпания на слизистых оболочках и
кожных покровах, иногда даже бронхиальную астму), анемию, отягощая те-
чение других заболеваний. Находясь в кишечнике, они затрудняют всасыва-
ние витаминов и других жизненноважных веществ, поступающих с пищей,
отмечается дисбактериоз, который проявляется в виде болей в животе, по-
носов, запоров. Так, например, из зрелых яиц власоглава выходят личинки,
которые проникают в ворсинки кишечника, растут в них, затем, разрушая
ворсинки, проникают в толстый кишечник, где закрепляются и превраща-
ются во взрослых особей. Живут эти паразиты в организме человека не-
сколько лет. Каждый гельминт выпивает 0,005 мл крови в сутки. Количество
их может быть до 500 и более. Из-за этого развивается тяжелая форма желе-
зодефицитной анемии. У детей гельминты вызывают задержку физического
и умственного развития (Токмалев А.К., 2010).
Многие болезни органов дыхания (ОРЗ, воспаление лёгких и другие),
желудочно-кишечного тракта (запоры, поносы, тошнота, рвота, боль в
желудке и другие), заболевания нервной системы (головные боли, бес-
причинные раздражения, головокружения, нервный тик, эпилептические
припадки), аллергические реакции являются следствием заражения гель-
минтами. Выделяемые гельминтами токсины, а некоторые из них, пита-
ясь кровью, угнетают процессы кроветворения, вызывают потерю крови 7
и анемию, которая протекает настолько тяжело, Материал, методика и обсуждение
что приводит к смерти больного (Е.Е.Корнакова Нами проведено обследование 24 больных, у
2002г.; R.Muller, 2001 г.). Токсины также пода- которых отмечались различные явления, описан-
вляют иммунитет, осложняя течение многих ные выше.
заболеваний, в том числе и стоматологических Мужчин было 10 и женщин 14, от 9 до 60 лет.
(кариес, пародонтит, пародонтоз, заболевания Все больные поступили на кафедру по поводу
слизистой оболочки полости рта). консультации.
Некоторые врачи-стоматологи проводят диа- 5 больных жаловались на повышенную стира-
гностику и лечение болезней органов полости емость зубов, скрежет зубами во время сна, боли
рта (множественный кариес осложнения кариеса, при приёме холодной, горячей пищи. 10 больных
гингивит, пародонтит, пародонтоз, заболевания отмечали сильное слюноотделение, язвы в поло-
слизистой оболочки полости рта) забывают, что сти рта, увеличение языка в объёме, налет на язы-
причиной их тяжёлого течения может быть глист- ке, особенно по утрам, увеличение грибовидных
ная инвазия. Иногда лечат, применяя антибиоти- и желобоватых сосочков, жжение и образования
ки, кортикостероидные и другие препараты, кото- корочек в области губ. 9 человек жаловались на
рые приводят к временному лечебному эффекту, пятна на спинке языка (десквамация нитевидных
но, как правило, итогом являются осложнения сосочков), его чувствительность к термическим и
(кандидоз полости рта и другие). химическим раздражителям, неприятный запах
В настоящее время в организме человека вы- изо рта. У некоторых больных увеличение язы-
делено 250 видов паразитов, которые при своём ка происходила «беспричинно». Одновременно
развитии вызывают различные тяжёлые болез- усиливалось слюноотделение. Лечение снижало
ни. Так, власоглавы являются причиной тяжёлой саливацию и то только на некоторое время.
железодефицитной анемии, аскариды вызывают Мы считаем, что, признаками заражения па-
лёгочные и кишечные заболевания (колит, энте- разитами могут быть такие, как неприятный за-
роколит), эхинококки поражают лёгкие и печень, пах изо рта, кожные высыпания, неустойчивый
где образуются эхинококковые пузыри довольно стул или запоры, упорный кашель при здоровых
больших размеров (до 20 см. в диаметре). В этих лёгких и дыхательных путей, бруксизм, обильное
органах развиваются лейкоцитарные инфильтра- слюноотделение, периодическая тошнота, отрыж-
ты, кровоизлияния. Попадая в кишечник аскари- ка неприятным воздухом. Такие больные пред-
ды могут стать причиной непроходимости кишеч- почитают сладкую или кислую пищу, снижается
ника, заползать в желчные и дыхательные пути, в аппетит, работоспособность, развивается анемия,
пищевод, что может привести к смерти больного. гиповитаминоз, несмотря на то, что больной при-
В литературе описывается случай проникновения нимает полноценную пищу.
аскарид в сердце. Такой случай был в 1956 году в При объективном обследовании были вы-
одной из клиник Кишинёвского медицинского явленные следующие заболевания: у 5 больных
института (В.И.Захаров, 1972). отмечены бруксизм, повышенная стираемость
Врач-стоматолог часто встречает больных, зубов, гиперестизия твёрдых тканей зубов, у
которые жалуются на обильные слюноотделение, 8-хроничнский рецидивирующий афтозный сто-
увеличение в объёме языка, неприятный запах матит, у 6-десквамативный глоссит и аллергия, у
изо рта, скрежет зубами во время сна (бруксизм), 4-кандидоз полости рта, 1-экзематозный хейлит.
аллергические реакции неясной причины, голов- Все больные были направлены в лабораторию
ные боли, множественный кариес, налёт на языке, на обследование с целью выявления глистной ин-
увеличение грибовидных и желобоватых сосоч- вазии. У 8 больных был выявлен лямблиоз, у 10-
ков и другие. Отдельно взятые признаки могут аскаридоз и у 5-энтеробиоз (острицы), у одного
быть у больных с различной этнологией заболе- человека глистной инвазии не обнаружено.
вания, в том числе и глистой инвазии. Так, на- В клинике болезней, вызванных гельминта-
пример, бруксизм является одним из симптомов ми, выделяют две фазы: острую, которая длится
аскаридоза. Обильная саливация может быть как 2-3 месяца, после внедрения паразита в организм
следствие тириотоксикоза или глистной инвазии человека и хроническую, которая продолжается
(чаще всего при наличии лямблий или остриц в многие месяцы и годы и зависит от типа гельмин-
организме больного). та.
Острая фаза характеризуется аллергической
Цель исследования и задача реакцией на антитела личинок. В это время на-
Целью данной работы являлось определение блюдается лихорадка, отёк, высыпания на коже и
роли глистной инвазии в возникновении заболе- слизистых оболочках, лёгочные и абдоминальные
ваний органов полости рта. синдромы, эозинофилия в крови и другие сим-
Задача настоящего исследования состояла птомы аллергии. Надо отметить, что все прояв-
в изучении течения болезней полости рта при ления аллергии одинаковы и не зависят от вида
глистной инвазии, выявить особенности их про- паразита.
8 явлений, возможности диагностики и лечения. Что касается хронической фазы, то клиниче-
ски проявления зависят от локализации гельмин- обходимо соблюдать осторожность, так как мож-
та, от его численности, способа питания. Так, воз- но раздавить пузырь, а это чревато грозными
действие при аскаридозе, зкинококкозе и других осложнениями болезни (Розенталь К., 1904).
гельминтах обусловлено механическим травмиру- Наиболее часто изменение языка отмечается
ющим эффектом на ткани и органы, сдавливани- при аскаридозе. Это заболевание относится к чис-
ем жизненно важных органов, непроходимостью лу наиболее распространённых гельминтов чело-
кишечника и другими. Однако и при этой фазе века и встречается на всех континентах. По дан-
развития продукты жизнидеятельности гельмин- ным ВОЗ в мире поражается около 1,2 миллиарда
та воздействуют на организм человека, оказыва- человек (Сергиев В.П., Лебедева М.Н., Флорова
ют иммунодепрессорное действие, отрицательно А.А., Романенко Н.А., 1996). При аскаридозе язык
влияют на резистентность к бактериальным и ви- покрывается белым налётом и на его фоне видны
русным инфекциям. В этой фазе наиболее трудно красные гипертрофированные грибовидные со-
выявить возбудителя болезни. сочки. По краям языка видны отпечатки зубов. К
У 5 человек при обследовании обнаружено сожалению, мы не нашли в литературе сведений о
острая фаза глистой инвазии, у остальных (18 состоянии остальных сосочков языка.
больных)- хроническая, у 1 больного глисты не Приводим клинический случай заражения
обнаружены. В связи с чем у некоторых больных аскаридами.
глистная инвазия протекала или без явных про- Больная В., 10 лет, обратилась на кафедру те-
явлений или с незначительными симптомами в рапевтической стоматологии ФУВ с жалобами на
виде гиперсаливации, неприятного запаха изо увеличение языка, обильное слюноотделение, на
рта при отсутствии причины (кариозных зубов, необычный вид языка. Объективно: бледность
плохой гигиены полости рта, заболеваний желуд- кожных покровов, слизистая оболочка десны
ка или другие). гиперемированая , легко кровоточит при дотра-
Следует отметить, что в научной литера- гивании, язык увеличен в размере, кончик языка
туре при описании клинической картины по- красный, по всей спинке языка белый налёт, сни-
ражения организма человека тем или иным мается с трудом и не полностью. Видны гипертро-
гельминтом подробно описываются состояния фированные грибовидные сосочки. Мы обратили
органов желудочно-кишечного тракта, сердечно- внимание на гипертрофию желобоватых сосоч-
сосудистой и нервной систем, состояния почек и ков (рис.1).
т.д. и это правильно. Мало внимания уделяется
состоянию полости рта, хотя известно, что ро-
товая полость, ее органы очень чувствительно
реагируют на изменения любого органа и систем
человеческого организма. По изменениям языка
можно поставить диагноз заражения гельминта-
ми (аскаридоз, лямблиоз или другой). Надо от-
метить, что многие симптомы поражения орга-
нов полости рта различными гельминтами могут
быть одинаковыми или даже похожими на сим-
птомы возникающие при заболеваниях с другой
этиологией. Так, например, возникновение ане-
мии может быть причиной кровотечения или
недостатка поступления железа в организм из-за Рис. 1 Состояние языка при глистной инвазии — аскаридоз
бедного содержания в пище этого элемента. Од-
нако нельзя забывать, что причиной может быть Они были видны при широком открывании
глистная инвазия. рта, что очень больную беспокоило. Она ощущала
Правда, мы нашли в научной литературе еди- неловкость при глотании. Лабораторное обследо-
ничные сведения о поражений языка при различ- вание показало наличие в фекалиях яиц аскарид.
ных глистных инвазиях. При аскаридозе не у всех больных возникает
Язык — мышечный орган, поэтому он может гипертрофия грибовидных и желобоватых сосоч-
поражаться при эхинококкозе. В этом случае эхи- ков, не у всех отмечается белый налёт на спинке
нококк растет медленно. Вначале его обнаружить языка.
невозможно. Больной может отмечать незначи- Клинический случай. Больной С., 52 года, об-
тельное увеличение языка. Со временем эхино- ратился в январе 2011 года на кафедру терапевти-
кокковый пузырь увеличивается. На спинке язы- ческой стоматологии FECMF с жалобами на по-
ка, чаще всего в средней части, обнаруживается явление пятен на языке, чувствительность языка
выпячивание. При пальпации обнаруживается при приёме горячей, солёной, кислой, твёрдой
опухоль твердой консистенции, напряженная, пищи. Пятна всё время менялись: то увеличива-
безболезненная. Больной отмечает неудобства лись, то уменьшались. Обратился к врачу стомато-
при приеме пищи, разговоре. При пальпации не- логу по месту жительства. Был поставлен диагноз:
9
десквамативный глоссит. Провёл лечение аппли- вирующий афтозный стоматит.
кацией различных препаратов, полосканиями от- Следует подчеркнуть, что в настоящее время
варов лекарственных растений, прижиганиями в практике врача-стоматолога преобладают такие
химическими веществами, но безрезультатно. заболевания как кариес и его осложнения. Одна-
Пятна не уменьшались, а увеличивались. Больной ко весьма часто встречаются заболевания слизи-
жаловался на боль в животе, запоры сменялись стой оболочки полости рта (аллергия, кандидоз и
поносами, снижение аппетита, головные боли. другие). Клиническая картина этих болезней бы-
Объективно: на спинке языка, видны, участки вает похожа на глистную инвазию. Так, при хро-
атрофии грибовидных и нитевидных сосочков, ническом рецидивирующем афтозном стоматите
отграниченные от здоровых слизистой оболочки. больные жалуются на обильное слюноотделение,
Видны рубцовые изменения как следствие при- боли в животе, тошноту, расстройство желуд-
жигания слизистой оболочки (1,1 x 1,5 см.). при ка, запоры. Кандидоз полости рта возникает как
незначительном механическом воздействии боль- следствие кандидоза кишечника. Всем известно,
ной ощущает небольшую болезненность. При об- как тяжело лечить кандидоз полости рта, а без ле-
следовании обнаружены в фекалиях яйца аска- чения кандидоза кишечника его практически вы-
рид. Нужно отметить, что нельзя ограничиваться лечить не возможно.
однократным исследованием. Так, у этого больно- Мы обратили внимание на то, что при лече-
го пришлось 5 раз исследовать кал на глисты. Ин- нии хронического рецидивирующего афтозного
тервал между ними составлял 5-8 дней. При неко- стоматита с применением дикариса, очиститель-
торых глистных инвазиях необходимо проводить ных клизм удается на много продлить ремиссии
исследование не только кала, но и дуоденального или даже вылечить. Было отмечено, что этот сто-
содержимого и другие. матит встречается довольно часто у детей и их
Клинический случай. Больной Л., 34 года, в родителей. Такие же явления наблюдаются и при
марте 2010 года обратился на кафедру терапевти- глистных инвазиях.
ческой стоматологии FECMF с жалобами на пе- Сравнивая клинические проявления канди-
риодическое появление язв в полости рта. Других доза и глистной инвазии следует отметить, что
жалоб не предъявлял. Служит в полиции, считает именно последняя часто является причиной диз-
себя практически здоровым. Лечился у врачей- бактериоза кишечника, который со временем
стоматологов. Лечение проводилось в основном переходит в кандидоз полости рта, хотя больной
местное: аппликации обезболивающих, керато- не применял ни антибиотики, ни кортикостеро-
пластических препаратов. Язвочки исчезали в идные, ни другие препараты.
течении 8-10 дней, а без лечения 10-14 дней. По- Врачу-стоматологу нужно обратить внимание
сле их заживления проходило 2-3 месяца, иногда на то, что кандидоз полости рта, кишечника и
месяц и вновь появлялись. Болеет с 2003 года. глистная инвазия — это явления одной цепи и их
Объективно: в области слизистой нижней губы лечение должно проводится одновременно. Это
видна афта (0,5x0,5 см.), в области кончика языка касается и других заболеваний полости рта (хей-
также афта (0,4x0,3 см.). Афты резко болезненные литы, глосситы и другие).
при дотрагивании. Был поставлен диагноз: хро- Клинический случай. Больной П, 37 лет, обра-
нический рецидивирующий афтозный стоматит. тился на кафедру терапевтической стоматологии
Назначено лечение, включающее десенсибили- FECMF с жалобами на сухость губ, появление ко-
зирующее, кератопластические, дикарис, внутри- рочек, жжение. Болеет с мая 2010 года. Лечился
венное вливание реополиглюкина, мочегонный различными препаратами, но ничего не помога-
препарат, отруби, карболен, очистительные клиз- ло. Наблюдалось временное улучшение при ап-
мы. Больной отметил улучшение. Язвы не появ- пликации гидрокортизоновой мази, витамина А.
лялись в течении шести месяцев. В октябре 2010 несмотря на сухость губ больной отметил усиле-
года больной вновь явился с жалобами на появ- ние слюноотделения, периодические поносы, сме-
ление язвочек в области нижней губы и боковой няющиеся запорами, боли в левом боку, потерю
поверхности языка. При осмотре были обнаруже- аппетита. Объективно: на красной кайме губ ко-
ны афты (0,2x0.3 см.), болезненные при дотраги- рочки. Отличается незначительная десквамация
вании. Несмотря на отсутствие симптомов глист- эпителии кожи вокруг губ. Слизистая оболочка
ной инвазии было предложено исследовать кал десны бледно розовая, не кровоточит. Кариозных
на глисты. Проведенное двукратное исследование зубов не отмечается. Обильное слюноотделение.
результатов не дало. Больной был направлен на Диагноз: экзематозный хейлит. Проведенное ис-
исследование дуоденального содержимого, где следование выявило у больного лямблиоз.
были обнаружены лямблии. Только после этого У некоторых больных трудно найти причину
больной вспомнил о том, что в детстве его лечили экзематозного хейлита. В этом случае не надо за-
от глистов народными средствами. По-видимому, бывать, что у больного может быть глистная ин-
глисты периодически, а может быть и постоянно, вазия. Мы не исключаем и другие причины, на
находились в организме больного, вызывая ал- пример, гальваноз, который в настоящее время
10 лергию, и как следствие — хронический рециди- часто встречается в практике врача-стоматолога
(Кушнир А.С., Бурлаку В.З., Тимченко Л.А., В.А. высыпание, неустойчивый стул или запоры, упор-
Кырлиг, А.Г. Ожован, М.И. Гуцу, 2010). ный кашель (при здоровых легких и дыхательных
В заключении следует сказать что многие забо- путей), бруксизм, обильное слюноотделение, сни-
левания полости рта являются следствием глист- жение аппетита, работоспособности, анемию, не-
ной инвазии. Выявить у больного это заболевание обходимо обследовать на гельминты.
не всегда возможно с одноразового исследования.
Иногда необходимо его проводить несколько раз Литература
и в течении 1-2 месяцев с применением новейших 1. Захаров В.И. Паразитология и аллергология. Кишинев.
Издательство «Штиинца», 1972, 125 стр.
методов. 2. Корнакова Е.Е. Паразиты человека. Ск.-П., 2002г.
Мы считаем, что этиологическим фактором 3. Кушнир А.С., Бурлаку В.З., Тимченко Л.А., Кырлиг В.А.,
хронического рецидивирующего афтозного сто- Ожован А.Т., Гуцу М.И. Гальваноз и некоторые способы его
матита во многих случаях является глистная устранения. Medicina stomatologica. Chisinau Nr.3(16), 2010,
стр.55-57.
инвазия. Те случаи, когда это заболевание не из- 4. Розенталь К. Язык и состояние его при различных
лечивается свидетельствует о том, что организм заболеваниях Ск.-П., 1904, 165 стр.
больного заражен гельминтами (эхинококком, 5. Сергиев В.П., Лебедева М.Н., Флорова А.А., Романенко Н.А.
острицами, лямблиями), которые трудно вывести Эпидемиология и инфекционные болезни. 1996; 2; 811.
6. Токмалев А.К. Гельминтозы человека. Москва, 2010.
из организма. 7. Яровой П.И., Зубчук М.П., Токмалев А.К. Справочник по
Больных с жалобами на один или несколько медицинской гельминтологии. Под редакцией Лобона К.М.
таких симптомов как: запах изо рта (при здоро- Кишинев; «Картя Молдовеняскэ», 1984, 288.
вой полости рта и тщательной гигиены), кожное 8. Muller R. Worms and human diescas. Oxon-News-York, 2001г.

PERSPECTIVA REZULTATELOR ALBIRII DINŢILOR VITALI


ŞI DEVITALIZAŢI
Ala Ojovan,
Rezumat Valeriu Burlacu,
În prezent, datorită sporirii interesului faţă de aspectul estetic, tot mai Angela Cartaleanu,
multe persoane se adresează medicilor stomatologi pentru efectuarea pro- Anatol Cuşnir
cedurii de albire a dinţilor. Odată cu îndeplinirea minuţioasă a respectivu-
lui act terapeutic, o importanţă deosebită are monitorizarea perioadei pos- Catedra Stomatologie
talbire. Pe lângă observaţiile de rigoare se intervine, în dependenţă de caz, Terapeutică FECMF
cu anumite proceduri de corecţie. S-a constatat şi o îmbunătăţire a igienei
orale chiar şi la 24 luni postalbire.

Summary
LIVE AND DEVITALIZED TEETH WHITENING: PERSPECTIVE OF
RESULTS
At present, with an increasing interest in the esthetic appearance, more
and more people appeal to dentist’s help for the procedure of teeth white-
ning. Along with the thoroughly performed therapeutic act, the particular
importance of monitoring the post-whitening period should be mentioned.
Together with the necessary follow-up attendance, if need might be, certain
procedures of correction can be applied. An improvement of oral hygiene
has been noted as far as 24 months after whitening.

Actualitatea temei. Impactul civilizaţional marcat prin imixtiunea progresu-


lui ştiinţifico-tehnic, de asemenea tendinţele estetice de ultimă oră impun oame-
nilor o atenţie sporită esteticului facial. Un zâmbet frumos îl face pe om mai sigur
pe sine, îl scoate în evidenţă, îl ajută să se afirme. Fiind mai informaţi prin mass-
media, pacienţii doresc să cunoască efectele în timp a intervenţiilor estetice.
Exigenţele pacienţilor legate de tratamentele de albire dentară, fiind în creştere,
necesită o atenţie sporită din partea medicilor stomatologi. Este absolut necesar
ca medicul să cunoască foarte bine indicaţiile, contraindicaţiile, riscurile, efectele
secundare, materialele şi tehnicile de albire în scopul indicării variantei optime de 11
albire pentru fiecare pacient în parte şi a supraveghea sistemului nervos pulpar la agenţii de albire, ioni de
respectivul procedeu în privinţa minimalizării com- fluor pentru accelerarea proceselor de remineralizare
plicaţiilor privitor la componentele cavităţii bucale, a smalţului. Toată producţia Opalescence conţine for-
precum şi a întregului organism. mula PF, fapt ce scade riscul apariţiei hipersensibilită-
E cert faptul că atât medicii, cât şi pacienţii ţii şi cariei în fazele postalbire dentară (T. Al-Quna-
sunt preocupaţi de problema păstrării efectului albirii lan, 2005).
pe o durată îndelungată de timp. În urma informării pacienţilor privitor la metode-
V.B. Haywood în 1994 a prezentat rezultatele le de albire dentară, majoritatea covârşitoare a aces-
albirii dinţilor la 300 pacienţi. Dintre aceştia 73% erau tora aleg procedurile respective la domiciliu cu gu-
satisfăcuţi de rezultatul atins şi peste trei ani după re- tiere individuale, deprinzând repede utilizarea lor şi
spectiva procedură. În urma chestionării stomatologi- remarcând confortul pe parcursul procedurilor. Doar
lor americani s-a stabilit că: 91% stomatologi practică în cazul a 2 pacienţi albirea concomitentă la ambele
albirea dinţilor; 79% sunt satisfăcuţi de rezultatele ob- maxilare a creat incomodităţi nesemnificative. Ulte-
ţinute; 62% au remarcat hipersensibilitatea dinţilor în rior tratamentul de albire s-a realizat pe maxilă, apoi
10,7% cazuri; 45% — iritarea gingiilor în 5,6% cazuri; pe mandibulă, astfel pacienţii având posibilitatea de
18% nu au remarcat efecte nocive (G.J.Cristensen, a compara între dinţii supuşi albirii şi dinţii intacţi,
1997). S-a stabilit că menţinerea efectului de albire a sporind încrederea în obţinerea rezultatelor dorite.
dinţilor în mare măsură depinde de nuanţa iniţială a Pe parcursul primelor trei zile pacienţilor li s-a
dintelui. Mai greu se supun acestui proces nuanţele recomandat aplicarea în gutieră pe durata de 1,5 ore
sure ale dinţilor (J.Schmidseder, 2000). Tonul obţi- a gelului Ultra-EZ pentru evitarea efectelor de hiper-
nut după albirea dinţilor peste 12 luni s-a păstrat în sensibilitate dentară, deoarece acesta conţine atât 3%
50% cazuri în albirea la domiciliu; 60% — după albi- nitrat de potasiu, cât şi 0,25% ioni de fluor care reduc
rea profesională de oficiu şi 25% — albirea combinată vizibil reacţia sistemului nervos pulpar la excitanţi.
(Z.Halidova, 2006). Rezultatele altor studii, efectuate După procedeul de albire deja finisat a fost indica-
în cadrul eficienţei albirii dinţilor, au remarcat efica- tă folosirea gelului Flor-Opal timp de 4-5 zile cu du-
citatea scontată în 92% cazuri imediat după realizarea rata de 1,5 ore pe parcursul zilei pentru accelerarea
tratamentului; 74% — peste 18 luni; 62% luni — pes- proceselor de remineralizare fiziologică a smalţului.
te 3 ani; 35% — 6 ani (I.Luţkaia, 2005). În estimarea Albirea a durat de regulă 18-21 zile până la atingerea
rezultatelor albirii dinţilor este evident de important nuanţei dorite (deseori A2, A1). După finisarea pro-
faptul stabilirii duratei de menţinere a nuanţei obţinu- cedurii li s-a propus pacienţilor utilizarea pastei de
te. Schimbarea culorii decurge mai rapid în straturile dinţi Opalescence. Formula unică a acesteia permite
superficiale ale dintelui, decât în cazul pigmentării de a menţine nuanţa postalbire, contribuind la schim-
adânci sau interne a smalţului şi dentinei. E impor- barea tonului dentar cu două puncte după Vita pe
tant să remarcăm faptul că pigmentarea superficială parcursul a două luni. De asemenea pasta Opalescence
are loc într-un timp mai accelerat la dinţii albiţi dar, dispune de proprietatea de diminuare a simptoamelor
concomitent, culoarea se restabileşte rapid după un gingivitei.
tratament repetat.
Rezultatele obţinute. Discuţii. Finalităţile pro-
Scopul studiului: monitorizarea eficacităţii clini- cedurii de albire au fost estimate la 12 luni (5 pacienţi)
ce şi estetice de durată a efectului albitor cu sisteme de şi la 24 luni (18 pacienţi). Evaluarea medicaţiei esteti-
albire Ultradent. ce respective s-a realizat privitor la:
1) schimbarea tonului dentar;
Material şi metode. În studiu au fost incluse 23 2) modificări ale ţesutului parodontal;
persoane cu vârsta cuprinsă între 17 şi 38 ani, având 3) impactul asupra restaurărilor dentare;
culoarea iniţială dentară — A3; A3,5; C3. 4) posibilitatea apariţiei hipersensibilităţii denta-
S-a utilizat metoda de albire dentară la domiciliu, re postalbire;
aplicându-se gutiere confecţionate individual. A fost 5) satisfacţia pacientului.
folosit sistemul de albire Opalescence a firmei ameri- • În rezultatul tuturor procedurilor de albire este-
cane Ultradent. Acest produs conţine ca substanţă ac- tică a dinţilor s-au realizat schimbări de ton în con-
tivă peroxidul de carbamidă, care posedă proprietatea formitate cu algoritmul preconizat. Toţi pacienţi au
de pătrundere legeră în ţesuturile smalţului şi denti- manifestat aderenţă la tratament.
nei unde se descompune până la radicali de oxigen ce • La un pacient cu durata de postalbire de 1 an
au capacitatea de a difunda în ţesuturile dentare chiar s-a observat o pigmentare nesemnificativă la coletul
dacă agentul chimic respectiv a fost aplicat numai pe o dinţilor frontali.
singură suprafaţă a dintelui (ex. vestibular), asigurând • La 2 ani după finisarea tratamentului s-au con-
efectul de albire. statat anumite recidive de ton, acestea fiind corectate
Gelurile Opalescence PF sunt transaparente, des- prin proceduri realbire. Conform unor date din lite-
tul de vâscoase, aderente, cu pH-ul neutral, conţin ratura de specialitate, respectivele corecţii sunt reco-
apă (10-20%) pentru preîntâmpinarea dehidratării mandate peste 1-4 ani, în mod individual, în caz con-
12 ţesuturilor dentare, nitrat de caliu ce va atenua reacţia trar pot surveni recidive coloristice, inclusiv revenirea
la culoarea iniţială (naturală) a dinţilor (J. Schmidse- tatea pacienţilor recomandă şi altor persoane acest
der, 2000). procedeu de albire.
• Procedurile de realbire au fost indicate la 75%
din pacienţi după 24 luni de la finisarea tratamentului Concluzii:
cu soluţie de 10% Opalescence în gutierele deja utiliza- 1. Albirea dinţilor devine un procedeu tot mai
te pe parcursul a 3-4 zile. popular, deoarece este evident efectul său este-
• Mecanismele de revenire la cromatica iniţială tic, iar aplicarea respectivei tehnici la domici-
mai întunecată, după o anumită perioadă de timp, liu este simplă, costul fiind mic, efectele secun-
sunt studiate puţin. Pigmentarea pasivă îmbină in- dare sunt minimale.
cluderea superficială a coloranţilor cu schimbarea 2. Observaţiile noastre vin să confirme faptul că
nuanţei în ţesuturile profunde a smalţului şi dentinei. sistemul de albire Opalescence (Ultradent) cu
Schimbările cromatice de suprafaţă au loc mai rapid respectarea minuţioasă a algoritmului trata-
decât pigmentarea adâncă a smalţului şi dentinei. mentului de albire, cu conlucrarea cointeresa-
Cromatizării superficiale sunt expuşi în primul rând tă a pacientului, permite păstrarea rezultatelor
dinţii albiţi. Dar, în acelaşi timp, aceştia mai leger îşi preconizate pe durata de doi ani.
recapătă nuanţa deschisă. 3. La doi ani după finisarea tratamentului de al-
• La pacienţii incluşi în studiu n-au fost remarca- bire se recomandă efectuarea corecţiei postal-
te schimbări în ţesutul parodontal. În urma albirii la bire utilizând gutierele anterior utilizate.
domiciliu pot surveni schimbări de acest gen doar în 4. Rezultatele realbirii pot fi menţinute efectiv cu
cazul greşelilor iatrogene, în special în urma confecţi- ajutorul pastei speciale de dinţi Opalescence.
onării incorecte a gutierei sau a managementului me- 5. În rezultatul administrării respectivului proce-
dical necorespunzător a procedurii de albire. deu s-a constatat o îmbunătăţire a igienei orale
• În perioada procesului de albire, la îndrumarea chiar şi la 24 luni postalbire, fapt ce prelungeş-
medicului stomatolog, toţi au realizat o igienă perfec- te nemijlocit menţinerea albului impecabil ob-
tă a cavităţii bucale întru atingerea unui efect aşteptat. ţinut.
Deprinderea în cauză a persistat şi până la 24 luni ceea 6. Procedeele de albire permit monitorizarea
ce a facilitat menţinerea sănătăţii orale. La pacienţii permanentă a pacienţilor deoarece se impune
supuşi procedurii de albire pe parcursul a 12 sau 24 motivarea consultării medicului stomatolog o
luni nu s-au depistat procese carioase. dată la 6 sau 12 luni.
• S-a constatat că albirea dentară nu modifică cu-
loarea obturaţiilor, restaurărilor dentare, de aseme- Bibliografie
nea, a coroanelor de porţelan. 1. Haywood V. B. Commonly asked questions about nigtguard vi-
tal bleaching// Dent-Assist.1996. Vol.65(2).
• În ambele perioade de evaluare a rezultatelor 2. Луцкая И. Основы эстетической стоматологии. — Мн.:
postalbire n-au fast constatate simptoame de hiper- Современная школа, 2005.
sensibilitate dentară. 3. Халидова З.М. Отдаленные результаты отбеливания
• Efectul estetic în urma albirii s-a remarcat la toţi витальных и девитальных зубов. — Москва, 2006.
4. Шмидседер Дж. Эстетическая стоматология / Пер. с англ.
pacienţii. Putem constata că aceştia au rămas satis- Под. ред. Т.Ф. Виноградовой. — Москва: „МЕДпресс-
făcuţi de rezultatele obţinute. Doi pacienţi fumători информ“, 2004.
s-au detaşat de această deprindere vicioasă. Majori-

13
ЭМАЛЬ ЗУБОВ ЧЕЛОВЕКА И ОБЩИЕ ЗАКОНОМЕРНОСТИ
ФОРМООБРАЗОВАНИЯ В ПРИРОДЕ
Александр Постолаки
Доктор медицины Резюме
Одной из главных проблем биомеханики зубов является строение
Кафедра их твердых тканей и, в частности, эмали. Обсуждаются различные
ортопедической, аспекты гексагональной структуры эмалевых призм в свете механиз-
хирургической ма формообразования на основе спиральной и кристаллографиче-
стоматологии и ской симметрии, часто встречаемой в природе. Подчеркивается, что
имплантологии общие закономерности формообразования в природе проявляются в
ГУМиФ им. «Н. A. различных структурных элементах человеческого организма и в эма-
Тестемицану» левых призмах в частности, что придает этой ткани высокие биомеха-
нические свойства.
Ключевые слова: эмалевые призмы, гексагональная форма, био-
механика.

Summary

HUMAN TEETH ENAMEL AND THE GENERAL REGULARITY OF


NATURE MORPHOGENESIS
One of the main biomechanical objectives of teeth structure is enamel
formation. Different hexagonal structures of enamel prisms in the mecha-
nism of morphogenesis based on spiral and crystallographic symmetry are
discussed. It is accentuated, that the general regularities of nature morpho-
genesis appear in different structures of human body and in enamel prisms
particularly, that supplies its huge biomechanical features.
Key words: enamel prisms, hexagonal morphology, and biomechanica.

«Исследование редко направляется логикой; оно большей частью руко-


водится намеками, догадками, интуицией… Основная ткань исследования
— это фантазия, в которую вплетены нити рассуждений, измерения и вы-
числения», А. Сент-Дьёрдьи.

Введение
На протяжении многих десятилетий проводилось и продолжает прово-
диться изучение ультраструктуры эмали и дентина зубов человека в норме
и при патологии во многих странах мира. Но до сих пор еще остаются не до
конца выясненными ряд вопросов о механизме структурных и формообра-
зовательных процессов происходящих при развитии и формировании зубов
человека [1,2,3,4].
Еще в начале 60-х годов прошлого века появились первые предпосыл-
ки зарождения нового научного направления, на стыке трех наук: биологии,
математики и техники, получившего название — бионика. Название это
происходит от греческого слова бион, что означает элемент жизни (то есть
элемент биологической системы). Различают три основных направления в
бионике — биологическое, техническое и теоретическое. Биологическая био-
ника занимается изучением живых организмов для выяснения принципов,
лежащих в основе явлений и процессов в них. В бионике используются дан-
ные биологии, физиологии, анатомии, биофизики, нейрологии, биохимии,
математики и т. д. Живая природа — гениальный конструктор, великий зод-
чий и строитель, которая «геометризирует» используя разнообразные фор-
мы от окружности и овалов до многоугольников. Виртуозно компонуя их,
природа создала бесконечное множество сложных, удивительно красивых,
легких, прочных и экономичных конструкций. Наиболее экономичной, в от-
ношении затраты материала, является конструкция, составленная из плотно
14
сомкнутых правильных шестиугольников или шестигранников. Она очень
часто встречается в природе: в панцирях черепах, бугристую форму, а оси зубов — центрировать-
чешуе змей, пчелиных сотах, проводящих сосудах ся в одной области головы. Вышеперечисленные
растений и т. д. (рис. 1). Весь окружающий нас преобразования подчиняются «закону равного
живой мир представляет собой последние моде- сопротивления», когда в каждый элемент кон-
ли, сходящие со сборочного конвейера «фабри- струкции идет ровно столько материала, сколько
ки жизни», а сама «фабрика» существует уже, по необходимо для сопротивления прилагаемым к
крайней мере, 2,7 млрд. лет [5,6,7]. нему максимально возможным силам, в момент
их одновременного действия [1]. За последние
десятилетия многие области деятельности чело-
века (например, освоение космоса, компьтерная и
нанотехнология, мореплавание и др.) обязаны во
многом своими успехами таким животным, как
летучие мыши, змеи, дельфины, пчелы, бабочки
и т. д. Эти животные обладают самыми совер-
шенными «приборами» для навигации, вычисли-
тельными устройствами и системами хранения
информации, которые когда-либо были известны
человеку [5,6,7]. В 2010 году американские ученые
заявили о новом открытии. В эксперименте они
воздействовали на белки в растворе воды сла-
быми по мощности рентгеновскими лучами, для
Рис. 1. Пчелиные соты — это математический шедевр из воска. появления электрических зарядов у белковых мо-
Среди шестигранных конструкций наиболее замечательным лекул. Обычно формирование кристаллических
творением природы являются пчелиные соты. Это самая эконо- структур происходит под действием атомных и
мичная и самая емкая форма, единственным конструктивным молекулярных сил притяжения. И действитель-
элементом которой является гексагональная призма (ячейка). но, вначале заряженные белковые нановолокна
по законам физики начинали отталкиваться, но
Если обратиться к истории развития человече- затем по какой-то причине выстраивались в упо-
ства, то невозможно не обратить внимания на тот рядоченную структуру в виде шестиугольника,
факт, что с древнейших времен природа служила образуя ранее неизвестный науке вид кристаллов
главным источником вдохновения для человека, — гексагональную упаковку нановолокон. Любо-
в его стремлении также приспособиться и вы- пытен и еще один факт: когда концентрация за-
жить в окружающем неприветливом мире, пол- ряженных волокон превышает некое пороговое
ном опасностей и лишений. Накопленные знания значение, формирование кристаллов происходит
и опыт, передаваемые из поколения в поколение, в отсутствие рентгеновских лучей [9].
лишь тысячелетия спустя послужили источником
к зарождению и последующему развитию науч-
ного и технического прогресса. Ученые обратили
внимание на удивительное сходство во многих
конструктивных решениях инженеров и приро-
ды. Тщательный анализ показал, что природа и
человек строят по одним и тем же законам, ищут
для создаваемых систем оптимальные конструк-
тивные решения [7,8]. Только человек приходит к
решению проблемы силой разума, а природа, как
считается, долгим путем естественного отбора.
Однако, все то, что создается человеком, бледнеет
перед теми эффективными механизмами нейтра-
лизации внешних воздействий через форму, лег- Рис. 2. Необычная гексагональная кристаллическая структура пеп-
кость и компактность используемых материалов, тидных нановолокон под воздействием рентгеновских лучей [9].
особенностей армирования, которыми снабдила
природа представителей растительного и живот- Передовые технологии расширяют горизонт
ного мира. Аналоги оптимальных конструкцион- научных знаний с такой быстротой, что в бли-
ных решений природы можно найти и в строении жайшем будущем ученые намереваются вообще
зубных тканей человека. Так, для предельного опровергнуть все, что человечество сейчас знает о
увеличения полезных (активных) сил, без уве- нашем мире и Вселенной. Их теория основывается
личения ответных (реактивных) сил, в процессе на появившемся не так давно предположении, что
эволюции в большей степени стали использовать- пространство и время во Вселенной не являются
ся эффекты «клина» и «арки», в связи с чем, же- непрерывными. Они якобы состоят из отдель-
вательная поверхность зубов стала приобретать ных частей, точек — как будто из пикселей, из-за
15
чего нельзя увеличивать «масштаб изображения» Результаты и их обсуждение
Вселенной бесконечно, проникая все глубже и Исследования шлифов показало, что эма-
глу бже в суть вещей. Президент Лондонского левый слой образован S–образно изогнутыми
королевского общества, космолог и астрофизик эмалевыми призмами, сошлифованные в про-
Мартин Рис сделал следующее заявление: «Рож- дольной и поперечной плоскостях, что обуслов-
дение Вселенной для нас навсегда останется за- ливает чередование в проходящем свете светлых
гадкой» [10]. Именно поэтому, следует признать, и более темных полос Гунтера-Шрегера, и рас-
что многие законы мироздания еще не доступны положенные отвесно по отношению к ним линий
для нашего понимания и, следовательно, мы огра- Ретциуса. В области эмалево-дентинного соеди-
ничены в возможностях достижения поразитель- нения обнаруживаются эмалевые пластинки и
ных по своим химическим, физическим, механи- концевые разветвления большинства дентинных
ческим и эстетическим свойствам воплощений трубочек, проникающих, в отдельных случаях, в
живой природы. Нам остается лишь безудержно толщу эмали. На продольных шлифах, мы, как и
стремиться к этому, не отвергая безрассудно до- М. Г. Бушан (1979), Е. В. Боровский, В. К. Леон-
стижений прошлого, а возвратиться в Природу тьев (1990), Костиленко Ю. П., Бойко И. В. (2005)
и более углубленно и осмысленно попытаться выявили в области бугорков аркадоподобную
понять ее язык, услышать ее голос, почуствовать форму соединения переплетенных между собой
себя одним неразделимым целым с ней. встречно направленных пучков эмалевых призм,
Следовательно, имеет важное теоретическое берущих свое начало на противоположных сто-
и практическое значение продолжить изучение ронах коронки зуба [2,3,4]. Обобщая хорошо из-
всей сложности анатомо-функциональной орга- вестные факты о строении эмали зубов, кратко
низации человека с позиции междисциплинар- опишем наиболее важные особенности ее строе-
ных знаний. Это позволит более ясно осветить ния для более ясного представления и понимая
малоизученные стороны единых биологических изложенного далее материала. Итак, структурной
законов для всех живых организмов, на что обра- единицей эмали являются эмалевые призмы, ко-
щает пристальное внимание современная биони- торые представляют собой обызвествленные во-
ка. Уже сегодня нанотехнологии определяют бу- локна с закругленно-гранеными поверхностями и
дущее в развитии стоматологии и, по-видимому, большей частью с наличием желоба по всей длине
повлияют на дальнейшее утверждение мировой (рис. 3). Эти волокна идут от эмалево-дентинной
тенденции минимального вмешательства в анато- границы к поверхности зуба, неоднократно из-
мию и физиологию зубочелюстной системы. меняя направление и проходя параллельно про-
дольной оси зуба [3,11,12].
Цель исследования В желобах эмале-
Изучить структуру эмалевых призм на шли- вых призм на всем
фах интактных зубов и провести сравнительный протяжении располо-
анализ научных фактов между строением эмали, жены рядом идущие
зубочелюстной системы, организма человека и призмы, которые по
природными объектами в целом для выявления ходу извиваются, да-
общих закономерностей и их проявлений. вая спиралевидные
ходы в горизонталь-
Материалы и методика ном направлении, а
Материалом исследования послужили шли- на боковых поверх-
фы 12 зубов с интактными твердыми тканями, ностях коронки они
удаленные по показаниям (патологическая под- постепенно переме-
вижность III ст.) у пациентов в результате хро- щаются в плоскость,
нического генерализованного пародонтита. Уда- перпендикулярную
ленные зубы фиксировали в 10% р-ре формалина к длинной оси зуба,
в течении 7-10 дней. После этого их заключали в или даже несколько
быстротвердеющую пластмассу «Редонт — 03» и уклоняются от нее
разрезали на пластинки при помощи карборундо- в сторону верхушки Рис. 3. Схема спиралевидных вза-
вых дисков или наборов дисковых пил. Отобран- корня. При соедине- имоотношений эмалевых призм
ные срединные пластинки шлифовали наждачной нии эмалевых призм (схема по И. С. Кудрину) [11].
бумагой, получая шлифы толщиной 40-50 мкм. промежуточным ве-
Отполированные пастой ГОИ шлифы промыва- ществом образуется чрезвычайно прочная кон-
ли, высушивали, последовательно проводили че- струкция. По своей внутренней структуре эма-
рез 75°, 96° и абсолютный спирт, обезвоживали в левые призмы неоднородны и содержат в своем
карбоксиле и заключали на предметных стеклах в составе органический компонент, который на
бальзам по общепринятой методике. Полученные декальцинированных препаратах или в незрелой
шлифы изучали в световом микроскопе под раз- эмали имеет фибриллярную структуру, в виде
16 личным увеличением. тонкой сеточки, равномерно пронизывая всю
призму, а в молодой эмали и межпризматическое
вещество. Многие авторы отмечают, что в ранних
стадиях своего образования органическая осно-
ва эмали является аморфной или однородной и
приобретает фибриллярный характер лишь по-
степенно, в процессе своего обызвествления. По
нашему мнению, общая пространственная фор-
ма из эмалевых призм напоминает решетчатую
конструкцию, на что также обращают внимание
Е. В. Боровский, В. К. Леонтьев (1990), но с точ-
ки зрения органической белковой матрицы и ее
связи с минеральной фазой через Са. Отмечается,
что M. Glimcher и соавт. (1954) впервые выдели-
ли специфический белок эмали нерастворимый
в ЭДТА и соляной кислоте. Представляя собой
очень устойчивый белок, он оказался нераство-
рим даже в 1 н. соляной кислоте. «Этот белок при
осторожной декальцинации остается на коронке
зуба в виде своеобразной короны, волокна кото-
рой идут от фиссур жевательной поверхности к
шейке зуба, где они наиболее выражены. Мень-
шее его количество находится в области бугров
и боковых поверхностей. Высокая устойчивость
белка, сродство его к коллагену и эластину позво-
ляют предположить, что он играет роль «скелета»,
придающего устойчивость всей структуре эмали
в целом» (с. 112) [3]. Подобные природные кон-
струкционные «решения» мы обнаружили в опи-
сании строительно-механических принципов в
строении, росте и формировании клеточных обо-
лочек растений. В изучении проблемы архитекто-
ники растений в середине прошлого века большой
вклад внес проф. В. Ф. Раздорский (1883—1955).
Им было показано, что мицеллярные ряды цел-
люлозы и фибриллы в клеточной оболочке спле- Рис. 4. Общие закономерности в архитектонике листа и ме-
таются наподобие трехмерной сетки, образуя в жальвеолярной перегородки: а) 1 — главная жилка листа; 2 —
местах соприкосновения и скрещивания узлы параллельные жилки первого порядка; 3 — поперечные жилки
похожие на узлы сетки [13]. Микроскопическое (перемычки) второго порядка, (фото автора); б) 1 — межкорне-
исследование животных клеток показало, что вая перегородка с горизонтальным расположением перекладин
основное вещество цитоплазмы представляет губчатой кости; 2 — стенка альвеолы; 3 — корневые каналы,
собой трехмерную микротрабекулярную решет- (фото из книги Л. И. Фалина, 1963).
ку, построенную из тонких (диаметром 3-6 нм)
тяжей заполняющих клетку. Другие компоненты В отличие от тех, кто сравнивал растения со
цитоплазмы — органеллы, небольшие тельца вы- строительными и инженерными конструкциями
полняюшщие специфические функции (пласти- В. Ф. Раздорский в своей теории доказывал, что
ды, комплекс Гольджи, митахондрии и т. д.), нахо- растение — это, в первую очередь, живой орга-
дятся в подвешенном состоянии, прикрепленные низм, согласно законам механики, реагирующий
к этой решетке. Есть свидетельство того, что и на действие сил приложенных к нему в данный
клетки растений имеют сходный цитоскелет. Об- момент, но вместе с тем и, согласно биологиче-
ращает на себя внимание и архитектоника ли- ским законам, реагирующий на них изменением
стьев растений, а именно их жилкование, которое строения своего тела и его частей [13]. По нашему
часто бывает дихотомичным, то есть вильчатое. мнению, это определение может быть переведено
У двудольных листьев с перистым жилкованием и в область стоматологии, а именно в раздел био-
от главной жилки, под тем или иным углом, от- механики зубочелюстной системы, в которой, как
ходят боковые, паралелльные по отношению друг в зеркале отражаются местные и общие измене-
к другу, жилки первого порядка. Они соединяют- ния в функционировании организма. В строении
ся между собой сетью мелких поперечных жилок межзубных костных перегородок обнаруживают-
между собой — перемычек, жилок второго поряд- ся те же конструкционные принципы, что и в ли-
ка, тем самым формируя прочную конструкцию стьях растений. Внутренняя структура костной
на всех уровнях (рис. 4 а) [14]. перегородки образована горизонтально располо-
17
женными перекладинами губчатого вещества. занных костей, например бедренных. При анализе
С одной стороны, перекладины соединяют обе траекторий, оказывается, что кривые продолжа-
стенки перегородки, а с другой, за счет «многоя- ются с одной кости на другую через тазобедрен-
русности» обеспечивают прочность зубной аль- ные суставы, что, по мнению Р. Глазера (1988), не
веолы, так как свое начало они берут от дна соот- запрограмированно генетически, а возникает как
ветствующих альвеол (рис. 4 б) [12]. ответ на нагружение скелета в процессе морфо-
Необходимо отметить, что на заре науки о генеза [16]. У взрослых в нижней челюсти траек-
сопротивлении материалов и теории упругости, тории от подбородочного бугра одной стороны
установление основных положений этих дисци- идут до области премоляров другой, переходя, та-
плин стояло в тесной связи с расмотрением кон- ким образом, с одной стороны челюсти на другую
струкции растений (и отчасти — скелета живот- [11,12].
ных). Основоположником науки о сопротивлении На поперечных шлифах или срезах каждая
материалов считается великий ученый Г. Галилей призма имеет полигональную или гексагональную
(1638), а упругости материалов — английский форму. В своей книге Л. И. Фалин «Гистология и
естествоиспытатель, ученый-энциклопедист Р. Гук эмбриология полости рта и зубов» (1963) отме-
(1635—1703). Гук экспериментально обосновал чает, что в отличие от общепринятого взгляда на
свое теоритическое положение о пропорциональ- образование эмалевых призм, согласно которому
ности между упругими растяжениями, сжатиями каждый амелобласт в процессе своего развития
и изгибами, и производящими их напряжениями превращается в эмалевую призму, скандинавские
(Закон Гука, 1660 г.). Р. Гук подробно изучал ми- ученые, и в частности Густафсон (Gustafson, 1959),
кроскопическое строение растений и мельчайшие на основе проведенных исследований, предлага-
детали живых организмов, впервые ввел пред- ют свою точку зрения на процесс образования
ставление об их клеточном строении (термин эмалевых призм и деятельность амелобластов.
«клетка» был введен Гуком в 1665 году). Еще есте- Густафсон рассматривает образование эмалевых
ствоиспытатели XVIII века занимались вопроса- призм как процесс секреции жидкого или полу-
ми о том, не имеется ли в теле растений аналогов жидкого вещества вершинами амелобластов. Это
костному скелету животных. Так, например, Ф. вещество затем конденсируется, и из него строят-
Шранк (1875) полагал, что «древесные волокна ся отдельные сегменты будущих призм. Границы
можно, конечно, сравнить с костными волокна- между отдельными сегментами сохраняются и
ми животных, а клеточную ткань — с их мясом; в зрелой эмали, обусловливая поперечную ис-
и в этом отношении большинство деревьев имеет черченность эмалевых призм [12]. М. Г. Бушан и
сходство с млекопитающими, амфибиями, рыба- соавт. (1979), также указывает, что центральные
ми и птицами». На рубеже XIX-XX веков многие концы адамантобластов дают начало эмалевым
ученые-естествоиспытатели, занимающиеся про- призмам. Окружающая их эктоплазма преобра-
блемами архитектоники растений, обращали вни- зуется в склеивающее межпризменное вещество
мание в своих наблюдениях на такое простое и эмали. Обызвествление эмалевых призм начи-
распространенное явление как «гибкость», пыта- нается с части клеток обращенных к дентину. Ко
ясь найти ей объяснение с позиции биомеханики. времени достижения слоем эмали окончательной
В конечном итоге, явление было признано рацио- толщины адамантобласты полностью преобразу-
нальным приспособительным устройством и как ются в эмалевые призмы. Что же касается денти-
один из строительно-механических принципов в на, наибольшей по объему твердой ткани зуба, то
конструкции растений [13]. элементы ее структуры также имеют отношение
При изучении морфологических особенно- к гексогональной форме. Отмечается, что путем
стей строения пульпы зубов Е. В. Ковалев (1977) фракционного центрифугирования были выде-
установил, что артериолы, анастомозируя, обра- лены кристаллы дентина интактных зубов, боль-
зуют аркадные конструкции, располагающиеся шинство из которых, в поперечном сечении напо-
ярусами на всем протяжении пульпы. По мнению минало шестиугольник [2,17].
автора, существование артериолярных аркад (и «Я убежден, что придет время, когда физиолог,
сопутствующих им венул) обусловливает про- поэт и философ будут говорить на одном языке, и
странственную организацию кровеносной систе- будут понимать друг друга», Клод Бернар.
мы пульпы как повторение (ярусы) комплексов Однако, в доступной нам научной литературе
микрососудов, представленных всеми звеньями мы не нашли объяснения механизма образования
микроциркуляторного русла. Вероятно, что та- эмалевых призм гексагональной формы, которая
кая пространственная организация анастомозов обнаруживается на поперечных шлифах зубов. В
может послужить дополнительным аргументом то же время, дальнейшие исследования по данной
в пользу вероятной универсальности «блочного» проблеме представляются необходимыми в свете
типа объединения и для микрососудов [15]. Такой более глубокого понимания биологических меха-
же «аркадный» принцип, но уже на примере рас- низмов формирования эмали, а также ее биомеха-
положения балочек губчатого вещества можно нических свойств. Еще в начале ХХ века шотланд-
18 наблюдать в системе функционально взаимосвя- ский биолог, математик Д. У. Томпсон (1860—1948)
в своей классической работе «Рост и форма» (1917) расположение атомов в кристалле. Если на пло-
указал на взаимосвязь между гексагональной и скости расположить в несколько рядов плотно
спиральной симметрией (рис. 5) [18]. расположенные равные круги, то между кругами
останутся небольшие промежутки. Касательные
к кругу в точках, где он соприкасается с шестью
окружающими его кругами, образуют правиль-
ный шестиугольник и если заменить каждый из
кругов такой фигурой, то получим правильную
конфигурацию из шестиугольников, заполняю-
щую всю плоскость. Сами контуры построенных
фигур имеют минимум длины с углами в 120°, как
это и требуется «законом минимальной длины»
(рис. 8 а). В полужидком пчелинном воске, в соот-
ветствии с законами капиллярности, капиллярные
Рис. 5. Графическое построение логарифмической спирали в силы, оказывают, вероятно, бόльшее воздействие,
гексагональной системе координат (по Д. Томпсон, 1917). чем давление изнутри от пчелинных тел, превра-
щая круги в описанные шестиугольники [19].
Таким образом, мы предположили, что, отча- Н. А. Заренков в своей книгe «Биосимметрика»
сти, ответ касающийся вопроса об особенностях (2009) дает общее описание построения сотовой
строения эмалевых призм, следует искать обра- решетки в природных биоморфах. Построение на-
тившись к специальному виду геометрической чинается с трехлучевой звезды. Каждый луч еди-
симметрии, так называемой, орнаментальной или ничной длины заменяется трехлучевой звездой с
кристаллографической симметрии. Орнаменталь- более короткими лучами длиной 2/3. В результате
ный узор или узор из шестиугольников, в при- количество отрезков утроится (3 × 3 = 9), а их об-
менении к двум измерениям встречается гораздо щая длина удвоится, 2/3 × 9 = 6. Значит, D = ln 3 / ln
чаще других, как в природе, так и в произведениях 2 = 1,585. На следующей стадии некоторые отрезки
искусства по всему миру (рис. 6 а, б, в, г) [19,20]. смыкаются в шестиугольные ячейки, и, тем не ме-
нее, количество отрезков по-прежнему возрастает
втрое (3 × 9 = 27), а их общая длина удваивается
(2/3 × 2/3 × 27 = 12). Далее ячейки продолжают
мельчать и, следовательно, площадь каждой ячей-
ки все больше сокращается. Поэтому расширение
площади, занимаемой сотовой сетью может иметь
предел (! — прим. авт. статьи), например площадь
описанного шестиугольника, тогда как суммарная
длина отрезков сети, по предположению Н. А. За-
ренкова, возрастает неограниченно [21].

Рис. 6. Цветок Жизни. Считается, что этот древний рисунок,


обнаруживаемый во многих культурах Древнего Мира, содержит
тайный символ мироздания: а, б — схема построения наиболее
распространенной формы Цветка Жизни в виде гексагона (ше-
стиугольник, где центр каждого круга находится на окружности
шести окружающих кругов такого же диаметра); в — 3 дневный
эмбрион человека; г — Леонардо да Винчи изучал формы Рис. 7. Пчелинная роевня [22].
Цветка Жизни и его математические свойства [20].
Рассмотрим удивительные свойства шестиу-
Такой же гексагональный узор, как мы уже от- гольной ячейки в природе еще на одном показа-
мечали выше, можно увидеть в различных при- тельном примере, где в ее строении усматривает-
родных структурах, как ткань паренхимы куку- ся один из формообразующих законов природы, а
рузы, пигмент сетчатой оболочки наших глаз, именно «золотой пропорции».
кристаллы воды (снежинки), органические моле- Так, при измерении сота сердцевидной формы
кулы (например, графита) и, наконец, наиболее П. Я. Сергиенко (2009) получил следующий при-
яркий пример, — пчелиные соты. В трехмерном ближенный результат: длина (с учетом обломив-
пространстве этот вид симметрии характеризует шейся и смявшейся части сота в месте его крепле-
19
ния) ≈ 105 мм; ширина по центру симметрии ≈ 65 вания зубов и включения их в функцию. По нашему
мм, где 105/65 ≈ 1,615… (рис. 7) [22]. Архитектура мнению, функциональная ориентировка волокон
сотов уникальна и поэтому необходимо остано- является врожденной и формируется в период про-
виться на ее описании подробней. Каждый сот резывания зуба. Однако характер функции отдель-
состоит из многих тысяч небольших восковых ных групп зубов (резцы, моляры), а также индиви-
камер или ячеек — геометрически правильных дуальные особенности смыкания зубных рядов и род
шестиугольников (призм). Устройство ячеек по- пищи могут определенным образом сказываться на
разительно целесообразно, а толщина их стенок строении пародонта. Следовательно, врожденные
составляет всего десятую долю миллиметра. Ведь структуры являются фоном, на котором функция
при круглых или, допустим, восьми — или пятиу- создает свой прижизненный рисунок» [24].
гольных ячейках между ними бы оставались неис- Спиральные структуры являются объектом
пользованные пространства. Кроме того, каждая изучения большого количества наук, в том чис-
ячейка должна было бы целиком или частично ле и архитектурной бионики [25,26]. Спиральное
иметь собственные стенки, то есть потребовался расположение семян, листьев, веток, чешуек, на-
бы лишний материал. При трех —, четырех — или зываемое филлотаксисом является весьма рас-
шестиугольных ячейках оба эти недостатка отпа- пространенным в природе. В качестве биологиче-
дают, так как каждая стенка является общей для ского объекта, строение которого можно наглядно
двух соседних ячеек и при этом нет никаких лиш- описать с помощью спиральных структур, как
них промежутков. Именно такие формы ячеек правило, используется корзинка подсолнуха. Эле-
будут одинаково ограничивать совершенно рав- ментарные эмпирические наблюдения дают воз-
ные площади, и при одинаковой глубине будут можность предположить, что корзинка подсолну-
вмещать равное количество меда. Однако из всех ха состоит из однотипных четырехугольных ячеек,
трех равных по площади геометрических фигур “растущих” от центра к периферии. В своей статье
шестиугольники имеют наименьший периметр. «Метод геометрического построения спиральных
Таким образом, шестиугольные ячейки, наиболее решеток» А. В. Радзюкевич (2007) доказывает, что
лучший и экономный из всех мыслимых вариан- именно симметричные спиральные решетки об-
тов при котором требуется наименьшее количе- ладают наибольшей плотностью укладки кругов
ство строительного материала. Донышко каждой (шариков), хотя в природных объектах ячейки
ячейки состоит из трех восковых пластинок име- могут иметь как четырехугольную, так и шестиу-
ющих форму ромба, в котором отношение диа- гольную форму. Геометрические характеристики
гоналей приблизительно равно 1,618…, то есть параметров спиральных решеток оказались иден-
числу «золотой пропорции» [22,23]. тичны, как на базе четырехугольных, так и шести-
По нашему мнению представленные факты угольных ячеек. Минимальная площадь пустот по
построения сотовой решетки в природных объ- отношению к шестиугольной ячейке оказалась, в
ектах помогут во многом понять общий прин- том случае, когда количество правых и левых спи-
цип строения эмали и не только у человека, но ралей равно (рис. 8 а, б, в, г) [27].
и у всех млекопитающих обитающих на Земле.
Возможно, что и в форме коронок зубов также
должна проявляться «золотая пропорция», где
экватор зуба является разделяющей границей. И
тогда формообразование зубов у человека следует
рассматривать не только с эволюционной точки
зрения в связи с изменением характера пищи, то
есть функции, но и параллельно с точки зрения
оптимальности и экономичности затраченных
природой объемов строительного материала, где
«золотая пропорция» как «невидимый дирижер»
регулирует анатомо-физиологическими процес-
сами любого живого организма на генетическом
уровне. Мы считаем, что наше предположение
подтверждают следующее известное высказыва-
ние авторитетных ученых: Рис. 8. Гексагональная форма строения структурных элементов в
Е. И. Гаврилов, А. С. Щербаков в учебнике «Орто- природе: а) схематическое изображение шестиугольников образо-
педическая стоматология» (1984) отмечают: «Поло- ванных в круге из касательных линий в точках, соприкасающиеся с
жение о функциональной ориентировке коллагено- шестью окружающими его кругами [19]; б) У простейших, особенно
вых волокон (периодонта — прим. автора статьи) у инфузории туфельки, пелликула (жесткий слой, часто определяю-
не вызывает сомнений. Спорным является другое. щий форму клетки простейших) образует утолщения, распола-
Одни считают, что функциональная ориентиров- гающиеся в виде шестиугольников, в центре которых выходят
ка волокна является врожденной, другие (Эшлер) реснички [28]; в) интерстициальный каркас альвеолы легких [18];
20 утверждают, что она возникает после прорезы- г) спиральная (аркадообразная) укладка на побегах пальм [29].
Если рассматривать образование эмалевых сфере. Это следует из одной основной формулы
призм как процесс секреции жидкого или полу- топологии, что шестиугольная сеть, покрывающая
жидкого вещества вершинами амелобластов, мы сферу, невозможна. Во-вторых, Х. И. Ирсалиев и
можем предположить, что вероятно также как и соавт. (1987) при помощи сканирующего электрон-
в полужидком пчелинном воске здесь действу- ного микроскопа исследовали слизистую оболоч-
ют законы капиллярности, оказывая влияние на ку твердого неба и установили, что поверхность
образование эмалевых призм, из отдельных сег- клеток многослойного ороговевающего эпителия
ментов во время конденсирования вещества. В в передней трети твердого неба напоминает вя-
своей работе Л. И. Фалин (1963) приводит данные заную ткань с большим количеством углублений,
Скотта (Scott, 1955), что только 2% исследован- напоминающих сотообразный вид [32]. Мы также
ных им призм имели правильную гексагональную обратили внимание на известный факт, что стенки
форму, 57% призм имели форму аркад, 31% были четырех последних путей бронхиального «дерева»,
полигональными или овальными и 10% имели не- называемых альвеолярными ходами, целиком со-
правильную форму, что говорит о том, что чаще стоят из напоминающих пчелиные соты структур
всего встречалась аркадная форма на поперечных — альвеол, число которых в легких достигает 3•108.
срезах эмалевых призм [12]. М. Г. Бушан и соавт. Стенки альвеол, толщиной около 10 мкм, образова-
(1979), Е. В. Боровский (2003) также описывают ны плотной двухмерной сетью капилляров, ячейки
наиболее часто встречаемую форму эмалевой которой имеют в основном шестиугольную форму.
призмы в поперечном сечении как аркадообраз- Франкус и Ли (1974) предложили рассматривать
ную или в форме чешуи, представляющая собой геометрию типичной альвеолы пентагон — доде-
клиновидную форму с округленным основанием. каэдром, а Каракаплан (1976) предлагает считать ее
Заостренными концами вышележащие призмы поперечное сечение гексагональным [33]. Печень
вклиниваются между широкими концами ни- человека состоит из шестиугольных трубчатых до-
жележащих призм в форме аркад (рис. 9 а, б, в) лек, каждая из которых содержит губчатую ткань,
[2,30]. располагающуюся радиально вокруг центральной
вены [34]. И, в-третьих, аркадообразная форма
строения в живой природе встречается довольно
часто, так как данный принцип строения соответ-
ствует одной из наиболее распространенных видов
симметрии, а именно спиральной биосимметрии.
По нашему мнению под аркадностью структуры
Рис. 9. Общие законы строения структурных элементов в раз- необходимо понимать именно описание спираль-
нообразных объектах живой природы и спиральный принцип их ного принципа конструкции эмали, что согласуется
расположения: а) эмалевых призм; б) рыбьей чешуи; в) шишки. с описанием образования эмали по И. С. Кудрину
(1968). Он отмечает, что еще перед тем как полно-
Как отмечает Н. А. Гурин (1976), некоторые осо- стью срастутся между собой дентиновые колпачки
бенности развивающейся эмали млекопитающих и начнется отложение дентина по всей внутренней
установили Boyde и Lester (1967), которые выяви- поверхности эмалевого органа, адамантобласты
ли 3 характерных профиля минерализации, обу- начинают на поверхности дентина строить эмаль
словленных плоскостью среза. Так, при тангенци- одним концом вытягиваясь и превращаясь в эма-
альном срезе поверхность эмали имеет ячеистую левые призмы, а другим концом как бы отступая
структуру, напоминая строение сот. В продольном в сторону пульпы эмалевого органа. И далее ци-
срезе структура эмали напоминает «зубья пилы» тируем по автору: «Так как они [адамантобласты]
или «частокол», в трансверзальном — была похо- — (прим. автора статьи) при этом отодвигаются
жа по строению на «зубчатую стену». Boyde (1965) от дентина не по прямой линии, а спиралеобразно
связывает структуру минерализующего фронта с преимущественным ходом, то параллельно по-
развивающейся эмали с различной ориентацией верхности коронки, то перпендикулярно к ней, то
эмали. Prout (1971) исследовал зависимость со- и эмалевые призмы в эмали зуба имеют такой же
стояния эмали зубов крыс от состава диеты и уста- сложный ход» [11].
новил, что изменение структуры эмали является При изучении научной литературы, мы реши-
следствием нарушения метаболизма и функции ли провести поиск фактов, где бы описывались
амелобластов, а, следовательно, может привести к на молекулярном, клеточном или тканевом уров-
неполной минерализации эмали [31]. Во-первых, не данные, которые доказывали бы проявление
из вышесказанного следует что, вероятно, гекса- «закона минимальной длины» в биологических
гональная форма эмалевых призм, под влиянием структурах, взяв за основу пример шестиугольно-
капиллярных сил, является первичной, но в про- го узора, контуры которого имеют минимум дли-
цессе конденсирования полужидкого вещества ны, образуя углы в 120°.
они приобретают в основном другие формы, так Так, на протяжении всей жизни, в результа-
как совершенно правильный узор из шестиуголь- те постоянного функционального воздействия
ников возможен только на плоскости, но не на угол нижней челюсти претерпевает анатомо-
21
морфологические изменения, но по данным В. Н.
Трезубова проводившего измерения на профиль-
ных рентгенограммах, оптимальные значения раз-
вития достигают, в возрасте 18-20 лет и составляет
от 112° до 134° (119,8° ± 5) [24, 35] (рис. 10). Об-
ратимся к функциональной механике собственно
жевательной мышцы. Равнодействующая поверх-
ностного и глубокого слоев этой мышцы имеет
направление, образующее с франкфуртской гори-
зонталью угол, открытый кпереди и равный у но-
ворожденного 126°, а у взрослого — 110° [36]. Сред-
нее арифметическое значение составляет — 118°. В
противоположность височной мышцы, жеватель-
ная мышца в процессе роста наклоняется кпереди,
что, по нашему мнению, объяснимо с точки зрения
биомеханических законов стремления органов
к выполнению своей функции с минимальными
энергетическими затратами, после прорезывания
зубов и началом интенсивного роста восходящей
ветви и тела нижней челюсти. Благодаря сходству
с жевательной мышцей в направлении пучков,
внутренняя крыловидная мышца при сокращении
оказывает сходное с этой мышцей действие на по-
ложение нижней челюсти. Равнодействующая вну-
тренней крыловидной мышцы образует с франк-
вуртской горизонталью угол открытый кпереди и
Рис. 10. Возростные изменения, происходящие в результате
равный, по данным Фрейфельда, у новорожден-
роста и функции лицевого черепа и мышц, подчиняются все-
ных 1170, а у взрослых 970 [36]. Среднее арифмети-
общим формообразующим биологическим законам природы.
ческое значение составляет — 1070. У правильного
(Фрагмент картины Тициана «Концерт» (1510 г.), Флоренция).
пятиугольника угол равен 1080. Далее отметим,
о известном соотношении высоты ветви к про- мышц [38]. Механическое движение мышцы яв-
тяженности тела челюсти у взрослых составляет ляется ни чем иным, как движением полиионов.
6,5 – 7 : 10 [35], в котором усматривается принцип В. А. Энгельгардт, считает, что АТФ выполняет
«золотой пропорции». Математический расчет по- роль «смазки», пластификатора, образно говоря,
казывает, что если умножить высоту ветви нижней молекулы АТФ служат колесиками, по которым
челюсти на число «золотой пропорции» 1, 618 (6,5 скользят белковые нити [39]. Мышечные волокна
× 1,618 = 10, 517), то убедимся, что в форме нижней окружены соединительной тканью, состоящей из
челюсти заключен еще один из фундаментальных волокон коллагена и эластина. Соединительная
законов природы. Из представленных примеров ткань скелетной мышцы имеет сетевидное строе-
следует, что в строении лицевого черепа и зубоче- ние, которое обеспечивает синхронность передачи
люстной системы обнаруживаются основополога- напряжения от мышечных волокон к сухожилию и
ющие виды симметрий (спиральная, пентагональ- возможность значительной деформации волокни-
ная, гексагональная), а главная координирующая стого каркаса. Каждое мышечное волокно (вытяну-
роль в происходящих в организме физиологиче- тая мышечная клетка) окружено мембраной — сар-
ских процессах, по-видимому, отводится «золо- колемой. Мышечные клетки содержат смещенные
той пропорции» (математическое выражение) или к периферии ядра и заполнены миофибриллами.
«золотому сечению» (геометрическое выражение). Поперечные мембраны разделяют каждую мио-
Считается доказаным, что критерий «золотого се- фибриллу на волокна поменьше — саркомеры,
чения» способствует минимизации энергетическо- мельчайшие образования, обладающие способно-
го состояния биосистем на любом уровне органи- стью сокращаться. В миофибриллах находятся со-
зации [37]. бранные в пучки миофиламенты. Миофиламенты
Интересный факт мы обнаружили при изу- состоят из параллельно упакованных продольно
чении механических свойств мышц. Основное вытянутых миозиновых и актиновых филаментов.
свойство мышц — способность сокращаться. Все Толстые миозиновые нити расположены в строго
мышцы работают по одному принципу и имеют гексагональном порядке (! — прим. автора статьи),
близкий химический состав: вода — 75%, белки — причем в зоне перекрытия каждая тонкая нить
20%, аденозинтрифосфат (АТФ) — до 0,4%. В про- окружена 3 толстыми, а толстая — 6 тонкими ак-
цессе химической реакции отщепления молекулы тиновыми, которые относительно неупорядочены
фосфорной кислоты из АТФ освобождается энер- вне зоны их перекрытия с миозиновыми фила-
22 гия, приводящая в действие механизм сокращения ментами. Тонкие нити на 60% состоят из белка ак-
тина, который также образует слегка скрученные в целом, по-видимому, будет раскрыта не скоро,
в спираль нити. Миозиновые филаменты имеют если это вообще возможно. И об этом точно было
длину 1 мкм и диаметр 10 нм (100Å). Они состо- сказано известным американским физиком Мак-
ят из стержня, образованного двумя перевитыми сом Планком: «Наука не может постигнуть глав-
одна с другой геликоидальными частями молеку- ную тайну мироздания и все потому, что мы сами
лы, то есть третичной структурой белковой нити. являемся частью загадки, которую пытаемся раз-
На конце стержня находится глобулярная головка, гадать». Так, например, в настоящее время предел
способная к ферментативному гидролизу АТФ. продолжительности жизни составляет 120 лет
Аденозинтрифосфотазная (АТФазная) активность (отмечено в Книге рекордов Гиннеса за 2000 год
миозина была открыта В. А. Энгельгардтом и М. Н. единичный случай долгожительства женшины —
Любимовой в 1939 году, которая и является осно- 124 года, но это все же исключение из общего пра-
вой собственно процесса преобразования энергии. вила). Данный факт был известен уже в глубокой
Последовательные головки смещены одна относи- древности. Так, в VI главе Ветхого Завета Библии
тельно другой на 120° [38]. При активации сарко- написано: «…пусть будут дни их сто двадцать
мера оба типа нитей «перешиваются» друг с дру- лет». Это отмечено также и в другой древней кни-
гом поперечными мостиками диаметром 30-50 Å ге — Тора: «…пусть будут дни его сто двадцать
(3-5 нм) и расположены спиралью, виток которой лет» (Бырэйшит, 6, 4) [41].
равен примерно 400 Å (40 нм), создаваемых голов- Итак, вернемся к основополагающиму тези-
ками миозина. Решетки нитей скользят, вдвигаясь су о том, что биомеханическую функцию эмали
одна в другую. Благодаря этому происходит сокра- определяет ее ультраструктура, так как основную
щение волокна [38, 40]. массу ткани эмали составляют эмалевые при-
Известно, что функционально вся деятель- змы с межпризматическим веществом, размеры
ность нервной системы основана на процессах и форма которых колеблются, но чаще всего они
возбуждения и торможения. Возбуждение возни- представляют собой клиновидную форму с окру-
кает под влиянием электрических, тепловых, хи- гленным основанием. Заостренными концами
мических и механических раздражений и распро- вышележащие призмы вклиниваются между ши-
страняется по нервной системе в виде нервных рокими концами нижележащих призм. Извест-
импульсов, скорость проведения которых по нерв- но о существовании девяти зон микротвердости
ным волокнам не превышает 120 м/с (у человека) эмали, интенсивность которых уменьшается от
[41]. В литературе часто кристаллы апатита эмали ее наружной поверхности до эмалево-дентинного
описывают как стержни имеющие в поперечном соединения [3]. Вероятно, такая структурная осо-
сечении шестигранную форму и по срав-нению бенность эмали, с точки зрения биомеханики,
с другими твердыми тканями их отличает значи- обусловлена тем, что каждая нижележащая зона
тельная величина. В среднем их длина равна 160 обладает меньшей микротвердостью, но более
нм, ширина — 40-70 нм и толщина 26 нм. Форма упругими свойствами, чем вышележащая. В фор-
и величина кристаллов эмали может отклоняться мообразовании биологических тел разных уров-
от указанной в зависимости от степени зрелости ней организации и классов обнаруживаются об-
эмали или локализации в оболочке эмали [42]. И щие законы взаимодействия в пространстве, так
когда длина вновь образовавшихся призм дости- как процессы, происходящие в живой природе,
гает 20 мкм (20 000 нм), они начинают, так же как будучи частью материального мира, подчиняются
и окружающее их межпризматическое вещество, обьективным физическим законам, в частности,
пропитываться солями извести [12]. Проведем законам механики [40].
математический расчет для определения прибли- «То, что находится внизу, соответствует
зительного количества кристаллов гидроксилапа- тому, что пребывает вверху; и то, что пребыва-
тита, которые можно расположить по их длине, ет вверху, соответствует тому, что пребывает
друг над другом, в отрезке равном 20 мкм: внизу, чтобы творить чудеса единой вещи», Гер-
1) 20 мкм = 20 000 нм; мес Трисмегист.
2) 20 000 нм / 160 нм = 125; Классическим примером спонтанной самоор-
3) 20 000 нм / 120 = 166, 666667. ганизации в природе считается феномен тепло-
Итак, 166,6 — это гипотетическая средняя дли- вой конвекции известный как неустойчивость
на одного кристалла гидроксилапатита необходи- Бенара. В начале века французский физик Анри
мая для того, чтобы 120 кристаллов вместились в Бенар обнаружил, что подогрев тонкого слоя
призму размером 20 мк или 125 кристаллов при их жидкости может привести к образованию по-
длине равной в среднем 160 нм. Следовательно, в разительно упорядоченного паттерна шестиу-
призму длиной 20 мкм могут поместиться в длину гольных ячеек («медовых сот») [43]. Любая раз-
в среднем от 120 до 125 кристаллов апатита. Слу- новидность материи (вещества) — это различное
чайно ли это? Или еще одна из великих загадок состояние энергии. Как утверждает В. П. Плыкин
Природы? И список примеров, в которых упоми- (1995) «Любое вещество (газ, жидкость, мине-
нается цифра 120, говорит нам о том, что «великая рал, металл) имеет энергетическую структуру
тайна» природы, человека и всего мирозздания «пчелиных сот», вокруг узлов этой структуры
23
раскручена информационно-энергетическая спи- Выводы
раль, на разных витках которой находится раз- На примере построения сотовой решетки в
личное количество энергетических сгустков, и природных биоморфах, спиральных решеток,
которая, пронизывая все узлы, формирует энер- эмалевых призм, альвеол легких, нижней челюсти,
гетические ячейки по всей структуре вещества». миозиновых филаментов мы установили опреде-
«Упаковка» энергии в сверхплотное состояние ленную закономерность в структурной органи-
— это информационно-энергетический процесс, зации различных материальных объектов, что
лежащий в основе творения Вселенной. Автор является результатом длительной эволюции при-
задается вопросом, как в этом случае быть с бес- ведшей к тому, что природа стала создавать такие
конечностью Вселенной? Вселенная конечна, биосистемы, в которых энерго-материальная за-
многослойна, постоянно расширяясь, сохраняет висимость от окружающей среды сведена к ми-
структуру «пчелиных сот» [44]. Подтверждение нимуму. На основании представленных данных,
этой точки зрения мы нашли в статье доктора можно предположить, что, вероятно, существуют
физико-математических наук И. Новикова (1980), и другие примеры доказывающие наличие общих
в которой указывется, что: «Наблюдения выявили закономерностей в структуро- и формообразова-
характерные особенности крупнейших струк- нии биологических тел и в зубочелюстной систе-
турных единиц Вселенной — сверхскоплений га- ме человека в частности.
лактик. Оказалось, что в таких образованиях га-
лактики и их скопления сосредоточены в тонких Библиография
слоях, образующих стенки ячеек, внутренность 1. Хмелевский С. И., Черных Б. Т. Функционально-прос-
транственная рабочая модель зубочелюстно-лицевой систе-
которых практически пуста. Можно сказать, мы человека и ее методологическая роль в развитии стома-
что распределение галактик во Вселенной напо- тологии. Экспериментальная и клиническая стоматология.
минает пчелиные соты» [45]. По современным Труды посвящены 10-летию ЦНИИС. М. 1973. — с. 200-250.
научным представлениям плоскую топологически 2. Бушан М. Г., Кодола Н. А., Кулаженко В. И. Кариес зубов, ле-
чение и профилактика с применением вакуум — электрофо-
сложную трехмерную Вселенную можно постро- реза. — Кишинев. «Картя Молдовеняскэ». — 1979. — 283 с.
ить только на основе кубов, параллелепипедов и 3. Боровский Е. В., Леонтьев В. К. Биология полости рта. —
шестигранных призм. При этом наиболее хорошо М.: Изд-во «Медицина». — 1991. — 304 с.
полученные в эксперименте угловые спектры со- 4. Костиленко Ю. П., Бойко И. В. Структура зубной эмали и ее
связь с дентином. Стоматология, 2005, Том 84, № 5, с. 10-13.
гласуются с моделью Вселенной, имеющей фор- 5. Асташенков П. Т. Что такое бионика. Серия «Научно-
му додекаэдра. При определенном соотношении популярная библиотека». — М.: Изд-во «Воениздат». —
между размером додекаэдра и кривизной для это- 1963. — 88 с.
го надо 120 сферических додекаэдров [46]. 6. Мартека В. Бионика. Пер. с англ. — М.: Изд-во «Мир». —
1967. — 145 с.
Математическое моделирование процесса роста 7. Крайземер Л. П., Сочивко В. П. Бионика. — М.: Изд-во
в биологических объектах от центра через равные «Энергия». — 1968. — 115 с.
промежутки времени, показало, что наиболее опти- 8. Эделмен Дж., Маунткасл В. Разумный мозг. — М.: Изд-во
мальное заполнение площади поверхности проис- «Мир». — 1981. — 135 с.
9. Рентгеновское излучение может вызывать кристалли-
ходит, в случае формирования спиральных реше- зацию раствора пептидов. http://www.rus-nano.ru/news.
ток с соотношением количества правых и левых php?extend.1481 — 2010.
спиралей, в пропорции «золотого сечения» [13]. 10. Кузина С. БОМба для Вселенной. «Российский космос» http://
Именно из-за огромной сложности мира живых tvroscosmos.ru/frm/zhurnal/2011/zhurnal0211.php. — 2011.
11. Кудрин И. С. Анатомия органов полости рта. — М.: «Меди-
организмов многие биологи сомневаются в воз- цина», 1968. — 212 с.
можности широкого применения математических 12. Фалин Л. И. Гистология и эмбриология полости рта и зу-
методов. С определенной степенью точности по- бов. — М.: 1963, 219 с.
перечное сечение пчелиных сотов можно считать 13. Раздорский В. Ф. Архитектоника растений. — М.: Изд-во
«Советская наука». — 1955. — 430 с.
более или менее шестиугольным, однако при до- 14. Яковлев Г. П., Челомбитько В. А. Ботаника. Учебник для
статочно близком рассмотрении наблюдаются за- вузов. — С.-Пб.: СпецЛит, Изд-во СПХФА. — 2001. — 680 с.
метные отклонения от идеальной геометрической 15. Иванов В. С., Винниченко Ю. Л., Иванова Е. В. Воспаление
формы. Аналогично логарифмическая спираль, пульпы зуба. — М.: Изд-во «Медицинское информацион-
ное агентство». — 2003. — 256 с.
выбранная надлежащим образом, приближенно от- 16. Глазер Р. Очерк основ биомеханики. — М. Изд-во «Мир»,
ражает форму раковины моллюска Nautilus, однако 1988. — 129 с.
при более тщательных наблюдениях и измерениях 17. Бушан М. Г. Патологическая стираемость зубов и ее ослож-
легко обнаруживается, что она заметно отклоняет- нения. — Кишинев: Изд-во «Штиинца». — 1979. — с. 21-22.
18. Thompson D. W. On Growth and form. Cambridge at the
ся от теоретической кривой [47]. Как считал акаде- University Press. — 1917. — 780 p.
мик В. И. Вернадский «Жизнь — явление вселенское, 19. Вейль Г. Симметрия. — М.: Изд-во «ЛКИ», 2007. — с. 107-111.
она — результат взаимодействия высших законов 20. Двенадцатеричное устройство мира. http://ustierechi.ucoz.
гармонии, которым, в конечном счете, подчинено ru/publ/14-1-0-327. — 2010.
21. Заренков Н. А. Биосимметрика. — М.: Книжный дом «ЛИ-
все. И разум, возможно, он для того и создан, чтобы БРОКОМ». — 2009. — с. 171.
ускорить процесс упорядочения, гармонизации. Воз- 22. Сергиенко П. Я. Гармония в жизни пчелиной семьи. http: //
можно, на нас, носителей вселенского разума, возло- www. trinitas. ru./. «Академия Тринитаризма», М., Эл № 77-
24 жена природой особая миссия. Миссия миссий…». 6567, публ.15472, 15.08.2009.
23. Фриш К. Из жизни пчел. Пер с нем. — М.: Изд-во «Мир». — 35. Трезубов В. Н., Щербаков А. С., Мишнев Л. М. Ортопедиче-
1980. — с. 21 — 23. ская стоматология. Пропедевтика и основы частного курса.
24. Гаврилов Е. И., Щербаков А. С. Ортопедическая стоматоло- Учебник. — СПб.: СпецЛит. — 2001. — 480 с.
гия. — М.: Изд-во «Медицина». — 1984. — с. 17. 36. Бынин Б. Н., Бетельман А. И. Ортопедическая стоматоло-
25. Шубников А. В., Копцик В. А. Симметрия в науке и искус- гия. — М.: Изд-во «МЕДГИЗ». — 1947. — 57-59.
стве. Издание третье, дополненное. — М. 2004. 37. Балакшин О. Б. Коды да Винчи — новая роль в естествознании?
26. Архитектурная бионика. Под ред. Лебедева Ю. С. — М.: Неожиданное о золотом сечении: Гармония ассиметричных по-
Изд-во «Стройиздат». — 1990. — 270 с. добий в Природе. — М.: Изд-во КомКнига. — 2006. — 176 с.
27. Радзюкевич А. В. Метод геометрического построения спи- 38. Введение в цитологию (под ред. проф. В. П. Михайлова).
ральных решеток. http://www.a3d.ru/architecture/stat/5. — 2007. М.: «Медицина», 1968. — 269 с.
28. Барьерно-транспортная роль плазмолеммы. http: // neobio. 39. Царфис П. Г. Природа и здоровье человека. — М.: «Высшая
ru / content/view/ 79/ 20/. — 2011. школа». — 1980. — с. 74.
29. Петухов С. В. Биомеханика, бионика и симметрия. — М.: 40. Бранков Г. Основы биомеханики (пер. с болг.). — М.: Изд-во
Изд-во «Наука», 1981, 240 с. «Мир», 1981, с. 232.
30. Терапевтическая стоматология: Учебник для стоматологов 41. Палько А. С., Некрасов М. С. Здоровье и гравитация. Новая
медицинских вузов (под ред. Е. В. Боровского). — М.: «Мед. концепция: проблемы и перспективы. Рост. Осанка. Красо-
инфо. агент.». — 2003, с. 94. та. Долголетие. — М.: РУСАКИ, 2001. — 208 с.
31. Гурин Н. А. Растровая электронная микроскопия твердых 42. Леманн К., Хельвиг Э. Основы терапевтической и ортопе-
тканей зуба. Стоматология. — Том 55, 1976. — № 3. — с.70-77. дической стоматологии. — Львов: ГалДент. — 1999. — 262
32. Ирсалиев Х. И., Зуфаров А. А., Файзуллаев С. А., Хабиев Р. Т. с. — 298 рис.
Поверхностная структура слизистой оболочки твердого неба 43. Капра Фритьоф. Паутина жизни. Новое научное понима-
по данным растровой электронной микроскопии. Организа- ние живых систем. Пер. с англ. под ред. В. Г. Трилиса. — К.:
ция стоматологической помощи и вопросы ортопедической «София»; М.: ИД «София», 2003. — 336 с.
стоматологии. Тезисы. Том I. VIII Всесоюзный сьезд стоматоло- 44. Плыкин В. П. «В начале было Слово…» или След на воде. —
гов. Волгоград, 30 сентября — 2 октября 1987. — с. 170 — 171. Ижевск: Изд-во Удм. ун-та. — 1995. — 43 с.
33. Образцов И. Ф., Адамович И. С., Барер А. С. и др. Про- 45. Вселенная как додекаэдр. http:// www.vokrugsveta.ru/ vs/
блемы прочности в биомеханике. — М.: «Высш. шк.». — article/2651./ — № 4 (2787). — 2006.
1988. — 311 с. 46. Новиков И. Гравитация, нейтрино и Вселенная. Наука и
34. Новицкий А. Структура печени. http://essenciale.ru/ Жизнь. — № 10, 1980. — с. 24.
struktura-pecheni/. — 2010. 47. http://domino.novsu.ac.ru/kse/pril/7.htm.

EVALUAREA REZULTATELOR PRIVIND ADRESABILITATEA


PACIENŢILOR LA SERVICIILE STOMATOLOGICE
Elena Tintiuc,
Rezumat doctor în medicină,
Asistenţa stomatologică de ambulatoriu este cea mai reprezentativă în
acordarea serviciilor medicale, constituind conform datelor adresabilităţii Valeriu Burlacu,
20-25%, ocupînd astfel locul doi după numărul de adresări la medicii de profesor universitar
profil terapeutic, în special medicii de familie. Maladiile stomatologice sunt
cele mai răspîndite afecţiuni care necesită măsuri eficiente de profilaxie şi Catedra Terapie
tratament, îndeosebi în combaterea cariei şi a afecţiunilor parodontului ca Stomatologică, FECMF
problemă medico-socială de importanţă la etapa actuală. În aceste condiţii USMF „Nicolae
structurile stomatologice de stat actualmente sunt instituţii de bază ce acor- Testemiţanu”
dă asistenţă stomatologică specializată de ambulatoriu populaţiei.
Cuvinte-cheie: asistenţa stomatologică, servicii medicale, afecţiunile
cavităţii bucale, caria, parodontul.

Summary
ASSESSMENT OF DATA REGARDING PATIENTS RESORT TO DEN-
TAL SERVICES
Out-patient dental services are the most representative in rendering
medical services and constitute, according to the figures indicating the
patients’ presentation to the dentist, 20-25%, ranking the second after the
number of those seeking general medical assistance, family doctors’ help in
particular. The dental diseases are the most wide-spread disorders necessi-
tating effective measures of prevention and treatment of, primarily, caries
and parodontal pathoses, their combating being at present an important
medico-social problem.
Key-words: dental services, medical services, dental disease, caries, pa-
rodontal. 25
Scopul este argumentarea ştiinţifică a măsurilor serviciile stomatologice specializate de ambulator. În
privind ameliorarea asistenţei stomatologice specia- comparaţie cu anii 2001-2004, în anul 2010 numărul
lizate conform rezultatelor analizei adresabilităţii po- vizitelor la medicii stomatologi, inclusiv şi a vizitelor
pulaţiei în instituţiile stomatologice de ambulatoriu. primare, a crescut de circa 2 ori. O diferenţă esenţială
s-a determinat în adresabilitatea populaţiei la servicii
Obiectivele: stomatologice pînă şi după implimentarea asigurări-
• Analiza rezultatelor adresabilităţii populaţiei lor obligatorii de asistenţă medicală. Posibilitatea de
în instituţiile stomatologice de ambulatoriu în majorare a accesului la asistenţa stomatologică se lă-
dinamică pentru anii 2001-2010; mureşte prin faptul că populaţia, în condiţii noi, pri-
• Evaluarea comparativă a activităţilor serviciu- oritar alege instituţia stomatologică de stat. A crescut
lui stomatologic teritorial în asigurarea volu- şi numărul vizitelor primare la medicii stomatologi de
mului de asistenţă stomatologică de urgenţă la 43,0% în anul 2001 pînă la 51,7% în anul 2010. S-a
acordată populaţiei; majorat pe parcursul acestor ani, în mediu, şi numă-
• Determinarea importanţei realizării principiu- rul vizitelor la un medic stomatolog de la 522 vizite pe
lui de profilaxie în combaterea maladiilor sto- an (a. 2001) pînă la 992 vizite (a. 2010), sau de 1,9 ori.
matologice, în special a cariei şi a afecţiunilor Datele prezentate demonstrează o tendinţă pozitivă în
parodonţiului. asigurarea accesului populaţiei la serviciile stomato-
logice specializate de ambulator şi posibilităţi reale de
Metodologia cercetării dezvoltare a instituţiilor stomatologice de stat în con-
Analiza rezultatelor adresabilităţii populaţiei la diţiile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
asistenţa stomatologică s-a efectuat în baza serviciului Este necesar de menţionat faptul că în ultimii 5 ani
stomatologic a Instituţiei Medico-Sanitare Publice al numărul de vizite urgente la medici stomatologi prac-
Asociaţiei Medicale Teritoriale Botanica pe parcursul tic a rămas constant, demonstrînd o majorare nesem-
anilor 2001-2010. Studiul a inclus trei comportamente nificativă de 1,2 ori în anul 2010, faţă de anul 2006.
de bază: evidenţa în dinamică a adresărilor populaţiei Aceeaşi situaţie se observă şi în dinamica numărului
la servicii stomatologice, inclusiv a serviciilor primare de vizite urgente înregistrate pe an la un medic stoma-
şi de urgenţă; evidenţierea volumului de activităţi a tolog. Totodată este important de apreciat şi fenome-
medicilor stomatologi în corespundere cu caracterul nul adresabilităţii la medicii stomatologi a populaţiei
vizitelor populaţiei şi particularităţile de acordare a (pacienţilor) asigurate. Rezultatele demonstrează o
asistenţei stomatologice; determinarea măsurilor pro- creştere evidentă a cazurilor urgente la medicii sto-
filactice în combaterea maladiilor stomatologice în matologi efectuate de persoanele asigurate (Figura 1).
complex cu medicii specialişti de alte specialităţi.
60
Studiul s-a bazat pe metode contemporane de
cercetare, asigurînd caracterul reprezentativ al re-
zultatelor obţinute şi importanţa concluziilor şi reco- 50
mandărilor practice pentru modernizarea asistenţei
stomatologice. 40

Rezultate şi discuţii
30
Secţia stomatologică în cadrul Instituţiei Medi-
co-Sanitare Publice a Asociaţiei Medicale Teritoriale
Botanica este o subdiviziune specializată de tip cura- 20
tiv-profilactic care acordă populaţiei servicii stoma-
tologice de calitate. Secţia stomatologică realizează 10
funcţii importante ce ţin de organizarea şi acordarea
asistenţei stomatologice specializate diferitor contin-
0
gente ale populaţiei. Implimentarea metodelor efi- 2006 2007 2008 2009 2010
ciente în activitatea medicilor stomatologi orientate
spre profilaxia maladiilor stomatologice ale cavităţii Figura 1. Ponderea vizitelor urgente la medicii stomatologi efectuate
bucale; dezvoltarea activităţilor de depistare precoce a de persoanele asigurate (%) aa. 2006-2010
acestor maladii şi evidenţa lor în comun cu medicii de
alte specialităţi; promovarea cunoştinţelor medicale şi Datele prezentate în figura 1 se caracterizează prin
igienice în domeniul sănătăţii orale etc. creşterea numărului vizitelor urgente a persoanelor
Un rol important în activitatea serviciului stoma- asigurate de 1,7 ori în anul 2010, faţă de anul 2006. Re-
tologic teritorial este organizarea primirii pacienţilor ieşind din cele relatate, acordarea asistenţei stomato-
de către medicii stomatologi şi analiza adresabili- logice de urgenţă în condiţii de ambulator determină
tăţii populaţiei ca factori ce determină şi contribuie succesul în tratarea bolnavilor cu maladii stomatolo-
la asigurarea accesului şi calităţii asistenţei medicale gice acute şi contribuie la prevenirea unor consecinţe
stomatologice. Rezultatele obţinute ne demonstrea- grave în sănătatea orală. Importanţa medico-socială
26 ză o creştere evidentă a adresabilităţii populaţiei la a maladiilor stomatologice acute este că afectează în
mare parte persoanele apte de muncă. Studiile per- tau sanaţie în a. 2010 40,5% comparativ cu 54,6% în a.
manente orientate spre determinarea necesităţilor 2006. Au fost sanaţi din numărul celor depistaţi circa
populaţiei în servicii stomatologice specializate de 50-60%. În scopul combaterii maladiilor stomatologi-
ambulator reprezintă o problemă importantă în dez- ce răspîndite este raţional de a utiliza posibilităţi reale
voltarea serviciului stomatologic. Creşterea volumu- de integrare mai efectivă a metodelor clinice şi profi-
lui asistenţei stomatologice specializate de ambulator lactice în activitatea medicilor stomatologi.
acordată populaţiei este determinat de mai mulţi fac-
tori, în special şi de posibilităţile ajustate la condiţiile Tabelul 1. Rezultatele activităţilor de profilaxie a maladiilor
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. stomatologice, %, aa. 2006-2010
Asistenţa stomatologică specializată de ambulator Au fost sanaţi
este una din cele mai acceptate forme de acordare a Au fost exa- Din numărul din numărul
asistenţei medicale populaţiei, iar maladiile stomato- Anii minaţi cu scop examinaţilor depistaţilor pe
logice sunt cele mai frecvent înregistrate (caria, afec- profilactic necesită sanaţie parcursul sană-
ţiunile parodonţiului, traumele etc.). Răspîndirea în rii planificate
masă a cariei dentare consideră faptul că profilaxia 2006 11,8 54,6 51,6
maladiilor stomatologice este una din problemele me- 2007 12,5 60,2 66,2
dico-sociale prioritare la etapa actuală. Analiza efec-
2008 13,9 68,3 60,8
tuată demonstrează că ponderea cazurilor de carie
2009 21,2 47,8 53,4
dentară în numărul de vizite la medicii stomatologi
constitue circa 40,0%, inclusiv 80,2% carie complica- 2010 23,1 40,5 56,2
tă. Se înregistrează în ultimii 10 ani o creştere bine de-
terminată a cariei complicate în rîndurile populaţiei, Concluzii
îndeosebi vîrstnice de 1,7 ori. 1. Rezultatele analizei adresabilităţii populaţiei
În activitatea medicilor stomatologilor un rol apar- trebuie utilizate pentru optimizarea activită-
te constituie utilizarea metodelor eficiente de tratare a ţilor medicilor stomatologi şi asigurarea ac-
afecţiunilor dentare, inclusiv plombarea dinţilor. Re- cesului populaţiei la servicii stomatologice de
zultatele analizei denotă o pondere avansată de cazuri ambulator calitative;
tratate prin plombarea dinţilor. Din numărul total de 2. În scopul asigurării pacienţilor cu asistenţă
vizite cazurile tratate prin plombarea dinţilor consti- stomatologică specializată de ambulator la lo-
tuie de la 72,0% (a. 2001) pînă la 65,4% în a. 2010. Este cul de trai este necesar de optimizat activităţile
semnificativ faptul că măsurile realizate în profilaxia în baza principiului teritorial şi de a consolida
cariei dentare au permis de a micşora ponderea cazu- asistenţa stomatologică pentru toate contin-
rilor tratate prin plombarea dinţilor din cauza cariei gentele de populaţie;
de la 68,0% (a. 2001) pînă la 54,5% (a. 2010). 3. Reieşind din motivul că maladiile stomatolo-
Prezintă interes în activitatea medicilor stomato- gice sunt prioritar răspîndite şi ocupă un loc
logi datele ce ţin de raportul dintre numărul de dinţi de sus în structura morbidităţii este necesar
plombaţi şi dinţi extraşi care constituie respectiv de la de orientat activitatea medicilor stomatologi şi
1:5,4 (a. 2006) pînă la 1:2,4 (a. 2010). Ponderea dinţi- a populaţiei la realizarea metodelor active de
lor extraşi de urgenţă în numărul total de dinţi extraşi profilaxie a maladiilor stomatologice şi de sa-
în ultimii cinci ani nu variază semnificativ şi constitu- nare a cavităţii bucale.
ie circa 45-50%, iar raportul lor constituie de la 1:1,7
pînă la 1:2,5. În structura dinţilor plombaţi cazurile de Bibliografie
1. BURLACU V., COSTRU T. Protejarea drepturilor medicului
urgenţă sunt în permanentă creştere, iar ponderea lor stomatolog-situaţie de urgenţă.// Principii şi aspecte ale sto-
s-a majorat de la 28,6% (a. 2006) la 41,2% (a. 2010). matologiei moderne. (culegere de lucrări ştiinţifice consacrată
Ponderea dinţilor plombaţi pe motiv de pulpită acută aniversării a 60 ani de la fondarea instituţiei). Chişinău, 2005, p.
din numărul total de dinţi plombaţi de urgenţă este 19-20.
2. BURLACU V., EŢCO C., TINTIUC E. Aspecte medico-sociale
în descreştere şi alcătuieşte 69,3% (a. 2006) şi 57,8% şi organizatorice ale asistenţei stomatologice de stat în condiţiile
(a. 2010), iar ponderea dinţilor plombaţi pe motiv de Asigurărilor Medicale Obligatorii. //Sănătate publică, economie
periodontită acută sau exacerbată este în creştere dela şi management în medicină, nr. 1. Chişinău, 2007, p. 9-11.
30,7% (a. 2006) la 42,2% (a. 2010). 3. CIOCANU M. Concepte de bază pentru implimentarea asigu-
rărilor obligatorii de asistenţă medicală în Republica Moldova.//
Reieşind din prevederile Politicii naţionale a sănă- Curier Medical. Chişinău, Nr. 6, 2003, p. 6-10.
tăţii în Republica Moldova, direcţiile prioritare sunt 4. ENI A., TIMOŞENCO T., LISNIC M. Tratamentul contempo-
orientate la profilaxia maladiilor, inclusiv stomatolo- ran al afecţiunilor parodontale.// Anale ştiinţifice ale USMF
gice şi menţinerea sănătăţii populaţiei. În acest aspect ,,Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2004, p. 528-532.
5. LUPAN I., BURLACU V., TOPALĂ V., SÎRBU SOFIA. Rolul
activităţile de profilaxie în stomatologie au o dinami- Asociaţiei Naţionale a Stomatologilor în perfecţionarea şi mo-
că pozitivă (tabelul 1). dernizarea asistenţei medicale stomatologice acordate populaţi-
Datele prezentate în tabelul 1 evidenţiază o creş- ei din Republica Moldova. // Ediţie consacrată celui de-al XIII-
tere semnificativă a persoanelor examinate cu scop lea Congres Naţional al ASRM. Chişinău, 2006, p. 5-7.
6. TINTIUC E., PANCENCO A., BURLACU V., MUNTEANU
profilactic de la 12,5% pînă la 23,1% sau de 1,8 ori.
Din numărul total al persoanelor examinate necesi-
I. Managementul asistenţei stomatologice de ambulator. Chişi- 27
nău, 2009, 180 p.
ABRAZIUNEA DENTARĂ CA URMARE A BRUXISMULUI.
TABLOUL CLINIC, DIAGNOSTICUL
ŞI METODE DE TRATAMENT
Dumitru Romaniuc,
Valeriu Fala, Rezumat
Valeriu Burlacu, În stomatologia contemporană abraziunea dentară este o problemă
Nicolae Cojuhari frecvent întîlnită, fiind, în majoritatea cazurilor, provocată de bruxism. În
studiu au fost luate 7 persoane cu vîrsta cuprinsă între 24 şi 40 ani, diagnos-
Catedra Stomatologie ticaţi cu abraziune dentară de trecere(M.Buşan), (pînă la joncţiunea smalţ
terapeutică, F.E.C.M.F — dentină) ca urmare a bruxismului, fiind examinaţi clinic şi paraclinic. În
„Nicolae Testemiţanu“. urma tratamentului prin metoda restaurării directe conformative dirijate
am concluzionat că abraziunea dentară poate fi tratată cu succes prin me-
toda miniinvazivă care subînţelege păstrarea la maxim a ţesuturilor dentare
sănătoase pe un timp îndelungat.

Summary
In contemporary dentistry dental abrasion is a common problem en-
countered, as in most cases caused by bruxism. In the study were taken
seven people aged between 24 and 40 years diagnosed with dental abrasion
passing (M.Buşan) the enamel-dentin border as a result of bruxism, being
examined clinically and paraclinically. As a result of the direct restoration
conformative method treatment we found that the tooth abrasion can be
treated successfully with good minimally invasive method, which implies
preservation of healthy dental tissue within a long time.

Actualitatea temei
Abraziunea dentară apare odată cu erupţia dinţilor şi stabilirea contactelor
dentodentare, pe parcursul vieţii, datorită funcţiei, factorilor endogeni şi exogeni
şi dispare odată cu pierderea contactelor dentare. În ultimul timp, frecvenţa cariei
scade semnificativ, însă cea a abraziunii dentare creşte ca urmare a măririi forţe-
lor funcţionale, parafuncţiilor musculare, schimbarea tempoului de viaţă odată cu
majorarea cazurilor stresante.
Prin bruxism se subînţelege parafuncţia nocturnă şi diurnă a activităţii mas-
ticatorii, care se manifestă prin scrîşnitul şi lovitul din dinţi, la fel abraziunea şi
strîngerea lor. Scrîşnitul dinţilor şi strîngerea lor, în esenţă, sunt aceleaşi fenomene
parafuncţionale, însă scrîşnitul este însoţit de un sunet caracteristic.
Sunt doua forme de bruxism: în stare conştientă şi în timpul somnului. La une-
le persoane bruxismul se manifestă în timpul zilei, în momentele de încordare ner-
voasă, iar la alţii, apare în timpul somnului.
După părerea profesorului Rudolf Slavicek, bruxismul este „o supapă de neu-
tralizare a stresului“, care contribuie la relaxarea psihologică.
Mulţi savanţi au indicat o legătură strînsă între bruxism şi factorii psihologici.
Frecvenţa bruxismului este de 6-20%. Această stare se întîlneşte frecvent la co-
pii. Conform unelor date bruxismul infantil se păstrează pînă la vîrste înaintate.
Activitatea musculaturii masticatorii în cadrul bruxismului nocturn se înre-
gistrează în timpul microfazelor conştiente, neobservate de persoanele care dorm.
Cercetările clasice în domeniul neurofiziologiei bruxismului au fost efectuate mai
mulţi ani la rînd de către Lavigne, care a explicat dispariţia şi prezenţa bruxismului
prin acţiunea neuromediatorilor, în special a dopaminei şi serotoninei.
• Dopamina şi serotonina sunt neurotransmiţători care asigură legătura între
neuroni.
• Dopamina participă la transmiterea bucuriei şi satisfacţiei şi asigură efec-
tuarea mişcărilor. Deficitul dopaminei se întilneşte în cazul sindromului
28 Parkinson şi schizofrenie.
• Serotonina participă la reglarea somnului, pof- c. Gravarea sectorului preparat cu gel (acid orto-
tei şi a simţului umorului. Deficienţa acestui fosforic), timp de 30 secunde pentru smalţ, şi
hormon provoacă starea de foame şi depresie. 15 secunde pentru dentină, irigarea ulterioară
• Unii autori considerau ca surplusul de dopa- cu apă distilată, timp de 30 sec.
mină cauzează dezvoltarea bruxismului, de- d. Suprafaţa irigată este supusă uscării cu un get
oarece introducerea psihostimulatorilor do- uşor de aer, urmată de administrarea sistemu-
paminergici (amfetamina) sporeşte gradul de lui adeziv, timp de 30 secunde şi fotopolimeri-
exprimare a bruxismului. zarea timp de 10 secunde.
• Sistemul dopaminergic este veriga centrală în e. Administrarea porţiilor de compozit selectat,
etiologia bruxismului, deoarece joacă rolul cen- şi iluminarea lor timp de 10 secunde dinspre
tral în reglarea mişcărilor stereotipice şi în apa- suprafaţa opusă şi 20 secunde perpendicular.
riţia dereglărilor motorii în timpul somnului. f. Restaurarea estetică, respectînd cerinţele bi-
De cele mai dese ori abraziunea dentară este o ma- omimeticii prin metoda directă a tuturor su-
nifestare clinică a bruxismului. prafeţelor preparate cu ajutorul materialului
compozit fotopolimerizabil.
Scopul lucrării constă în aplicarea tehnicii de g. Finisarea restaurării, şlefuirea si lustruirea.
tratament miniinvaziv cu restaurarea estetică directă h. Verificarea punctelor de contact ocluzale, efec-
în abraziunea dentară. Pentru realizarea scopului for- tuînd mişcările funcţionale a sistemului sto-
mulat ne propunem următoarele obiective: matognat.
1. restabilirea biomecanicii arcadelor dentare Pentru păstrarea stabilităţii dento-alveolare pe
prin metoda directă a restaurării direcţionate; parcursul tratamentului, folosim gutiera acrilică în
2. optimizarea aspectului estetic; sectorul opus.
După finisarea tratamentului se confecţionează
Materiale şi metode gutiera elastică siliconică cu scop profilactic, pentru
În studiu au participat 7 persoane: 4 femei şi 3 a preveni deteriorarea restaurării dentare şi relaxarea
bărbaţi cu vîrsta cuprinsă între 24 şi 40 de ani. Find sistemul neuro-muscular pe timp de noapte sau în alte
examinaţi clinic şi paraclinic, utilizînd metodele: exa- momente stresante (şofatul, lucru la calculator, etc).
menul obiectiv şi subiectiv, OPG a zonei maxilo-faci-
ale, studiul modelelor, a fost stabilit diagnosticul de Rezultate obţinute
abraziune dentară de trecere ca urmare a bruxismului, Rezultatul final a fost evaluat la un interval de
complicată cu hipersensibilitate, dureri medii în re- 6 luni după tratament. În urma examenului clinic
giunea articulaţiei temporo-mandibulare (ATM) şi a obiectiv şi subiectiv depistăm:
muşchilor masticatori, dereglări estetice caracterizate — lipsa durerilor în regiunea ATM şi a muşchilor
prin reducerea înălţimii coronare a dinţilor. masticatori (după 3 — 4 săptămîni)
Tratamentul începe cu igienizarea profesională — se menţine starea normală a restauraţiilor,
a cavităţii bucale, amprentarea cîmpului protetic cu — estetica şi funcţia dinţilor este păstrată.
masă alginată şi înregistrarea relaţiei maxilo — crani-
ană cu ajutorul arcului facial (fig.6,7). CAZ CLINIC:
Urmează pregătirea şi ghipsarea modelelor de stu- Pacienta D, anul naşterii 1985, a solicitat la data
diu în articulatorul reglabil, cu ajutorul arcului facial de 24-06-2010 asistenţă stomatologică în cadrul S.R.L
în poziţia de intercuspidare maximă. Confecţionarea „Fala Dental“.
gutierii individuale acrilice, cu scop de tratament, Acuze: dereglări estetice prin reducerea înălţimii
pentru reechilibrarea sistemului neuro — muscular, coronare a dinţilor frontali, hipersensibilitate, dureri
în articulatorul reglabil. Tratamentul dureaza 3 — 4 de grad mediu în regiunea ATM şi a muşchilor mas-
săptămîni. Între timp efectuăm modelarea din ceară, ticatori.
prin metoda Wax-up după Shultz a viitorului cîmp Din anamneză: pacienta bruxează în timpul som-
protetic pe modelele ghipsate în articulator (de către nului şi lucrului la calculator de aproximativ 3 ani.
tehnicianul dentar în laborator la indicaţiile medicului La examenul radiologic (OPG): depistăm reduce-
stomatolog), (fig.9-11) . Dupa 3-4 săptamîni a urmat rea înălţimii coroanei anatomice a dinţilor frontali,
restaurarea arcadelor dentare, respectînd cerinţele bi- multiple obturaţii pe dinţii laterali.
omecanicii, prin metoda directă, avînd ca mostră mo- Diagnoza: Abraziune dentară limitată de trecere
delele din gips, modelate de către tehnicianul dentar (M.Buşan), ca urmare a bruxismului, complicată cu
după metoda Shultz. hipersensibilitate şi dereglări estetice.
Restaurarea estetică prin metoda directă include Tratament: S-a efectuat igiena profesională a ca-
următoarele etape: vităţii bucale.
a. Anestezie, prepararea minimă a suprafeţelor • Amprentarea cîmpului protetic cu masă algi-
ocluzale, incisale, afectate de carie şi a obtura- nată şi înregistrarea relaţiei maxilo-craniană
ţiilor efectuate anterior. cu ajutorul arcului facial (fig. 6);
b. Izolarea cîmpului protetic cu ajutorul Koffer- • Pregătirea modelelor de studiu şi montarea lor
damului. în articulatorul reglabil cu ajutorul arcului fa-
29
cial (fig.7); da conformativă direcţionată cu folosirea com-
• Confecţionarea unei gutiere cu scop de trata- pozitul fotopolimerizabil „Esthet — X“ culori-
ment de 1.5 mm, aplicată pacientului pe durata le (A2O, A2, B1, YE), (fig.12-14);
de 3-4 săptămîni; • După finisarea tratamentului şi metodei de re-
• Restaurarea directă a arcadelor dentare, cu bonding, s-a indicat gutiera elastică din silicon
schimbarea obturaţiilor vechi, utilizînd meto- cu scop profilactic.

Fig. 1 Arcadele dentare în relaţie centrică Fig. 2 Grupul frontal

Fig.3 Arcadele dentare în relaţie centrică.

Fig.4 Imaginea maxilei Fig. 5 Imaginea mandibulei


Fig.1-5 Imaginea arcadelor dentare pînă la tratament

30 Fig.6 Amprenta arcadelor dentare Fig.7 Arcul facial fixat în articulatorul reglabil
Fig.8 Modelele din ghips pînă la tratament Fig.9 Modele din ghips, modelate după metoda Shultz

Fig. 10 Modelul arcadei inferioare modelat după metoda Shultz Fig.11 Modelul arcadei superioare modelat după metoda Shultz

Fig. 12 Dintele 13 pînă la restaurare Fig. 13 Dintele 13 după restaurare

Fig. 14 Dinţii frontali după restaurare.


31
Fig 15. Imaginea arcadelor dentare în relaţie centrică Fig. 16. Grupul frontal

Fig 17. Arcadele dentare în relaţie centrică

Fig.18. Imaginea maxilei Fig. 19. Imaginea mandibulei


Fig. 15-19. Imaginea arcadelor dentare după tratament

Fig. 20 Arcadele dentare după 6 luni de la tratament.


Concluzii: darea restaurării directe conformativ direcţi-
1. În urma tratamentului direcţionat prin restau- onate în tratamentul abraziunilor dentare şi
rarea estetică directă s-a obţinut restabilirea bio- utilizarea ei.
mecanica a arcadelor dentare maximal posibilă. BIBLIOGRAFIE:
2. Tratamentul se rezumă la restaurarea directă 1. Ilarion Postolachi, E. Chiriac, G. Bîrsa, M. Cojocaru, N. Coju-
hari, I. Şaptelici, V. Guţuţui, V. Banuh, V. Gamureac. Protetică
miniinvazivă conformativ dirijată, cu optimi- dentară, Chişinău 1993, pag. 284-291.
zarea esteticii dentare. 2. Daniel Brocar, Jan-Fransoa Lalinc, Cristian Knellesen. Bruxism,
3. Toate observaţiile rezultate în urma acestui Germania 2009, pag. 5-40.
32 studiu reprezintă argumente pentru recoman- 3. Slavicek R. Reflexion sur les soi-disant parafunctions. Rev.ort-
hop dento-faciale. 1996, pag. 75-78.
ОСОБЕННОСТИ КЛИНИЧЕСКОГО ТЕЧЕНИЯ
ВОСПАЛИТЕЛЬНЫХ ЗАБОЛЕВАНИЙ ПАРОДОНТА
У БОЛЬНЫХ С БРОНХИАЛЬНОЙ АСТМОЙ
Севда Алескерова,
Резюме ассистент
Бронхиальная астма оказывает выраженное влияние на состояние
твердых тканей зубов, слизистой оболочки полости рта и ткани па- Азербайджанский
родонта. Медицинский
Более значимые нарушения в ротовой полости детей на фоне Университет
бронхиальной астмы, особенно при тяжелой ее форме, происходят в Кафедра
тканях пародонта. Так, было выявлено, что максимальные значения терапевтической
по исследуемым индексам определялись в полости рта детей с брон- стоматологии, Баку
хиальной астмой среднетяжелой и тяжелой степеней тяжести.
Ключевые слова: кариес, гингивит, бронхиальная астма, дети

Summary
CLINICAL FEATURES OF INFLAMMATORY PERIODONTAL DI-
SEASES IN PATIENTS WITH BRONCHIAL ASTHMA
Bronchial asthma has a marked impact on the hard tooth tissues, oral
mucosa and periodontal tissue. More significant pathological disorders in
the oral cavity of children with asthma, especially in its severe form de-
tected in periodontal tissues. Since it was found that the maximum values
of the studied indexes were determined in the oral cavity of children with
moderate and severe degrees of asthma severity.
Keywords: caries, gingivitis, bronchial asthma, children

Значительный риск повышения частоты встречаемости заболеваний по-


лости рта и формирования при этом острой и хронических форм патологи-
ческих процессов, чему способствуют как местные (неудовлетворительное
гигиеническое состояние, избыточное потребление углеводов), так и общие
факторы (снижение иммунологической реактивности и нарушения в гормо-
нальной системе), представляет с собой серьезную угрозу состоянию здоро-
вья подрастающего поколения.
Высокий уровень распространенности и интенсивности основных сто-
матологических патологий, ведущих к значительному снижению функцио-
нальных и адаптационных возможностей органов и тканей ротовой полости
и являющихся одной из основных причин частичной или полной утраты зу-
бов, свидетельствует о необходимости и актуальности решения проблемы
поиска оптимальных патогенетически обоснованных средств, методов их
профилактики и лечения.
Результаты проведенных в этой области научных исследований свиде-
тельствуют о наличии тесной взаимосвязи между показателями интенсив-
ности поражения населения кариесом и воспалительными заболеваниями
пародонта и общесоматическими организменными патологиями, особое ме-
сто среди которых с точки зрения тяжести течения и выявления серьезных
осложнений занимают аллергические заболевания [1,2,5,6,7].
При аллергических заболеваниях в связи с дисфункцией слюнных желез
снижается скорость слюноотделения, а изменения параметров ротовой жид-
кости являются одной из причин снижения иммунологической реактивно-
сти организма, нарушения белкового и минерального обмена, что, в конеч-
ном счете, очень негативно влияет на состояние зубочелюстной системы и
качество жизни больных.
Одной из главных и нерешенных задач современной стоматологии явля-
ется четкое определение морфофункциональных и иммунных механизмов 33
влияния аллергических заболеваний, таких как ного гигиенического индекса OHI–S (Green J.S.,
бронхиальная астма, атопический дерматит, на Vermillion J.K., 1964).
возникновение и развитие патологических про- Результаты исследований и их обсужде-
цессов воспалительно–деструктивного характера ние.
в тканях полости рта и на увеличение частоты их Немаловажное значение в частоте встречае-
встречаемости [3,4]. мости и развитии основных стоматологических
Частые серьезные нарушения в функциональ- заболеваний — кариеса зубов, пародонтита и т.д.
ном состоянии зубочелюстной системы у пациен- имеет недостаточный уровень гигиены полости
тов с бронхиальной астмой требуют назначения рта. Как показали результаты проведенных нами
общей базовой терапии организменной патоло- исследований, у детей и подростков с аллергиче-
гии, определения на фоне указанной патологии ской патологией уровень гигиены во всех обсле-
патогенетических механизмов развития, обо- дуемых основных группах был ниже, чем у здоро-
стрения и прогрессирования воспалительных за- вых детей.
болеваний полости рта, которые в свою очередь Так, средняя величина гигиенического индек-
могут усугубить течение бронхиальной астмы и са по Федорову–Володкиной у детей, страдающих
устранения факторов риска путем разработки бронхиальной астмой легкой степени, оказалась
и внедрения необходимых стоматологических равной 3,21+0,082, тогда как в контрольной груп-
лечебно–профилактических средств с учетом сте- пе из практически здоровых детей показатель
пени тяжести соматической патологии. данного индекса был значительно ниже и соста-
Все вышеизложенное еще раз доказывает акту- вил всего 1,96+0,085. У здоровых детей в тех же
альность оптимизации методов, средств лечения возрастных группах индекс гигиены значитель-
и профилактики стоматологических заболеваний но уступал по полученным показателям второй
у детей с аллергической патологией, в частности основной группе, гигиеническое состояние поло-
с бронхиальной астмой, на основе подробного сти рта продолжало ухудшаться — 3,47+0,114.
изучения стоматологического статуса. Максимально высокие данные по индексу
Федорова–Володкиной определялись при обсле-
Цель исследования: Изучение корреляцион- довании полости рта детей и подростков, боль-
ной связи между состоянием стоматологического ных бронхиальной астмой тяжелой степени. Так,
статуса и характером течения бронхиальной аст- в этой группе больных исследуемый индекс гигие-
мы у детей. ны повысился и составлял уже 3,85±0,119 против
1,96+0,085 практически здоровых детей, т.е. был
Материалы и методы исследования. почти в два раза больше значений, полученных в
Было проведено комплексное стоматологиче- контрольной группе (таб. 1).
ское обследование 150 детей и подростков, боль-
ных бронхиальной астмой, проходивших курс Таблица 1. Состояние гигиены полости рта у детей с
базовой терапии в Детской Клинической Боль- бронхиальной астмой
нице № 6 г. Баку, и 20 практически здоровых де- Индекс
тей, из которых были составлены контрольная и Группы обследованных Число гигиены по
основные группы исследований, распределенные детей обсл. Федорову–
по степеням тяжести соматической патологии: 1) Володкиной
65 детей с легкой степенью бронхиальной астмы;
2) 53 больных бронхиальной астмой средней сте- Дети с БА легкой ст. 65 3,21 ± 0,082
пени тяжести; 3) 32 больных составили группу с Дети с БА ср. тяжелой ст. 53 3,47 ± 0,114
тяжелой степенью бронхиальной астмы. Дети с БА тяжелой ст. 32 3,85 ± 0,119
Группу сравнения составили 20 практически Итого: 150 3,44 ± 0,062
здоровых детей, обратившихся на кафедру для
консультации и лечения по поводу воспалитель- Здоровые 20 1,96 ± 0,085
ных заболеваний тканей пародонта. Возраст об-
следованных составлял 6–15 лет. Неудовлетворительное гигиеническое состоя-
Для регистрации патологических изменений в ние полости рта у детей с аллергической патологи-
органах и тканях полости рта обследуемых была ей обусловлено не только неудовлетворительным
разработана специальная карта, в которую зано- гигиеническим уходом, но и связано со снижени-
сились результаты осмотра полости рта пациен- ем скорости слюноотделения, изменением пара-
тов до лечения, в течение проводимых лечебных метров и нарушением защитных свойств ротовой
мероприятий и в более отдаленных исследовани- жидкости, что создает благоприятные условия
ях. для размножения патогенной микрофлоры в по-
Гигиеническое состояние полости рта у детей лости рта.
дошкольного (5 и 6 лет) и школьного(7–15 лет) У детей 12 лет и 15–летних подростков, чаще
возрастов оценивали с помощью индекса Ю.А. всего страдающих аллергической патологией тя-
34 Федорова, В.В. Володкиной (1971) и упрощен- желой и среднетяжелой форм и незначительно
при легкой форме, наряду с обильными зубными рост индексных данных по встречаемости зубно-
отложениями стал выявляться зубной камень. го камня на фоне заболеваемости бронхиальной
На фоне неудовлетворительного гигиениче- астмой наиболее тяжелой формы.
ского состояния полости рта у подавляющего В этой группе наблюдений показатель индекса
большинства детей и подростков с аллергиче- OHI–S по частоте выявления зубного камня был
ской патологией выявлены воспалительные за- максимальным именно в третье основной группе
болевания мягких тканей пародонта. Особенно — 0,59±0,022, тогда как в других группах чаще об-
выраженные воспалительно–деструктивные из- наруживался зубной налет.
менения в тканях пародонта отмечались у детей, По всем полученным показателям наиболее
страдающих тяжелой формой бронхиальной аст- благоприятные результаты выявлялись в кон-
мы и среднетяжелой степенью аллергической па- трольной группе.
тологии (таб.2).
Немаловажное значение придается также Заключение
проводимой базисной терапии, включающей дли- Состояние твердых и мягких тканей времен-
тельный прием кортикостероидов. ных и постоянных зубов у детей с бронхиальной
астмой находилось в прямой зависимости от дли-
Таблица 2. Уровень гигиены полости рта у детей с бронхиальной тельности и тяжести течения сопутствующей со-
астмой по Грин– Вермильону (OHI–S) матической патологии. По результатам проведен-
ных нами исследований четко прослеживалась
Индекс гигиены тенденция к ухудшению гигиенического состоя-
Группы об- Чис- ния полости рта и нарастанию тяжести и глуби-
следованных ло Зубной Зубной ны поражения тканей пародонта на увеличение
детей обс. налет камень OHI–S длительности и тяжести течения аллергической
(DI) (CI) патологии,
Дети с БА лег- 2,14 ± 0,31 ± 2,44 ± У детей и подростков с бронхиальной астмой
65
кой ст. 0,068 0,021 0,086 различной степени тяжести состояние полости
Дети с БА ср. 2,31 ± 0,43 ± 2,75 ± рта во всех обследуемых группах расценивалось
53 как неудовлетворительное и было хуже, чем у
тяжелой ст. 0,061 0,019 0,071
Дети с БА тя- 2,56 ± 0,59 ± 3,15 ± практически здоровых детей контрольной груп-
32 пы, что обусловлено, по нашему мнению, недо-
желой ст. 0,052 0,022 0,062
статочно удовлетворительным гигиеническим
2,29 ± 0,41 ± 2,70 ± состоянием полости рта, снижением скорости
Итого: 150
0,040 0,015 0,052 слюноотделения и нарушением защитных свойств
0,76 ± 0,19 ± 0,95 ± слюны у детей с аллергической патологией.
Здоровые 20
0,049 0,037 0,078
Список литературы
В процессе обследования, в основном, встреча- 1. Джамолова Р.Д. Особенности клинического течения и
функциональных изменений сердечно–сосудистой систе-
лись различные формы гингивита: катаральный,
мы у больных с бронхиальной астмой. Автореф. дис. …
гипертрофический, язвенно–некротический. По канд.мед.наук, Душанбе — 2010, 24с.
распространенности процесса чаще выявлялся 2. Ежова Г. Ю. Оценка качества жизни у больных бронхиаль-
генерализованный гингивит, а в редких случаях ной астмой в процессе стационарного лечения. Автореф.
дис. …канд.мед.наук, Уфа — 2010, 23 с.
— локальный.
3. Крылова В.Ю. Особенности течения заболеваний пародон-
С тяжестью течения соматической патологии та у больных бронхиальной астмой // Пародонтология. —
интенсивность и распространенность воспали- 2007. — № 2 (43). –С. 41–43.
тельной реакции в околозубных тканях нараста- 4. Супатаева Т.У. Клинико–фармакологическое обоснование
применения антиоксидантов природного происхождения
ли. Так, если в первой основной группе с аллер-
при лечении заболеваний полости рта у детей с аллергиче-
гической патологией легкой степени показатель скими болезнями. Автореф. дис. …канд.мед.наук., Бишкек
исследуемого индекса составил 2,44±0,086, то при 2009, с28.
среднетяжелой и тяжелой формах бронхиальной 5. Чучалин А.Г., Белевский А.С., Смоленов И.В., Смирнов
Н.А., Алексеева Я.Г. Факторы, влияющие на качество жиз-
астмы индекс гигиены по Грин–Вермильону был
ни больных с бронхиальной астмой. //Пульмонология,
выявлен в более высоких значениях 2,75±0,071 и 2004. — № 1. — С. 67 — 83.
3,15±0,062 соответственно (р<0,001). 6. Jenson R., Boman G. Inflamation and lung damage. // Eur.
А в контрольной группе, которую составили Respir. Mon. — 2000. — Vol. 15. — P. 272–287.
7. Jutel M., Blaser K., Akdis C.A. Histamine in allergic
практически здоровые лица, индексные показате-
inflammation and immune modulation. // Int. Arch. Allergy
ли были почти в 2,5 ниже, чем в основных груп- Immunol., 2005. — Vol. 137. — P. 82–92.
пах — 0,95±0,078. При этом необходимо отметить

35
КОНСЕРВАТИВНОЕ ЛЕЧЕНИЕ КАРИЕСА ИЛИ
РЕМИНЕРАЛИЗАЦИЯ (РЕМИНЕРАЛИЗИРУЮЩАЯ
ТЕРАПИЯ) ЗУБНОЙ ЭМАЛИ
Alexei Terehov,
d. ş. m., conf. univ., Rezumat
Corneliu Năstase, TRATAMENTUL CONSERVATIV AL CARIEI DENTARE SAU REMI-
asist. univ., NERALIZAREA (TERAPIA REMINERALIZANTĂ) A SMALŢULUI
DENTAR
Catedra Stomatologie Deşi în ştiinţa cariologică s-a produs o evoluţie informaţională explozi-
terapeutică USMF vă, caria dentară rămâne a fi încă un fenomen neînţeles pentru clinicieni.
“N. Testemiţanu” Pentru a folosi eficient posibilităţile bogate ale stomatologiei preventive
moderne, este important de a atrage atenţia asupra schimbărilor minerale
timpurii ale smalţului şi modului cum ele pot fi controlate fără a recurge la
opţiuni invazive de tratament. Obiectivul final al abordării atât de meticu-
loase şi metodice facilitează elaborarea unui plan de tratament individual,
folosind cu precizie măsuri preventive. Acest studiu s-a concentrat asupra
variantei revăzute a strategiei preventive în tratamentul cariei în condiţiile
actuale.
Cuvinte cheie: cari dentară, leziune necavitară, demineralizare, remi-
neralizare.

Summary
CONSERVATIVE TREATMENT OF THE DENTAL CARIES OR REMI-
NERALIZATION OF THE TOOTH ENAMEL
In spite of a knowledge explosion in cariology science, dental caries
still remains a misunderstood phenomenon by the clinicians. In order to
efficiently use the rich possibilities of modern preventive dentistry, it is
imperative to look around earliest mineral enamel changes so that it can be
controlled without resorting to invasive management options. The ultimate
objective of such a meticulous and methodical approach aids in devising a
tailor-made treatment plan, using preventive measures precisely. This paper
focuses on the revised version of the preventive strategy in caries treatment
in the present conditions.
Keywords: dental caries, noncavitated lesion, demineralization, remi-
neralization.

Актуальность темы
В условиях роста распространенности и интенсивности кариеса зубов
все более актуальным становится применение реминерализующей терапии
как в детской, так и во взрослой стоматологической практике.
Эмаль молочных зубов теряет кальций и фтор еще быстрее, чем эмаль
постоянных зубов. Однако кариес, который только начал разрушать как мо-
лочные, так и постоянные зубы, вполне можно излечить при помощи реми-
нерализирующей терапии, не подвергая пациента сложным стоматологиче-
ским манипуляциям.
Предпосылками к консервативному лечению начального кариеса послу-
жили данные о нарушении динамического равновесия между процессами
реминерализации и деминерализации в полости рта. Поэтому основным на-
правлением в разработке вопросов патогенетической терапии и профилак-
тики кариеса является воздействие на процессы, обеспечивающие гомеостаз
зубов (Г.Н.Пахомов, 1974; В.К.Леонтьев, 1978; Е.В.Боровский, П.А.Леус, 1979;
В.Г.Сунцов, 1987 и др.).
В эмали интактных зубов одновременно происходят процессы деминера-
36 лизации и реминерализации, которые находятся в определенном динамиче-
ском равновесии. При начальных формах карие- Однако у большинства лиц физиологическая ре-
са равновесие постепенно смещается в сторону минерализация эмали минеральными элемента-
преобладания деминерализации. Эмаль зубов ми ротовой жидкости не способна приостановить
достаточно быстро теряет необходимые ей мине- паталогический процесс на стадии деминерализа-
ральные составляющие, что приводит к измене- ции.
нию формы, размеров и ориентации кристаллов Таким образом, реминерализующая тера-
гидроксиапатита. В начальных стадиях кариеса пия (син. рем-терапия, ремотерапия) представ-
патологический процесс, в основном, сосредото- ляет собой метод лечения зубов, применяемый
чен в поверхностных слоях эмали, что вызывает для восстановления нормального минерально-
изменение ее физико-химических свойств, в ре- го состава эмали зуба. Это неотложная помощь,
зультате чего появляется белое кариозное пятно. которая возвращает зубам утерянные минераль-
Степень деминерализации эмали при кариесе ные вещества, позволяя при этом устранить не-
зубов зависит от градиентов концентрации ней- значительные дефекты зубной эмали, вызванные
тральных комплексов кальция, фосфора, фторида процессом деминерализации, а также сохраня-
и органических кислот, от структуры и химиче- ет здоровье зубов и является мощным профи-
ского состава эмали. лактическим средством, повышая их стойкость
Менее стойкими при деминерализации про- к неблагоприятным воздействиям и позволяя
являют себя те соединения эмали, которые по предотвратить поражение эмали, обусловленное
химическому составу и строению отличаются от вымыванием минеральных элементов (в основ-
гидроксиапатита. ном кальция и фосфора) из твердых тканей зубов.
Поверхностный слой эмали в этой области Установлено, что реминерализующая терапия
относительно сохранен, что связано, вероятно, с наиболее эффективна на гладких поверхностях
разницей в химическом составе поверхностного и зубов, несколько в меньшей степени на апрокси-
подповерхностного слоев эмали, с поступлением мальных поверхностях. Минимальная эффектив-
минеральных компонентов как из ротовой жид- ность зафиксирована в фиссурах и углублениях.
кости, так и из подповерхностного повреждения. Эффективная реминерализирующая терапия на
На поверхности кариозного пятна формируется гладких поверхностях зубов объясняется хоро-
аморфная защитная пленка. Из поврежденного шей доступностью для лечебных манипуляций и
подповерхностного участка происходит потеря диагностических осмотров.
кальция, фосфора, магния, карбонатов, понижа-
ется плотность эмали, повышается ее раствори- Таблица 1. Факторы, влияющие на качество лечения кариеса в
мость. стадии пятна на вестибулярных поверхностях зубов
Это приводит к тому, что эмаль не может вы-
полнять своих защитных функций, препятствуя Па-
Возраст Чем младше пациент, тем более
развитию заболеваний зуба. спорт-
пациен- благоприятный прогноз в от-
ная
та ношении визуального эффекта
Цель исследования часть
Важной и перспективной проблемой ремине- Анам- Время Чем “старше” пятно, тем менее
рализующего воздействия на твердые ткани зу- нез появ- выражен эстетический результат
бов является поиск противокариозных средств, ления
пятен
которые бы сочетали положительные свойства
Осмотр Локали- Чем ближе к шейке зуба, тем
минеральных композиций, восстанавливающих
зация хуже эстетический прогноз.
нормальные параметры кристаллической решет- пятен Наиболее показательные резуль-
ки эмали, и положительные свойства фтора. таты наблюдаются при лечении
пятен в зоне экватора
Общая часть Цвет Максимальная гарантия визу-
Консервативное лечение кариеса зубов воз- пятна ального эффекта отмечена при
можно лишь на ранних стадиях деминерализа- лечении белых кариозных пятен.
ции эмали при обязательном сохранении белко- Чем интенсивнее пигментация
вой матрицы, давая возможность восстановить и пятна, тем хуже эстетический
укрепить состав поврежденной эмали, восполняя прогноз
дефекты кристаллической решетки, и тем самым Лече- Демон- • Поэтапная рем-терапия зубов,
— предохранить зуб, повышая резистентность ние страция чтобы у пациента была возмож-
пациенту ность самостоятельно провести
эмали к воздействию кислот и понижая ее про-
достиг- сравнительную визуальную
ницаемость. нутого оценку результата в полости рта
Лечение ранних стадий кариеса зубов осно- эстети- • Фотографирование на этапах
вано на убежденности кариесологов в том, что ческого лечения
физиологический процесс минерализации и ре- резуль-
минерализации эмали зубов происходит за счет тата
поступления минеральных веществ из слюны.
37
Показаниями для проведения реминерализу- фтора связывают с его способностью повышать
ющей терапии являются: устойчивость эмали к кариесу, образуя в твер-
• начальная стадия кариеса зубов; дых тканях зуба фторапатит, который является
• некариозные поражения зубов, к которым от- более твердым и кислотоустойчивым, чем другие
носят эрозии эмали зуба, патологическую стира- апатиты. Вследствие этого на поверхности эмали
емость зубной эмали, гипоплазию эмали, флюороз образуется фторапатитная пленка, которая пре-
и некоторые другие патологии; пятствует проникновению микроорганизмов и
• повышенная чувствительность зубов. их кислот вглубь. Кроме того, фториды угнета-
• после проведения процедуры по отбеливанию ют рост микроорганизмов в полости рта путем
зубов ингибирования активности бактериальных фер-
• в ходе ортодонтических лечебных мероприя- ментов, блокируют реакции синтеза микроорга-
тий низмами внеклеточных полисахаридов декстрана
Реминерализующая терапия — метод уди- и левана, обеспечивающих прикрепление зубной
вительный, так как в умелых руках специалиста бляшки к поверхности зуба. Под влиянием фто-
может укреплять зубы с раннего возраста до пре- ра изменяется электрический потенциал поверх-
клонных лет. ности эмали, что препятствует оседанию на ней
Так, у детей раннего возраста рем-терапия по- микробных частиц. Фториды также нормализуют
зволяет стабилизировать кариес зубов в относи- обмен веществ в зубах, проникая в глубину твер-
тельно короткие сроки. дых тканей, и стимулируя образование вторично-
В период cмены временных зубов на постоян- го и прозрачного дентина.
ные реминерализующая терапия позволяет уско- Недостатком применения простых фторидов
рить процесс созревания эмали у только что про- является формирование на поверхности эмали
резавшихся постоянных зубов и защитить их от относительно крупнокристаллического образо-
поражения кариесом. вания, трудно проникающего внутрь очага деми-
Одним из серьезных осложнений, встречаю- нерализации, что снижает положительное воз-
щихся в ортодонтической практике, является де- действие и увеличивает количество проводимых
минерализация эмали, которая обнаруживается процедур.
во время лечения и особенно после снятия не- Немецкий профессор А. Кнаппвост разрабо-
съемных ортодонтических конструкций. Особо тал методику глубокого фторирования, которая
остро данная проблема стоит у подростков связи отличается от воздействия простых фторидов
с тем, что в данной возрастной группе отмечается на эмаль тем, что благодаря применению ком-
наиболее низкий уровень гигиенического ухода плексной системы, состоящей из двух веществ
за полостью рта и низкая резистентность эмали магниево-фтористого силиката с последующим
из-за незавершенной минерализации недавно использованием гидроксида меди/кальция, обра-
прорезавшихся зубов. зуется молекула фтористого кальция, способного
У взрослых людей проведение курсов реми- проникать в поры разрыхленной эмали и обеспе-
нерализующей терапии позволяет получить по- чивающего поддержание оптимального уровня
ложительный клинический эффект при лечении фтора длительное время.
некариозных поражений (гипоплазия эмали, Кроме того, входящие в состав препарата ионы
флюороз зубов, гиперестезия зубов, клиновидные меди способны оказывать выраженное бактерио-
дефекты). статическое действие.
У подростков реминерализующая терапия Однако кислотоустойчивость твердых тканей
проводится не только при меловидном пятне, но зуба зависит не только от содержания фтора, но и
и при пигментированных пятнах после их предва- от общего уровня минерализации. Поэтому про-
рительной микроабразии (т.е. сошлифовывания ведение реминерализующей терапии с исполь-
на вестибулярной или язычной поверхностях). зованием биодоступных соединений кальция и
К средствам реминерализирующей терапии фосфора может быть альтернативным методом
относятся препараты фтора, кальция, комплек- повышения резистентности эмали.
сы минеральных компонентов и т.д. Наибольшее Рем-терапия кальций-фосфатными состава-
применение для реминерализации получили пре- ми- незаменимый эффективный метод профи-
параты кальция и фтора, так как они преобла- лактики кариеса в зонах эндемического флюоро-
дают среди других макроэлементов в структуре за и для тех, кому применение фторсодержащих
твердых тканей зуба в виде апатитов (гидроксиа- средств нежелательно (например, при заболевани-
патит). ях щитовидной железы, остеопорозах, почечной
Препараты фтора используются как при си- недостаточности и почечно-каменной болезни,
стемном применении в питьевой воде, молоке, нарушениях минерального обмена и др.).
соке, в виде капель, таблеток, так и местном при- Известно, что процесс реминерализации под-
менении в виде фторсодержащего геля, лака, по- держивается ферментативно: под влиянием фос-
лосканий. фатаз значительно активизируется включение в
38 Механизмы противокариозного действия эмаль зубов кальция и фосфатов. Активность этих
ферментов повышается в присутствии ионов хло- ются минеральные композиции, а затем — фтор.
ра и магния. Субстратом для щелочной и кислот- Распространение получила аппликационная
ной фосфатаз является глицерофосфат кальция. реминерализующая терапия с применением 10
В результате его гидролиза под воздействием фер- % раствора глюконата кальция в сочетании с 2 %
мента происходит освобождение ионов кальция и раствором фторида натрия. Способ такого лече-
фосфата, а также некоторого количества энергии, ния, предложенный Е.В.Боровским и П.А.Леусом,
используемой для переноса ионов в эмаль зубов. показал довольно высокую эффективность. Лече-
Механизм реминерализующей терапии состоит в ние проводится следующим образом:
следующем: ионы кальция, фосфора, фтора, вво- Перед проведением процедуры поверхность
димые аппликационно или электрофоретически зуба тщательно очищают механически от зубно-
(что наиболее эффективно), вследствие повы- го налета экскаватором (работать экскаватором
шенной проницаемости эмали в очаге деминера- непосредственно в области поражения недопусти-
лизации диффундируют в эмаль и собираются в мо), или щеточками и пастами, затем поверхность
органическом матриксе, образуя аморфное кри- эмали обрабатывают 1-3% раствором перекиси
сталлическое вещество, или замещают свободные водорода, водой. При нанесении рем-раствора на
места в не разрушавшихся кристаллах апатитов неочищенную поверхность ионы кальция, фос-
эмали. Проникновение извне в различные слои фора и фтора не контактируют с образованиями
эмали минеральных ионов кальция, фосфора, эмали, что не дает выраженного положительного
фтора и оседание их постепенно ведут к норма- эффекта. Зуб изолируют от слюны, сушат струей
лизации проницаемости в результате новообра- воздуха или ватным тампоном, и на участок по-
зования кристаллов гидроксиапатита. ражения накладывают ватные тампоны или не-
Таким образом, основными компонентами большие марлевые салфетки, смоченные 10% рас-
реминерализующих смесей являются кальций, твором глюконата кальция. Продолжительность
фосфаты и фториды, в ионизированной форме аппликации — 15-20 минут (заменяя на свежие
входящие в состав гидроксифторапатита эмали тампоны/ салфетки через каждые 4-5 минут).
и способствующие ее восстановлению и укрепле- После каждой третьей аппликации с мине-
нию. Концентрация ионов в реминерализующих рализующим раствором на обрабатываемую по-
смесях не должна превышать 3-5%. верхность зуба накладывают ватный тампон,
А поскольку ионы проникают в эмаль в резуль- смоченный 0,5-2% раствором натрия фторида,
тате медленно протекающего процесса диффузии, на 3-5 мин.
то для реминерализации необходимо значитель- После окончания всей процедуры не рекомен-
ное время, что обычно требует многочисленных дуется принимать пищу и полоскать рот в течение
процедур. 2-х часов. Курс реминерализирующей терапии
Препараты реминерализующей терапии мест- состоит из 15-20 аппликаций, которые проводят
ного действия выпускаются в виде растворов, ла- ежедневно или через день.
ков, гелей, лечебных паст. При завершении курса лечения поверхность
Широкое распространение получил 10% рас- зубов целесообразно покрыть фторлаком. По-
твор глюконата кальция, глицерофосфата каль- вторный курс лечения показан через 5-6 мес.
ция, 2% раствор фтористого натрия, раствор «Ре- Ремодент (Remodentum) — препарат, полу-
модент». ченный из костей животных; содержит комплекс
Кроме лекарственных препаратов местного макро- и микроэлементов, необходимых для ре-
действия, пациентам могут быть назначены пре- минерализации эмали. Примерный состав: каль-
параты кальция, которые они должны принимать ция 4,35%, фосфора 1,35%, магния 0,15%, калия
перорально. 0,2%, натрия 16%, хлора 30%, органических ве-
Реминерализующая терапия является ком- ществ 44%, микроэлементов до 4%.
плексным методом лечения зубов, так что наи- «Ремодент» — это белый мелкокристалличе-
более эффективным является сочетание местного ский порошок, хорошо растворимый в воде, ко-
применения лекарственных препаратов в виде торый применяется в виде раствора.
аппликаций, втирания и электрофореза с перо- В зависимости от цели использования «Ремо-
ральным приемом препаратов кальция. дента» выбирается и способ его применения. Для
Однако при местном применении фтора, профилактики кариеса зубов «Ремодент» исполь-
кальция и фосфата в одном препарате пробле- зуют после тщательной чистки зубов в виде 3%
матично, так как активный металлоид вступает в водного раствора, который готовят путем раство-
реакцию с минеральными компонентами кариес- рения 3 г порошка в 100 мл. кипяченой воды. Пре-
статических средств с образованием нераствори- парат применяют методом полоскания полости
мых соединений, практически не проникающих в рта в течение 3-5 минут или методом аппликаций
эмаль. в индивидуальных ложках или в специальных
С учетом того, что ионы фтора уменьшают аппликаторах. Количество полосканий равно 10,
проницаемость эмали, рекомендуется назначать а количество профилактических курсов от 2-х до
эти средства последовательно — вначале назнача- 4-х, что зависит от состояния твердых тканей зу-
39
бов. Для лечения начальных форм кариеса, а так мекс, флюокаль).
же повышенной чувствительности эмали от внеш- Зная состав профилактических средств, врач-
них раздражителей, применяется 3% раствор «Ре- стоматолог может разработать индивидуальные
модента» в виде аппликаций, для чего на поверх- схемы профилактических мероприятий для кон-
ность пораженных зубов накладывают рыхлые кретной клинической ситуации. Для одних паци-
ватные тампоны, пропитанные реминерализую- ентов это может быть применение средств только
щим раствором. Курс лечения составляет 15-30 на стоматологическом приеме, для других — в до-
аппликаций (в зависимости от интенсивности машних условиях, а для третьих — комбинация
деминерализации), проводимых 2 раза в неделю, данных методов.
и которые длятся 20 минут, меняя через каждые Суть метода домашней реминерализации со-
5 минут на свежие тампоны. После аппликации стоит в том, что пациент наносит на зубы спе-
в течение 2 ч не рекомендуется полоскать рот и циальные гели и пасты, обладающие минерали-
принимать пищу. Курс лечения кариеса в стадии зационным действием. Очевидно, что обычное
пятна состоит из 2- 28 аппликаций. нанесение геля на поверхность зубов неминуе-
Аппликация 1-2% раствора фторида натрия. мо приведет к тому, что лекарственное средство
Увлажненный раствором тампон накладывают крайне быстро смешается со слюной и исчезнет
на очищенную поверхность зуба на 10-12 мин. с поверхности зуба. Чтобы этого не произошло,
Обычно проводят 2-4 аппликации через каждые применяют каппы, которые заполняют необходи-
3-5 дней. В год рекомендуются 3-4 курса. мыми лекарственными препаратами.
Для пролонгированного действия фтора на
твердые ткани зубов были разработаны лечебные
формы, которые обеспечивают адгезию препара-
та к эмали — фтористые лаки и гели.
Эти лаки удобны в обращении. После изоля-
ции зубов от слюны и высушивании поверхности
струей воздуха лак наносят кисточкой или ма-
леньким ватным тампоном на эмаль зубов. Через
3—5 мин он твердеет. В соответствии с имеющи-
мися клиническими наблюдениями обработка зу-
бов (один раз в 6 мес) фторлаком позволяет значи-
тельно снизить заболеваемость кариесом.
Фторлак — это композиция натуральных
смол вязкой консистенции темно-желтого цвета,
которая содержит 1-5% фтора. Пленка фторлака
удерживается на поверхности зуба в течение мно-
гих часов, отдавая поверхностному слою эмали Фиг. 1 Капы и гель для реминерализации
ионы фтора. Выпускают целый ряд разнообраз-
ных фтористых лаков, например, «Fluor Protector», Стоит отметить, что, несмотря на свое назва-
«Bifluorid-12» («VOCO»). ние «домашняя реминерализирующая терапия»,
В качестве местной реминерализующей те- т.к. вышеупомянутые лечебные мероприятия
рапии можно использовать реминерализую- продолжают в домашних условиях, это лечебное
щие гели «GC Tooth mouss», «R.O.C.S. Medical мероприятие осуществляется пациентом не само-
Minerals», «Белагель Са/P» и др. В состав совре- стоятельно, а под тщательным контролем стома-
менных реминерализующих гелей включены толога.
специальные добавки, которые хорошо задержи- Изготовление каппы для реминерализующей
ваются на поверхности зубов и формируют ста- терапии не отличается от подготовки аналогич-
бильную пленку, обеспечивая адгезию состава ной для отбеливания, также используя для это-
к зубам и пролонгированное время экспозиции го мягкий пластик. Основная особенность этого
активных компонентов минерального комплекса. вида капп – их герметичность, для достижения
Введенный в состав гелей ксилит (≈10%) повыша- которой каппу изготавливают в стоматологиче-
ет реминерализующий потенциал, а также сни- ской клинике индивидуально для каждого паци-
жает активность кариесогенной микрофлоры, в ента.
частности подавляет бактериальную адгезии, что Процесс изготовление каппы для реминерали-
представляет определенный интерес с позиции зующей терапии включает в себя несколько эта-
комплексного лечения кариеса. пов:
Фторсодержащий гель наносится на поверх- — получение оттисков челюстей пациента;
ность зуба (предварительно изолированную от — выполнение гипсовой модели каппы;
слюны) на 5—6 мин. Гель дакже используется для — изготовление депо с помощью композита
чистки зубов вместо зубной пасты (третий раз – для лекарственного препарата;
40 перед сном) в течение 20-30 дней (флюодент, эль- — штамповка и вырезание каппы.
После того, как каппа изготовлена, пациент с момента воздействия фторидами, характеризу-
надевает и снимает ее самостоятельно, однако ется постепенным и закономерным снижением
срок ношения каппы прописывает стоматолог. уровня изучаемого признака.
Для электрофореза можно вводить 10% рас- Таким образом, при сочетанном назначении
твор кальция глюконата и 0,2% раствор натрия препаратов фтора и кальцийфосфатсодержащих
фторида. Для детей рекомендуется 5% раствор средств вырисовывается целесообразность такой
кальция глюконата, так как он приятен на вкус и последовательности: первоначальное воздействие
не вызывает отрицательных реакций у ребенка. фтористыми препаратами, затем, начиная со вто-
Перед проведением электрофореза поверх- рых суток, когда резко усиливаются ионообмен-
ность зуба очищают от зубного налета. Зубы изо- ные процессы, воздействие реминерализующи-
лируют от слюны, поверхность их высушивают ми кальцийфосфатсодержащими препаратами,
ватным тампоном или струей воздуха. Пассив- которые в этих условиях более интенсивно будут
ный электрод берут в правую руку. Активный включаться в кристаллическую решетку эмали
электрод с турундой, смоченной раствором реми- зубов.
нерализующей жидкости, помещают на патологи- Предложены следующие способы повышения
чески измененный участок эмали зуба. Сила тока эффективности реминерализующих средств:
до 30 мкА от аппарата ЭЛОЗ-1 или ОД-2М, время 1. Перед проведением реминерализующей
воздействия 20 мин. Раствор кальция глюконата терапии необходимо удалить все зубные
(5-10%) или раствор подкисленного кальция фос- отложения, т.е. провести гигиену полости
фата (5-10%) вводят с анода, 0,2% раствор натрия рта. Тщательно высушить апплицируемую
фторида — с катода. Это позволяет на протяже- поверхность зубов. Все это способствует
нии всего курса лечения поддерживать высокую оптимальному действию реминерализую-
концентрацию вводимых макро- и микроэлемен- щего раствора.
тов в кариозном пятне. Электрофорез проводят 2. Электрофорез усиливает проникновение
ежедневно в течение 10-20 дней. минеральных элементов в ткани зубов из
В настоящее время для профилактики и лече- ротовой жидкости и реминерализующих
ния начальных форм кариеса успешно применя- растворов.
ется гелий-неоновый лазер (ГНЛ). Его свет спосо- 3. Повышение температуры реминерализую-
бен активизировать ферментную систему пульпы щего раствора на 1 °С увеличивает преци-
зуба, повышать эффективность противокариоз- питацию минералов на поверхности эмали
ных средств, активно влиять на проницаемость зубов на 1%.
эмали, снижая растворимость ее поверхностного 4. Эффект апплицируемого раствора будет
слоя, активизировать все защитные механизмы. выше, если перед аппликацией обработать
ГНЛ используют после профессиональной гигие- поверхность эмали зубов слабым раство-
ны полости рта. Луч лазера направляют между ром кислот или ферментов.
экватором и шейкой зуба в отдельности по 2-3 5. Кариесстатический эффект выражен у пре-
с, последовательно с вестибулярной и оральной паратов, соединяющих фтор с оловом. Примене-
поверхности. Длительность 1 процедуры 60-90 с. ние фторида олова 2, 4 и 10% дает более выражен-
При компенсированной форме кариеса курс со- ный эффект по сравнению с фторидом натрия.
ставляет 5 процедур (каждый день), при субком- 6. Изменение рН реминерализующего раство-
пенсированной форме — 2 курса в год по 10 про- ра в кислую сторону усиливает проникающую
цедур, при декомпенсированной — 3 курса в год способность препарата.
по 10 процедур. 7. Концентрация раствора также играет боль-
Последние научные данные по физиологии шую роль: чем ниже концентрация реминера-
эмали и конструированию реминерализующих лизующего раствора, тем активнее идет обмен в
средств открывают новые возможности в этом кристалле гидроксиапатита.
перспективном направлении. В частности, ис- Кроме того, для ускорения минерализирую-
следованиями В.А.Дистеля (1975) впервые было щего эффекта рекомендуется применение фтор-
показано, что фтористые препараты обладают содержащих зубных паст.
выраженной фазностью воздействия на основ- Одной из форм введения фтора в поверхност-
ные свойства эмали зубов. Непосредственно по- ный слой эмали с целью повышения ее резистент-
сле аппликации фторидов наблюдается резкое ности является применение для чистки зубов
снижение растворимости эмали. Эта первая фаза фторсодержащих паст. Систематическое их при-
непродолжительна, так как уже через 3 часа рас- менение позволяет добиться значительного (на
творимость начинает увеличиваться и к концу су- 20—40%) снижения прироста кариеса.
ток становится выше исходной величины на 20% Основными фтористыми соединениями, ис-
(вторая фаза), что автор аргументированно свя- пользуемыми в современных зубных пастах, яв-
зывает с существенной активацией ионообмен- ляются:
ных процессов в системе «слюна-эмаль». • фторид натрия (NaF);
Третья фаза, которая заканчивается к месяцу • фторфосфат натрия (Na2PO3F);
41
• монофторфосфат натрия (NaMFP); та во фторапатит. Следует помнить, что фторид
• аминофторид (AmF). кальция эффективен только в форме лака. Ами-
Фторид натрия представляет собой гидро- нофлюорид — это новая, более стабильная форма
фильное соединение, которое легко отдает ионы существования фтористых соединений. Он име-
фтора, обладает хорошей диффузией, благодаря ет лучшую проникающую способность, обладает
чему ионы фтора быстро проникают в твердые длительным терапевтическим действием.
ткани, обеспечивая моментальное, но кратковре- Длительность курса реминерализации зави-
менное (2,5 дня) действие препарата. сит от течения очаговой деминерализации. При
Фторид кальция, наоборот, эффективно «ра- медленнотекушей деминерализации количество
ботать» начинает только ко второму дню. Однако процедур не менее 10, а при быстротекущей —
за счет свойств фторида кальция лекарственный более 10 процедур.
препарат оказывает продолжительное по времени Однако эффективность реминерализующей
действие. Он надолго связывается с эмалью, пре- терапии не всегда одинакова. Как известно, про-
жде всего в зонах повышенного риска возникно- цесс реминерализации эмали зубов имеет зависи-
вения кариеса — на контактных поверхностях и мость от состояния неспецифической резистент-
в фиссурах. Сочетанное действие двух фтористых ности организма.
соединений формирует депо фторида кальция, Т.Л.Рединовой (1986) обнаружено, что у де-
способствующего превращению гидроксиапати- тей с неблагоприятной резистентностью орга-

Таблица 2. Схемы реминерализующей терапии для различных клинических ситуаций (Ю.А. Федоров)
Заболевание Форма Рекомендуемый режим
Профилактика Кариес зубов и некариозные 2 курса в год по 12-15 сеансов
поражения зубов второй
группы
Кариес зубов Компенсированная форма 4 курса по 10-12 процедур в течение года
кариеса (1 полость в год)
Декомпенсированная форма В течение первого месяца ежедневно, далее по-
кариеса (более 2-3 полостей в вторный курс через 2 месяца. В последующем
год) при стабилизации можно перейти от достиг-
нутого результата к такому же режиму, как при
компенсированной форме
Некариозные по- Первая группа – поражения, • При пятнистых формах – до исчезновения
ражения зубов возникшие до прорезывания пятен (6-12 месяцев)
зубов: гипоплазия, флюороз,
медикаментозные
• При эрозивных формах – в течение 1 месяца
завершить пломбированием эрозий материала-
ми, не требующими протравливания кислотой
Вторая группа – поражения, Если планируется пломбирование, аппликации
возникшие после прорезыва- геля в течение 3-6 недель до пломбирования (в
ния зубов случае некроза – ежедневно до 12 месяцев до
пломбирования)
• При наличии неглубоких дефектов в пределах
эмали – ежедневные аппликации в течение 2-4
месяцев могут привести к достаточному эсте-
тическому результату без пломбирования. Курс
повторяется по показаниям 2-3 раза в год
Гиперестезия Системная До исчезновения симптомов – ежедневно
зубов
Отбеливание В течение курса Сразу после каждой процедуры отбеливания
зубов
По завершении курса Ежедневно в течение 2 недель
Ортодонтическое В течение всего периода лече- Ежедневно после тщательной очистки зубов
лечение ния и ортодонтических конструкций от мягкого
зубного налета
По завершении лечения В течение 1 месяца ежедневно сочетать с эндо-
генной реминерализующей терапией для закре-
пления результатов ортодонтического лечения
42 и профилактики кариеса
низма после последовательных аппликаций рас- тического лечения с использованием несъемной
творов глюконата кальция и фтористого натрия техники 2 недели назад.
в поверхностном слое пораженной эмали зубов При осмотре были выявлены неудовлетвори-
кальций не накапливается. У детей с благопри- тельная гигиена полости рта, гиперемия и отек
ятной резистентностью после реминерализации краевой десны, наличие мягких зубных отложе-
в поверхностном слое пораженной эмали зубов ний, наличие меловидных пятен 33, 32, 31, 41, 42,
содержание кальция значительно увеличивается. 43 зубов в пришеечной трети.
После реминерализующей терапии в виде повтор- Диагноз: кариес эмали в стадии пятна зубов 33,
ных аппликаций глюконата кальция и фтористо- 32, 31, 41, 42, 43. Генерализованный хронический
го натрия в поверхностном слое эмали зубов у катаральный гингивит средней степени тяжести.
детей вдвое увеличивается содержание фтора. Лечение:
Через 6 мес. содержание фтора в поверхностном В первое посещение пациентке была проведе-
слое эмали зубов сохраняется на высоком уровне, на профессиональная гигиена полости рта. Было
а через 12 мес. — снижается до исходного состоя- проведено обучение пациентки гигиене полости
ния. Поэтому детям с неблагоприятным состоя- рта, которое включало в себя беседу и индиви-
нием неспецифической резистентности организ- дуальный подбор средств гигиены. Наложена ап-
ма требуется проведение дополнительных мер пликация 1% раствором фторида натрия в тече-
для воздействия на иммунологическое состояние нии 10 минут со сменой ватных тампонов через
организма. каждые 3 минуты.
Вследствие реминерализирующей терапии де- Во второе посещение:
минерализованные участки эмали уменьшаются С целью мотивации пациентки к адекватному
в размерах или исчезают совсем. Возможен пере- уходу за полостью рта была проведена контроли-
ход кариеса в стационарную форму (приостано- руемая чистка зубов, даны повторные рекоменда-
вившийся кариес). Реминерализирующий эффект ции по питанию и индивидуальной гигиене поло-
проявляется не сразу, а спустя некоторое время, сти рта.
когда исчезает ощущение оскомины от химиче- В дальнейшем, начиная со второго курса лече-
ских раздражителей. ния, проводились аппликации с 10% глюконатом
Первичный анализ результатов реминерали- кальция – 20 процедур по 15 минут.
зующей терапии проводится посредством визу-
ального контроля. Методом высушивания по-
верхности поражения воздухом, окрашивания
красителем, например, 2% водным раствором ме-
тиленового синего, начиная с момента, когда пре-
кращает увеличиваться кариозное пятно.
Об эффективности лечения, длительности
курса реминерализирующей терапии и необходи-
мости проведения повторного курса лечения су-
дят по изменению размеров, поверхности, плот-
ности, блеска и цвета очагов деминерализации, а
так же по изменению интенсивности окрашива-
ния пораженных участков эмали.
Если произошла минерализация структур
эмали, то этот участок не окрашивается, восста- Фиг. 2. Наложение 10% раствора гликоната кальция на
навливается блеск эмали полностью при высуши- тампонах на верхней челюстию
вании. Рекомендуется проводить периодические
осмотры пациента.
Следует помнить, что успешно бороться с ка-
риесом без устранения основных факторов его
возникновения (наличие микроорганизмов, зубно-
го налета, частый прием легкоферментируемых
углеводов, малое количество фтора в питьевой
воде, характер слюноотделения) невозможна.

Клинический случай:
Пациентка 19 лет обратился с жалобами на на-
личие меловидных пятен в пришеечной области
нижних зубов. Отмечала также периодическую
болезненность зубов, ощущение оскомины от
кислого, соленого, сладкого. Из анамнеза: белые Фиг. 3. Наложение 10% раствора гликоната кальция на
пятна заметил сразу после окончания ортодон- тампонах на обеих челюстяхю
43
Каждая четвертая процедура заканчивалась • Ремотерапия эффективна на начальной ста-
наложением Belak-F. дии кариеса, позволяя сохранить зуб и ликвиди-
ровать кариес без механической обработки.
• Реминерализующая терапия полезна в борь-
бе с гиперчувствительностью, так как последняя
– это следствие деминерализации зубов.
• Реминерализация восполняет недостаток
или потерю минералов в зубной эмали после от-
беливания, в процессе ортодонтического лечения,
в подростковом возрасте в период активного ро-
ста, в период беременности при повышенной по-
требности плода в минеральных веществах.
Литература:
1. А .С. 1114421 ССР , МКИЗ А61 К6/02. СОСТАВ ДЛЯ ЛЕ-
ЧЕНИЯ КАРИЕСА ЗУБОВ/ В.К.Леонтьев, В.Г.Сунцов.
№3275192/28-13; заявл. 11.02.81; опубл. 23.09.84. Бюл. №55.
2. А .С. 1431758 ССР (51) 4 А61 К 6/02. СПОСОБ ЛЕЧЕ-
НИЯ НАЧАЛЬНОГО КАРИЕСА ЗУБОВ / В.К.Леонтьев,
В.Г.Сунцов, В.А.Дистель, И.В.Чекмезова, Г.Г.Иванова.
№3859042/28 14; заявл. 27.02.85; опубл. 23.10.88. Бюл. №39.
3. Боровский Е.В., Леус П.А. КАРИЕС ЗУБОВ. М.: Медицина,
1979. 256 с.
4. Дистель В.А. ПРИЖИЗНЕННАЯ РАСТВОРИМОСТЬ ПО-
ВЕРХНОСТНОГО СЛОЯ ЭМАЛИ ЗУБОВ ЧЕЛОВЕКА И
ВЛИЯНИЕ НА НЕЕ РАЗЛИЧНЫХ ФАКТОРОВ: Дис. …
канд. мед. наук. Омск, 1975. 130 с.
5. Иванова Г.Г. МЕДИКО-ТЕХНОЛОГИЧЕСКОЕ РЕШЕНИЕ
ПРОБЛЕМ ДИАГНОСТИКИ, ПРОГНОЗИРОВАНИЯ И
Фиг. 4. Фтор-содержаюший лак “Belak-F” ПОВЫШЕНИЯ РЕЗИСТЕНТНОСТИ ТВЕРДЫХ ТКАНЕЙ
ЗУБОВ: Дис. … д-ра мед. наук. Омск, 1997. 640 с.
6. Леонтьев В.К. КАРИЕС И ПРОЦЕССЫ МИНЕРАЛИЗА-
ЦИИ: Дис. … д-ра мед. наук. М.,1978. 541 с.
7. Пахомов Г.Н. ПРИНЦИПЫ И ОСОБЕННОСТИ ЛЕЧЕНИЯ
И ПРОФИЛАКТИКИ НАЧАЛЬНОГО КАРИЕСА ЗУБОВ.:
Автореф. дис. … д-ра мед. наук. Рига, 1974. 40 с.
8. Сунцов В.Г. ПУТИ СОВЕРШЕНСТВОВАНИЯ ПЕРВИЧ-
НОЙ ПРОФИЛАКТИКИ И ЛЕЧЕНИЯ НАЧАЛЬНОГО
КАРИЕСА ЗУБОВ У ДЕТЕЙ : дис. … д-ра мед. наук. М.,
1987. 549 с.
9. Чекмезова И.В. РАСПРОСТРАНЕННОСТЬ, КЛИНИКА ОЧА-
ГОВОЙ ДЕМИНЕРАЛИЗАЦИИ ЭМАЛИ И МЕХАНИЗМЫ
РЕМИНЕРАЛИЗУЮЩЕЙ ТЕРАПИИ НАЧАЛЬНОГО КА-
РИЕСА: Автореф. дис. ... канд. мед. наук. Омск, 1983. 17 с.
10. В.Г.Сунцов., В.А.Дистель., И.В.Чекмезова. СПОСОБ ЛЕЧЕ-
НИЯ НАЧАЛЬНОГО КАРИЕСА ЗУБОВ. журнал “Институт
Стоматологии”
11. О.Э. Хидирбегишвили СОВРЕМЕННАЯ КАРИЕСОЛО-
ГИЯ Москва • МЕДИЦИНСКАЯ КНИГА • 2006
Фиг. 5. Последнее посещение: нанесение кисточкой “Belak-F” 12. Боровский Е.В. ТЕРАПЕВТИЧЕСКАЯ СТОМАТОЛОГИЯ
Москва • МЕДИЦИНСКАЯ КНИГА • 2004
13. Е.В.Кириллова ЭФФЕКТИВНОСТЬ РЕМИНЕРАЛИЗУЮ-
В ходе реминерализирующей терапии у паци- ЩЕЙ ТЕРАПИИ ГЕЛЕМ R.O.C.S. MEDICAL MINERALS
ентки пропали чувство оскомины, болевые ощу- У ВЗРОСЛЫХ И ДЕТЕЙ СТОМАТОЛОГИЧЕСКИЙ КОЛ-
щения. Визуально белые пятна на зубах 33, 32, 31, ЛЕДЖ № 01 /Вестник Ассоциации гигиенистов стоматоло-
гических России/ СЕНТЯБРЬ • 2010
41, 42, 43 уменьшились по площади, а белый цвет 14 РЕМИНЕРАЛИЗУЮЩИЕ СРЕДСТВА http://dent-help.ru/
стал менее интенсивным. info/specialist/farm/322/327/
После окончания курса реминерализирующей 15 Л.П. Кисельникова, Е.В. Кириллова, В.Н. Царев, В.О. Арте-
терапии было отмечено восстановление есте- мова, МГМСУ МИКРОБИОЛОГИЧЕСКОЕ СОСТОЯНИЕ
БИОПЛЁНКИ ЗУБА ПРИ ПРИМЕНЕНИИ ХЛОРГЕКСИ-
ственного блеска эмали в области нижних фрон- ДИНА И КСИЛИТА ПРИ ЛЕЧЕНИИ КАРИЕСА У ДЕТЕЙ
тальных зубов. http://www.grandex.ru/medicine/text/12186.html 26.08.2009
16 РЕМИНЕРАЛИЗАЦИЯ (РЕМОТЕРАПИЯ) ЗУБНОЙ ЭМАЛИ
http://clinicalmeda.ru/stomatologiya/remineralizatsiya-zubnoy-
Выводы: emali.html 2009
• Реминерализация защищает зубы от кариеса, 17 ЛЕЧЕНИЕ КАРИЕСА ЗУБОВ http://www.eurolab.ua/
являясь хорошим профилактическим мероприя- encyclopedia/1214/11890/?page=2 20-
тием. 18 РЕМИНЕРАЛИЗАЦИЯ ЭМАЛИ ЗУБОВ. http://www.
razumenko.ru/nauka4 2009
• Ремотерапия должна быть направлена на 19 Е.А.Скатова, И.А.Хощевская ЭСТЕТИЧЕСКИЕ АСПЕКТЫ
введение не только фтора, но и таких элементов ЛЕЧЕНИЯ начальных форм кариеса методом инфильтра-
44 как кальций, фосфор. ции журнал “Институт Стоматологии” №3, 2010
TERAPIE DE REFACERE DIRECTĂ CU SISTEMA
COMPOZIŢIONALĂ
NANOUMPLUTĂ ESTHET X HD
Valeriu Burlacu, prof.,
Rezumat Angela Cartaleanu, conf.,
La 379 pacienţi au fost realizate 503 de restaurări estetice directe cu fo- Vasile Zagnat, conf.,
losirea compositului Esthet X HD. Masa s-a manifestat accesibilă pentru Valeriu Fală, conf.,
stomatologii practicieni deţinătorii fotopolimerizatoarelor. Esthet X HD a Elena Tintiuc, conf.,
prezentat capacităţi înalte de culoare corespunzătoare dinţilor naturali şi Tudor Vatamanu, doctor
simplicitate în polizarea cu efect estetic excelent.
Catedra Stomatologie
Terapeutică FECMF
a USMF „Nicolae
Summary Testemiţanu”.
DIRECT ESTHETIC RESTORATIONS WITH NANOMATERIAL
COMPOSITE SYSTEM Esthet X HD
Three hundred seventy-nine patients have been constructed 503 direct
esthetic restorations using the composite system Esthet X HD. The compo-
site proved to be accessible for the practicing dentists in possession of light
devices. Esthet X HD has a wide color range corresponding to the natural
colors and high polishing and esthetic characteristics.

Actualitatea problemei:
O atenţie deosebită a producătorilor insistă necesitatea de a elabora sisteme
compoziţionale moderne, capabile să imiteze în ansamblu dinţii naturali cu parti-
cularităţile lor fizico-chimice şi un spectru larg de culori şi transparenţă, corespun-
zătoare cerinţelor biomecanice.
Esthet X HD se prezintă ca o sistemă compoziţională micromatricială elaborată
prin proceduri nanotehnologice cu menire de a nivela barierea dintre compozitele
microfilate şi cele hibride. El conţine particule submicronice ale sticlei bariualu-
mofluor silicatice cu capacitate majoră de lustruire şi rezistenţă crescută a supra-
feţei şlefuite. Materialul dat prin viscozitatea sa permite efectuarea unei prelucrări
plastice calitative, formarea şi condensarea lui bine dirijată, preântâmpinându-se
apariţia porilor în refacere.
Cele expuse au determinat scopul lucrării de a studia capacităţile biomecanice
ale sistemei compoziţionale nanoumplute Esthet X HD, trasându-se următoarele
obiective:
1. De apreciat clinic adezivitatea marginală a materialului;
2. De apreciat posibilităţile materialului de modelare, polizare şi esteticitate;
3. De determinat nivelul de identitate a Esthet X HD faţă de ţesuturile dure
dentare.

Material, metode şi analiza rezultatelor:


Au fost supuşi terapiei de refacere directă cu compozitul Esthet X HD 503 dinţi
(frontali şi masticatori) la 379 de pacienţi de ambele genuri. Vom menţiona că cel
mai mare număr de restabiliri a fost executat în cavităţile cariate de clasele II, III,
IV Black.
Corporaţia americană Dentsply propune stomatologilor Esthet X HD în două
variante de ambalare: seringi şi compiule. Pentru a realiza o lucrare restaurativă
performantă va fi necesar de a ţine cont de o ordine respectivă.
Algoritmul refacerii dentare directe cu Esthet X HD:
1. Procedura de diagnosticare a proceselor patologice prezente în ţesuturile
dentare, parodonţiu şi starea echilibrului ocluzal. Vom duce cont de faptul necesi-
tăţii unei iluminări bune a fiecărui dinte în parte.
Examenul dinţelor va include determinarea stării relaţiilor ocluzale a arcadelor
dentare, inclusiv şi a articulaţiei temporo-mandibulare, forma dinţilor, spectrul de 45
culori şi transparenţă a dinţilor programaţi refacerii În cazul, când pentru restabilirea ţesutului dentar
(cavităţi cariate, obturaţii, focare de hipo şi hipermi- afectat sunt foarte aproape două tonalităţi de culoare,
neralizare). Rezultatele examinării vor fi întroduse în vom fi obligaţi so selectăm pe cea mai saturată, care
fişa stomatologică de evidenţă (diagnoză, planul tra- după polimerizare îşi va obţine culoarea luminoasă.
tamentului, tratamentul) sau în computator şi aduse La refacerea defectelor masive vom folosi culorile
la cunoştinţa pacientului; opace, corespunzătoare tonalităţilor de dentină cu o
2. Igienizarea profesională cu folosirea pastelor transparenţă mai scăzută.
profesionale, speciale, fără conţinut de fluor, prin in- 4. Prepararea cavităţii defectului prezentat. Va
termediul periuţelor rotative. Vom igieniza obligato- precede etapei date procedeului de anesteziere locală,
riu şi dinţii învecinaţi celor incluşi în programul de concordat cu indicaţiile şi contraindicaţiile de folosire
refacere, ei servind ca cheie de comparaţie a culori- a anestezicului.
lor. Prepararea va fi executată prin tehnica profilacti-
Ducem cont şi de faptul, că spălarea (igienizarea) că, care corespunde sistemei clasice de înstrăinare a
individuală pe dinţi cu paste cu conţinut de fluor va dentinei şi smalţului contaminat. Pentru micşorarea
fi suspendată cu cel puţin două săptămâni până la acţiunii forţelor interne de polimerizare vom rotungi
debutul tratamentului pentru a preîntâmpina eşecul unghiurile dintre pereţii cavităţii preparate. Proce-
procesului de demineralizare cu gravant; dura de preparare va fi executată grijuliu şi cu mare
3. Selectarea culorii şi planificarea construcţiei re- răbdare, folosindu-se de freze diamantate de formă
facerii. Selectarea va fi executată la trei surse de lumi- rotungită (sferă, pară, con) marcate cu negru, verde
nă: cea de zi; a iluminatoriului de instalaţie stomato- şi albastru.
logică; reflectată de oglindă prin dinte. Vom duce cont 5. Izolarea câmpului operaţionat cu digă de elastic
de faptul că culoarea va fi corect apreciată, de văz, în (Raberdamul);
prima jumătate a zilei (orele 10-11.30) cu durata de 6. Izolarea organului pulpar.
apreciere de la 3 la 5 secunde (o durată mai mare obo- În cazul când după prepararea cavităţii, ea rămâ-
seşte receptorii de culoare). Participă la apreciere trei ne despărţită de camera pulpară de un strat subţire
persoane: medicul stomatolog, asistentul şi pacientul. de dentnă dură, apare necesitatea de a izola pulpa cu
Tonalităţile calde de culoare corespund coletului un cement glasionomer sau compomer. Nu se exclude
dentar, iar cele reci gri-blou corpului şi marginii inci- necesitatea de folosire şi a lainerelor curative cu hi-
sale. O refacere estetică îşi va găsi armonioasa coinci- droxid de calciu (Dycal, Life etc) aplicate punctiform
denţă cu dinţii naturali nu numai prin culoarea sa dar cu ajutorul sondei pe rozul pulpar transparent prin
şi prin gradul de trasnparenţă apreciat prin Schema stratul subţire de dentină.
S. Radlinschi (2003). Un dinte natural este compus 7. Gravarea totală cu gelul acidului ortofosforic
din diverse ţăsuturi-smalţ, dentină, ciment cu nuan- (pe smalţ nu mai puţin de 15 sec., iar pe dentină nu
ţe de culoare şi tonalitate diferită. De regulă, culoarea mai mult de 15 sec.), urmată de spălarea cu 5-10 ml de
marginei tăietoare (masticatoare) este mai deschisă şi apă pe durata timpului de gravare şi uscare uşoară;
transparentă, iar mai aproape de colet ea devine mai 8. Aplicarea dublă a adezivului nanocomponent
întunecată şi puţin transparentă. Prim and Bond NT pe timpul indicat în instrucţiune
În conformitate cu Schema S. Radlinschi, dinţii pentru penetrarea ţesutului în profunzime şi forma-
pot fi devizaţi în cei cu transparenţă înaltă (I), medie rea stratului hybrid;
(II) şi scăzută (III). Determinarea gradului de trans- 9. Polmerizarea foto, conform timpului indicat în
parenţă se realizează pe baza aprecierii culorii dinţilor adnotare, care va fi apreciată ca pozitivă la apariţia
frontali (primul incisiv, iar în lipsa lui – cel secund) şi luciului uşor scânteitor. În lipsa lui, procedura va fi
transparenţei la iluminarea lui (lor) cu lumina reflec- repetată;
tată de la oglilnda găsită oral şi focusată prin incisivul 10. Administrarea compozitului nanoumplut
superior. Esthet X HD în straturi, având scopul de a reface for-
Dinţii cu transparenţă înaltă prezintă culoare mai ma anatomică şi funcţia dintelui în cauză. Refacerea a
gri (cenuşie) a smalţului demonstrată printr-o fâşie fost executată prin menţinerea regulii „lampei” (Ra-
(pantă) de 1-1,5mm pe marginea incisală la ilumina- dlischi V., Radlinschi S., 2003) din intern spre extern,
rea externă şi o întunecare de culoare a coroanei la de la toanltăţile opace (dentina) spre cele transparen-
deconectarea sursei de lumină. te (adamantina), de la centru spre periferie. Straturile
Dinţii cu trasnparenţă medie se prezintă prin administrate nu vor fi mai groase de 2 mm, fiecare
culoare cenuşie întunecată a smalţului şi o mergine din ele fiind fotopolimerizate în parte. Cu ultimele
destul de netransparentă în forma unei făşii (pante) straturi va fi realizată şi modelarea primară a formei
nu mai mare de 0,5mm. Diapazonul de culoarea după coroanei dentare;
deconectarea sursei de lumină rămâne obişnuit. 11. Redactarea ocluzală prin înstrăinarea surplu-
Dinţii cu transparenţă scăzută prezintă tonalitatea sului de compozit.
galbenă de culoare a corpului coronar şi lipsa fîşiei În caltate de surplus vor fi apreciate doar zonele de
(pantei) pe marginea incisală. Diapazonul de diviere supracontactare. Cunoscut este faptul că refacerea va
în culoare după deconectarea luminii este nesemni- prezenta oblgatoriu puncte de contact ocluzal deter-
46 ficativ. minate în forma de amprente pe toţi dinţii. Conform
datelor Maксимова С.П. (2000) ele vor manifesta sector refacerea compoziţională. Este de dorit ca tm-
prima regulă a amprentei de desen ocluzal. Regula pul de prelucrare finală (şlefuire şi polizare) să fie cel
a doua va fi demonstrată prin contactele ocluzale pe puţin 50% din timpul utilizat procesului de refacere.
fragmentul refăcut ca fiziologice, fiind prezentate pe Este cerinţa, care poate garanta esteticitatea adecvată
incisivi în formă de haşură, iar pe premolarii şi mo- celei naturale.
larii punctiform în regiunea fisurilor şi cuspizilor de
sprijin. Concluzii:
12. Prelucrarea finală a refacerii prin folosirea fre- 1. Esthet X HD, ca una din primele compozite
zelor diamantate în debut cu cele acoperite cu granule nanoumplute este o masă comodă în aplica-
microfilate, iar apoi cu cele ultramărunte. Procedeul re, accesibilă la folosire pentru toate clasele
va fi executat grijuliu şi cu mare răbdare în rezultatul Black;
căruia va deveni invizibilă trecerea dintre ţesut dentar 2. Refacerea din Esthet X HD, după o prelucrare
(adamantina) şi masa de refacere. grijulie ş răbdătoare finală (şlefuire, polizare)
Conform cerinţelor moderne (4), după şlefuire se obţine toata gama esteticului dinţilor naturali;
recomandă de supus ermetizării următoarele sectoa- 3. Procedura de ermetizare a nanospaţiilor capa-
re: refăcut, de trecere a masei compoziţionale în ţe- bile să fie prezente la hotarul „refacere-ţesut
sutul dentar şi parţial a adamantinei de hotar. Pentru dentar” cu sistema bonding sau OptiGuard,
acest procedeu poate fi folosită sistema bondingului este obligatorie şi poate garanta construcţiei
Esthet X HD sau sistema special elaborată pentru er- esteticitatea adecvată celei naturale.
metizarea micro şi nanofisurilor Opti-Guard (Kerr).
Ambele sisteme după administrare vor fi supuse foto- Bibliografie:
polimerizării la timpul indicat în instrucţiune; 1. Ada Catalina Epistratu, Dumitru David, Dragoş Epistratu, An-
dra Radulescu, Dragoş Stanciu. Cosmetica dentară în practica
13. Polizarea refacerii îşi are scopul de a oferi con- stomatologică, Buzău, 2002;
strucţiei luciul oglindei, dispariţia punctelor de reten- 2. Максимова О. П., Каризма реставрационный материал вы-
ţie şi prezenţa esteticului caracteristic dinţilor natu- сокого класса, Москва, 2000, Настольная книга стоматоло-
rali. Vor fi folosite măciulii figurate din masă plastică га. Стр. 34-39;
3. Radlinschi V. N., Radlinschi S. V., Tehnologii moderne de resta-
şi paste speciale de polizare (ex. Enhance) la prima urări dentare. Indicaţii metodice. Chişinău, 2003 p.51;
fază fără apă pe durata 10 sec. Ulterior tot atât timp, 4. Томанкевич Марек. Современные композитные материалы
dar cu apă vor fi supuse prelucrării grijulii sector după в стоматологической практике. Lublin, 2001. 130 стр.

47
ANALIZA CALITĂŢII DIAGNOSTICO-
CURATIVE A ASISTENŢEI STOMATOLOGICE
LA RESTAURAREA DINŢILOR TRATAŢI
ENDODONTIC CU AJUTORUL UNOR
CONSTRUCŢII PIVOTATE MODERNE
Corneliu Năstase,
Asistent universitar, Rezumat
Acest articol trece în revistă efectul erorilor şi complicaţiilor clinice sur-
Catedra stomatologie venite la restaurarea dinţilor endodontici cu ajutorul unei construcţii pivo-
terapeutică, tate moderne, cum ar fi perforarea rădăcinii, discementarea construcţiilor
Universitatea de Stat de restaurative, discrepanţa considerabilă între diametrul canalului radicular
Medicină şi Farmacie şi diametrul pivotului, fractura rădăcinii, fractura pivotului.
„N. Testemiţanu“ Cuvinte cheie: perforarea rădăcinii, discementare, discrepanţă, fractura
rădăcinii, fractura pivotului.

Summary
CLINICAL ERRORS AND COMPLICATIONS IN THE RESTORATI-
ON OF ENDODONTICALLY TREATED TEETH WITH MODERN
POST TUMBLER CONSTRUCTION
This article reviews the effect of clinical errors and complications in
the restoration of endodontically treated teeth with modern post tumbler
construction, such as perforation of the tooth root, discementation of a res-
toration constructions, significant discrepancy in the diameter of the root
canal and the diameter of the post, root fracture, post fracture. However,
procedural errors often are preventable.
Keywords: perforation of the tooth root, discementation, discrepancy, root
fracture, post fracture.

Actualitatea temei
Normalizarea caracteristicilor anatomice şi fiziologice ale sistemului stomato-
gnat prin recuperarea morfofuncţională a dinţilor trataţi endodontic (considerabil
distruşi) — prin utilizarea unor construcţii pivotate endocanalare moderne repre-
zintă o parte fundamentală şi destul de promiţătoare a stomatologiei moderne.
Din păcate, la reconstrucţia unui dinte tratat endodontic cu implementarea
activă a materialelor, tehnicilor si tehnologiilor inovatoare de tratament moderne
sunt întâlnite, — la fel ca şi în toate tehnicile odontologice, — complicaţii, urgenţe
şi eşecuri potenţiale.
Actualitatea problemei respective constă în nişte schimbări calitative şi cantita-
tive survenite în tipurile de erori cunoscute anterior sau în apariţia altor, — noi,
— în procesul de tratare a complicaţiilor cariei.
Prezenţa unor schimbări patologice considerabile ale ţesuturilor dure dentare
impun un şir de sarcini dificile faţă de tratamentul restaurativ. În acelaşi timp, în
pofida realizărilor stomatologiei moderne, perfecţionării metodelor clinice şi pro-
ceselor tehnologice, se produc diverse erori şi complicaţii clinice, comise la diferite
etape ale tratamentului stomatologic (al pacienţilor cu defecte ale ţesuturilor dure
dentare) – cu utilizarea unor construcţii pivo-
tate. După părerea lui А.С.Арутюнов et al.,
cauzele complicaţiilor sunt cel mai des erorile
medicale, apărute în majoritatea cazurilor la
etapa alegerii pivotului, efectuate fără luarea în
consideraţie a particularităţilor constructive şi
a materialelor pentru fixarea lui, nerespectarea
48 succesiunii etapelor de tratament şi a regulilor Fig. 1
tehnicii de manipulare la odontopreparare, gafele tac- un numitor comun şi a generaliza datele disponibile
tice, utilizarea unor tehnologii imperfecte, precum şi în vederea clasificării erorilor şi complicaţiilor apăru-
aplicarea în ultimul deceniu a unor tehnologii com- te la utilizarea construcţiilor pivotate fibrilare.
plexe, ce necesită o calificare destul de înaltă din par- Conform analizei noastre statistice, toate eşecurile
tea medicului stomatolog. au constituit 72,8% din cazurile studiate şi au fost subdi-
La rândul lor, toate acestea generează probleme, ce vizate în 8 grupuri, rezultatele fiind expuse în tabelul 1.
ţin de calitatea tratamentului efectuat. Este evident că
lipsa unor abordări standardizate, unice faţă de trata- Tabelul 1 Caracteristicile erorilor şi complicaţiilor clinice întâlnite la
ment în stomatologia practică se explică prin aplicarea restaurarea dinţilor endodontici cu ajutorul unor construcţii pivotate
excesiv de frecventă a metodicilor apte să genereaze moderne
complicaţii şi puţin eficiente în sens funcţional. Pe de Indice
altă parte, neglijarea unor principii general acceptate ERORI ŞI COMPLICAŢII cazuri,
ale tratamentului stomatologic şi refuzul medicilor %
stomatologi de la un şir de procedee diagnostice din Fractura rădăcinii 17,8
practica de rutină reduc calitatea asistenţei acordate, Fixarea pivoturilor în rădăcini dentare cu
conducând la erori iatrogene, complicaţii şi acuze din modificări patologice (distructive) în zona 15,9
partea pacienţilor. periapicală
Transformarea canalului radicular şi perfo-
Scopul lucrării 10,75
rarea rădăcinii
Totalitatea datelor spicuite din literatura de speci-
Supraevaluare solidităţii construcţiei pivotate 8,83
alitate indică faptul, că în informaţiile accesibile nouă
sunt insuficient elucidate aspectele ce ţin de caracteris- Discrepanţa considerabilă între diametrul
7,97
ticile structurale ale erorilor şi complicaţiile întâlnite la canalului radicular şi diametrul pivotului
tratamentul pacienţilor cu defecte ale ţesuturilor dure Discementarea construcţiilor restaurative 7,25
ale diferitor grupuri de dinţi prin utilizarea unor con- Re-fixarea pivotului fibrilar deteriorat
2,2
strucţii pivotate. Prin urmare, studierea aprofundată şi structural
determinarea caracteristicilor structurale ale erorilor Fractura pivotului 2,1
şi complicaţiilor apărute în cadrul asistenţei acordate Total 72,8
unor asemenea pacienţi reprezintă o problemă actuală
în stomatologie. De aceea clarificarea acestor întrebări Transformarea canalului radicular şi perforarea
are o importanţă decisivă pentru elaborarea căilor de rădăcinii
optimizare a asistenţei acordate pacienţilor respectivi. Orice intervenţie în cavitatea unui dinte presupu-
ne o cunoaştere de către medicul stomatolog a ana-
Materiale şi metode tomiei şi topografiei canalelor radiculare şi luarea în
Prin utilizarea bazei de date bibliografice PubMed consideraţie a grosimii dentinei radiculare a pereţilor
— indexed for MEDLINE (U.S. National Library of acestora. La prepararea canalului radicular pentru in-
Medicine — National Institutes of Health) şi meto- stalarea unei construcţii pivotate clinicienii, de regulă,
da liberă de căutare au fost selectate online şi, apoi, lărgesc arbitrar diametrul acestuia, ceea ce poate con-
— analizate, — 122 abstracte şi articole ştiinţifice, duce la transformarea canalului radicular — devie-
cuprinzând perioada din ianuarie 2005 până în mai rea axului topografiei canalului radicular principal.
2011. Publicaţiile aveau drept subiect diverse erori şi În asemenea caz, de multe ori se constată produ-
complicaţii clinice în restaurarea dinţilor trataţi endo- cerea perforării rădăcinii. Acest lucru se datorează
dontic cu ajutorul unor construcţii pivotate moderne. faptului că nu este luată în considerare înclinarea din-
Cuvintele cheie pentru căutare au fost: telui, care este prezentă practic la aproape toţi dinţii,
— în limba engleză — „posts“, „failure“, „endo- şi variază în limitele a 15-25 de grade. A doua cauză
dontically treated“, „restoration“; — prepararea canalului în condiţiile unei vizibilităţi
— în limba rusă — „штифты», „неудача“, „эн- reduse (în lipsa unui acces adecvat la ostiumul cana-
додонтически леченный“, „реставрация“. lar). Pentru a evita această complicaţie, este necesar
Manual au fost prelucrate diverse manuale, ca la etapa timpurie de preparare a canalului să fie
instrucţii, reviste şi alte publicaţii de profil endodon- efectuată o radiografie cu pivot. Decelarea la această
tic. Din 122 surse cu criterii de căutare incluse, au etapă a devierii canalului creat pentru pivot va permi-
fost selecţionate doar 24 materiale cât de cât relevante te corecţia erorii.
pentru studiul respectiv. La fixarea pivotului în canal şi, în final, la fixarea
restaurării, o importanţă aparte îi revine masei den-
Rezultatele obţinute şi analiza lor tinare în treimea inferioară a rădăcină. În canalele
Din datele obţinute din publicaţiile selectate în re- subţiri sau aplatizate ale rădăcinii (incisivii inferiori,
tratamentul endodontic cu utilizarea pivoturilor ne- premolarul I maxilar superior), sau la prepararea ca-
metalice au fost identificate diverse erori şi complica- nalului pentru un pivot cilindric se poate întâmpla
ţii, procentual variind de la sursă la sursă — 66-78%. perforaţia. În astfel de rădăcini, este raţională utiliza-
După aceasta am întreprins o încercare de a aduce la rea pivoturilor cilindro-conice sau conice. 49
Cauzele perforării rădăcinii dentare sunt variate: — discementarea mixtă (adeziv-coezivă) (de
— pereţii subţiri ai rădăcinii, exemplu, o combinare a discementării adezive
— curbarea rădăcinii, cu cea coezivă)
— canale radiculare greu permeabilizabile din — fractura dintelui (adică, de multe ori distru-
cauza depunerii de dentină secundară, gând peretele remanent al coroanei şi / sau
— devierea direcţiei frezei, — în absenţa unui structura rădăcinii).
control vizual al avansării instrumentului, Discrepanţa considerabilă între diametrul cana-
— acces dificil la canalul radicular, lului radicular şi diametrul pivotului
— utilizarea unor eforturi excesive la deschiderea Cercetările noastre şi rezultatele documentării bi-
canalelor greu permeabilizabile. bliografice de ultima oră arată că forma pivotului şi
Asemenea complicaţie poate fi evitată prin stricta raportul configuraţiei pivotului cu suprafaţa părţii in-
respectare a normelor şi etapelor de permeabilizare şi terioare a canalului radicular sunt foarte importante
de lărgire a canalelor radiculare. pentru discementarea pivotului.
Discementarea construcţiilor restaurative O greşeală frecventă este realizarea locaşului pivo-
Discementarea construcţiilor restaurative pivotate tar mult mai largă decât diametrul pivotului. Ca ur-
este cea mai frecventă complicaţie, deoarece protoco- mare, acest pivot este fixat în ciment şi nu contactează
lul de fixare adezivă a acestor construcţii este tratat cu cu dentina pereţilor canalari, ceea ce reduce «la zero»
destulă neglijenţă — şi, ca urmare, se produce pierde- sensul acestei acţiuni. Pivotul consolidează restaura-
rea unui număr important de linkuri adezive. rea numai atunci când contactează intim cu peretele
Calitatea fixării depinde de diverşi factori, printre canalului. Pentru a evita eroarea menţionată, puţul
care întâlnim: pivotar este necesar de a fi format cu un drill de un
— aplicarea corectă, strictă a tuturor manoperelor diametru corespunzător, livrat prevăzător de către
— ţinând cont de biomecanică, retenţie şi pre- producător împreună cu setul standard de pivoturi.
parare menajantă a ţesuturilor dure dentare, Adesea în zona părţii ostiale a canalului radicular
— izolarea corespunzătoare a câmpului de lucru avem de furcă cu predominarea diametrului canalu-
cu rubberdam (sau cu alte sisteme de izolare), lui faţă de diametrul pivotului. Problema respectivă
— tratarea corectă a dentinei radiculare, poate fi o consecinţă a distrucţiei carioase sau des-
— perioada de timp suficientă (adecvată) între tul de frecvent – a intervenţiei endodontistului, care
tratamentul endodontic al dintelui cauzal şi creează accesul direct către canalul radicular. Această
reconstrucţia lui propriu-zisă, predominanţă poate duce la pierderea construcţiei
— alegerea designului de pivot, care ar permite pivotate datorită faptului că în timpul masticaţiei
distribuirea uniformă a sarcinii ocluzale şi păs- solicitările transmise dintelui şi prin dinte, prin
trarea structurii dintelui în caz de distrucţie a construcţia pivotată (prin partea bontului coronar
restaurării în urma acţiunii forţelor ocluzale, /“nucleu” sau prin partea intracanalară a pivotului),
sau ca urmare a unui traumatism, vor fi distribuite în interiorul rădăcini, concentrându-
— formarea ferullei, se, în asemenea caz, în zona cervicală. Chiar dacă
— utilizarea unei micropensule de o formă potri- avem posibilitatea de a ajusta pivotul destul de precis
vită, pe ¾ din suprafaţa părţii radiculare rămase, oricum
— tipul sistemului folosit de adeziv / ciment com- lărgirea infundibulară pronunţată a canalului radicu-
pozit. lar în partea ostială rămâne drept o contraindicaţie
În procesul de fixare a pivoturilor armate cu fibre pentru utilizarea pivoturilor fibro-optice standarde. În
la dentina endodontică cu ajutorul unui ciment ade- cazul unei discrepanţe accentuate între diametrul lu-
ziv importantă este interacţiunea unor astfel de ma- menului canalului principal şi diametrul părţii ostiale
teriale, ca pivotul, compozitul pentru reconstrucţia pe primul loc apar proprietăţile materialului fixator
bontului, cimentul de fixare a construcţiei pivotate şi (CIS sau cimenturi compozite cu dublă polimerizare,
dentina radiculară. utilizate pentru fixarea pivotului în canal), care se pot
În cazul, în care componentele monoblocului adeveri inapte de a rezista acestei solicitări în partea
«ciment-pivot-reconstrucţie coronară- restaurarea ostială la depăşirea unui punct critic oarecare a gro-
dentinei radiculare şi coronare» au diferiţi indici simii cimentului respectiv (spaţiu > 0,5 mm), pentru
chimici şi diferite proprietăţi mecanice, adică, sunt că într-o astfel de situaţie materialul, cu care vom fixa
nonbiocompatibile, complexul acestor materiale pivotul, trebuie să ofere o elasticitate în interiorul său
determină o concentraţie mare de solicitare [stress], egală cu elasticitatea ţesutului dentinar, în care spriji-
conducând la: nim construcţia pivotată. Dar asemenea cimenturi de
— discementarea adezivă (adică desfiinţarea uni- fixare la momentul actual încă nu au apărut pe piaţă.
tăţii monoblocului “ciment-pivot-reconstrucţie În cazurile în care zona dentinei cervicale este mai
coronară-restaurarea dentinei radiculare şi coro- mult sau mai puţin păstrată ca volum (iar însăşi den-
nare” datorită forţelor de tracţiune sau de rupere) tina nu este ramolită), şi în cazurile în care avem posi-
— discementarea coezivă (de exemplu, o fractură bilitatea de a reforma (cel puţin — la jumătate) această
care s-a produs în cadrul aceluiaşi material den- lărgire infundibulară manifestă a canalului radicular
50 tar datorită forţelor de tracţiune sau de rupere), în partea ostială, — prin prepararea cu ajutorul unui
facer radicular a unui platou de sprijin exprimat (cu o ne putem sprijini cu o coroană artificială pe porţiunea
înălţime a bordurii de cel puţin 2 mm), pivotul va be- cervicală şi, astfel, avem posibilitatea transmiterii sar-
neficia de o retenţie macromecanică destul de bună, cinilor ocluzale prin coroana, în principal, spre zona
şi va efectua, în cele din urmă, un rol pur pasiv, mini- de ferulă a dintelui, şi distribuirea ulterioară a sarcini-
mizând probabilitatea pierderii construcţiei pivotate lor ocluzale pe contraforţele interne ale dintelui.
în perioada de garanţie şi oferind mai multe şanse de Cu toate acestea, la restaurarea dintelui, există si-
prelungire a duratei acestei restaurări. tuaţii când:
În celelalte cazuri, singura alternativă este instala- — avem o zonă ferulă puţin exprimată sau
rea unui inlay turnat, care va spori esenţial stabilitatea inexistentă,
primară şi durata fixării. — nu ne putem sprijini cu o coroană artificială pe
Re-fixarea pivotului fibrilar deteriorat structural ţesutul dentar.
Uneori, medicul decide să re-utilizeze pivotul fi- În asemenea caz instalăm o construcţie pivotată,
brilar discementat, dacă acesta nu a fost structural de- care, desigur, va intra în contact intim cu ţesutul den-
teriorat. Experienţa noastră singulară şi datele biblio- tar în zona limitelor preparaţiei, dar cea mai mare
grafiei moderne indică faptul că această opţiune este parte a solicitărilor ocluzale va fi transmisă prin
într-adevăr o variantă bună, deoarece la dispoziţia coroană anume asupra bontului coronar restaurat cu
stomatologului stă pivotul (sau, mai corect — pivotu- ajutorul unui compozit-core (sau alt material de res-
lui-inlay), căruia i-a fost deja atribuită forma «anato- taurare), şi, apoi, prin această construcţie constituită,
mică» a canalului. Tehnica recimentării pivotului nu va fi transmisă intraradicular asupra pivotului şi asu-
diferă de cea utilizată pentru fixarea primară. Dacă el pra contraforţelor interne ale dintelui.
(vizual) prezintă uzuri/ deteriorări, adică atunci când În acest sens, construcţia noastra (şi anume —
vom vedea la extragerea din canalul radicular că pi- restaurarea pivotată), va fi destul de activă, deoarece
votul fibrilar nu arata ca o structură solidă şi integră, ea va participa la toate procesele masticatorii, în toa-
ci mai degrabă ca un element “dezlânat”, — pivotul te stress-urile cu care se confruntă acest dinte şi lip-
este mai bine să fie înlocuit cu unul nou. Atunci când sa posibilităţii de a transmite direct presiunea de pe
construcţia pivotată (după discementare) s-a aflat o coroană — pe dinte, lipsa ferullei, distrucţiile dentare
perioadă îndelungată de timp în contact direct cu la nivelul gingiei sau inferior acestuia, reprezintă un
lichidul bucal, iarăşi nu are sens de a economisi, re- factor de risc destul de mare.
fixând construcţia pivotată, ci, din contra, — pentru Dinţii, mai ales cu un singur canal, care suportă
restaurarea dintelui este raţional să fie utilizat un pi- predominant componenta vestibulo-orală a vectorului
vot nou. solicitării vor fi în acest caz, mai puţin rezistenţi decât
Fractura rădăcinii dinţii cu o zonă ferulă, şi care ar putea servi drept o
Numeroase studii au arătat că soliditatea structu- bază destul de sigură pentru orice tip de construcţie.
rilor păstrate ale dintelui depinde de cantitatea denti- Atunci când raportul părţii coronare şi a celei
nei remanente, şi rezistenţa la fracturi sporeşte odată radiculare este de 1: 1, sau – şi mai şi — 2:1, pivotul
cu creşterea grosimii dentinei. Expandarea spaţiului acţionează ca o pârghie cu braţ lung şi creează condiţii
endodontic prin prepararea biomecanică în cadrul favorabile pentru fracturarea [crăparea] dintelui.
tratării canalului radicular este însoţită de rezecarea De foarte multe ori avem de a face cu o stare
considerabilă a dentinei pentru formarea unui ac- asociată cu o recesiune a ţesutului osos, şi distrucţie a
ces endodontic optim. Această procedură complexă septurilor interalveolare. Noi instalăm pivotul, bazân-
«slăbeşte» [fragilizează] dintele (îndepărtând mai du-ne doar pe cunoaşterea lungimii canalului radicu-
mult de 50% din ţesuturilor lui dure) şi poate provoca lar şi lungimii rădăcinii. În plus, încercăm să respec-
producerea unor fracturi radiculare orizontale şi ver- tăm raportul dintre partea scufundată a pivotului în
ticale. interiorul canalului radicular şi nucleul [core] pivotu-
Tensiunea intracanalară adesea se adevereşte a fi lui (2:1). Cu toate acestea, frecvent, de prea multe ori
cauza fisurării şi fracturării dintelui şi apare, de obi- nu luăm în consideraţie faptul că poziţia inferioară a
cei, în urma aplicării unor eforturi considerabile la arcadei osoase poate duce la faptul că respectiva con-
introducerea în canal a unui pivot conic, mai rar — strucţie pivotată va concentra o solicitare excesivă pe
cilindro-conic sau cilindric. vârful pivotului, creând la acest pacient o deformare
Fractura rădăcinii este una din cauzele posibile secundară în timpul masticaţiei, iar noi pur şi simplu
ale complicaţiilor asociate cu utilizarea de sisteme pi- riscăm cu pierderea rădăcinii ca urmare a producerii
votate, deşi însuşi pivotul fibrilar nu duce la fracturi. unei fracturi verticale.
Cauza fisurării este remodelarea incorectă a bontului Trebuie să ţinem minte că fractura radiculară
şi distribuirea iraţională a sarcinilor de pe coroana rezultată în urma tensiunii intracanalare nu este în-
protetică — pe dinte. În cazul în care pregătim bon- totdeauna uşor de diagnosticat din punct de vedere
tul unui dinte tratat endodontic şi puternic deteriorat clinic, chiar şi cu ajutorul razelor X. Cu toate acestea,
pentru protezarea ulterioară cu o coroană protetică apariţia unor dureri periodice la muşcarea pe dinte,
totală şi, în cazul când avem de a face cu zona de în care este fixat pivotul intracanalar indică probabili-
ferulă păstrată, atunci când după preparare rămâne tatea unei fracturi incomplete a rădăcinii şi necesită o
un volum suficient de dentină ca lăţime şi ca înălţime, examinare atentă, minuţioasă.
51
Fractura pivotului despre autosuficienţa restaurării unor asemenea dinţi
Există, de asemenea, probleme legate de fractu- cu pivoturi fibrilare, fără construcţii protetice supli-
ra pivotului din fibră de sticlă, care sunt, de regulă, mentare. Iar din punctul nostru de vedere, această
conexe corecţiei materialului de fixare (cel mai des afirmaţie este justă doar pentru grupul dinţilor fron-
— ciment compozit) cu ajutorul frezei, de exemplu, tali.
în situaţia în care pivotul deja este fixat in interio- Studiile au arătat că dinţii laterali cu distrucţie
rul canalului radicular. Medicul poate presupune la importantă a coroanei dentare (mai mult de 2/3 din
un moment dat că din canalul radicular a ieşit prea partea coronară) trebuie în orice caz să fie restabiliţi
mult ciment adeziv, şi că el nu este suficient de estetic, prin metode ortopedice după finalizarea tratamentu-
sau că acest ciment poate fragiliza restaurarea directă lui endodontic. Premolarii şi molarii după restaurare
(care intenţionează să o instaleze pe pivotul respectiv), pivotată ar trebui să fie acoperiţi cu coroane artificiale
deoarece adeziunea la acest ciment (realizată prin in- cu pereţi subţiri, pentru că la prepararea în regiunea
termediul unui adeziv fotoiniţializat) se poate adeveri coronară şi cervicală în vederea instalării unei con-
a fi destul de slabă. Înlăturând cu freza excesul de ci- strucţii metalo-ceramice este îndepărtată o cantitate
ment fixator, medicul intenţionează să aplice pe locul mare de ţesut sănătos. Ca urmare, sunt distruşi pereţii
eliberat opacul şi nuanţele necesare. În acest caz, me- rămaşi ai coroanei dentare, iar bontul este retenţio-
dicul dentist vreai-nu vreai dar atinge cu freza acţio- nat graţie proprietăţilor adezive ale materialelor de
nată pivotul şi, astfel, îl deformează („dezlânează„). În obturare compozite şi rezistenţa, soliditatea pivotului
final, pivotulul va înceta, cu siguranţă, să corespundă fixat.
cerinţelor tehnice. În cazul în care dinţii sunt acoperiţi cu coroane
Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibilă frac- (ştanţate) cu pereţi subţiri, ei vor servi un timp mai
turarea de la sine a pivotului fibro-optic, ca urmare a îndelungat.
utilizării unui produs de calitate inferioară, cu matrice Potrivit datelor obţinute prin efectuarea unor stu-
polimeră instabilă, deetanşarea lucrării. Dacă s-a pro- dii clinice, s-a constatat că dinţii trataţi endodontic şi
dus ştirbirea restauraţiei, — desigilarea marginală nu acoperiţi cu coroane artificiale, la o reexaminare după
se va lăsa mult aşteptată. Pentru a evita acest lucru, 5 ani de la tratament s-au adeverit a fi bine păstraţi în
noi propunem verificarea pivoturilor la soliditate. Cea 94% de cazuri, în timp ce dinţii trataţi endodontic ce
mai simplă metodă o reprezintă încercarea de a rupe nu au fost acoperiţi cu coroane artificiale — doar în
pivotul cu degetele (sau chiar – cu cleştele-crampon 54% din cazuri.
!!!). În cazul în care pivotul testat nu s-a rupt, acesta
poate fi folosit cu siguranţă la restaurarea unui dinte Concluzii:
tratat endodontic. În final, trebuie să conchidem, că nu putem men-
Fixarea pivoturilor în rădăcini dentare cu modi- ţiona deficienţa unei oarecare metode sau a unor mij-
ficări patologice (distructive) în zona periapicală loace şi materiale, folosite la retratarea dinţilor endo-
Aproximativ la 15% din cazuri se constată lipsa în dontici cu utilizarea sistemelor pivotate. Cu această
canal a cimentului, ce fixează pivotul. De obicei, cana- premiză, este evident, că succesul final al tratamen-
lul radicular nu a fost obturat, şi în toate cazurile s-au tului depinde oricum de nivelul şi aplicarea adecvată
decelat modificări distructive ale ţesutului osos în a tehnologiilor implementate, materialelor şi instru-
periapex. Este greu de explicat cauza acestui fapt. Cu mentelor utilizate, dar şi mai mult – de cunoştinţele
toate acestea, trebuie să ţinem minte că pentru fixarea şi pregătirea profesională a specialistului, de calitatea
pivotului intraradicular sub restaurare canalul radicu- diagnosticului pus şi lucrului efectuat.
lar trebuie să fie obturat până la constricţia apicală, iar
pivotul — fixat în canalul radicular cu ciment. Bibliografie:
Modificările distructive ale ţesuturile periapicale 1. Năstase C. „Restabilirea dinţilor trataţi anterior endodontic
cu distrucţii coronare masive”; Ch.: Medicina Stomatologică”,
pot fi cauzate de alegerea greşită a lungimii pivotului. nr.3(16), 2010.
O importanţă decisivă îi revine radiografiei. Opţiunea 2.  Năstase C., Terehov A., Nicolau G. „Restaurarea dinţilor trataţi
optimă este atunci când pivotul ocupă 3 / 4 din canalul endodontic: post fibrooptic versus inlay-core”; Ch.: Medicina
radicular, iar raportul dintre părţile coronară şi radi- Stomatologică”, nr.4(17), 2010.
3.  Terehov A., Năstase C., Nicolau G., Nicolaiciuc V., “Odontolo-
culară a pivotului este de 1:2 — 1:3. Poziţia pivotului, gia practică modernă”; Ch.: Vector, 2010, p. 421-425.
atunci când acesta pătrunde pe întreaga lungime a ca- 4.  Николаев А.И. и др.; „Практическая терапевтическая
nalului şi, în special, atunci când iese în afara apexului стоматология.”; М. МедПресс-Информ, 2007.
radicular, se soldează, de obicei, cu complicaţii. 5.  Lau V.M.. „The reinforcement of endodontically treated teeth”;
Dent. Cl. Nrth. Am., 1976.
Prezenţa unor schimbări distructive în zona apexu- 6.  Martelli R. „Fourth-generation intraradicular posts for the
lui unei rădăcini, în care a fost fixat cândva o construc- aesthetic restoration of anterior teeth”; Practical periodontics,
ţie pivotată indică necesitatea de retratare, care este Vol 12, Nr. 6, 2010.
determinată pentru fiecare caz în mod individual. 7.  Nicolau G., Nicolaiciuc V., Năstase C. “Основы практической
эндодонтии”; Chisinau «Vector», 2008, p. 186-191..
Supraevaluarea solidităţii construcţiei pivotate 8. Ferrari M. et al. “Fiber Posts and Endodontically Treated Te-
Una din greşelile făcute la restaurarea dinţilor eth: A Compendium of Scientific and Clinical Perspectives”;
trataţi endodontic este supraevaluarea solidităţii con- «MDM», 2008.
52 strucţiei pivotate datorită faptului că persistă o opinie
TRATAMENTUL CHISTULUI RADICULAR PRIN METODA
THERMAFIL CU UTILIZAREA MICROSCOPIEI ENDODONTICE
Ştefan Gospodaru,
Rezumat Valeriu Fala,
Pentru obţinerea unui rezultat pozitiv în tratamentul chisturilor radicu- Valeriu Burlacu.
lare este necesar de a pune accent în primul rând pe metode cât mai efec-
tive de sterilizare şi obturare ermetică a canalului radicular. Toate aceste Catedra Stomatologie
manipulări trebuie efectuate pentru a leza membrana chistului şi a distruge terapeutică F.E.C.M.F.
maximal microflora din interiorul lui. ,,Nicolae Testemitanu’’
În studiu s-au aflat 20 pacienţi cu diagnosticul de chist radicular al din-
ţilor mono şi pluriradiculari. Toate manipulările s-au făcut sub controlul
microscopului endodontic Carl Zeiss.

Summary
For obtaining good results in treatment of radicular cyst is necessary to
put an accent on most effective methods of sterilization and ermetical ob-
turation of the dental canal. All this manipulation will be made to destruct
the cyst membrane microbes inside the cyst.

Actualitatea problemei
Chistul radicular este un proces cu caracter inflamatoro-distructiv întâlnit la
nivelul rădăcinii dentare (preponderent la apex). Această inflamaţie stimulează
resturile epiteliale Malassez care se găsesc în ligamentul periodontal, ducând la
formarea unui granulom periapical. Eventual, epiteliu îşi v-a manifesta capacitaţile
sale de a preîntimpina infiltrarea microbian-granulantă a noilor sectoare de ţesut
osos prin formarea unei capsule tapetate epitelial din interiorul formaţiunii şi prin
lipsa suportului sanguin, granulomul v-a trece în chist.
Pentru a obţine succes în tratamentul terapeutic al chistului radicular, trebuie
de respectat urmatoarele etape de bază:
1) Crearea unui acces corect pentru a obţine o vizibilitate maximă.
2) Prepararea corectă a canalului radicular
3) Sterilizarea multiplă a canalului şi spaţiului chistului radicular.
4) Uscarea adecvată şi obturarea ermetică a canalului radicular.

Scopul studiului este identificarea, sterilizarea şi obturarea ermetică tridi-


mensională a canalului radicular prin folosirea Sistemului Thermafil procedurile
fiind dirijate cu ajutorul microscopului Carl Zeiss.
Au fost trasate urmatoarele obiective:
1) Identificarea şi sterilizarea multiplă a canalelor radiculare şi spaţiului de
chist infectate.
2) Obturarea tridimensională şi ermetică a canalelor centrale şi adiacente ra-
diculare.

Materiale şi metode
În conformitate cu obiectivele de bază şi ipoteza de lucru au fost cercetaţi 20 de
pacienţi (11 bărbaţi şi 9 femei) cu vârsta cuprinsă între 16 şi 50 de ani cu diagnosticul
de chist radicular. Toţi pacienţii au fost supuşi tratamentului endodontic sub micro-
scopul endodontic Carl Zeiss, aplicându-se regula 4S de sterilizare endodontică:
1) Sterilitate endodontică prin procedura de lărgire instrumentală de canal.
2) Sterilitate endodontică prin procedura de irigare medicamentoasă de canal.
3) Sterilitate endodontică irigantă preobturativă, fără aplicarea apei oxigenate
sau a altor componente gazante.
4) Sterilitate endodontică prin obturare tridimensională de canal.
La prima vizită a pacientului, tratamentul începe cu crearea accesului spre cana-
lele radiculare cu ajutorul frezelor sferice diamantate de dimensiune corespunzatoare
53
şi obţinerea unui câmp operator maximal prin înde- La următoarea etapă se face prelucrarea cu EDTA
partarea tesuturilor dentare rămolite (afectate) pâna la de 15% şi folosirea instrumentariului mecanic de pre-
tesut dentar dur. Urmatorul pas este izolarea câmpului lucrare a canalului radicular (ProTaper) după scara de
de lucru cu ajutorul sistemului Kofferdam şi poziţiona- lucru a filelor. Instrumentariul mecanic ajută la per-
rea microscopului deasupra câmpului operator. (fig1). miabilizarea şi prepararea uşoară a canalului radicular
cu crearea unui contur de con canalar şi îndepărtarea
rămăşiţelor din spaţiul radicular. Ajungând la dimen-
siunile nr. 35-40 ISO, canalul radicular este irigat cu
sol de NaOCL timp de 3 min., apoi cu H2O şi ultrasu-
net pe 5 min. Această etapă se mai repetă o dată.
Spre final canalul dentar este uscat adecvat, pentru
a îndepărta maximal posibil umiditatea din canal dar şi
a conţinutului periapical, urmată de stabilirea lungimii
de lucru, folosind veriferele din setul Thermafil.(fig 2).
După stabilirea lungimii de lucru, canalul radicu-
lar este supus cercetării în repetat la microscopul en-
dodontic şi uscându-se este pregătit pentru obturare.
Etapa finală constă în introducerea în canalul
Fig.1 Microscopul endodontic Carl Zeiss radicular a conului Thermafil de dimensiune cores-
punzatoare şi obţinerea unei radiografii de control a
La etapa următoare se face acces spre canalele dintelui tratat.(fig 3).
radiculare şi permiabilizarea acestora cu ajutorul in- La a doua vizită dintele este restaurat prin folo-
strumentariului manual (K-files, H-files) şi a sol. de sirea materialelor de compozite moderne (Esthet-X)
EDTA 15%. Canalul dentar se lărgeşte manual până la cu respectarea şi a reliefului ocluzal ghidat, pacientul
limitele nr. 20 ISO. Toate manipulările se efectuiază în fiind luat la evidenţă de dispensar.
vizorul microscopului Carl Zeiss şi a apexlocatorului. Monitorizarea roentghenologică se face la 3, 6 şi
Se irigă canalul radicular cu NaOCl 4% (hipoclo- 12 luni.
ritul de natriu) cu ajutorul seringii endodontice lă- La toţi pacienţii supuşi tratamentului s-a obţinut
sându-se pe o perioadă de 5-7 min. NaOCl prezinta regenerarea tesutului periapical în 97% din cazuri lu-
20°C, asigură un efect bactericid înalt. ate în studiu.
După ce şi-a făcut efectul antiseptico-diluant, hi-
pocloritul de natriu este îndepărtat din canalul dentar Caz clinic:
cu ajutorul ultrasunetului şi a acelor calibrate endo- Pacienta M.N. fişa de evidenţă stomatologică
dontic, pe un timp de 7 min. prin mişcări de intra- nr.20, anul naşterii 1986, a solicitat asistenţă stomato-
re şi ieşire din canal. După prelucrarea cu ultrasunet logică în Clinica Stomatologică „Fala-Dental“.
canalul radicular este irigat abundent cu H2O şi este Acuze: Senzaţie de greutate în regiunea d.45 la
uscat adecvat folosind conurile absorbante de hârtie. percuţia în ax, sensibilitate la presiune în timpul mas-
Urmează cercetarea minuţioasă a pereţilor canalului tecaţiei pe d.45.
radicular la microscop pentru depistarea canalelor ac- Din anamneză: În perioada 11.04.2009, dintele 45
cesorii sau a impurităţilor de canal. a fost restaurat ca urmare a cariei cornice profunde

54 Fig 2. Aprecierea lungimii de lucru. Fig 3. Dintele 45 imediat după obturare. Fig 4. Dintele 45 la 6 luni după tratament.
şi defectului cuneiform. La momentul adresării resta- tatea coronară în normă.
urarea era prezentă pe dintele 45. Percuţia sensibilă, Radioviziografia: Se determină refacerea integrită-
palparea mucoasei la nivelul proiecţiei apexului d.45 ţii osoase la nivelul apexului 45. Densitatea în focar
dolora. numără 140 unităţi convenţionale.(fig. 3).
Radioviziografie 45: Focar cu limite clare de liză Recomandări: Respectarea igienei cavitaţii bucale,
osoasă uniform conturată, până la 1 cm. la apexul ră- cu control în dinamică la fiecare 3 luni.
dăcinii d.45.(fig 2). Concluzie: Luând în consideraţie rezultatele obţi-
Densitatea în focar prezintă 6 unităţi convenţionale. nute în urma analizei obiective, radiologice şi radiovi-
Diagnoza: Chist radicular al d.45. ziografice, concluzionăm următoarele:
Tratament: Trepanarea dintelui pe suprafaţa masti- • Identificarea canalelor multiple radiculare cu
catorie, aplicarea sistemului de izolare cu Kofferdam. ajutorul microscopului Carl Zeiss şi aplicarea
Acces la cele trei zone anatomice: platoul camerei metodelor de sterilizare prin lavaj abundent cu
pulpare, orificiul radicular şi constricţia apicală. NaOCL 4% (20°C) în combinaţie cu ultrasu-
Prelucrarea instrumentală în debut cu instrumenta- netul asigură sterilizarea necesară a dispariţiei
riul manual (K-file. H-file), continuat de sistemul Pro- chistului radicular.
taper. Prelucrarea medicamentoasă cu EDTA şi NaOCl • Metoda de obturare tridimensională cu sistema
4% pe perioade cuprinse între 5-7 min, în combinaţie Thermafil demonstrează încă o dată obţinerea
cu ultrasunetul şi H2O. Uscarea adecvată a canalului succesului în tratamentul terapeutic a chistului
dentar şi obturarea ulterioară cu Thermafil. radicular, astfel mărind longevitatea dintelui
Radiovizigrafia d 45: Se determină o sigilare uni- tratat.
formă a întregului spaţiu canalar, pâna la apexul fizio-
logic.(fig 2). Obturarea definitivă a dintelui cu materi- Bibliografie:
al fotopolimerizabil (Esthet-X). 1) V.Burlacu, V.Fala ,,Secretele Endodontologiei Clinice’’ Chişinău
2007 pag. 119-120.
Din date: La 6 luni după tratament, pacienta nu 2) The S.D. The solvent action of sodium hypochloride on fiaed
prezintă acuze. Percuria indolora, culoarea şi integri- mixed necrotic tissue. Oral surg Oral Med 1979 pag 558-561.

TRATAMENTUL RAŢIONAL A CHISTULUI RADICULAR


Valeriu Burlacu,
Rezumat Valeriu Fală,
Au fost supuşi BioR-terapiei endodontice 54 de dinţi la 45 de pacienţi Angela Cartaleanu,
afectaţi de chist radicular. BioR a manifestat capacităţi majore de stimulare Victor Burlacu, Dorin Istrati
a neoosteogenezei reparative cu refacere osoasă totală în termen de până la
12 luni. Catedra Stomatologie
Terapeutică, FEC MF a
USMF“N. Testemiţanu“

Summary
RATIONAL TREATMENT OF RADICULAR CYST
Forty-five patients having 54 cyst-affected teeth received endodontic
treatment with BioR. BioR manifested high stimulating capacities of re-
parative neoosteogenesis leading to a total bone recovery within up to 12
months.

Actualitatea problemei:
Cercetările ultimilor 10 ani (Боровский Е. В., и др., 2000; Николишин А. К.,
1999; Ursu E., 2000; Stoica I. Şi coautorii, 2004) au evidenţiat o rată înaltă de com-
plicaţii (50-70%) provocate de formele distructive ale periodontitei apicale croni-
ce. Astfel, rata rezultatelor insuficiente în cadrul terapiei endodontice a dinţilor
pluriradiculari cu această patologie, conform datelor autorilor enumăraţi, atinge
cifra de 95%. Totodată, dintre 6-7 dinţi extraşi la pacienţi între 35-55 de ani, pe-
riodontitei apicale cronice îi revine cifra de 61%. Conform datelor unor clinici,
focarele periapicale de infecţie cronică prezintă un pericol eminent de dezvoltare al
afecţiunilor cardio-vasculare, diabetului zaharat, provocând şi consecinţe de ordin
clinic general. 55
Eficienţa terapeutică în „bay“ chist radicular este pulpitei acute de focar şi periodontitei cronice apicale
condiţionată de mai mulţi factori: (Cartaleanu A., 1998, Ursu E., 1999, 2000), precum
- Prepararea biomecanică a canalului; şi la tratarea altor afecţiuni stomatologice (Rudic V şi
- Irigările şi pansamentele medicamentoase cu coautorii, 2004). Preparatul BioR s-a dovedit a fi bi-
propriităţi antibacteriene şi osteoinductive; ocompatibil cu ţesutul gazdă, fără a prezenta efecte
- Sigilarea tridimensională a spaţiului endodon- adverse.
tic cu reconstruirea formei anatomice a coroa- Cele expuse ne-au motivat să studiem posibilitatea
nei dentare şi restabilirea funcţiei ocluzale. sporirii eficacităţii tratamentului prin administrarea
Accesul la cele trei nivele anatomice: camera pul- fono-ionoforetică a BioR-ului în terapia endodontică
pară, orificiile radiculare şi apexul fiziologic se va a „bay“ chistului, dar neaparat concordând cu tehno-
efectua prin prepararea biomecanică a canalului, uti- logiile moderne de lărgire, sterelizare şi obturare tri-
lizând instrumentele endodontice moderne ProTaper demensională de canal, capabile să majoreze sterilita-
universal, Pazfaielor etc. tea NaOCl la 100%.
Majoritatea cercetărilor ştiinţifice dedicate prepa-
ratelor de irigare şi pansament medicamentos de ca- Scopul lucrării îl constituie elaborarea metodei
nal susţin necesitatea combaterii osteolitice pentru a raţionale şi eficiente de tratament al chistului radi-
contribui la accelerarea proceselor osteoreparatorii. cular cu aplicarea fono-ionoforetică a preparatului
Hipocloritul de sodiu (NaOCl), una din cele mai BioR.
performante soluţii antiseptice de canal prezintă un Realizarea scopului a conturat obiectivele aborda-
pH alcalin ce dezintegrează membrana citoplasmatică te pe parcurs:
microbiană prin inhibarea ireversibilă a enzimelor, le- 1. Estimarea eficienţei terapeutice a BioR-ului in-
zarea biosintetică a metabolismului celular şi degene- dus prin efecte ultrasonice şi termice (sistemul
rarea fosfolipidă, cauzată de procesul de peroxidare a „Thermafil“) în tratamentul modern endodon-
lipizilor. Propriităţile hipocloritului de sodiu se carac- tic al chistului radicular;
terizează prin capacitatea de descompunere a substan- 2. Estimarea eficienţei terapiei de refacere directă
ţelor organice degradate din canal, eliberând oxigen şi a dinţilor trataţi endodontic prin utilizarea ră-
clor, concomitent menifestând acţiuni antibacteriene şinilor compoziţionale moderne.
şi acţiuni mecanice de îndepărtare a resturilor organi-
ce. Nivel de sterilitate cu NaOCl este de 50%. Materiale, metodele de tratament şi cerceta-
Un rol deosebit în stomatologia modernă li se re:
acordă cercetărilor ştiinţifice ce studiază acţiunea pre- În conformitate cu obiectul de bază al investigaţiei
paratelor antibacteriene şi osteoinductive cu conţinut şi ipoteza de lucru, am iniţiat cercetări clinice şi para-
de hidroxid de calciu în canalele radiculare infectate. clinice la 45 de pacienţi cu vârsta cuprinsă între 16 şi
Totodată, aceşti autori menţionează şi dezavanta- 59 de ani. Au fost supuşi tratamentului endodontic cu
jele NaOCl şi hidroxidului de calciu ce se manifestă BioR (lotul experimental) 54 de dinţi şi alţi 10 dinţi
prin: (lotul de referinţă) au fost medicaţi cu soluţie de 3%
- Acţiune moderată citotoxică; hipoclorit de sodiu. Pacienţii ambilor grupuri au fost
- Capacităţi de iritare şi necroliză la contact di- monitorizaţi la 1 lună, 3, 6, 12, 24 şi 48 luni post-tra-
rect cu ţesuturile gazdă; tament endodontic şi restaurativ.
- Incapacitatea de a penetra iregularităţile siste- Pentru a diagnostica am utilizat datele clinice şi
mului canalar etc. paraclinice (radioviziografie, apexlocaţie).
Elaborarea tehnologiilor de obturaţie radiculară Radioviziografia a fost executată la aparatul „Tro-
cu sistemul „Thermafil“, ce conţine gutapercă, a ridi- phy Trex“, unde în funcţie de recipient pentru razele
cat eficacitatea terapiei endodontice la un nivel deo- roentgen s-a utilizat sensorul miniatural HDS. Din
sebit de performant. Astfel, aplicarea corectă a acestui contul sensibilităţii majore al sensorului, timpului de
sistem, minimalizaează constrângerea de polimeriza- expoziţie s-a minimalizat cu 80-90%, timp în care,
re a gutapercii, realizând obturarea uniformă, tridi- imaginea radioviziografică de pe monitor putea fi su-
mensională a spaţiului endodontic (Радлинский С. pusă următoarelor acţiuni:
В.. 2002, Скрипникова Т. П., 2006). 1. Reglării clarităţii, luminozităţii şi contrastului;
Aşadar, cercetarea remediilor terapeutice, ce ar fi 2. Evidenţierii ţesuturilor cu densitate identică,
biocompatibile cu ţesuturile gazdă a desmodontului prin intermediul saturaţiei de culoare a am-
lezat şi ar spori în termeni reduşi vindecarea rămâne prentei;
actuală până în prezent. 3. Măsurării distanţei cu o precizie de până la 0,1
Multitudinea influienţelor distructive în comple- mm, chiar şi de pe linie curbă;
xul parodontal, iar în cadrul „bay“ chistului cu mani- 4. Evidenţierii fişierilor şi păstrării fotografiilor;
festări grave locale şi generale, precum şi necesitatea 5. Prognozării şi demonstrării rezultatelor finale
elaborării unei terapii biocompatibile faţă de ţesutul de tratament, comparând la necesitate cu date-
gazdă au impus studierea preparatului autohton BioR. le fixate anterior;
De menţionat că preparatul a mai fost supus cercetări- Radioviziografic a fost diagnosticat „bay“ chistul
56 lor şi în lucrările ce vizau tratamentul cariei profunde, manifestat prin:
a. Radio-transparenţa tisulară osoasă crescută de După o lună de evidenţă post-terapeutică, în lotul
forma ovală-sferică, omogenă a câte 8,5-15- medicat cu BioR au fost determinate radioviziografic
mm; 10% de cazuri de osteoreparare. Totodată, în lotul de
b. Conturarea pronunţată a hotarelor focarului referinţă, hipocloritul de sodiu nu a indus nici un caz
distructiv cu uniformitate clară; de osteoreparare totală, iar în 20% de cazuri s-a de-
c. Corticala internă întreruptă pe zona de distru- terminat păstrarea“bay“ chistului, fără schimbări. În
gere osoasă. 40% de cazuri s-a determinat, radioviziografic, rege-
Radioviziografia a determinat şi densitometria zo- nerarea a peste ½ şi sub ½ din ariile lezionale.
nelor lezate osoase. Obturantele de canal, în ambele loturi etanşau
Apexlocaţia, ca metoda de cercetare, se bazează uniform spaţiul endodontic.
pe diferenţa rezistenţei electrice dintre ţesuturile moi La trei luni de evidenţă terapeutică în lotul medi-
ale mucoasei bucale şi celei periapicale şi este net su- cat cu BioR au dispărut cazurile de regenerare a sub
perioară, prezentând propriităţi de precizie înaltă în: ½ din ţesut osos, în schimb, a crescut până la 70% de
determinarea sectorului îngust pe canal în limitele a cazuri de vindecare a peste ½ din volumul lezional cu
0,5mm, rapiditatea în determinarea apexului cu 50% vindecare totală în 30% cazuri. De altfel, BioR apli-
mai mare vis-a-vis de metoda în rutină; rezultate per- cat endodontic prin metodele fono- şi iono — foretic
formante, chiar şi în cazul contraindicaţiilor utilizării a prezentat înalte propriităţi de regenerare a zonelor
metodelor radiologice. osoase lezate de „bay“ chist, chiar şi în primele trei
Pentru modelarea canalelor radiculare au fost uti- luni de tratament.
lizate metodele sistemelor mecanice ProTaper şi ul- În lotul de referinţă au fost determinate 60% de
trasonice „Cavitron-Endo“ (Dentsply, USA). cazuri de regenerare a peste ½ din zona lezionată şi
Aşa dar, sistemul ProTaper include opt freze de 20% de cazuri de lipsă a proceselor osteoreparative.
lărgire a canalelor radiculare, utilizând tehnicile Datele paraclinice a lotului medicat cu BioR, la 6
Crow-Down (patru variaţii). luni de evidenţă, au ilustrat o vindecare totală a ţesu-
Procedura ultrasonică, funcţionează în baza a tului osos în 88,88% de cazuri, iar în 11,12% de cazuri
două principii — de prelucrare instrumentală (efectul s-a determinat anularea proceselor patologice în a
de cavitaţie) şi de irigare permanentă. Aparatul „Cavi- peste ½ din aria lezională.
tron-Endo“ funcţionează în regim de frecvenţă mică Monitorizarea clinico-radioviziografică peste 6 luni
25000Hz, transmiţând undele spre failul respectiv. postmedicaţie cu hipoclorit de sodiu a determinat doar
Efectele de curaţare mecanică, ultrasonică şi acţi- 20% de cazuri de dispariţie totală a focarelor de osteoliză.
une fonoforetică obţinute prin medicaţia cu NaOCl şi Totodată, la această etapă de evidenţă sau depistat 20%
cu BioR (lotul experimental) şi NaOCl (lotul de refe- de cazuri de lipsă a proceselor osteoreparative şi 40% de
rinţă) au aprovizionat sterilitatea la nivel de 100%. cazuri de regenerare a peste ½ din aria lezională.
Procedura de obturare radiculară a fost executată, În toate cazurile de evidenţă post-terapeutică (am-
utilizând sistemul endodontic modern „Thermafil“, în bele loturi) nu sau evidenţiat, radiografic, schimbări
cazul ambelor loturi. Sistemul include: soba Therma în calitatea obturaţiilor endodontice, ele păstrându-se
Prep Plus, verificatoare cu funcţie de clişeu şi etalo- uniforme pe întreaga lungime de canal.
nare, obturatoarele (Therma Filele) în forma de tijă Tabloul clinic cu dispariţie completă a focarelor
conică din masă plastică şi acoperită cu gutapercă. În patologice, determinate de „bay“ chist, a fost stabilit
rol de sealer, a fost întrebuinţat „ThermaSeal“ — masă în 100% de cazuri la un an de evidenţă post BioR te-
epoxidă, primar plastică. rapie. De asemenea a avut loc restabilirea trabeculelor
Metoda de tratament cu BioR-ul concentrat, în osoase, corticalei interne şi spaţiului periodontal. O
spaţiile endodontice tridimensionale şi cel periapi- situaţie similară s-a urmărit şi la celelalte etape de evi-
cal, combinată cu efectele ultrasonice şi ionoforetice denţă (24 şi 48 luni).
a fost certificată cu un brevet de invenţie MD2606 G2 În lotul tratat cu hipoclorit de sodiu, la aceeaşi pe-
2004.11.30. rioadă de evidenţă, s-au atestat doar 25% de cazuri de
Dinţii trataţi endodontic au fost restabiliţi prin regenerare completă a ariilor lezionale, tendinţa care
metodele simplă şi complicată, folosind compozitele peste 24 de luni a atins 50% şi abia peste 48 de luni a
moderne Esthet-X; Point-4; Ceram-X; Tetric Ceram prezentat 100% de cazuri de vindecare.
şi Gradia Direct. La 24 de luni, radioviziografia a determinat în 3
cazuri păstrarea fără schimbări a zonelor osoase afec-
Rezultatele obţinute: tate de „bay“ chist şi doar la 48 de luni, acestea au fost
Prima etapă a tratamentului endodontic include lichidate.
lărgirea canalelor radiculare cu ajutorul sistemului Remarcăm faptul că procesele regeneratorii au
Pro Taper, Pazfaile, sistemul ultrasonic. Au urmat fost reactivate de BioR — preparat de o înaltă capaci-
etapele doi, trei şi patru: obturaţia, utilizând sistemul tate modulatoare.
„Thermafil“, medicată cu BioR — lotul experimental Toţi dinţii din ambele grupuri de cercetare după
şi NaOCl — lotul de referinţă; radioviziocontrolul; terapie endodontică de BioR, respectiv NaOCl au fost
obturaţia definitivă cu unul dintre compozitele mai supuşi restaurării morfo-funcţionale cu implementa-
sus enumerate. rea sistemelor compoziţionale moderne.
57
Tratamentul restaurativ postendodontic a menţi- 2. BioR sporeşte în mod vădit procesul de revita-
nut cu stricteţe regula „3R“. Ca rezultat s-au obţinut lizare imuno-osteoinductivă a ţesuturilor afec-
: întărirea structurii dentare remanente — ranfosare; tate comparativ cu hipocloritul de sodiu.
înlocuirea structurii dentare pierdute — refacere; asi- Astfel, BioR-ul poate fi catalogat ca fiind un pre-
gurarea unei coeziuni bune dintre structurile rema- parat capabil să moduleze activitatea proceselor oste-
nente şi cele refăcute prin — retenţie. ogenerării reparative, stimulând capacitatea imună a
Algoritmul regulii „3 R“: celulelor spaţiului afectat (pe parcursul a 9 ani nu au
1. Procedura de determinare a formei dinţilor fost diagnosticate recidive).
afectaţi;
2. Igienizarea profesională cu paste speciale, fără Concluzii:
fluor şi periuţe rotative, şi s-a determinat spectrul de 1. La o lună post-terapeutică a „bay“ chistului, BioR
culoare. S-a curaţat smalţul remanent şi cel al dinţilor a demonstrat acţiuni de imunomodulare locală şi
învecinaţi; o creştere a proceselor osteoreparative în mod ple-
3. Regiunea dintelui anesteziat anterior (pentru re- nar. Eficienţa terapeutică a BioR-ului medicat prin
alizarea tratamentului endodontic) apoi izolat cu Ra- fonoforeză şi ionoforeză, în tratamentul endodon-
berdam este pregătită pentru administrarea compozi- tic modern a chistului radicular (după 6 luni de
tului selectat după culoare şi grad de transparenţă; evidenţă radioviziografică) s-a prezentat prin dis-
4. Administrarea compozitului în funcţie de meto- pariţia totală a ariilor lezate în 89%. Revitalizarea
da de restabilire — simplă (în 10 etape) sau complicată s-a determinat peste 12 luni de monitorizare şi s-a
(în 12 etape) a inclus procedurile de sterilizare medi- păstrat pe întreaga durată de evidenţă 9 ani);
camentoasă, formarea lăcaşului în canal (la necesitate) 2. Alegerea metodei de restabilire a dinţilor trataţi
până la 3,5-4mm profunzime, gravarea, spălarea şi us- endodontic cu BioR (NaOCl) corespunde gradu-
carea. Au urmat bondingarea şi administrarea compo- lui de dezintegrare coronară. Dintele tratat endo-
zitului selectat în straturi subţiri pe pereţii adânciturii, dontic cu coroana păstrată total sau parţial a fost
apoi prin fotopolimerizarea fiecărei porţiuni s-a refăcut supus terapiei restaurative directe simple. Dinţii
centrul luminos al dintelui. Remarcăm că, la refacerea distruşi cu ½ şi mai mult din volumul coronar au
simplă sunt păstraţi toţi sau o parte din pereţii cavităţii fost supuşi tratamentului restaurativ direct, alter-
preparate, pe când la cea complicată, ei pot lipsi total nativ, fără utilizarea pivoţilor, apelînd obligatoriu
sau parţial (adică mai mult de ½ din pereţii coronari). la sisteme adezive de ultimă generaţie;
În cazul refacerii complicate adâncitura este obligatorie 3. Evaluările clinico-radioviziografice a eficienţei
şi ea va atinge lungimea maximă posibilă (4-6 mm); terapeutice a hipocloritului de sodiu 3% pe du-
5. Urmează substituirea dentinei parapulpare şi rata de 9 ani post-tratament endodontic, apreci-
periferice, apoi finalizarea prin aplicarea straturilor ază preparatul ca fiind un antiseptic performant,
de compozit transparent conform spectrului de culori păstrând sterilitatea endodonto-parodontală pe
selectate. Totodată, la restabilirea punctelor de contact întreaga perioadă de evidenţă. În acelaşi timp, hi-
între dinţii vecini s-a apelat la penele transparente; pocloritul de sodiu acţiunând citotoxic, frânează
6. În final s-au corectat cu ajutorul frezelor forme- procesele de vindecare totală de 2-4 ori, compara-
le şi structurile anatomice, apoi a urmat şlefuirea şi tiv cu BioR.
lustruirea cu sisteme de tipul Enhance (Dentsply)
Obligatoriu, la etapa de prelucrare finală, s-au în- Bibliografie:
lăturat supracontactele ocluzale. 1. Cartaleanu Angela, Terapie raţională de protejare a integrităţii
şi vitalităţii pulpare în caria profundă şi unele forme ale pulpitei.
Teza de d.m., Chişinău, 1998;
Discuţii: 2. Rudic V., Nicolau Gh., Godoroja P., Burlacu V., Melnic S., Safo-
Compartimentul dat face o apreciere retrospecti- nov A., Chiriac T., Bogdan V., Preparatul BioR şi utilizarea lui în
vă a materialului învestigat şi trece în revistă cele mai stomatologie. Buletin informativ al INET, 2004, pag. 1 — 5, 29;
3. Stoica I., Ababii S., Procesele inflamatorii ale regiunii OMF, as-
semnificative rezultate, obţinute în cursul realizării pecte statistice. Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţa-
scopului şi obiectivelor lucrării: nu“, Chişinău, 14-16.10.2004, pag. 696-704;
S-a constatat că proprietăţile antiseptice ale BioR- 4. Ursu E., Tactica unui tratament conservator modern al afecţiu-
ului nu le depăşeşte pe cele ale NaOCl-ului. Însă, cerce- nilor parodontale distructive. Probleme actuale de stomatolo-
gie, Congresul X al ASRM, Chişinău, 7-8.09.99, pag. 70-72;
tările admit ipoteza că nu compoziţia minerală şi par- 5. Ursu E., Tratamentul raţional endodontic al periodontitelor
ticularităţile antibacteriene vor fi cele mai importante apicale cronice. Disertaţia de d.m., Chişinău, 2000, pag.107;
constante în cazul unui preparat de medicaţie endo- 6. Боровский Е.В., Мылзенова Л.Ю., Оценка обоснованности
dontică a „bay“ chistului, ci capacitatea lui de a asigura диагноза и надежности пломбирования корневых каналов
при эндодонтическом лечение. Ж. Клиническая стоматоло-
modularea imunităţii şi activităţii osteoregeneratoare гия, 2000, N 3, стр. 46-49;
în scopul revitalizării ţesuturilor parodontale lezate. 7. Николишин А. К., Востоновление (реставрация) и пломби-
Analizând rezultatele obţinute în urma monitori- рования зубов современными материалами и технология-
zării clinice, paraclinice, osteodensitometrice şi radi- ми, Полтава, 2001, стр. 46-47, 72-110;
8. Радлинский С.В., Кто виноват и что делать? „Дент-Арт“,
oviziografice conchidem: 2002, 2, Стр.30-32;
1. BioR se manifestă biocompatibil faţă de ţesutul 9. Скрипникова Т.П., Обтурация и реставрация зубов при эндо-
58 gazdă, afectat de „bay“ chist; донтическом лечении. Ж. „Дент-Арт“. 2006. № 1. Стр. 33-40.
UTILIZAREA ÎN PRACTICA STOMATOLOGICĂ A
MATERIALULUI PENTRU OBTURAREA CANALELOR
RADICULARE PE BAZA DE RAŞINI AH PLUS
Prof. univ. Gheorghe
Rezumat Nicolau, Mihail Barbuţ,
Succesul în terapia endodontică depinde de modul tratamentului chi- Iurie Marina
mico-mecanic al canalelor, materialul pentru obturarea intracanalară şi de
calitatea obturaţiei de canal. La 19 pacienţi sub supraveghere s-a efectuat USMF ''N.Testemiţanu'',
prelucrarea endocanalară medicamentoasă, mecanică şi obturarea intraca- Facultatea Stomatologie
nalară la 25 de dinţi cu utilizarea materialului pe bază de răşini epoxide
,,AH Plus”.

Summary
STOMATOLOGICAL PRACTICAL USE OF THE MATERIAL FOR FI-
ILLING OF RADICULAR CANNELS ON RESIN-BASED MATERIAL
AH-PLUS
The success of endodontic therapy depends on the chemical-mechani-
cal treatment of the canals, and intracannel filling material for filling the
channel quality. In 19 patients under surveillance was conducted endocanal
drug processing, mechanical, and intraductal filling 25 teeth with the use of
epoxy resin-based material, ,,AH Plus”.

Actualitatea temei
În urma tratamentului unor complicaţii ale cariei dentare (formele acute şi
cronice ale pulpitei, parodontite apicale), dar şi în alte situaţii (necroze trauma-
tice, extirpări pulpare în scop protetic reobturări etc.) canalele radiculare trebuie
evidate de conţinutul lor, apoi obturate. Pentru obturarea canalelor noi am folosit
endoermeticul pe baza de răşini epoxide AH Plus.
Obiectivul lucrării
Prelucrarea calitativă medicamentoasă şi obturarea tridimensională a canalelor
radiculare cu utilizarea endoermeticilor duce la un rezultat pozitiv şi reuşita trata-
mentului. S-a utilizat materialul pe bază de răşini ,,AH Plus” la 19 pacienţi.
Material şi metode
O clasificare care împarte în două categorii materialele de obturare intracana-
lară este:
• paste resorbabile (materile pentru obturaţii de canal temporare)
• materiale pentru obturaţii de canal de durată (din acest grup fac parte ci-
menturile de canal, materiale de sigilare (sealers) şi conurile (filers).
Un material de obturare intracanalară de durată care face parte din grupul ma-
terialelor pe bază de răşini epoxide este ,,AH Plus”.
Materialele pe bază de răşini au un şir de caracteristici pozitive :
• proprietăţi bune de manipulare (sunt plastice, uşor de introdus în canal) ;
• timpul indelungat de lucru (minim 4 ore la temperatura de 23˚C);
• timp îndelungat de priză (minim 8 ore);
• sunt inerte faţă de ţesuturile periapicale ;
• sunt stabile în canal, rezistente la umiditate ;
• sunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material
împreună cu gutaperca fierbinte (pot fi utilizate cu sistemul Thermafil);
• sunt radioopace .
Materialul ,,AH Plus” este endoermetic pe bază de polimeri epoxido aminici,
elaborat şi îmbunătăţit pe baza succesorului ,,AH-26”. Acest material are două for-
me de livrare: în tuburi (pasta A şi B), pentru malaxarea manuală, şi AH Plus Jet cu
o seringă malaxatoare pentru introducerea intraorală oferind exactitate, confort şi
economie a timpului. 59
,,AH Plus” este un sistem pastă-pastă care este
uşor de dozat şi de malaxat cantitatea necesară a ma-
terialului. După malaxare are o consistenţă care este
uşor de manipulat şi se introduce cu uşurinţă canalul
radicular, uşor se aplică şi pe conul principal, bine se
adaptează pe pereţii canalului, poate fi utilizat pentru
obturarea la rece cît şi folosit cu gutaperca fierbinte.
S-a efectuat tratamentul endodontic la 19 pacienţi
la 25 de dinţi cu diagnosticul de pulpită difuză, pul-
pită cronică fibroasă şi extirpare cu scop protetic. La
toţi pacienţii sub anestezie locală s-a efectuat izolarea
cîmpului operator cu aplicarea coferdamului. Crearea
accesului către orificiile canalelor, lărgirea mecanică
cu redarea conicităţii şi continuităţii canalului sa efec-
tuat cu utilizarea instrumentelor rotative ProTapere
şi Sistemului GT cu ajutorul piesei endodontice Tri
Auto ZX (J.Morita).
În timpul prelucrarii mecanice instrumetele se lu-
brifiau cu ,,Glyde” şi irigarea ulterioară a canalelor cu
hipoclorit de sodiu 3%, uscarea cu conuri de hîrtie,
aplicarea materialului endocanalar ,,AH Plus” şi ob-
turarea cu conuri de gutapercă. S-a efectuat controlul
radiologic imediat după plombarea canalelor radicu-
lare, după o perioadă de jumătate de an, un an, 2 şi 4
ani după plombare. La toţi pacienţii nu s-au observat
discomfort la percuţie, nu erau schimbări de culoare
la nivelul ţesuturilor dentare dure, radiologic nu s-au
observat schimbări ale ţesuturilor periodontale şi se
observă continuitatea opacităţii obturării canalelor.
Diverse investigaţii au demonstrat că ,,AH Plus”
după priză nu elimină formaldehida, şi acest material
nu prezintă efecte genotoxice şi mutagenice. Printre
tote calităţile pozitive acest endoermetic are avantaj
ca nu schimbă culoarea dintelui în timp şi are o bună
reuşită a tratamentului la dinţii laterali cît şi a grupu-
lui frontal de dinţi.

Concluzii
În urma folosirii sealer-ului pe bază de răşini ,,AH
Plus”, datorită caracteristicii compoziţionale, timpului
îndelungat de lucru, manipulării uşoare ale materia-
lului s-au obţinut rezultate foarte bune în tratamen-
Radiografia dinţilor (a) 1.6 si 2.6 (b) după obturarea canalelor
tul pacienţilor cu pulpite şi supuşi extirpării pulpare
radiculare.
cu scopul tratamentului protetic. Nu au fost schim-
bări ale ţesuturilor dentare dure. În urma investigaţi-
ilor radiologice, canalele radiculare sunt radioopace
clar vizibile, starea ţesuturilor periodontale a fost fără
schimbări .

Bibliografie:
1. Nicolau Gh., Nicolaiciuc V., Năstase C. Bazele endodonţiei
practice moderne, Chişinău Nasticor p. 143-155.
2. Dent Art 3. 2006 p. 49-57.
3. Romînu M., Bratu D. Materiale dentare. Noţiuni teoretice şi
practice,Timişoara Brumar 2003.
4. Ghicavîi V. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice (Ghid),
Chişinău Tipografia Centrală 1997.
5. Николаев А., Цепов Л., Практическая терапевтическая сто-
матология 4-е издание, Москва МЕДпресс-информ 2005.

60
MONITORIZAREA STĂRII PARODONȚIULUI
ÎN TRATAMENTUL ORTODONTIC
AL ANOMALIILOR DENTOMAXILARE
Avornic Lucia,
Rezumat dr. în med., asistent
Scopul lucrării a fost de a monitoriza și ameliora starea parodonțiului în universitar,
anomaliiile dentomaxilare, prin realizarea tratamentului ortodontic com-
plex. Lupan Ion,
Obținerea nivelului de însănătoșire parodontală prezintă diferite valori, dr. hab. în med., profesor
dependente de tipul aparatului ortodontic utilizat și de terapia medicamen- universitar,
toasă. Rezultatele determinate posttratament acordă supremație tratamen-
tului ortodontic cu aparate fixe, versus celui cu aparate mobilizabile. Ciumeico Igor, asistent
Cuvinte cheie: anomalie dentomaxilară, afecțiune parodontală, trata- universitar
ment ortodontic.
Catedra Chirurgie
Oro–Maxilo–Facială
pediatrică, Pedodonție
Summary și Ortodonție
THE MONITORING OF THE PARODONTUM STATUS IN ORTHO- USMF „Nicolae
DONTIC TREATMENT OF DENTO-MAXILLARY ANOMALIES Testemițanu“
The purpose of the work was to monitor and improve the condition of
the parodontum in case of dento-maxillary anomalies through carrying on
a complex medicamentary orthodontic treatment.
The truthful obtaining of the posttreatment parodontal recovery pre-
sented different values depending on allegiance to the group and and va-
riety of the used orthodontic apparatus — in 83,4% patients treated with
fixed appliances and 62,9% of those treated with removable appliances, this
rendering supremacy to complex orthodontic treatment with fixed appli-
ances.
Keys words: dento-maxillary anomalies, periodontal disease, ortho-
dontic treatment.

Actualitatea temei
Actualitatea temei este determinată de creșterea continuă a frecvenței anoma-
liilor dentomaxilare (AnDM) și a afecțiunilor parodonțiului marginal la populație,
în special la copii și tineri. Frecvenţa afecţiunilor parodonţiului la copiii din Repu-
blica Moldova atinge la vîrsta de 15 ani 96,8% [1]. Frecvența AnDM are tendință
de creștere, descrisă de mulți autori și prezintă variații de la o colectivitate la alta.
În Republica Moldova s-a determinat o prevalență de 25,2‰ ± 0,4‰ a AnDM la
adolescenții de 16-17 ani [2]. Dorobăț V. și colab. (2001) au relevat la vîrsta de 7
ani o frecvență de 71,6% a An.D.M [3]. În SUA 75% din copiii de 6-11 ani prezintă
AnDM [4]. În Rusia AnDM afectează 49% din copii în dentiția mixtă și 35% — în
cea permanentă (Хорошилкина Ф., 1994).
Problema corelaţiilor ortodontico-parodontologice evidențiază faptul că ano-
maliile dentomaxilare sînt o condiţie favorabilă de apariţie şi de susţinere a cauzei
principale a afecţiunilor parodontale — placa bacteriană.
Dereglarea troficii parodontale şi, respectiv, înrăutăţirea microcirculaţiei va-
selor periferice are loc pe contul schimbului condiţiilor de solicitare a grupurilor
separate de dinţi, ceea ce provoacă un stres suplimentar în ţesuturile periodontale
şi ale parodonţiului în întregime [5, 6, 7].
Astfel, anomaliile dentomaxilare, îndeosebi disarmoniile dentoalveolare cu în-
ghesuiri, provoacă dereglări în arhitectura dentogingivală, ceea ce generează spre
apariția locurilor de retenție cu autocurățare dificilă și, ca rezultat, acumularea
progresivă a depunerilor dentare; suprasolicitări traumatice dentoparodontale și
ocluzale [1, 3, 6, 8].
Măsurile ortodontice trebuie să asigure profilaxia sau intercepţia leziunilor 61
parodontale (Bassigny, Chabre, 1984). Această opinie inclusiv 20 băieţi (32,3%) și 42 de fete (67,7%) cu
este susținută şi de С.Б.Улитовский (2003): „Înlătu- vîrsta medie de 14,8 ± 0,6 ani. Conform varietății de
rarea anomaliilor dento-maxilare, îndeosebi legate aparat ortodontic utilizat, pacienții eșantionului I s-au
de înghesuirile dentare, poate fi şi trebuie privită ca divizat în 2 grupuri: grupul 1 (cu aparate fixe) — 28
element important în profilaxia afecţiunilor paro- de pacienţi (45,2%) și grupul 2 (cu aparate mobiliza-
dontale“. Totodată, prin măsuri ortodontice se poate bile) — 34 de pacienți (54,8%). Terapia parodontală
ameliora situaţia parodontală în cazul parodontopati- a inclus realizarea măsurilor igienei profesionale și
ei deja apărute, cu stabilizarea de durată a rezultatelor administrarea topică a preparatului BioR, gel 0,1%,
obţinute [9, 10, 11]. conform schemei propuse.
Este cunoscut faptul că deplasările dentare în Eșantionul II (de referinţă) a fost constituit din 34
tratamentul ortodontic pot provoca modificări la de pacienţi (35,4%), cu vîrsta medie 14,2 ± 0,24 ani,
nivelul parodonțiului; nu asistăm la o deplasare a dintre care 7 băieţi (20,6%) și 27 de fete (79,4%). După
unui periodonțiu inert, ci la o remodelare, remani- criteriul de sex al pacienților, eșantioanele nu s-au de-
ere fibrilară permanentă care, de fapt, este o parti- osebit veridic (χ²=1,8, p>0,05). După varietatea apa-
cularitate importantă a țesuturilor parodontale în ratului ortodontic utilizat în tratament pacienții s-au
succesul tratamentului ortodontic. În final, grație distribuit în 2 grupuri: grupul 3 (cu aparate fixe) — 16
acestor remanieri tisulare, totul se produce de parcă pacienţi (47,1%) și grupul 4 (cu aparate mobilizabile)
dintele s-ar deplasa cu osul său de susținere (Fonte- — 18 pacienți (52,9%). S-a realizat terapie parodonta-
nelle, 1982). lă cu preparate în rutină (Григорьян А., Грудянов А.,
În tratamentul ortodontic se impun mijloace de 2004).
profilaxie și de tratament al afecțiunilor parodontale Prin realizarea măsurilor locale și generale pre-
preexistente sau potențial apărute pe parcurs. tratament ortodontic la pacienții incluși în studiu, cu
componente terapeutice, chirurgicale s-a reușit ame-
Scopul și obiectivele liorarea stării parodonțiului marginal, cuparea proce-
Monitorizarea și ameliorarea sub aspecte clinice, selor inflamatorii parodontale acute sau exacerbate.
paraclinice a afecțiunilor parodontale în anomaliile Obligator s-au recomandat vizite la medicul stoma-
dentomaxilare, prin realizarea unui tratament orto- tolog pentru asanarea cavității orale și realizarea com-
dontic complex. plexului de măsuri ale igienei profesionale cu terapie
medicamentoasă (la necesitate).
Material şi metode de cercetare După diagnosticarea ortodontică a subiecților și
Studiul s-a bazat pe analiza datelor a 96 de stabilirea planului de tratament s-au indicat extracții
pacienți cu diferite anomalii dentomaxilare, asociate dentare, ca metodă de creare a spațiului în arca-
cu afecțiuni parodontale. Vîrsta medie a pacienților da dentară, la 26 de pacienți cu înghesuiri dentare
a alcătuit 14,5 ± 0,42 ani cu diapazon între 8 şi 26 de (27,1% din numărul total), într-un caz clinic s-a efec-
ani. Pacienţii au fost selectaţi şi incluşi în studiu con- tuat germectomia dintelui 25, aflat în retenție. La 3
form adresabilităţii la ortodont. pacienți (3,1% din cazuri), cu incluzie de canini, s-a
Stabilirea diagnosticului ortodontic şi a metodei indicat excizia țesutului fibros muco-periostal cu de-
eventuale de tratament s-a efectuat în baza: examenu- nudarea coroanei, pe care s-a aplicat ulterior un ele-
lui subiectiv şi obiectiv exo- şi endooral al pacientu- ment accesor al sistemului ortodontic fix poliagregat.
lui; studiului de model (indicele Pont, analiza Bolton, S-a indicat efectuarea operațiilor de frenuloplastie
Howes, a spaţiului total după Tweed); analizei orto- la 27 pacienți (28,1%) și de vestibuloplastie — la 7
pantomografiei şi a teleradiografiei de profil (Tweed, pacienți (7,3%).
Ricketts Steiner, Björk). Pacienților li s-a realizat tratament ortodontic cu
Evaluarea respectării igienei orale s-a efectuat aparate fixe moderne — sisteme poliagregat preajus-
prin determinarea indicelui igienic oral simplificat — tate cu bracketuri (fig. 1), slot .022"× .030“, în tehnica
OHI-S după G.Green, I.Vermillion, 1964. Evaluarea Straight-wire — la 44 de pacienți (45,8%) și cu aparate
afecţiunilor parodontale s-a efectuat prin: examen cli- mobilizabile (fig. 2) — la 52 de pacienți (54,2%).
nic endooral; determinarea indicelui gingivitei PMA
în modificarea Parma, 1960; indicelui de hemoragie
papilară IHP Mühlemann, 1971; examen radiologic
dentoparodontal; examen citologic exfoliativ al epite-
liului gingival. Monitorizarea clinică și paraclinică a
pacienților s-a efectuat la adresare, precum și în di-
namica succesiunii etapelor de tratament ortodontic:
1 lună, 3 luni, 6 luni, 12 luni și 1 lună posttratament
ortodontic.
Pacienţii au fost repartizați în 2 eșantioane, criteriul
de divizare fiind varietatea terapiei parodontale utili-
zate în tratamentul ortodontic complex. Eșantionul I
62 (de studiu) a fost alcătuit din 62 de pacienţi (64,6%), Fig. 1. Aparat ortodontic fix.
Analiza evoluării afecțiunilor parodontale în di-
namica tratamentului ortodontic
Analiza stării parodonțiului pe parcursul tra-
tamentului ortodontic complex s-a efectuat în
dependență de apartenența la eșantion a pacienților
și de varietatea aparatului ortodontic utilizat: fix (gru-
pul 1) sau mobilizabil (grupul 2).

În dependență de apartenența la eșantion evalua-


rea formelor nozologice ale afecțiunilor parodontale a
constatat: lipsa formelor grave de afectare parodonta-
Fig. 2. Aparat ortodontic mobilizabil. lă; dominarea gingivitei catarale cronice în 50,9% —
65,9% din cazuri, în eșantionul I, și în 34,5% — 61,4%
Tratamentul ortodontic cu aparate fixe s-a efec- din cazuri, în eșantionul II; exacerbarea procesului
tuat în tehnica mecanicii de alunecare pe arc drept, cataral s-a produs în creștere în primele luni de tra-
prescripție Roth, cu elemente de individualizare. S-a tament în ambele eșantioane, dar cu amploare veridic
respectat succesiunea fazelor și etapelor de trata- mai mare (p<0,05) în eșantionul II, cu frecvență ma-
ment (I.Zetu, 2000; E.Cocârlă, 2002; V. Trifan, 2002; ximă către 3 luni în eșantionul de studiu (22,8% din
G.Mihailovici, 2006), precum urmează: faza I de tra- cazuri) și 6 luni în eșantionul de referință (32,2% din
tament cu etapele de aliniere și nivelare a dinților, cazuri); creșterea frecvenței gingivitei hipertrofice cu
control al ancorajului molar, distalizare a caninilor, cote maxime către 1 an de tratament, dar valoare ve-
corectare a relațiilor molare și faza II de tratament ridic diferită (p<0,01) în eșantioane — 22,5% din ca-
cu etapele de reducere a supraacoperirii, închidere a zuri, în eșantionul I, și 32,3% din cazuri, în eșantionul
spațiilor și reducere a treptei sagitale, corecție a liniei II, după care a urmat o descreștere a frecvenței, atin-
mediane, finisare a ocluziei. gînd la 1 lună posttratament 1,8%, în eșantionul I, și
Individualizarea tehnicii arcului drept a ținut de 4,3%, în eșantionul II (fig. 4, 5).
efectuarea îndoiturilor pe arc de ordinul I, II și III cu S-a obținut o frecvență veridic mai redusă a ex-
scop de compensare a greșelilor de amplasare a brack- acerbării procesului cataral și a gingivitei hipertrofi-
eturilor (pe dinții malpoziționați), de control al an- ce în eșantionul de studiu, explicată prin stimularea
corajului lateral, de corecție (hipercorecție) a curbei imunității locale și atenuarea reacției hiperplazice de
Spee prin extruzii laterale inferioare, îndoituri artis- răspuns a parodonțiului marginal la intervențiile or-
tice în zona frontală, redare suplimentară de torque todontice pe un fon imunomodulat de către prepara-
vestibular sau oral unor dinți sau grup de dinți. tul BioR.
Datele explorărilor au fost prelucrate computeri-
zat prin metode de analiză variaţională. Pentru esti-
marea diferenţelor veridice în mediile a două grupe
s-a utilizat criteriul Student.

Sinteza rezultatelor obținute


Investigațiile, la adresare, au determinat prezența
afecțiunilor parodontale la 74 de pacienți (77,1%), iar
22 pacienți (22,9%) au fost considerați parodontolo-
gic sănătoși (fig. 3). Fig. 4. Evaluarea afecțiunilor parodontale în eșantionul I.
Explorarea clinică și paraclinică a pacienților cu
anomalii dentomaxilare a determinat malocluzii con-
form clasificării Angle (1888), precum urmează: clasa I
Angle — 53 de pacienți (55,2%); clasa II Angle — 37 de
pacienți (38,5%); clasa III Angle — 6 pacienți (6,3%).

Fig. 5. Evaluarea afecțiunilor parodontale în eșantionul II.

Obținerea însănătoșirii parodontale la 75,4% din-


tre pacienți, în eșantionul I (sănătoși la adresare 24,6%)
și 66,2% dintre pacienți în eșantionul II (sănătoși la
adresare 24,8%) o atribuim importanței realizării tra-
Fig. 3. Distribuirea, la adresare, a formelor nozologice ale afecțiunilor tamentului ortodontic complex la pacienții cu ano-
parodontale (%). malii dentomaxilare. Persistența postortodontică a
63
gingivitelor se atribuie nerespectării igienei orale cu me la 1 lună posttratament ortodontic — 0,08‫٭٭٭‬±
menținerea cauzei — placa bacteriană, proceselor de 0,02 unități.
erupție a dinților permanenți (gingivită catarală acu- Analiza radiologică a modificărilor parodontale
tă), precum și aritmiei juvenile a statusului hormonal Studierea radiogramelor pînă şi după tratamentul
cu influențe asupra parodonțiului (fig. 6). ortodontic a determinat particularităţi structurale, în
funcţie de vîrstă, ale oaselor maxilare şi componen-
telor parodonţiului la copii, ce se află în permanentă
dezvoltare şi restructurare. Edificarea radiologică a
modificărilor parodontale s-a efectuat prin studiul a 4
simptome: continuitatea compactei osoase, rezorbția
osoasă, osteoporoza a apofizelor alveolare, lărgirea
fantei periodontale.
Gingivitele catarale și cele hipertrofice cu forma
de manifestare ușoară și medie n-au prezentat modi-
Fig. 6. Evaluare comparativă pre- și postortodontică pe eșantioane a ficări ale tabloului radiologic, decît o slabă osteopo-
afecțiunilor parodontale (%). roză (reversibilă) în cazul gingivitei hipertofice forma
medie. Parodontitele cronice generalizate au prezentat
În dependență de varietatea aparatului ortodontic tablou radiologic caracteristic formelor ușoare și me-
utilizat s-au înregistrat modificări parodontale mai dii de manifestare, iar postortodontic s-au determinat
evidente în cazul tratamentului cu aparate fixe, ceea semne de remisie a procesului inflamativ-distructiv
ce denotă un grad mărit de implicare a complexului cu restabilirea integrității și continuității compactei
parodontal în cadrul acestui tratament, cu provoca- osoase, restabilirea vîrfurilor septurilor interdentare,
rea remanierilor complexe ale aparatului de susținere fantă periodontală uniformă pe traiect, micșorarea
dentar. gradului de osteoporoză cu desen trabecular clar.
Starea de fon a tratamentului în ambele grupuri a Modificări citologice ale epiteliului gingival în di-
fost gingivita catarală cronică, majoritar caracteristică namica tratamentului ortodontic — medicamentos
grupului 2, cu diapazon de frecvență între 36,1% — Componenta de bază a şirului celular al citogra-
58,3%, în grupul 1, și 52,2% — 75%, în grupul 2. melor gingiei o constituie celulele epiteliale plate (ne-
Analiza postortodontică a stării parodonțiului a omogene, de diferite tipuri), prezente atît în normă,
determinat stare „sănătos“ la 83,4% dintre pacienții cît şi în patologie. În normă, citogramele epiteliului
tratați cu aparate fixe (la adresare fiind 26,5%) și la gingival au prezentat celule epiteliale de tipul 3, adi-
62,9% dintre pacienții tratați cu aparate mobilizabi- că celule epiteliale superficiale sub formă de plăci cu
le (la adresare — 18,6%). În acest context acordăm nucleu compact mic şi citoplasmă acromată; leucocite
supremație tratamentului cu aparate fixe, care permit segmentate, mononucleare în număr mic.
alinierea perfectă a dinților în arcade cu ameliorarea În gingivita catarală cronică, citogramele au deter-
arhitecturii gingivodentare (favorabilă deflexiunii ali- minat: un cîmp abund în elemente celulare, apariția
mentare, autocurățirii corespunzătoare), înlăturarea celulelor epiteliale tinere, uneori și a celulelor baza-
rapoartelor ocluzale traumatogene, restabilirea este- le (deviere spre „stînga“); creșterea numărului de
ticii. leucocite segmentate; creșterea numărului de mo-
Monitorizarea comparativă a indicilor clinici de nonucleare. În cazul gingivitei hipertrofice, rapor-
stare a igienei orale și parodonțiului tul mononucleare/ leucocite a fost mărit cu apariția
În dinamica tratamentului ortodontic valorile plachetelor leucocitare; creşte numărul complexelor
indicelui OHI-S nu s-au deosebit veridic (p>0,05) epiteliale cu predominarea celulelor bazale şi tinere.
în cele 2 loturi de pacienți, iar în raport cu varieta- În parodontită, pe lîngă cele sus-numite, apare și con-
tea aparatului ortodontic utilizat am desemnat valori taminarea microbiană (în cazul prezenței în cantități
ale OHI-S veridic (p<0,05) mai înalte la purtătorii de mari a depunerilor dentare) sub forma unor inluziuni
aparate fixe față de cei cu aparate mobilizabile. Mo- bazofile în citoplasma celulelor epiteliale, semne de
dificările valorilor indicelui PMA au fost dependen- citopatologie ca distrofia vacuolară. Aceste fenomene
te de etapa tratamentului ortodontic, apartenența la adeveresc persistența proceselor inflamatorii cronice,
eșantion a pacienților, varietatea aparatului utilizat recidivante în parodonțiul marginal.
în tratament. S-a determinat creșterea valorilor la După terapia medicamentoasă, mai evident în
început de tratament cu valori maxime către 6 luni lotul de studiu, s-a determinat micșorarea număru-
— 31,2%, după care a urmat o descreștere a valori- lui de celule în citograme, cu prezența leucocitelor
lor cu minime veridice (p<0,001) la 1 lună posttra- segmentate diseminate, a mononuclearelor în număr
tament ortodontic — 3,2‫ ٭٭٭‬± 0,59%. Monitorizarea mic și dispariția plachetelor leucocitare, a contamină-
hemoragiei papilare prin determinarea indicelui IHP rii microbiene. Analiza citologică pre- și postterapie
a denotat evoluare similară indicelui PMA. S-a atestat medicamentoasă a apreciat dinamica pozitivă de sta-
ascensiune a valorilor IHP la început de tratament cu re a parodonțiului marginal, mai evidentă în lotul de
maxime către 6 luni — 0,94 ± 0,05 unități, după care studiu. Tabloul citologic a fost corelativ celui clinic.
64 urmează descreșterea lor veridică (p<0,001) cu mini- Contaminarea microbiană a celulelor epiteliale a fost
determinată în mare măsură de starea igienei orale și ta hipertrofică a fost mai frecventă în grupul 1, unde
nu de gradul de severitate a procesului ca atare. atinge cota maximă de 36,1% din cazuri, către 6 luni
de tratament.
Concluzii Obținerea nivelului de însănătoșire parodontolo-
1. Frecvența afecțiunilor parodontale la subiecții gică la 83,4% dintre pacienții tratați cu aparate fixe
cu anomalii dentomaxilare este înaltă și a alcătuit versus 62,9% dintre cei tratați cu aparate mobilizabile,
77,1% din numărul celor examinați, dintre care: gingi- acordă supremație tratamentului ortodontic cu apara-
vita catarală a constituit 68,6%, gingivita hipertrofică te fixe.
— 20,2%, parodontita — 10,1%.
2. Evaluarea stării parodonțiului în tratamentul or- Bibliografie
todontic a determinat variații clinice, dependente de 1. Godoroja P., Spinei A., Spinei Iu. Stomatologie terapeutică pedi-
atrică. Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2003, p. 257-267.
etapa de tratament, medicația parodontală, varietatea 2. Granciuc Gh. Clasificarea medico-geografică a nivelului
aparatului ortodontic, starea igienei orale. Tabloul cli- prevalenței anomaliilor dentomaxilare a adolescenților Repu-
nic a fost dominat de gingivita catarală cronică 50,9% blicii Moldova. Probleme actuale de stomatologie. Materialele
— 65,9% din cazuri, în eșantionul I, și 34,5% — 61,4% Congresului XII naţional al stomatologilor din Republica Mol-
dova, 3-4 octombrie, 2003, p. 76-79.
din cazuri, în eșantionul II, cu exacerbări în 22,8% 3. Dorobăț V., Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială.
din cazuri, în eșantionul I, și în 32,2% din cazuri, în Editura Medicală, Bucureşti, 2003, 501 p.
eșantionul II. S-a constatat creșterea frecvenței gingi- 4. Proffit W., Fields H. Contemporary Orthodontics. St. Louis,
vitei hipertrofice cu o valoare veridic diferită în loturi Mosby-Year Book, 1993, p. 593-596.
5. Dumitriu H., Dumitriu S. Parodontologie. Ed. Viața Medicală
(p<0,01): 22,5% din cazuri, în eșantionul I, și 32,3% Românească, 1999, p. 124-126, 176-178.
din cazuri, în eșantionul II, către 1 an de tratament. 6. Eni A. Afecțiunile complexului mucoparodontal. Centrul Edito-
3. Însănătoșirea parodontologică veridică (p<0,01) rial-Poligrafic Medicina. Chișinău, 2007, 380 p.
posttratament la 75,4% dintre pacienți, în eșantionul 7. Гиоева Ю., Базикян Э., Селезнев Д. Применение карнозина
для лечения гингивита у пациентов, находящихся на
I, și 66,2% dintre pacienți, în eșantionul II, argumen- ортодонтическом лечении. Ортодонтия, 2005, № 3 (31),
tează necesitatea și eficiența tratamentului ortodontic c.60-62.
complex, asociat cu administrarea preparatului BioR 8. Grivu Ov., Podariu A., Băilă A., Pop I. Prevenţia în stomatologie.
la pacienții cu anomalii dentomaxilare și afecțiuni pa- Editura Mirton, Timişoara, 1995, p. 150-157.
9. Artun J., Osterberg S. Periodontal status of secondary crowded
rodontale. mandibular incisors. Long-term results after orthodontic treat-
4. Dinamica stării parodonțiului marginal denotă ment. J. Clin. Periodontol., 1987, 14 (5), p. 261-266.
modificări mai semnificative în cazul tratamentului 10. Cardaropoli D., Abundo R., Corrente G. Reduction of gingival
cu aparate ortodontice fixe. Gingivita catarală cronică recession following orthodontic intrusion in periodontally com-
promised patients. Orthod. Craniofacial Res., 2004, 7, p. 35-39.
s-a determinat în 36,1% — 58,3% din cazuri, în grupul 11. Carranza F.A., Newman M.G. Clinical Periodontology. 8ⁿ ed.,
1, și în 52,2% — 75% din cazuri, în grupul 2. Gingivi- W.B. Saunders Co., 1996, p. 85-100, 559-564.

КОМПЛЕКСНОЕ ЛЕЧЕНИЕ МЕЗИАЛЬНОГО ПРИКУСА


Панахов Назим Адиль
Резюме оглы — Кандидат
При нарушении соотношения первых постоянных моляров на ве- медицинских наук, доцент
личину бугорка и более; величине сагиттальной щели между резцами
5 мм и более, наличии трем в области боковых зубов нижней челю- Азербайджанского
сти и отсутствии привычного смещения нижней челюсти назад име- медицинского
ются клинические показания к комбинированному хирургическо– университета,
ортодонтическому лечению. Эти клинические случаи должны иметь Кафедра
телерентгенологические подтверждения, такие как угол наклона цен- ортопедической
тральных резцов верхней челюсти к спинальной плоскости должен стоматологии, Баку
быть менее 60 градусов; угол наклона резцов нижней челюсти к пло-
скости ее основания 100 и более градусов; нарушение соотношения
передних точек апикальных базисов челюстей в сагиттальном направ-
лении (угол ANB менее 5 градусов, а значение AO–BO менее 11 мм) и
увеличение нижней части гониальных углов 80 градусов и более.
Ключевые слова: зубочелюстные аномалии, мезиальный прикус,
комбинированное хирургическое и ортодонтическое лечение.
65
стоянных зубов ортодонтическое лечение таких
Summary пациентов, даже при сочетании с удалением от-
THE COMPLEX TREATMENT OF THE дельных зубов, в большинстве случаях не позволя-
MEZIAL BITE ет достигнуть хороших устойчивых результатов и
At infringement of a parity of the first con- нередко таким пациентам следует рекомендовать
stants molars on size tuberculum and more; и хирургическую коррекцию.
to size sagital cracks between cutters of 5 mm Успешное проведение комбинированного хи-
and more, presence to three in the field of a рургического и ортодонтического лечения требует
lateral teeth of the bottom jaw and absence of интеграции предоперационной ортодонтической,
habitual displacement of the bottom jaw are хирургической и послеоперационной ортодонти-
available clinical indications to the combined ческой фаз лечения. Перед оперативным вмеша-
surgical–orthodontic treatment back. These тельством устраняется зубоальвеолярная ком-
clinical cases should have teleradiological ac- пенсация, и зубы располагаются правильно по
knowledgement, such as the corner of an in- отношению к базису соответствующей кости. Для
clination of the central cutters of the top jaw to стабильности и фиксации костных сегментов в
a spinal plane should be less than 60 degrees; ходе хирургического этапа используется элементы
a corner of an inclination of cutters of the bot- эджуайз–техники. После заживления раны вновь
tom jaw to a plane of its basis of 100 and more начинается ортодонтическое лечение для уточне-
degrees; infringement of a parity of forward ния окклюзии и завершения коррекции. [7,8,10]
points apical bases of jaws in sagital direction Приводим пример из собственного опыта ком-
(corner ANB less than 5 degrees, and value бинированного лечения мезиального прикуса.
AO–BO less than 11 mm) and increase in the
bottom part gonial corners of 80 degrees and Выписка из истории болезни № 2128.
more. Пациентка С., 17 лет, направлена на консуль-
Keywords: maxillary–facial anomalies, тацию в стоматологическую клинику Азербайд-
mezial bite, the combined surgical and orth- жанского медицинского университета.
odontic treatment. Пациентку беспокоило ее неправильное поло-
жение передних зубов на обоих челюстях и мас-
сивный подбородок.
Мезиальный прикус является одной из тяже- Выяснено, что ранее ортодонтическое лечение
лых форм аномалий прикуса. Неустраненное в не проводилось. Такое положение зубов и увели-
период молочного и сменного прикуса прогениче- чение нижнего отдела отмечается у тети со сторо-
ское соотношение зубных рядов, как правило, пе- ны отца.
реходит в стойкие аномалии в период постоянно- Клиническое обследование: Лицо мезоцефа-
го прикуса, лечить которые значительно труднее и лического типа, симметрично. Профиль — вогну-
требуется более продолжительное время. [6, 9] тый. Нижний отдел лица увеличен по сравнению
Мезиальный прикус вызывает множество фак- со средним и верхним отделами. Отмечается за-
торов, таких как наследственность, гипертрофия падение верхней губы при выраженном подбо-
языка, нестершиеся бугры нижних молочных клы- родке (рис 1–3).
ков, ранняя потеря молочных моляров на верхней Осмотр полости рта: смыкание первых моля-
челюсти, детские вредные привычки, преждев- ров по III классу Энгля. Обратное резцовое пере-
ременные контакты зубов, нарушение функции крытие, перекрестная окклюзия в боковых отделах.
закрывания рта, недоразвитие верхней челюсти, Сужение верхнего зубного ряда. Тесное положение
чрезмерное развитие фронтального участка ниж- фронтальных зубов на верхней челюсти, скучен-
ней челюсти, неправильная последовательность ность зубов на нижней челюсти (рис 4–5).
прорезывания зубов, эндокринопатии, врожден- При антропометрическом исследовании диа-
ные особенности строения челюстно–лицевого гностических моделей челюстей выявлено: ин-
комплекса. [1,2,4] декс Тона 1,28 при норме 1,33; сужение верхнего
Распространенность мезиального прикуса у зубного ряда на 8,6 мм по сравнению с данными
населения, по данным различных авторов, суще- нормы; уменьшена длина переднего отдела верх-
ственно отличается, что можно объяснить от- него зубного ряда на 3,6 мм; уменьшена ширина
сутствием единого критерия оценки имеющихся апикального базиса верхней челюсти на 5,6 мм.
аномалий. Особенно часто такие расхождения Анализ ОПТГ выявляет асимметрию левой и
встречаются в периоде раннего сменного прику- правой половин нижней трети лица. Отмечается
са. [3,5] В результате обследований мы выявили неправильный осевой наклон фронтальной груп-
среди 3,13% населения Азербайджана мезиальный пы зубов, мезиальный наклон нижних моляров.
прикус. Анализ ТРГ головы в боковой проекции: па-
Саморегуляция мезиального прикуса возмож- раметры, характеризирующие размеры челюстей
на в незначительных пределах в период начала по сагитали свидетельствуют об увеличении дли-
66 раннего сменного прикуса. В период прикуса по- ны ветви и тела нижней челюсти и уменьшенном
размере основания верхней челюсти. Выявлена Обобщая литературные данные и результаты
передняя позиция челюстей к плоскости перед- собственных исследований, можно придти к вы-
него отдела основания черепа, особенно нижней воду, что при мезиальном прикусе ограничением
челюсти, что подтверждает значение угла SNB ортодонтического лечения являются следующие
— 86,7. Нарушено взаимоотношение челюстей в клинические и телерентгенологические критерии.
сагиттальной плоскости, что характеризирует па- При нарушении соотношения первых постоян-
раметры ANB — 2,8; Wits — число — 10,2. ных моляров на величину бугорка и более; ве-
Дентальный анализ характеризирует изме- личине сагиттальной щели между резцами 5 мм
нение инклинации верхних и нижних резцов к и более, наличии трем в области боковых зубов
основанию челюсти с образованием межрезцово- нижней челюсти и отсутствии привычного смеще-
го угла в пределах 139,8 градусов. Обратная сагит- ния нижней челюсти назад имеются клинические
тальная щель 8 мм. показания к комбинированному хирургическо–
Положение губ к эстетической линии по ортодонтическому лечению. Эти клинические слу-
Rickepts неправильное. чаи должны иметь телерентгенологические под-
Диагноз: Мезиальная окклюзия зубных рядов. тверждения, такие как угол наклона центральных
Сужение и укорочение верхнего зубного ряда. Об- резцов верхней челюсти к спинальной плоскости
ратная резцовая окклюзия. Двусторонняя пере- должен быть менее 60 градусов; угол наклона рез-
крестная окклюзия. Тесное положение фронталь- цов нижней челюсти к плоскости ее основания 100
ных зубов на верхней челюсти. Тесное положение и более градусов; нарушение соотношения перед-
зубов на нижней челюсти. Мезиальный наклон них точек апикальных базисов челюстей в сагит-
нижних моляров. тальном направлении (угол ANB менее 5 градусов,
План и объем комбинированного ортодонти- а значение AO–BO менее 11 мм) и увеличение ниж-
ческого и хирургического лечения определялся на ней части гониальных углов 80 градусов и более.
основании данных клинического обследования и Таким образом, в своевременном выявлении
специальных методов исследования. и устранении факторов риска, способствующих
Учитывая степень выраженности зубочелюст- возникновению зубочелюстных аномалий, боль-
ной аномалии, недоразвитие верхней челюсти и пе- шое значение имеет активное участие родителей,
реднее положение нижней челюсти при чрезмерном медицинского персонала и воспитателей детских
размере и форме нижнего зубного ряда, принято дошкольных учреждений. Непременным услови-
решение провести комплексное лечение: предвари- ем этого участия является их осведомленность
тельное ортодонтическое лечение с последующим по всему аспекту вопросов, касающихся причин
хирургическим лечением на обеих челюстях с уда- возникновения стоматологических заболеваний у
лением третьих моляров на нижней челюсти. детей, включая зубочелюстные аномалии.
Было проведено следующее ортодонтическое
лечение с несъемной эджуайс системой — техни-
кой прямой дуги: нивелирование зубов на верхней
и нижней челюсти; коррекция положения зубов в
альвеолярном отростке челюстей с учетом их пра-
вильного, естественного положения; нормализа-
ция формы верхнего и нижнего зубного ряда (рис.
6–7). Далее проводилось хирургическое лечение на
обеих челюстях. Для репозиции верхней челюсти
использовалась остеотомия по LeFort I, смещение
нижней челюсти назад осуществлялось по методу
двусторонней сагиттальной остеотомии BSSO по-
средством внутриротового доступа (рис. 8).
В результате комбинированного лечения до- Рис. 1. Лицо пациентки С. до лечения: анфас.
стигнута нормализация окклюзии с наличием
правильного фиссурно–бугорковых контактов в
боковых отделах и режуще–бугорковых контак-
тов во фронтальном отделе с нормальным резцо-
вым перекрытием, смыкания моляров и клыков
по I классу (рис. 9–11). Улучшен профиль лица за
счет нормализации соотношения губ при умень-
шении субназального угла (рис. 12–14). На ОПТГ
челюстей наблюдается правильное взаимоотно-
шение зубов при правильном осевом наклоне.
Для стабилизации результата лечения фикси-
ровали ретейнеры на верхней и нижней челюсти
в пределах фронтальной группы зубов. Рис. 2. Лицо пациентки С. до лечения: профиль.
67
Рис. 3. Лицо пациентки С. до лечения: профиль. Рис. 7. Нивелирование, коррекция формы зубных рядов.

Рис. 4. Смыкание зубных рядов пациентки С. до лечения. Рис. 8. Полость рта пациентки С. после операции.

Рис. 5. Смыкание зубных рядов пациентки С. до лечения. Рис. 9. Прикус пациентки С. после лечения.

68 Рис. 6. Нивелирование, коррекция формы зубных рядов. Рис. 10. Прикус пациентки С. после лечения.
Рис. 11. Прикус пациентки С. после лечения. Рис. 14. Лицо пациентки С. после лечения: профиль.

Литература
1. Алимова М.Я. Клиника, профилактика и лечение аномалий
и деформаций, вызванных ранним удалением молочных
моляров. Автореф. дис. … канд. мед. наук. Воронеж. 2000,
29 с.
2. Гараев З.И. Генетические аспекты зубочелюстных анома-
лий и роль инбридинга в их структуре и частоте распро-
странения. Автореф. дис. … д–ра мед. наук, М. 2000, 39 с.
3. Кулагина Е.Л. Объем и последовательность ортодонтиче-
ского лечения при костно–реконструктивном исправлении
зубочелюстных аномалий и деформаций. Автореф. дис. …
канд. мед. наук. М., 2006, 21 с.
4. Персин Л.С. Ортодонтия. Лечение зубочелюстных
аномалий. М., 1998, 298 с.
5. Трезубов В.Н., Фадеев Р.А. Планирование и прогнозирова-
Рис. 12. Лицо пациентки С. после лечения: анфас. ние лечения больных с зубочелюстными аномалиями. М:
Медпресс–информ., 2005, 224 с.
6. Bailey L.J., Duong H.L., Proffit W.R. Surgical Class III treatment:
long–term stability and patient perceptions of treatment outco-
me. // Int. J. Adult. Orthod. Orthogn. Surg., 1998, 13:35–44.
7. Keles A., Erverdi N., Sezen S. Bodily distalization of molars with
absolute anchorage. // Angle Orthod., 2003, 73:471–482.
8. Proffit W.R., Phillips C., Turvey T.A. Stability after surgical–ort-
hodontic correction of skeletal Class III malocclusion. // Int. J.
Adult Orthod. Orthognath. Surg., 1991, 6:211–225
9. Ravindra N. Biomechanics and esthetic strategies in clinical
orthodontics. New York, 2008, 386 p.
10. Sugawara J., Asano T., eds. Seeking a consensus for Class III
treatment. Osaka: Tokyo Rinsho Shuppan., 2002, p.148–155.

Рис. 13. Лицо пациентки С. после лечения: профиль.

69
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE PEMFIGUSULUI VULGAR
ÎN CAVITATEA BUCALĂ
Moraru Dan, student anul V,
Uncuţa Diana, doctor Rezumat
în ştiinţe medicale, Termenul de pemfigus vulgar a fost introdus pentru prima dată în 1791,
conferenţiar universitar de către Wichman, care reprezintă un grup de afecţiuni cutaneo- mucoase
autoimune. Etiologic este demonstrată prin câteva teorii: autoimună, endo-
Catedra Chirurgie crină, neurogenă, metabolică, infecţioasă, genetică. Evoluţia pemfigusului
oro-maxilo-facială vulgar parcurge 3 etape: 1-faza incipientă; 2-faza de acutizare; 3- faza de
pediatrică, Ortodonţie şi remisie. Semnul Nikolski este pozitiv. Tratamentul local este reprezentat de
Pedodonţie, USMF ,,N. prelucrarea minuţioasă a mucoaselor cu H2O2-1%, furacilină, badijonări
Testemiţanu“ cu Iodinol, aplicări cu unguente cu corticosteroizi. Profilaxia pemfigusului
vulgar include combaterea factorilor nocivi.

Summary
CLINICAL MANIFESTATIONS OF PEMPHIGUS VULGARIS IN
ORAL CAVITY
The term of pemphigus vulgaris for the first time was introduced in
1791 by Wichman, which represents a group of mucocutaneous autoim-
mune disorders. The etiology is explained by several theories: autoimmune,
endocrine, neurogenic, metabolic, infectious and genetic theory. The evo-
lution of pemphigus vulgaris includes three phases: I — the begining of the
process, II- the flare’s phase, 3 — the phase of remission. Nikolski is a po-
sitive sign. Local treatment consists of using: H2O2, furacilin, applications
with Iodinol and corticosteroid ointment. The prophylaxis of pemphigus
vulgaris is to exclude harmful habits.

Actualitatea temei
Manifestările pemfigusului vulgar în cavitatea bucală face parte din comparti-
mentul patologiei mucoasei orale în continuare dificilă printre problemele de actu-
alitate ale stomatologiei moderne. În ultimii ani s-a constatat о creştere a cazurilor
înregistrate de pemfigus vulgar. Pemfigusul afecteaza toate rasele, cel mai des evre-
ii, cu prevalenţa bolii egală la ambele sexe. Este o boală a vârstei medii care afec-
tează în principal persoanele de 40-60 ani (3, 6, 9). Vârsta medie de apariţie a bolii
este descrisă în 85-95% cazuri,deşi au fost descrise cazuri ce au debut în copilărie
(8,11,12). Pemfigusul este rareori întâlnit la copii, având o evoluţie clinică diferită
de cea a adultului. La copil, în 75% cazuri debutul are loc la nivelul mucoaselor, cu
apariţia ulterioară a leziunilor cutanate (1, 7,12).
SCOPUL STUDIULUI
Studierea etiologiei, patogeniei, diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei
pemfigusului vulgar. Medicamente folosite, investigaţii paraclinice şi demonstra-
rea importanţei clinice a acestei teme.
MATERIALE ŞI METODE
Pentru atingerea scopului scontat s-au studiat 6 pacienţi, adresaţi pe parcursul
unui an, cu diagnosticul stabilit de catedră, pemfigus vulgar.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Din cei 6 pacienţi cu pemfigus vulgar, care au primit ajutor specializat la cate-
dră au fost 4 femei şi 2 bărbaţi, raportul femei bărbaţi este de 2:1, cu vârsta medie
cuprinsă între 33 şi 70 ani. Procentajul tratării în antecedente la medicul specialist
ORL este de 100%, cu adresarea ulterioară la medicul stomatolog.
Metodele de examinare clinice au fost urmatoarele: anamneza- care ne prezintă
durata mare a bolii şi debutul lent, examenul obiectiv loco-regional exo- şi endo-
bucal. Metode paraclinice: examenul citologic, care ne prezintă celulele acantolitice
Tzank (4, 10); examenul histopatologic, care evidenţiază procesul de acantoliză;
70 analiza generală a sângelui şi biochimică a sângelui.
În diagnosticarea corectă a pemfigusului vulgar
un rol deosebit îl are semnul Nikolski- care reprezintă
decolarea epidermului la presiunea laterală. În toate
cazurile de pemfigus vulgar, semnul Nikolski este po-
zitiv.

Figura 1. Perioada adresării de la apariţia primelor manifestări.


Acuzele principale pe care le prezentau majorita-
tea pacienţilor: dureri vii, violente în timpul mastica-
ţiei şi a periajului dentar. Salivaţie abundentă. Halenă
fetidă din cavitatea bucală. Senzaţia de arsură a mu-
coasei bucale în repaos. Durerea iradiază în regiunea
faringială şi auriculară. Actul de deglutiţie şi vorbire
este foarte dureros.
Din anamneză toţi pacienţii s-au tratat în antece-
dente la medicul specialist ORL, dar boala a progresat.
Demonstrarea cazului clinic a pacientei S.: Figura 4. Semnul Nikolski pozitiv.
Statusul local ne arată că asimetria feţei lipseşte
Mucoasa orală uşor hiperemiată. Prezenţa depunerilor Examenul citologic — după clatirea abundentă
moi şi dure în abundenţă pe suprafeţele dentare. Este a cavităţii bucale cu soluţii antiseptice se efectuează
prezentă o salivaţie abundentă cu caracter vâscos. Ha- raclajul minuţios de pe suprafeţele afectate de pemfi-
lenă orală. Ganglionii regionali uşor măriţi în volum şi gus vulgar. Frotiul prelevat din sectoarele afectate este
dureroşi la palpare. În regiunea retromolară, a palatului trimis în laboratorul clinic pentru depistarea celulelor
dur, limbii, obrajilor, gingiei şi în regiunea sublinguală acantolitice Tzank.
se atestă o serie de bule cu dimensiunile variate între 2
şi 9 mm, consistenţă flască, cu conţinut seros. Pe lîngă
bule în aceste regiuni se mai atestă şi multiple zone cu
eroziuni, acoperite cu depuneri fibrinoase. Eroziunile
sunt dureroase la atingere, uşor sângerânde.

Fig. 5. Celulele acantolitice Tzank Fig. 6. Prezenţa celulelor acantolitice


în grup Tzank şi a celulei epiteliale în normă

Celulele Tzank – reprezintă celule modificate ale


stratului spinos. Acestea, în coloraţia Maz-Grunwald-
Giemsa, sunt celule rotunde, mai mici decît cele nor-
male cu cîteva nuclee, unul mare şi 3-5 mai mici. Cel
mare ocupă aproape o jumătate din volulmul celulei
şi se colorează în albastru întunecat, iar cele mici în
Figura 2. Manifestările pemfigusului vulgar în regiunea retromolară nuanţe mai deschise. Citoplasma acestor celule se co-
a pacientei S. lorează în albastru- deschis la periferie şi mai închis
lîngă nucleu. Se mai pot depista celule multinucleare-
gigante „monstru“, care se contopesc.
Analiza generală a sângelui relevă un VSH mărit şi
un număr mare al leucocitelor, iar analiza biochimică
a sângelui atestă un nivel mărit de glucoză în sînge,
ceea ce favorizează evoluţia pemfigusului vulgar.
Tratamentul local este îndreptat spre lichidarea
infecţiei primare, dezodorarea cavităţii bucale, ate-
nuarea senzaţiilor dureroase. Se recomandă asanarea
minuţioasă a cavităţii bucale. Bulele vor fi excizate şi
tamponate cu antiseptice, preferabil de tipul coloran-
ţilor (streptomicozan, violet de genţian), după care se
Figura 3. Manifestările pemfigusului vulgar pe suprafaţa limbii recurge la unguente cu antibiotice şi dermatocortico-
asociat cu candidoză. izi. Deoarece erupţiile din cavitatea bucală sunt foarte
71
dureroase se aplică anestezie. Tratarea antiseptică a Măsurile profilactice sunt îndreptate spre combaterea
dinţilor presupune înlăturareaa depunerilor moi den- factorilor nocivi ce pot provoca afecţiunea dată.
tare cu antiseptice slabe. Zilnic în cabinetul stoma-
tologic se efectuează: prelucrarea medicamentoasă a Bibliografia
1. Borovskii E. Stomatologie terapeutică. „Schimbările mucoasei
mucoasei cu 1% apă oxigenată; irigări cu soluţie Fura- bucale în dermatoze“ Chişinău: Lumina. 1990., p. 377-380.
cilină 1:5000; badijonarea cu soluţie Iodinol; instilaţii 2. Burlacu V., Eni A., Bezman T., Cartaleanu A. Stomatologia te-
cu soluţie Vagotil 1:2; aplicarări cu unguent de Lorin- rapeutică. „Manifestările mucoasei bucale în dermatoze“ Chişi-
nău, 1996., p. 49-53.
den C, timp de 20 min. Procedurile se repetă zilnic
3. Bjarnason B., Flosadottir E. — Childhood, neonatal and still-
pînă la apariţia stării satisfăcătoare a mucoaselor, dis- born pemphigus vulgaris. „Pemphigus vulgaris“ 1999., p.680-
pariţia durerilor şi a acuzelor din partea pacientului. 688.
De sinestătător pacientul efectuiaza, după indicaţile 4. Eni A. Afecţiunile complexului mucoparodontal. „Modificările
mucoasei bucale în dermatoze“ Chişinău 2007, p. 231-234
medicului, băiţe cu antiseptice şi aplicaţii.
5. Galambrun C., Cambazard F., Clavel C., Versini P., Stephan
J.L. — Pemphigus foliaceu. 1998, p. 255-257.
Concluzii 6. Harman K.E., Gratian M.J., Shirlaw P.J., Bhogal B.S., Challacom-
1. Pemfigusul vulgar în utimul timp este în creşte- be S.J., Black M.M. ,,Pemphigus“ — The transition of pemphi-
gus vulgaris into pemphigus foliaceus 2002, p.684-687.
re devenind o problemă socială.
7. Ishii K., Amagai M., Shimizu H., Hashimoto T., Ohya K., Nishi-
2. Patologia de pemfigus vulgar prezintă un inte- kawa T.,, The dermatosis“ — Development of pemphigus vulga-
res sporit pentru medicii stomatologi terapeuţi, şi nu ris in a patient with pemphigus foliaceus. 2000, p. 41-42.
doar, deoarece tabloul clinic al acestei afecţiuni poate 8. Ghicavîi V., Sîrbu S., Bacinschi N., Şcerbatiuc D: Farmacote-
rapia afecţiunilor stomatologice. ,,Farmacoterapia afecţiunilor
fi foarte evident, cât şi mascat de prezenţa altor mala-
mucoasei bucale“ Chişinău, 2002, p. 496-498.
dii generale, sistemice care duc la schimbarea tablo- 9. Uncuţa D., Godoroja P. -Particularităţile clinice şi opţiunile
ului clinic. Este importantă cunoaşterea acestei afec- diagnosticului citologic ale pemfigusului vulgar cu sediu oral.
ţiuni pentru ca poate preceda erupţiile pe suprafaţa Anale ştiinţifice. Zilele Universităţii consacrate anului “ Nicolae
Testemiţanu“. Chişinău 2007 ediţia a opta. Vol 4, p. 510-512.
corpului cu 1-1,5 luni, ceea ce poate permite prevenire
10. Банченко Г.В., Максимовский Ю.М., Гринин В.М., Пузырчат-
complicaţiilor bolii. ка. ,,Язык- «зеркало» организма“. Москва 2000. с. 154- 165.
3. Examenul citologic este definitiv. 11. Барер Г.М., Волков Е.А., Гемонов В.В. и др. Пузырчатка ,,
4. Tratamentul adecvat al bolii este greu de efectu- Терапевтическая стоматология, часть 3-я. Москва 2005. с.
212-218.
at şi necesita o diagnosticare corectă şi precoce a bo-
12. Данилевский Н.Ф., Леонтьев В.Р., Несин А.Ф. и др. Изме-
lii, cât şi o colaborare de lungă durată dintre medic şi нения слизистой оболочки полости рта при дерматозах с
pacient. Tratamentul impune conlucrarea mai multor аутоиммунным компонентом. Пузырчатка. ,, Заболевания
specialişti pentru obţinerea rezultatelor comune, bune. слизистой оболочки полости рта“. Москва 2001. с.164-171.

DISCROMII DENTARE, METODE DE TRATAMENT


Gaiu Sorin – student, anul V,
facultatea Stomatologie Abstract
Methods of treatment in dental discolorations
Conducător Ştiinţific The present work contains a study and a synthesis of bibliographic data,
- Şef Catedră prospective statistics and clinical data upon the efficiency of the contempo-
Stomatologie rary methods of dental whitening. The study was made on 52 patients with
Terapeutică; Profesor different types of dental discolorations, two of them were personally studi-
Universitar ed and treated. Besides this, a comparative analysis upon different methods
Gheorghe Nicolau of whitening was made, the final option being home-bleaching, by using
Catedra Stomatologie individual dental trays and bleaching gels from “Ultradent” company.
Terapeutică In all of the cases, the result was positive (the best result being the result
of the patient nr.5: from shade A3 to shade A1); transient dental hyper-
sensitivity was more or less found in all the patients, but it has instantly
retroceded in all of them.
In conclusion, the efficiency of dental whitening methods was pro-
ved, their nowadays application being indispensable, considering the high
frequency of dental discolorations, the environment polluted with colorants
in which we live and the increase of aesthetic necessities among the popu-
lation.
72
1) Examenul clinic subiectiv şi obectiv;
Rezumat 2) Aprecierea Indexului Igienei cavităţii bucale
În lucrarea dată s-a efectuat un studiu şi o (ISI);
sinteză a datelor bibliografice, statisticii pro- 3) Examinarea culorii dinţilor după cheia de cu-
spective şi, nu în ultimul rînd, a datelor clinice lori ,,Vita Classic”;
asupra eficacităţii tehnicilor de albire dentară 4) Alte metode la necesitate.
contemporane. S-a studiat un lot de 52 pacienţi
cu diverse discromii dentare, doi dintre care au Rezultate obţinute şi discuţii
fost studiaţi şi trataţi personal. Pe lîngă aceasta, — 95% dintre pacienţii supuşi albirii prezentau
s-a efectuat o analiză comparativă a diverselor discromii alimentare şi nicotinice, cca 3% pre-
metode de albire, clinic, însă, s-a optat pentru zentau fluoroză şi numai cca 2% prezentau alte
metoda de albire la domiciliu utilizînd capele tipuri de discromii dentare.
dentare individuale şi gelurile de la compania — Toţi pacienţii au fost instructaţi asupra tehni-
,,Ultradent”. cii periajului corect, 60% prezentau depuneri
În toate cazurile rezultatul a fost pozitiv dentare dure şi moi, astfel li s-a efectuat de-
(cel mai pronunţat rezultat s-a remarcat la tartraj ultrasonic şi periaj profesional, iar 8%
pacientul Nr.5: de la nuanţa A3→A1); sensibi- prezentau (fracturi coronare, procese carioase
litatea tranzitorie a fost sesizată mai mult sau etc.) – acestora li s-a efectuat restaurări denta-
mai puţin la toţi pacienţii, însă aceasta în toate re.
cazurile a retrocedat instantaneu. — La determinarea culorii dinţilor conform cheii
de culori standard ,,Vita Classic” s-a stabilit că
marea majoritate (65%) prezentau nuanţa A3,
Actualitatea temei 15%-A2, 10% - A3,5, iar 10% din lotul exami-
În Republica Moldova frecvenţa discromiilor den- nat prezentau alte nuanţe.
tare este într-o permanentă creştere: pe de o parte — Conform repartiţiei pe sexe – 90% dintre pa-
datorită ratei înalte a patologiilor însoţite de discomii cienţii cărora li s-a efectuat albirea dentară au
(fluoroză, hipoplazii, carii, etc), a poluării mediului fost de genul feminin, iar bărbaţi doar 10%.
ambiant şi a alimentelor cu multipli coloranţi, iar pe
de alta parte – datorită creşterii permanente a necesi- Concluzii
tăţilor estetice a populaţiei. — În cadrul lucrării au fost studiate structuri-
Albirea dentară este o tehnică relativ nouă în ca- le dentare care influenţiază culoarea dinţilor,
drul stomatologiei. Ea şi-a început avîntul abia în anul discromiile dentare (diverse clasificări ale
1990 (în SUA), căpătînd la scurt timp popularitatea acestora, etiologia lor), s-a studiat comparativ
în masă. tehnicile de albire dentară, s-a realizat un am-
plu studiu clinic.
Scopul studiului — Clinic a fost demonstrată eficacitatea albirii
De a studia comparativ metodele contemporane dentare utilizînd capele individuale.
de albire, determinînd avantajele şi dezavantajele fie- — La toţi pacienţii s-au remarcat rezultate poziti-
cărei metode şi de a analiza clinic unele din metodele ve.
descrise. — Sensibilitatea dentară de o intensitate relativ
mică s-a întîlnit la majoritatea pacienţilor, care
Obiectivele însă a retrocedat la scurt timp.
1. Caracterizarea ţesuturilor implicate în aspectul
estetic al dinţilor. Bibliografie
2. Identificarea cauzelor care duc la apariţia dis- 1. David Dumitru, Dragoş Epistatu, Andra Rădulescu, Dragoş
Stanciu. Cosmetică dentară în practica stomatologică. Medica,
cromiilor dentare. 2007.
3. Studiul metodelor de tratament al discromiilor 2. Eni Ana, V. Burlacu. Afecţiuni ale ţesuturilor dentare dure: ghid
dentare. clinico-didactic. Chişinău, 2010.
4. Studiul comparativ al metodelor de albire. 3. Geissberger Mark. Esthetic Dentistry in Clinical Practice. Wi-
ley-Blackwell, 2010.
5. Aplicarea în practică a unor metode de albire şi 4. Kwon So-ran, Ko Seok-hoon. Tooth Whitening in Esthetic
aprecierea rezultatelor. Dentistry: Principles and Techniques . Publicat - Quintessence
Pub Co, 2008.
Metodele de investigaţie 5. Powers M. John, Paravina, Rade D. Paravina. Esthetic Color
Training in Dentistry. Mosby Inc, 2004.
Pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor menţi- 6. Булычова, И. Петухова, О. Эрдман. Эстетика улыбки. От-
onate anterior a fost selectat un lot de 52 pacienţi cu беливание зубов, эстетические реставрации. МЕДИ, 2007.
diverse stări ale discromiilor dentare în vîrstă de la 18 7. Крихели Н.И. Отбеливание зубов и микроабразия эмали
pîna la 34 de ani. в эстетической стоматологии. Практическая медицина,
2008.
Pacienţii au fost examinaţi clinic şi paraclinic, uti-
lizînd următoarele metode:
73
UTILIZAREA MATERIALULUI NANOCOMPOZIT „LitAr“
ÎN TRATAMENTUL CARIEI DENTARE PROFUNDE
Lidia Eni, asistent
universitar, Rezumat
Tratamentul cariei dentare profunde realizat la 50 pacienți cu vîrsta
Gheorghe Nicolau dr. hab. cuprinsă între 15-35 ani cu utilizarea materialului nanocompozit „LitAr“ a
med, profesor universitar. demonstrat o reducere î n durata terapiei cu aproximativ 4-5 ori mai rapid,
comparativ cu preparatului pe bază de hidroxid de calciu. Analiza rezultate-
Caterda Stomatologie lor pozitive ale tratamentului patologiei examinate denotă: lipsa acuzelor
terapeutică a cauzate de excitanți termici, fizici și chimici, absența durerilor spontane,
USMF,,Nicolae percuția indoloră, păstrarea culorii dintelui, restabilirea electroexcitabilității
Testemițanu’’ în limitele fiziologice iar radiologic se determină prezența țesutului periapi-
cal sănătos.
Cuvinte cheie: plagă dentinară, dentină, coafaj indirect.

Summary
THE USE OF ,,LitAr“ NANOCOMPOSITE MATERIAL IN THE TREAT-
MENT OF DEEP CARIES
The treatment of deep dental caries realized at 50 patients aged be-
tween 15-35 demonstrated that the use of „LitAr“ nanocomposite material,
proved a reduction in the therapy duration approximately 4-5 times faster,
comparative with the preparation based on calcium hydroxide.
The analysis of positive results of the treatment of examined pathology
denote: the absence of complaints caused by thermal, physical and chemical
excitants, the absence of spontaneous ache, percussion painless, preserva-
tion of tooth color, restoration of electro-excitability in physiological limits,
and radiological — it determines the presence of healthy periapical tissue.
Key words: dentin wound, dentin, indirect drugs application

Întroducere
Caria dentară este un proces patologic localizat, care se desfășoară în țesuturile
dure dentare, fiind influențat de un șir de factori nocivi nefavorabili locali și gen-
erali și este caracterizată prin demineralizarea țesuturilor dure dentare [1,5].
Evoluția cariei a fost lentă pînă în secolul XX cînd s-a produs un salt, atingînd
în prezent un grad sporit de răspîndire în diferite țări și regiuni. După datele recen-
te gradul de morbiditate după Organizația Mondială a Sănătății în diferite regiuni
a globului variază de la 2% până la 95% — 100%.
La baza evoluției cariei dentare este un proces multifactorial. Prin urmare, gr-
adul de morbiditate depinde de mai mulți factori și nu în ultimul timp de igiena
bucală.
Tratamentul cariilor profunde este unul din cele mai problematice aspecte ale
stomatologiei terapeutice, întrucît de corectitudinea acestei manipulații depinde
vitalitatea dintelui, și probabilitatea dezvoltării complicațiilor ulterioare. Dat fiind
faptul că adamantina și dentina nu posedă capacități de regenerare, la apariția
unui defect în țesuturile dure dentare este necesar de al substitui cu material de
obturație. Scopul lucrării prezente constă în aprecierea eficacității tratamentulului
cariei dentare profunde cu aplicarea materialului nanocompozit ,,LitAr“, și a reme-
diilor pe bază de hidroxid de calciu ,,Life“.

Material și metode
Cercetările clinice au fost realizate în cadrul catedrei Stomatologie Terapeutică,
Clinica Stomatologică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nico-
lae Testemițanu“. Eșanționul de studiu a inclus 85 de dinți de la 82 pacienți, cu
vîrsta cuprinsă între 15-35 ani, cărora li s-a stabilit diagnosticul de carie dentară
74 profundă. Pacienții supuși cercetării au fost repartizați după vîrstă (Tabelul.1).
Tabelul 1. Repartiția după vîrstă a cariei profunde preparat a fost mai puțin pronunțat. Cercetările clin-
Loturile de Vîrsta (ani) ice au demonstrat efectul terapeutic înalt și stabil la
cercetare 15-20 21-25 26-30 31-35 Total aplicarea preparatului compozițional colagen-apatită
Tratați cu ,,Life“ 8 6 5 2 21 ,,LitAr“ în terapia cariei profunde.
Analiza rezultatelor pozitive ale tratamentului pa-
Tratați cu „Li- 24 22 10 8 64
tologiei examinate denotă: păstrarea culorii dintelui,
tAr“
lipsa acuzelor cauzate de excitanți termici, fizici și
Total tratați 32 28 15 10 85
chimici, absența durerilor spontane, percuție indoloră,
restabilirea electroexcitabilității în limitele fiziologice
La 64 de dinți care au alcătuit grupul de studiu a
iar radiologic se determină prezența țesutului periapi-
fost aplicat materialul nanocompozit ,,LitAr“, 21 dinți
cal sănătos.
— grupul control a fost aplicat preparatul pe bază de
Rezultatele cercetărilor realizate de noi confirmă
hidroxid de calciu ,,Life“. Pacienții au fost monitorizați
folosirea în perspectivă a nanocompozitului colagen-
pe o perioadă de scurtă durată 7-14 zile, și o perioadă
apatită ,,LitAr“ în terapia cariei profunde prin metoda
delungă durată 24 luni, pe parcursul cărea au fost efec-
coafajului indirect. Acest preparat poate fi considerat
tuate studiile clinice de bază și cele complementare.
ca unul din cele mai eficiente remedii curative ce
posedă calități superioare în tratamentul pulpitelor
Rezultate și discuții
incipiente și în menținere a vitalității și integrității or-
Toți pacienții din actualul studiu au fost examinați
ganului pulpar.
clinic și paraclinic în ziua solicitării asistenței medi-
cale, apoi după o perioadă de scurtă durată 7-14-30
Concluzii
zile, și de lungă durată 3, 6, 12, 24 luni de tratament.
1. Materialul nanocompozit,,LitAr“este un mate-
În urma analizei rezultatelor obținute în trata-
rial biocompatibil cu țesuturile dentare dure,
mentul cariei profunde cu utilizarea preparatului
nu este toxic, favorizează precesele reparatorii
colagen-apatită ,,LitAr“ în diferite perioade de timp
ale țesuturilor dure.
s-a constatat că după 14 zile de tratament simptoamele
2. Compoziția colagen-apatită ,,LitAr“ utilizat la
leziunii se atenuează ceea ce denotă o normalizare a
tratarea cariei profunde într-un timp relativ
proceselor biologice din pulpă, electroodontodiag-
scurt 14-30 zile a manifestat un efect trapeutic
nostica a determinat o tendință de scădere pînă la
înalt asupra funcției pulpei dentare.
6,55mkA, iar după o lună de tratament simptoamele
3. Aplicarea preparatul ,,LitAr“în tratamentul ca-
dispar demonstrînd clar tendința de însănătoșire.
riei profunde,unde durata tratamentului poate
Acțiunea preparatului compozițional colagen-apatită
fi redusă de la 6 luni cu materialul pe bază de
,,LitAr“ s-a apropiat de limitele fiziologice la o lună
hidroxid de calciu la 1,5-2 luni cu ,,LitAr“.
de tratament, electrodontodiagnostica demonstrînd
6,00 mcA, ceea ce prezintă un procedeu rațional cu
BIBLIOGRAFIE
efect curativ înalt, care s-a manifestat intr-o perioadă 1. Andrian S. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare. Editura
scurtă de timp de la tratament. Pe cînd preparatul pe Princeps Edit, Iași, 2002 , p. 93-98.
bază de hidroxid de calciu „Life“ a apropiat electroo- 2. Nicolau Ch., A.Terehov., C.Năstase., V.Nicolaiciuc. Odontolo-
dontodiagnostica de limitele fiziologice abia după 6 gie practică modernă. Chișinău. Nasticor-Vector. 2010, p.35-42
,47-65.
luni de tratament. Utilizarea preparatului ,,Life“ în 3. Iliescu A., Gafar M. Cariologie și odontoterapie restauratoare.
tratamentul cariei profunde a confirmat capacitățile București. Editura medicală. 2006. p.18-30.
hidroxidului de calciu de a stimula neodentinogeneza. 4. Литвинов С.Д., .Леонтьев В.К. Имплантационные
Prin cercetările efectuate s-a confirmat că preparatul материалы для замещения дефектов костной и хрящевой
ткани. Росийский вестник. Москва. 2003. № 2 стр. 10 — 19.
pe bază de hidroxid de calciu ,,Life“ stimulează în 5. Литвинов С. Д., Chigarina S.E. Material ,,LitAr’’for biological
măsură insuficientă neoformarea de dentină, acțiunea fiiling root canals. In:Dental J.( Pub.By FDI World Dent Press ),
fiind mai puțin favorabilă. Efectul curativ al acestui 2001, P.36-42.

75
Condiţiile de structurare a materialelor
destinate publicării în ediţia periodică
„MEDICINA STOMATOLOGICĂ“
Publicaţia „MEDICINA STOMATOLOGICĂ“ este o ediţie periodică cu profil
ştiinţifico–didactic, în care pot fi publicate articole ştiinţifice de valoare fundamen-
tală şi aplicativă în domeniul stomatologiei ale autorilor din ţară şi de peste hotare,
informaţii despre cele mai recente noutăţi în ştiinţa şi practica stomatologică, invenţii
şi brevete obţinute, teze susţinute, studii de cazuri clinice, avize şi recenzii de cărţi şi
reviste. În publicaţia „MEDICINA STOMATOLOGICĂ“ sunt următoarele compar-
timente: Teorie şi experiment, Organizare şi istorie, Odontologie–parodontologie,
Chirurgie OMF şi anestezie, Protetică dentară, Medicina Dentară pediatrică, Orto-
donţie, Profilaxia OMF, Implantologie, Patologie generală, Teze, Abstracte, Referate
şi minicomunicări, Susţineri de teze, Avize şi recenzii, Rezumate, Personalităţi.
Materialele destinate publicării vor fi prezentate în formă tipărită şi în formă
electronică într-un singur exemplar. Lucrările vor fi structurate pe formatul A4,
dimensiunea 210x297mm, pe o singură parte a hîrtiei, cu cîmp în stînga — 30 mm,
sus — 25 mm, în dreapta — 10 mm, jos — 25mm, Times New Roman 14 în Micro-
soft Word la 1.5 intervale. Varianta tipărită va fi vizată de autori şi va fi însoţită de
două recenzii (semnate de unul din membrii Colegiului de Redacţie şi de Redacto-
rul–şef al publicaţiei) completate pe o formă standard ASRM. Lucrarea pezentată
va mai conţine foaia de titlu cu următorul conţinut: prenumele şi numele complet
al autorilor, titlurile profesionale şi ştiinţifice, instituţia de activitate, numărul de
telefon, adresa electronică a autorului cu care se va coresponda, data prezentării.
Lucrările vor fi prezentate trezorierului ASRM, asistent universitar Oleg Solo-
mon la sediul ASRM pe adresa: bd. Ştefan cel Mare 194B, et.1.

Lucrările vor fi structurate după schema:


— titlul concis, reflectînd conţinutul lucrării;
— numele şi prenumele autorului, titlurile profesionale şi gradele ştiinţifi-
ce, denumirea instituţiei unde activează autorul;
— rezumatele: în limba română şi engleză (şi, opţional, rusă de autorii din
Republica Moldova) pînă la 150—200 cuvinte finisate cu cuvinte cheie,
de la 3 pînă la 6.
— introducere, material şi metode, rezultate, importanţa practică, discuţii
şi concluzii, bibliografia.
— bibliografia — la 1.0 intervale, în ordinea referinţei în text, arătate cu su-
perscript, ce va corespunde cerinţelor International Committee of Me-
dical Journal Editors pentru publicaţiile medico-biologice. Ex: 1. Angle,
EH. Treatment of Malocclusion of the Teeth (ed 7). Philadelphia: White
Dental Manufacturing, 1907.

Articolele trebuie să conţină de la 3 până la 12 pagini. Dimensiunile textelor


(inclusiv bibliografia) nu vor depăşi 11 pagini pentru un referat general, 10 pagini
pentru o cercetare originală, 5 pagini pentru prezentare de caz clinic, 1 pagină pen-
tru o recenzie, 1 pagină pentru un rezumat al unei lucrări publicate peste hotarele
republicii. Publicaţiile altor catedre cu profil stomatologic (ex: management) nu
vor depăşi 10 pagini şi nu vor conţine mai mult de 30 de referinţe.
Tabelele — numerotate cu cifre romane. Legenda va fi dată la baza tabelului.
Toate fotografiile şi desenele se vor publica din sursele autorului şi necesită a fi
prezentate în formă electronică în format — nume.jpg, iar textul care explică foto-
grafia, desenul trebuie să fie sub aceasta.
Articolele ce nu corespund cerinţelor menţionate vor fi returnate autorilor pen-
tru modificările necesare.
Numărul lucrărilor de la fiecare autor este nelimitat.
76 Redacţia nu poartă răspundere pentru veridicitatea materialelor publicate.
Informaţii suplimentare la tel: +373 22/205-259, fax: +373 22/243-549,
e_mail:asrm_md@yahoo.com, www.asrm.md

S-ar putea să vă placă și