Renal

Societatea de Radiologie şi Imagistică Medicală din România
sub redacţia
Prof. dr. Sorin M. Dudea
R,adiologie I.----
Imagistică Medicală
„ Îndrumător de studiu
pentru pregătirea în specialitate
Volumul II
Editura Medicală, Bucureşti 2015

EDITURA MEDICALĂ ESTE MARCĂ ÎNREGISTRATĂ A S.C. EDITURA MEDICALĂ S.A.
„Toate drepturile editoriale aparţin în exclusivitate Editurii Medicale. Publicaţia este protejată integral de legislaţia internă şi
internaţională. Orice valorificare a conţinutului în afara limitelor acestor legi şi a permisiunii editorilor este interzisă şi pasibilă
de pedeapsă. Acest lucru este valabil pentru orice reproducere~ integrală sau parţială, indiferent de mijloace (multiplicări,
traduceri, microfilmări, precum şi la stocarea şi prelucrarea în sistem electronic)".
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a României

Radiologie imagistică medicală:_ Îndrumător de studiu pentru pregătirea
în specialitate I Sorin M. Dudea (sub redacţia) · Bucureşti: Editura Medicală,
2015.
Bibliografie
2 volume
ISBN 978-973-39-0797-8
ISBN 978-973-39-0799-2 (voL II)
I. Dudca Sorin M.
616-073.7
Secretar de redacţie: MARIA-ELENA NEAMŢ

Tehnoredactare computerizată: SIMONA BOERU
Coperta: LUCIAN A1'\'DREI
Tipar: Printex srl

Craiova, Str. Electroputere, nr. 21
Tel./Fax: +40 251 580 43î
e-mail: office@printex.ro
www.printex.ro
Colegilor noştri
\
Această lucrare este oferită comunităţii radiologilor cu sprijinul firmei
~Pharma
marketing & sales
Lucrare susţinută financiar de compania
DeltaA.C.M 93
Coordonatori
Capitolul 1. Principii ale tehnologiilor imagistice

Conf. dr. Adrian Şanta
Capitolul 2. Radioprotecţie
Prof. dr. Constantin Zaharia
Capitolul 3. Neuroradiologie
Prof. dr. Gheorghe Iana
Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului

Prof. dr. Danisia Haba, dr. Vasile Popiţa
Capitolul 5. Radiologia toracelui

Prqf. dr. Constantin Zaharia
Capitolul 6. Radiologia cordului şi vaselor sanguine

Prof. dr. Ioana G. Lupescu, prof. dr. Silviu Sfrângeu
Capitolul 7. Radiologia gastrointestinală şi abdominală

Prof. dr. Ioana G. Lupescu, prof. dr. Zoia Şt. Stoica
Capitolul 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin

Prof. dr. Sorin M. Dudea, prof. dr. Dragoş Negru
Capitolul 9. Radiologia în obstetrică şi ginecologie

Prof. dr. Dragoş Negru, prof. dr. Silviu Sfrângeu
Capitolul 10. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală)

Conf. dr. Florin Bîrsăşteanu, conf. dr. Vladimir Ene
Capitolul 11. Radio-imagistica senologică

Sef. lucr. dr. Mihai Lesam
Capitolul 12. Radiologie pediatrică

Dr. Bogdan-Ştefan Olteanu
Capitolul 13. Radiologie intervenţională

Conf. dr. Bogdan Valeriu Popa
Autori
Gabriel Andrieş Ana Magdalena Bratu

medic primar medicină nucleară medic primar radiologie- imagistică medicală
doctor în medicină doctor în medicină
conferenţiar universitar asistent universitar
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Spital
„Iuliu Haţieganu'', Cluj-Napoca Clinic Colţea, Bucureşti
Carmen-Ana Asăvoaie Andreea Bucur

medic specialist radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie-imagistică medicală
\ Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca asistent universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Spitalul
Radu I. Badea Universitar de Urgenţă, Bucureşti
medic primar medicină internă, medic specialist gastroenterologie
doctor în medicină Mircea M. Buruian
profesor universitar medic primar radiologie-imagistică medicală
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie doctor în medicină
„Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca profesor universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş
Alexandru-Gabriel Berza
medic rezident radiologie-imagistică medicală Anca Butnaru
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila" medic primar radiologie-imagistică medicală
Bucureşti doctor în medicină
şef de lucrări
Cezar Beţianu
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
medic specialist radiologie-imagistică medicală
,,Iuliu Haţieganu'', Cluj-Napoca
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila'.'
Bucureşti Teodora Buzan
medic rezident radiologie-imagistică medicală
Florin Bîrsăşteanu
medic primar radiologie-imagistică medicală doctorand
doctor în medicină Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
conferenţiar universitar
Razvan Al. Capşa
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie medic primar radiologie-imagistică medicală
„Victor Babeş", Timişoara
doctor în medicină
şef de lucrări
Mirela Boroş
medic primar radiologie-imagistică medicală Disciplina de Radi<;>logie, Imagistică medicală şi Radiologie
Laboratorul de Radioiogie, Imagistică Medicală si Radiologie Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
Carolina Botar-Jid Simona Cerbu

medic specialist radiologie-imagistică medicală medic specialist radiologie-imagistică medicală
doctor în medicină Spitalul de Urgenţă pentru copii ,,Louis Ţurcanu" Timişoara
şef de lucrări
„Iuliu Haţieganu'', Cluj-Napoca
X
Angelica R. Chiorean Sorin M. Dudea

medic prfornr radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie-imagistică medicală
doctor în medicină doctor în medicină
şef de lucrări profesor universitar
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
,,Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca „Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
Ionela Ciocan Maria Magdalena Duma

medic rezident radioiogie-imagistică medicală medic specialist radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca doctor în medicină
asistent universitar
Cristiana A. Ciortea Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
medic primar radiologie-imagistică medicală „Tuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca Radu L. Dumitru
Anca I. Ciurea doctorand
medic primar radiologie-imagistică medicală asistent universitar
doctor în medicină \ Disciplina de Radiologie, Imagistică Medicală si Radiologie
sef de lucrări Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
„Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
Valentina Enacbe
Mariana C. Coman medic rezident radiologie-imagistică medicală
medic primar radiologie-imagistică medicală Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila"
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska-Curie" Bucureşti
Bucureşti
Vladimir Ene
Mihaela Coşarcă medic primar radiologie- imagistică medicală
medic specialist radiologie-imagistică medicală doctor în medicină
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca conferenţiar universîtar
Spitalul de Urgenţă Sf Ioan, Bucureşti
Constantin I. Cristian
medic primar radiologie imagistică medicală Diana Feier
doctor în medicină medic specialist radiologie-imagistică medicală
şef de lucrări doctor în medicină
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova asistent universitar
Csaha Csutak
doctorand Ioana-Gina Filimon
asistent universitar medic rezident radiologie-imagistică medicală
Facultatea de Medicină a Univeîsităţii de Medicină şi Farmacie Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
,,Iuliu Haţicganu", Cluj-Napoca
Anca Filip Flintoacă
Maria Cucoş medic specialist radiologie-imagistică medicală
medic rezident radiologie-imagistică medicală doctorand
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca Laboratorul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie
Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti
Bogdan Cucuteanu
medic specialist radiologie-imagistică medicală Vasile Fotea
Arcadia Medical Center Iaşi medic primar radiologie-imagistică medicală
şef de lucrări
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa" Iaşi
XI
Otilia-Maria Fufezan Lucian Ionescu
medic primar radiologie-imagistică medicală medic rezident radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca masterand
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila"
Cristian-Nicolae Georgescu Bucureşti
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Horaţiu Ionescu
Bucureşti medic primar radiologie-imagistică medicală
Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
Mariana M. Gersak
medic rezident radiologie-imagistică medicală Andrei Lebovici
doctorand medic specialist radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca doctor în medicină
Elemt-Geanina Ghiaţă
lll.e4ic rezident radiologie-imagistică medicală
,,Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
Bucureşti Manuela Lenghel
Sorin Ghiea
doctorand
\ medic specialist radiologie-imagistică medicală
Spitalul Medicover, Bucureşti
Mugur Grasu „Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
medic primar radiologie-imagistică medicală
Mihai Lesaru
şef de lucrări
Disciplina de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie
şef de lucrări
Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Disciplina de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie
Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Laurenţiu Gulie Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
Spitalul Clinic de Urgenţă ,,Floreasca" Bucureşti Corina Lupaşcu-Ursulescu
Danisia Haba doctor în medicin,ă
medic primar radiologie-imagistică medicală şef de lucrări
doctor în medicină Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa" Iaşi
profesor universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T.Popa" Iaşi Ioana G. Lupescu
Mihaela Hedeşiu doctor în medicină
medic primar radiologie-imagistică medicală profesor universitar
doctor în medicină Disciplina de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie
conferenţiar universitar Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Hiiţieganu" Cluj-;Napoca Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
Mihail Iacob Adina Mănilă

medic rezident radiologie-imagistică medicală medic rezident radiologie-imagistică medicală
Institutul Clinic ,,Fundeni" Bucureşti Spitalul municipal Comăneşti
Gheorghe lana Simona Manole

medic primar radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie-imagistică medicală
doctor În medicină doctor în medicină
profesor universitar asistent universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Spitalul Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
Universitar de Urgenţă, Bucureşti „Iuliu Haţieganu'', Cluj-Napoca
XE Radiologie medicală
Veronica-Maria Marcu Alina Nicula

medic pnmar radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic de Ur-genţă pentru Copii „Maria Sklodowska-Curie" doctor în medicină
Bucureşti asistent universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila'\ ~pitalu!
Adrian-Ionuţ Mărgărit Universitar de Urgenţă, Bucureşti
medic specialist radiologiecimagistică medicală
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Radu Niculescu
Bucureşti medic rezident radiologie~imagistică medicală
Oana L. Marica Bucureşti
Laboratorul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Anatolie Nidelcu
Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti medic specialist radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu"
Andreea Marinescu Bucureşti
doctor în medicină Bogdan-Ştefan Olteanu
asistent universitar medic primar radiologic-imagistică medicală
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davi1a", Spitalul doctor în medicină
Universitar de Urgenţă, Bucureşti cercetător ştiinţific
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu"
Florin Mihai Bucureşti
medic specialist radiologie - imagistică medicală
Arcadia Medica! Center Iaşi Dana M. Pavel
Sorin Moţoi Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
doctor"in medicină Marian I. Pop
asistent universitar medic primar radiologie-imagistică medicală
Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Fannacie doctorand
„Victor Babeş", Timişoara Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant
Târgu Mureş
Oana Murarîu
medic rezident radiologie-imagistică medicală Bogdan Valeriu Popa
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf Spiridon" Iaşi medic primar radiologie-imagistică medicală
Dragoş Negrn conferenţiar universitar
medic primar radiologie-imagistică medicală Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti
profesor universitar Gelu A.Popa
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa" Iaşi medic primar radiologie-imagistică medicală
Cristina Al. Nicolae asistent universitar
medic primar radiologie-imagistică medicală Disciplina de Radiologie, Jmagistică Medicală şi Radiologie
doctorand Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de
Laboratorul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Medicină şi Farmacie „Carol Davi!a" Bucureşti
Intervenţională, Institutul Clinic Ftmdeni, Bucureşti
Loredana Popa
Radu G. Nicolaescu medic specialist radiologie-imagistică medieală
medic rezident radiologie-imagistică medicală doctorand
doctorand asistent universitar
Institutul Clinic ,,Fundeni" Bucureşti Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
XIII
Ro~ana T. Popa-Stănilă Cătălin Sandu

medic specialist radiologie-imagistică medicală medic rezident radiologie-imagistică medicală
doctorand Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davi1a"
asistent universitar Bucureşti
Facultatea de ~edicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
,,Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca Adrian Şanta
Irina Popescu doctor în medicină
medic specialist radiologie-imagistică medicală conferenţiar universitar
asistent cercetare Facultatea de Medicina „Victor Papililln" a Universităţii "Lucian
Laboratorul de Angiografie şi Electrofiziologie al Spitalului de Blaga'', Sibiu
Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti
Marius Savin
Mihai M. Popescu medic specialist radiologie-imagistică' medicală
medic primar radiologie-imagistică medicală Arcadia Medical Center Iaşi
conferenţiar universitar
Silviu Sfrângeu
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova medic primar radiologie-imagistică medicală
Monica Popiei profesor universitar
medic specialist radiologie-imagistică medicală Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie
Spitalul Clinic de Urgenţă ,,Floreasca" Bucureşti „Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca
Anca Popîrţac Diana I. Stănescu

medic rezident radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie-imagistică medicală
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowsk:a-Curie"
Bucureşti
Vasile Popiţa
medic primar radiologie-imagistică medicală Victoriţa Ştefănescu
doctor în medicină medic primar radiologie-imagistică medicală
Institutul Oncologic Prof. Dr. „Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca doctor în medicină
şef de lucrări
Emi Marinela Preda Facultatea de Medicina şi Farmacie, Universitatea
medic primar radiologie-imagistică medicală ,,Dunărea de Jos" Galaţi
asistent universitar Daniela Stoica
Disciplina de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie medic specialist radiologie-imagistică medicală
Intervenţională Fundeni, Departamentul 8, Universitatea de Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ,,Maria Sklodowska-Curie"
Medicină şi Farmacie „Carol Davila" Bucureşti Bucureşti
Mihai Ranete Liana-Cristina Stoica

medic rezident radiologie-imagistică medicală medic specialist radiologie - imagistică medicală
Institutul Clinic „Fundeni" Bucureşti Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Bucureşti
Raluca Roman Zoia Şt. Stoica

medic specialist radiologie-imagistică medicală medic primar radiologie imagistică-medicală
doctorand 1 doctor în medicină
asistent universitar profesor universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" Cluj- Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Napoca
Costin Stroie
Gina Rusu medic specialist radiologie-imagistică medicală
medic specialist radiologie-imagistică medicală Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu"
Institutul Clinic „Fundeni" Bucureşti Bucureşti
XIV Radiologie imagistică medicalii
Madalina. Brînduşa Szep (Florea)

medic rezident radio!ogie-imagiştică medicală
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
Gabriela Simona Toma

Spitalul Ponderas Bucureşt~
Cristian Vasile
medic rezident radiologie-imagistică medicală
Institutul Clinic „Fundeni" Bucureşti
Dan Vasilescu
doctorand
Constantin Zaharia
medic primar radiologie- imagistică medicală
profesor universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davi!a", Spital
Clinic Colţea, Bucureşti
Nota editorului
În elaborarea lucrării, autorii au fost invitaţi să folosească, ori de câte ori a fost posibil, un şablon de prezentare care se
regăseşte în descrierea fiecărei afecţiuni. Prin utilizarea acestui şablon s-a urmărit prezentarea în mod unitar a patologiei,
astfel încât toate elementele definitorii ale diagnosticului să fie accesibile „dintr-o privire". Fundamentele anatomopatologice
alături de elementele clinice caracteristice preced diagnosticul radiologic, cu scopul de a consolida noţiunea de radiologie
clinică şi de a transmite esenţa acesteia: radiologul este - şi trebuie să. rămână - medic, clinician, neavând voie să se limiteze
a fi un simplu „cititor de imagini".
Responsabilităţile de coordonare a diferitelor capitole au fost asumate de membrii Comitetului Naţional al SRIM, în funcţie
de specializarea şi I sau expertiza individuală, revenindu-mi, în calitate de preşedinte în exerciţiu al Societăţii, sarcina de a
coordona şi îngriji redacţional întreaga lucrare.
Coordonatorii capitolelor au distribuit sarcinile de elaborare a textului, au colectat şi organizat materialul rezultat şi au
remis redactorului conţinutul fiecărui capitol. La elaborarea materialului conţinut în această lucrare au contribuit 98 de colegi,
din aproape toate centrele universitare din ţară. Cei care semnează materialele remise spre redactare au toate beneficiile şi
responsabilităţile individuale care decurg din calitatea de autor, inclusiv cele legate de respectarea dreptului de proprietate
intelectuală. Am optat pentru menţionarea explicită a autorilor fiecarei diviziuni de text, în scopul conferirii recunoaşterii.
Autorii au fost invitaţi să indice referinţe bibliografice fundamentale şi accesibile, care să servească cititorului pentru
aprofundarea şi ilustrarea noţiunilor prezentate.
Suprapunerile de conţinut ale unor subiecte au fost inevitabile; oricând a fost posibil, au fost facute trimiteri încrucişate
între subiecte. Cu toate acestea, am optat pentru a păstra intacte subiecte sau teme închegate, cu „preţul" prezentării de două
ori a aceleiaşi afecţiuni, de către două colective de autori diferite.
Fiecare dintre volumele lucrării are câte o listă extinsă de abrevieri, datorată lipsei de standardizare a terminologiei de
specialitate şi a modului de abreviere a termenilor. Perioada foarte scurtă de timp în care a fost realizată redactarea finală a
împiedicat elaborarea unei liste unice de abrevieri. În final, nu a fost elaborată o listă alfabetică de termeni întrucât aceasta ar
fi determinat creşterea considerabilă a volumului lucrării, fiind, ea însăşi, echivalenta unui lexicon medical.
Redactarea lucrării a impus aducerea întregului text în acelaşi format de prezentare, verificări şi corecturi ale bibliografiei,
ortografiei numelor proprii şi termenilor rari şi, uneori, ale conţinutului. Primirea tardivă a unor materiale a împiedicat revizia
finală, de către unii autori, a textului publicat, datorită termenelor impuse de procesul editorial. Redactorul lucrării îşi asumă
modificările aduse în forma şi, uneori, conţinutul materiftlelor.
Lucrarea de faţă este realizată de către SRIM, care este titulara drepturilor de autor. Meritele pentru apariţia acestei lucrări
aparţin, în întregime, colectivului de autori.
Prof Dr. Sorin M Dudea

Multumiri
,
Calde mulţumiri doamnei dr. Carolina Botar-Jid pentru activitatea redacţională, de suport tehnic şi pentru revizuirea unei
bune părţi a materialului. Aportul doamnelor dr. Manuela Lenghel, Mirela Gersak şi Cristiana Ciortea, care au verificat cu
profesionalism şi minuţiozitate materialul redactat, a fost decisiv în finalizarea la timp a lucrării. Un cuvânt aparte de mulţumire
d-rei. dr. Maria Cucoş, care a realizat corectura finală a întregµlui material.
Tehnoredactarea computerizată a fost realizată cu profesionalism şi promptitudine de d-na. Simona Boeru. Designul
' coperţilor a fost realizat de dl. Lucian Andrei. Amândurora le mulţumesc pentru solicitudine.
Editura Medicală a arătat bunăvoinţă şi înţelegere în preluarea şi derularea editării materialului.
Această lucrare apare datorită implicării şi dăruirii coordonatorilor, cărora le sunt recunoscător pentru timpul şi efortul
oferite acestui proiect.
Fără sprijinul familiei mele, al colegilor şi prietenilor, care m-au înţeles, consiliat şi ajutat în toată perioada de redactare,
această carte nu ar fi văzut lumina tiparului. Le adresez întreaga mea recunoştinţă.
Prof Dr. Sorin M Dudea

Cuprins
pag.
Capitolul 8. RADIOLOGIA APARATULUI URINAR ŞI GENITAL MASCULIN ... „ .• „ .••..•• „ •.....•.• „ •• „ .• „ ••••••..••• „„ .•. „.„ 1
177. Anatomia radio-imagistică

a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare şi uretrei masculine; anatomia descriptivă
şi radio-imagisticăa retroperitoneului; fiziologia excreţiei renale a substanţelor de contrast şi cinetica acestora în
compartimentele renale; fiziologia micţiunii .................................................... „ ........................ „ ................................ „ ..... . 3
178. Diagnosticul radio-imagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncţional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin,
lobulaţia fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferenţiere faţă de patologie .. „ .. „ „ .. „ .. „ „ „ ... „ . „ . „ „ . „ „ „ „ . „ „ . „ . „ . „ .... „.. 5
179. Anatomia radio-imagistică zonală a prostatei; _anatomia ultrasonografică bidimensională şi Doppler a stmcturilor intrascrotale 7
180. Urografia intravenoasă: indicaţii, selecţia metodei, selecţia agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicaţii pentru
compresiunea ureterală şi furosemid; nefrotoxicitatea substanţelor de contrast iodate: fato1i de risc, măsuri şi metode de
a reduce riscul, precauţii la pacienţii diabetici; utilizarea substanţelor pe bază de gadoliniu la pacienţii cu risc: precauţii;
fibroza sistemică nefrogenă: definiţie, noţiuni clinice, factori de risc .... „ .......... „ .. „ .„ .. „. „ . „ . „ .. „ .„ ... „ . „ „ „ „. „ „ „. „ „ .. „ „.... 9
181. Diagnosticul radio-imagistic al malfonnaţiilor renale, a căilor urinare şi uretereior „ •.... „ . „ ........ „ „ .... „ „ .. „ . „ ..... „ „ .„.„„.„ lO
182. Diagnosticul radio-imagistic al litiazei uri.TJare şi obstrncţiei urinare ... „ .... „ „ „ .. „ „ „ .. „ „ „. „ „ „ „ „ .„.„. „ „ „ ........ „ „ „ .. „ .. „ .„„.. i8
183. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor renale şi ale căilor urinare „ „ .. „ „ „ . „ „ .. „ „ „ „ ... „ . „ „ „ „ . „ .. „ . „ „ „ . „ „ „ .. „ „ „ „ .. „ . „ „ 21
184. Diagnosticul radio-imagistic al bolilor renale chistice „ . „ . „ „ ... „ ............. „ ..... „ ........... „ ..... „ .... „ .• „ ... „ .. „. „ „ „ „ . „ ............. „ . „ 24
185. Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor renale, perirenale şi ale tractului urinar „ .. „ .. „ . „ ........... „.„ ................. „ „ „ . „ ... „.. 28
186. Diagnosticui radio-imagistic al nefropatiilor medicale şi vasculare „ .... „ .. „ „ .... „ „ . „ . „ „ „ „ ... „ „ . „ „ „ „ .. „ .... „ „ „ „ ... „ „ .... „.„... 31
187. Transplantul renal: aspectul radio-imagistic normal şi diagnosticui radio-imagistic al complicaţiilor ........ „ . „ ... „ ... „ .. „„„.. 34
188. Diagnosticul radio-imagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare şi uretrei „ „ . „ „ . „ .. „ . „ . „ . „ . „ . „ „ .... „ . „ „ 38
189. Diagnosticul radio-imagistic al patologiei vezicii urinare şi uretrei masculine: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori,
derivaţii vezicale ... „ „ .. „. „ . „ ..... „ ...... „. „ „ .. „ .. „. „ . „ ......... „ ... „ •. „ „ .. „. „. „ „ „ ... „ „ ... „ „ ..... „ „ „ ......... „ ..... „ „ .„ „ .. „ .... „ ....... „„.. 40
190. Diagnosticul radio-imagistic al patologiei funcţionale a vezicii urinare; obstrucţia în evacuare (sindromul de stază),
incontinenţa vezicală, refluxul vezico-ureteral „ . „ „ . „ ... „ .. „. „ „ .„ .... „. „ ............... „ ... „ .. „ „ „ .„.„ „ „ .... „ „ .. „ „ ... „. „ .... „ .„ .. „. „. „ 44
191. Explorarea radio-imagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicaţii, tehnică, agenţi de contrast, doză, timpi de
expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul .„ .. „ . „ „ ... „ . „ „ . „ „ „ . „ . „ ... „ . „ ..... „ . „ .. „ . „ ........... „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ .. „ . „ ...... „ .. „. 45
192. Diagnosticul radio-imagistic al patologiei prostatei: inflamaţii, hiperplazia benignă, tum01i maligne „ .. „ „ . „ „ „ ........ „.„.... 47
193. Diagnosticul ultrasonografie al patologiei testiculului şi scrotului (adulţi şi copii): malfonnaţii, inflamaţii, tumori,
traumatisme, patologie vasculară ................... „ ..•.........••• „ ................ „ ......••.•.............•.••.. „ ........•...•...•..............•.•.•..•..•. „..... 48
Ka:auJto.r,rze imagistică medicală
194. Diagnosticul radio-imagistic al patologiei peniene şi ai tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme,
tumori, impotenţa, priapismul .................................................................... ._ ........................... ,.................... ......................... 52
195. Diagfiosticul radio-imagistic ai tumorilor suprarenaliene benigne şi maligne; managementul şi diagnosticul diferenţial al
leziunilor suprarenaliene descoperite incidental ......... .. .. ... .. ..... .. ...... .... ..... ... ..... ..... .. ...... .. .. .. .... .. .... .. .. ..... ... ........ .. .. ..... ... ... .. 54
196. Diagnosticul radio-imagistic al chistelor, traumatismelor şi insuficienţei suprarenaliene ................................................... '. 56
Capitolul 9. RADIOLOGIA ÎN OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE ................................................................................... 59
197. Anatomia radio-imagistică a pelvisului feminin; anatomia radio-imagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv
variaţiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieţii
şi aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii şi aspectul lor
imagistic; muşchii ridicători anali - anatomia radio-imagistică şi rolul lor în fiziologia planşeului pelvin ....................... . 61
198. Diagnosticul radio-imagistic al malformaţiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn Şi uter didelf .......................... . 64
199. Diagnosticul radio-imagistic al: tmtlorilor rniometriale benigne şi maligne; adenomiomafo:z:ei uterine ............................ . 66
200. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor endometriale şi al endometriozei ...........................................•........................•.. 72
201. Diagnosticul radio-imagistic al: inflamaţiilor şi afecţiunilor funcţionale ale colului uterin; diagnosticul radio-imagistic al
cancerului de col uterin „ .•. „ .•• „ „ „ „ ••••.• „ •••••••••• „ „ ••• „. „ „ ••.• „ .„ „ •••••••••••.•••••••••• „ „ „ ••• „ ••••••••• „ ...................... „ ........ „ „ •• „ „ ••.. 75
202. Diagnosticul radio-imagistic al uterului operat ................................................................................. „ ........•........................ 78
203. Diagnosticul radio-imagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, naşterea şi în perioada postpartum ... „ .................. . 79
204. Diagnosticul radio-imagistic al abdomenului acut la gravide .......................................•„ ........................... „ . „ •••. „ ••. „ ..... „ •• 82
205. Pelvimetria IRM - principii şi măsurători ................. „ ........................................................................„ .....................•......... 85
206. IRM fetal principii şi stadiile dezvoltării embrionare şi fetale ......................................................................................... . 85
207. Histerosalpingografia - indicaţii, contraindicaţii, etape ale procedurii, complicaţii ........................................................... . 85

f
208. Diagnosticul radio-imagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne şi maligne (la adult şi copil) ............... . 86
209. Diagnosticul radio-imagistic al: bolilor inflamatorii Şi tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar .............................. . 89
210. Algoritmul de explorare şi diagnosticul radio-imagistic al infertilităţii ............. „ ...... „ ... , ..................................... „ ............ . 91
\
211. Diagnosticul radio-imagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia
ginecologică şi post proceduri intervenţionale ghidate imagistic ........................................................................................ . 93
212. Diagnosticul radio-imagistic al prolapsului uterin şi pelvin ........... „ ......•.......•..................•.........•................•.................•..... 95
Capitolul 10. RADIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR (MUSCULOSCHELETALĂ) ···········•··•·················•········· 97

Partea 1. Noţiuni generale......................................................................................................................................................... 99
213. Noţiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radio-imagistică normală
a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite
afecţiuni .. . .. . ... . ... .. .. . ... . .. ... . . ... ... .. .. .. . .. .. ... .. .. ... ... .. . ... .. ... .. .. .. ... .. .. . .... .. .. ... .. .. .. ... .. .. .. . .. .... .... .. . ... .. . . .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . . .. . .. . .. . .. .... 1OI
214. Indicaţiile, contraindicaţiile procedurilor şi tehnicilor relevante examinării radio-imagistice a sistemului musculoscheletal 102
C11prins XXI
Partea a 2-a. Traumatisme acute şi cronice ......•....................•..........................................................................•.... „............... 105

215. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor: tipurile şi clasificările generale ale fracturilor şi dislocărilor; fractmile şi
disiocările scheletului adult; fracturiie şi dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale) la
nou-născuţi; sugari, copii şi adolescenţi; fracturile articulare şi dislocările, incluzând leziuni condrale şi osteocondrale,
precum şi osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress, incluzând fractura de suprasolicitare şi cea pe os
insuficient; diferenţierea fracturilor faţă de alte afecţiuni patologice ş! leziuni non-accidentale ..... „................................. 107
216. Diagnosticul radio-imagistic al vindecării şi complicaţiilor fracturilor şi dislocărilor, inclusiv pseudarfroza, vindecarea
întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă ...... 112
217. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor de craniu şi masiv facial ... ... .... ...... .. ... .. ........... ........... .. ..... ..... .. ...... ..... ............. 113
218. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza ... ... ..... ... ........ .. .. ... ....... .... .... .. .. ... ... ... 114
219. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor şi dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromio-claviculare şi
stemo-claviculare, fraeturile claviculare, frac!urile scapulare, instabilitatea şi dislocarea umărului . .. .. ..... ... ... ..... .. .. .... .... .. 116
220. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor şi dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile şi
dislocările de cot, de braţ proxima! şi distal, de încheietură a mâinii şi la nivelul mâinii .................. „ ................... „ ....... „.. 119
221. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor şi dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părţilor moi „. 126
222. Diagnosticul radio-imagistic al fracturilor şi dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul şoldului, femurului,
tibiei şi fibulei, articulaţiei gleznei şi piciorului distal ..... ... .... ............ ...... ............ ...... ........ ............ .... .......... .. ... ... .. ... ... .. .. .... l 27
223. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor de părţi moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafoi rotatorilor, labnunului
glenoidal şi tendonului bicepsului .; ......•........................ „..................................................................................................... 129
224. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor părţilor moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos
triunghiular ........................................................................................................................................................................... 133
225. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor părţilor moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor
încrucişate şi colaterale .................................... „ ..............••................... „.............................................................................. 137
226. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor părţilor moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane şi ligamente.... 140
Partea a 3-a. Infecţii .................................................................................•.......................................................... „..................... 143
227. Diagnosticul radio-imagistic al osteomielitei acute, subacute şi cronice ale scheletului apendicular şi coloanei vertebrale;
diagnosticul radio-imagistic al osteomielitei posttraumatice şi postoperatorii·····'······························································· 145
228. Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor TBC ale sistemului musculoschclctal ............................................................... 145
229. Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor coloanei vertebrale şi scheletului apendicular................................................... 147
230. Noţiuni despre diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor rare (ex: lepra, brucelloza) şi al parazitozelor mai frecvente (ex:
echinococcus) ··························································································································'············································ 148
231, Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor ţesuturilor moi şi al.e infecţiilor asociate HIV ........ ,....................................... . 148
Partea a 4-a. Tumori şi leziuni pseudotumorale ...................................................................................................................... 151
232. Diagnosticui radio-imagistic al tumoriior formatoare de os, inclusiv osteomul şi insulele osoase, osteomul osteoid,
osteoblastomul şi osteosarcomul (şi variante tipice)............................................................................................................ 153
233. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul,
fibromul condromixoid şi condrosarcomul (central şi periferic).......................................................................................... 155
234. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical şi fibromul ne-osifiant,
displazia fibroasă, fibrosarcomul şi histiocitomul fibros malign ................................................................... ....................... J 57
XXII Radiologie imcoUlistit.~a medicală
235. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor hematopoietice şi reticuloendoteliale, incluzând tumbra cu.celule gigânte,
histiocitoza cu celule Lartgerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, lîmfomul şi leucemia), mielomul
I plasmocitomUl ......................... „ ..........................................•......................:............ ~ ........... „ ......... :..............................,, ... 159
236. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu şi chisteie osoase anevrismale) .... . 160
237. Diagnosticul radio-imagistic al metastazelor osoase şi ale ţesuturilor moi .„ ..... „ ......„„ •..... „ ...•...•••. , ••„,,„•.•..:.····•„···•·•"····"'·'·"' 161
23 8. Recunoaşterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante nonnale şi leziuni evident
benigne···········································································································'····································································· 161
239. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul şi liposarcomul; neuronală, incluzând
neurofibromul şi schwannomul; vasculară, induzând hemangiomul ............. ~ ..........................................:: ........ : ............... . 162
240. Diagnosticul radio-imagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de ţesuturi
moi ....................................................................... „„ ............................ „....•....•..•..•.•..••.•.•.......•....•.•......••.••.•••...•.••......•....•.•... 167
Partea a 5-a. Afecţiuni hematologice •...•..•..•••..•.••.•••.•...•„ ..•....•.•.........„ ... „ •..•....•...•.•..„„.................•........„ .............................. 171
241. Diagnosticul radio-imagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza şi
talasemia şi al mielofibrozei ..................... „.. ...... .. .......... .. .. ...... .. ........ .. .... ....... .. .. .. .... .... ... ....... .. .. .. ... ........ .. .. ... ..... ......... .. ..... · 173
Partea a 6-a. Afecţiuni metabolice, endocrine şi toxice ..•.•••..••.•.. „ ....................................„ ........„ ...•............................•......... 175
242. DiagnosticuI radio-imagistic al osteomalaciei .......... „ .......................................................................................................... 177
243. Diagnosticul radio-imagistic al hiperparatiroidismului primar şi secundar (incluzând insuficienţa renală cronică) .......... . 177
244. Diagnosticul radio-imagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densităţii osoase) şi fluorozei ... . 178
Partea a 7-a. Afecţiuni articulare .„.....................•.•.........................................•.....•...........„ .........................„ ........................... 181
245. Diagnosticul radio-imagistic al bolilor degenerative ale articulaţiilor periferice ................................................................ . 183
246. Diagnosticul radio-imagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă ju:venilă,
spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecţioase .................................................. . 186
247. Diagnosticul radio-imagistic al artropatiilor cristaloide, incluzând artropatia cu pirofosfat, depozitele de hidroxiapatită,
.guta ...............................................................................................................................................................................•....... 192 f
248. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor nodulare articulare, incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita
pigmentară; diagnosticul radio-imagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulaţiile Charcot, pseudo-
Charcot (induse de steroizi) .. ......... ... ... ..... .. ............... ... .. ............. .. .. ... .. ................ .. .. .... ............... ........ ... .. .. ... .. .. ... ..... ...... .. .. . 195
249. Diagnosticul radio-imagistic al complicaţiilor protezării de şold şi de genunchi ............................................................... . 200 '
Partea a 8-a. .Afecţiuni de dezvoltare şi afecţiuni pediatrice (a se vedea şi cap. 7, partea a 7-a) ••••••••.•.••••.•..••••••••••••••••••••••• 203
250. Diagnosticul radio-imagistic al afecţiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, me1orheostoza şi
osteopoikiloza .. .. .. ... .. .. . .. ... .. ...... ...... ... ........ ...... .... .. ... .. .... ... ......... ... ... ... .. .. .... .. .. .. .. ... ... ... ... .. .. ... .. ... .. ... .. .. ........ .. ... ... ... ... ...... .. ... 205
251. Diagnosticul radio-imagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară şi boala
Ollier ..........................................................................................................................................•.......................... ,................ 206
252. Diagnosticul radio-imagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei .„................................................ . 206
Partea a 9-a. Afecţiuni diverse ................•........•..•.••..................•..•.......•.....•.•.......•...•.•..••.•.....•..•.....•....•.•.•.•.......•.....•.•............... 209

253. Diagnosticul radio-imagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii;
osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes şi boala Scheuermann ................................. „....................... 2ll
254. Diagnosticul radio-imagistic al calcificărilor/osificărilor de ţesut moale ......................... „ ............. ,.......... „.......................... 216
XXIII
Capitolul 11. RADIO-IMAGISTICA SENOLOGICĂ ................................................ „ ....•••.••. „ ...• „„ ...• „ ... „................. „....... 219
255. Embriologia, anatomia şi fiziologia mamară, a regiunii axilare şi a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în
formarea imaginii mamografice şi controlul calităţii; principiile achiziţiei digitale şi ale prelucrării de imagini în mamografia
digitală; poziţionări şi incidenţe în mamografie ................................................ „ .•... .'........................................................... 221
256. Indicaţiile şi contraindicaţiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină
nucleară; avantaje şi limite; noţiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză şi alte aplicaţii
ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei şi spectroscopiei RM, substanţele de contrast utilizate în examinarea RM
cu contrast) - avantaje, indicaţii potenţiale şi limite .................................... „ •.•..•..•••.............•..................••................. „.. ..... 224
257. Diagnosticul radio-imagistic al sânului nonnal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactaţiei,
statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive ... „ ............. „...... ....... ...... .. .. ....... ...... .......... ... ..... .. ... .. ..... ..... ... ...... ....... 227
258. Semiologie mamografică, ecografică şi prin rezonanţă magnetică a sânului ............... „„.................................................... 228
259. Lexiconu! sta11dardizat şi categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune şi pacient (ACR Bl-RADS®
sau alte sisteme standardizate de clasificare) „ .......... „ ....... „ ... „ ............. „ .. „ ....... „ ......... „ . „ „ ........ „ „ „ „ ... „ ........... „„...... .. ... 231
260. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor mamare benigne .. „ „ .... „ .•.. „ ......... „. „ „ ... „ .................... „ „ „ „ „ . „ . „ .......... „.......... 233
261. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor mamare de graniţă şi ale celor cu risc crescut .............. „ .... „ „ ...... „ .. „ „ .... „ .•. „ .. 240
262. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelaţii imagistico-patologice; criteriile
RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noţiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor
examenului citologic şi mortopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori
histologici de prognostic ............................................................................................ „ .... „ ..•.. „ •.. „ ...... „ ................ „. ......... ... 242
263. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor mamare la bărbat „ „ .... „ ..... „ •..•...•.. „ ... „ . „ „ ..... „ ... „ „ . „ . „ . „ „ „ . „ ....... „ ...... „ 244
264. Managementul clinic şi radio-imagistic al par.:ientelor simptomatice: fmmaţiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism
mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretantlsângerând, retracţie cutanată sau mamelonară, adenopatie
axiîară ....... „ ................................. „... .................. ...... .. ... ..... ...... ..... .... .... .. .. .... .. .. ... ... ..... .. ... .. ...... .. ..... .. ... .. .. ...... .. ..... ... .... ....... 245
265. Managementui clinic şi radio-imagistic al patologiei mamare la bărbat, copil şi adolescent şi la femeia însărcinată sau în
perioada de lactaţie .................................................... „ .. „ ........................................................................................„........... 246
266. Evaluarea radio-imagistică a extensiei locoregionale, precum şi a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau
contralaterale). Avantajele şi dezavantajele examenului RM mamar preoperator „ . „ ........•............•............ „ .....•.... „ . „ „ •. „. 247
267. Indicaţiile şi contraindicaţiile manoperelor intervcnţionale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia true-cut,
biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie) ....... „ .. „ ..•.......• „ „ •..... „ . „ .. „ „ ... „ ........... „ .. „ ...... „ ... „ „ .. „ ....... „ •....• „. 248
268. Indicaţiile tratamentului chirurgical conservator şi ale ganglionului santinelă şi diagnosticul radio-imagistic al modificărilor
secundare chirurgiei „ ...•.•••••. „ ..............•......... „ .... „ .......... „ .............. „ .......••.. „ ... „ ...... „ ................ „ „ ............... „ .. „ .......... „.... 249
269. Indicaţiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant şi adjuvant) cu evaluarea clinică şi imagistică a pacientelor (răspuns
la tratament sau urmărire); indicaţiile tratamentului radioterapic şi modificările radio-imagistice secundare acestuia „.... 250
270. Noţiuni de bază referitoare la tehnici tţrapeutiee ghidate imagistic în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare 251
271 Screeningul cancerului mamar date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicaţiile pentm consiliere
genetică, riscuri şi beneficii populaţionale şi individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele
personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiţia cancerului de interval, rate de supravieţuire
şi de mortalitate, prevalenţă versus incidenţă, supradiagnostic şi supratratament „ . „ .. „ .................. „ .•.•.••..•. „ . „ .•.•••.... „ .. „ .. 252
V
t
·~
„
"-li!
XXJV medi(;:.a/ă.
"
Capitolul 12. RADIOLOGJE PEDIATRICĂ .....................:................................•..••.„•• „ •................................•..... „„.•„•••••..•„.. 255
i
~
Partea 1. Generalităţi .......•.•....„ .•„ •...•„ .....„••••..••••.•••.•..••„ ..•.........•..•..••„.„••.•.•..•.„.."·•···•·······„······························•-„······•·•··•••··•···· 25.7 I*

272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferenţierea varianteîor nonnaluluî de aspectele patologice; cunoştinţe teoretice
embriologice de bază cu aplicaţii în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară şi fetală, precum şi aspectul
lor ultraşonogra,fi:c. şi. ta ex,aminarea prin IRM .•........., .• „.„.„ ............. „ .•....... ,.„„ ..,....,...................................... „.„„„ .... ,.,._.,,.„.
273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA (,,As Low As Reasonably Achtevable';), a:
cerinţelor de radioprotecţie şi aplicarea acestora: în peciia:trie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiaţii ionizante .... .
1
1 259
265
lt
274. Valoarea şi indicaţiile la copil ale ecografiei, CT şi IRM; algoritmi şi protocoale imagistice specifice pediatriei .. „„ ....... . 266
275. Indicaţiile şi contraindicaţiile administrării substanţelor de contrast, precum şi stabilirea dozajului acestora, la copii şi
nou-născuţi ·······································································································:··„... „ ......................................................... . 268
Partea a 2-a. Creier şi măduva spinării .........................................................................„ ••.•.•.•••...•.•••..•••••• „ ..••.•.•••...•..•••.•....•... 271
276. Diagnosticul radio-imagistic a:l hidrocefaliei la sugari, copii şi adolescenţi ........ „ ...................·.....„ .......... „ ....................... . 273
277. Diagnosticul radio-imagistic al hemohgiei subependimare şi intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară . 274
278. Diagnosticul radio-imagistic al hipertensiunii intracraniane la sugari, copii şi adolescenţi .............................. „ ............... . 275
279. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii şi adolescenţi ............. „ ............................................. . 276
280. Diagnosticul radio-imagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii şi adolescenţi ........ „ .............•.. „ ........................ . 276
281. Diagnosticul radio-imagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii şi adolescenţi ...... . 276
282. Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor intracraniene (incluzând infecţiile antenatale) la sugari, copii şi adolescenţi .... . 277
283. Diagnosticul radio-imagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii şi adolescenţi ............................................ . 278
284. Diagnosticul. radio-imagistic al patologiei pituitare la sugari, copii şi adolecenţi ...... „ •.•... „ ..•....... „ .. „ •.. „ ......................... . 278
285. Diagnosticul radio-imagistic în malformaţiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă,
meningomielocel, sinus dermal, malformaţiile măduvei spinării ........ „ .... „ ........·....................•.............. ,... „„ ................... „ 278
Partea a 3-a. Cap şi gât ························································································~····································································· 279 f

286. Diagnosticul radio-imagistic în principalele malformaţii congenitale ale regiunii capului şi gâtului, incluzând orbita,
regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii şi adolescenţi .................................. ,.. „ ...•. „ ... „ .. „ ....................... 281
287. Diagnosticul radio·imagistic al afecţiunilor inflamatorii/infecţioase ale regiunii capului şi gâtului la: sugari, copii şi
adolescenţi ........................................................................................................................................................................... . 285 \
288. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor regiunii capului şi gâtului la sugari, copii şi adolescenţi •. „ .............•.•. „ .... „ ..... . 285
289. Diagnosticul radio-imagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului şi gâtului la sugari, copii şi adolescenţi .......... . 285 ' ţ.
290. Diagnosticul radio-imagistic al afecţiunilor tiroidiene la sugari, copii şi adolescenţi ........................................................ . 286
291. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor orbitare la copii ................................................................................ „ ............... . 286
Partea a 4-a. Torace ................................................................................................................... „ ........................................•...... 287
292. Diagnosticul radio-imagistic al timusului normal şi variantele acestuia la şugari, copii şi adolescenţi ........ „ ...•................. 289
293 .. Diagnosticul radio-imagistic al malformaţiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui
bronşic şi toracelui (sechestraţia pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia btonşică) la sugari,
copii şi adolescenţi .. ... .... .. .. ... ... ... .. .... .. ... .. ..... ... .. .. .. .. .. .... .. ... .. .. .. .. .... .. ..... ....... .. ........ ...... ... .. .. .. .... ..... .. .. .. .......... .. ... ... ... ... .. ... .. 290
294. Diagnosticul radio-imagistic al detresei respiratorii la nou-născuţi (nn) şi sugari............................................................... 295

xxv
295: Diagnosticul radio-imagistic în aspiraţia de corp străin la sugari, copii şi adolescenţi .„.„ .................................. „. ... ....... ... 296
296. Diagnosticul radio-imagistic al bronşiolitei la sugari; copii şi adolescenţi .......................................................................... 297
297. Diagnosticul radio-imagistic în fibro za chistică la sugari, copii şi adolescenţi ..... ..•..... ........ .. ....................... .. .......... ....... ... 298
298. Diagnosticul radio-imagistic în condensările pulmonare, pneumonii şi complicaţiile pneumoniilor la sugari, copii şi
adolescenţi ·························································'········•··················•························································································ 299

299. Diagnosticul radio-imagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii şi adolescenţi; diagnosticul radio-imagistic în
pneumotorax la sugari, copii şi adolescenţi ................................................................................................ :......................... 304
300. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii şi adolescenţi .......... „........................... 305
301. Diagnosticul radio-imagistic în complicaţiile afecţiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii şi adolescenţi........ 306
302. Diagnosticul radio-imagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice,
limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii şi adolescenţi .....•...................•..... „ .....................•...... „........... 307
303. Diagnosticul radio-imagistic în h\mlia dia~gmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică şi eventraţia (relaxarea)
diafragmatică, la sugari, copii şi adolescenţi ........................................................................................................................ 309
\
Partea a 5-a. Cardiovascular ................................................. „ .•.•....•.•..•.•••....•...•..•••....•.•••.•..•••....•.••.......•.•.••.•.•.•.••.•••••••••••••••••.• 311
304. Diagnosticul radio-imagistic în principalele malformaţii congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile de arc aortic la
sugari, copii şi adolescenţi.................................................................................................................................................... 313
305. Diagnosticul radio-imagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii şi adolescenţi........................................................ 328
306. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile inflamaJorii/infecţioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii şi adolescenţi 328
307. Diagnosticul radio-imagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii şi adolescenţi ....... 331
308. Diagnosticul radio-imagistic în malformaţiile vasculare şi tumorile vasculare la sugari, copii şi adolescenţi .................... 332
Partea a 6-a. Abdomen ............................................................................................................................................................... 339
309. Diagnosticul radio-imagistic al atreziei de esofag la nou-născut ............... „ ............................... „....................................... 341
310. Diagnosticul radio-imagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut şi în pneumoperitoneu la nou-născut ............. 341
311. Diagnosticul radio-imagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuţi şi sugari ............................................•............ 343
312. Diagnosticul radio-imagistic în: malformaţiile ano-rectale la nou-născuţi; boala Hirschprung la nou-născuţi, sugari, copii
şi adolescenţi ..... ...... .... ....... ... ..... .... .. .. ..... ......... ... .... ... .. ... ... .... ...... .. ....... .. .. ... .. ... .. .... .... .. ....... ........ ...... .. ....... .. ........ .. .. .. .. .. ..... 344
313. Diagnosticul radio-imagistic în refluxhl gastroesofagian la sugari, copii şi adolescenţi .......................•............................. 345
. '
314. Diagnosticul radio-imagistic în: malrotaţia intestinală la sugari, copii şi adolescenţi; ocluzia gastrointestinală (obstrucţia
mecanică şi ileusul dinamic), obstrucţia intestîtială acută, invaginaţia intestinală şi volvulusul la nou"născuţi, sugari, copii
şi adolescenţi ···································;·····················:..................,............................................................................................ 346
315, Diagnosticul radio-imagistic în apendicita la sugari, copii şi adolescenţi ............... „........................................................... 354
316. Diagnosticul radio-imagistic în peritonite la sugari, copii şi adolescenţi ........... ,................................................................. 356
317. Diagnosticul radio-imagistic în: hernia inghinală la sugari, copii şi adolescenţi; bolile inflamatorii intestirtale, prectim şi în
complicaţiile acestora la sugari, copii şi adolescenţi; contuziile abdominale ale sugarilor, copiilor şi adolescenţilor; corpii
străini ai tractului digestiv la sugari, copii şi adolescenţi .........•........••................. „ ..•....................•....•••.•. a .• „...................... 358
318. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile
hepatice benigne) şi ale circulaţiei portale la sugari, copii şi adolescenţi............................................................................ 362
XXVI Radiologie imagistică medicală
319. EvaJuarea afecţiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanţă magnetică. (MRCP) la sugari, copii şi
adolescenţi .................... ."..... :............... „ ......... „ ......•.. „ •..•......•..••..•..•..••••...•.••..•••..•••.•...•.......•..•.......•.....•..•.. „ ....................... . 367
320. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile pancreatice la sugari, copii şi adolescenţi .................................................... „ .. 367
321. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile splenice la sugari, copii şi adolescenţi .. „.„.„ ... „ ............ „ „ „ . „ ... „ „ ....... „ ........ . 368
322. Diagnosticul radio-imagistic în: malformaţii renale, cum sunt rinichiul in potcoavă, duplicaţli!e, ectopia sau fuziunile;
malformaţiile congenitale ale tractului urinar (incluzâ.'1d vezica şi uretra) la sugari, copii şi adolescenţi „ . „ „ . „ .•... „ •. „ „ „ „ 368
323. Diagnosticul radio-imagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii şi adolescenţi; bolile chistice renale la sugari, copii
şi adolescenţi; litiaza urinară şi nefrocalcinoza la sugari, copii şi adolescenţi „ „ .. „ . „ „ ..... „ „ . „ „ . „ „ ...... „ „ „ ...•...... „ „ „ . „ „ .. „ 371
324. Diagnosticul radio-imagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral şi anomaliile de uretră la examinarea prin
uretrocistografie micţională ..... , ............ „ ... „ .••. „ „ .. „ ..... „ .. , .... „ „ ...•......................_. ........... „ .... „ ....•......... „ ..••.•....•••..........•..... 376
325. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile oncologice abdominale la sugari, copii şi adolescenţi incluzândneuroblastomul,
nefroblastomul, hepatoblastomul, li..'11fomul Burkitt, precum şi diagnosticele diferenţiale . „ . „ . „ „ „ „ „ ..... „ „ „ . „ ... „ . „ „ . „ ... „ 377
326. Diagnosticul radio-imagistic în afccţitntile hematologice la sugari, copii şi adolescenţi .. „., .... ,... „ . „ ... „ ...• „ ..•.. „ ............... . 380
327. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile glandelor suprarenale la sugari, copii şi adolescenţi „ . „ •.•.. „ ...... „ .... „ . „ „ . „ „ ... . 380
328. Diagnosticul radio-imagistic în malformaţiile ginecologice specifice vârstei pediatrice .„ ... „ „ „ . „ „ „ 382
Partea a 7-a. Aparat locomotor (musculoscheletal) ........ „ ...•............. „„ ....•.. „ ....... „ .... „ ...........•....... „ ...... „ .......... „ •........•....... 385
329. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală şi idiopatică
şi disrafismu! la sugari, copii şi adolescenţi „ .... „ „ „ „ .. „ . „ .. „„.„. „ .... „ . „ „ „ .... „ ... „ . „ ..... „ „ ...... „ „ .„ ..... „ . „ ..... „ ....... „ .„ .„. 387
330. Diagnosticul radio-imagistic al afecţiunilor congenitale ale mnărului, incluzând deformitatea Sprengel „ . „ . „ .... „ •. „ . „ . „ „ . 388
331. Diagnosticul radio-imagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii şi încheieturii pumnului, incluzând defonnare.a Madelung
(idiopatică şi din alte cauze) ......... „ . „ ...• „ ... „ .. „ ... „ ....... „ .. „ „ ........ „ .... „ . „ „ . „ ............ „ ......• „ ........... „ .. „ „ „ ....... „ „ ......•.... „ „ .. 389
332. Diagnosticul radio-imagistic în displazia de dezvoltare a şoldului (DDS) la nou-născuţi, sugmi, copii şi adolescenţi .„„. 390
333. Diagnosticul radio-imagistic în epifizioliza I alunecarea capului femural la copii; şoldul iritabil; sindromul de conflict
acetabulo-femural .................................................. „ ...... „ ................... „ .................................. „ ..••......•.••...........•......•.•..•...... 391
334. Diagnosticul radio-imagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei şi piciorului; diagnosticul radio-imagistic al coaliţiei
tarsale ............................ „ ..•..•...•.•.•. „ ... „ ...................................... „ .. „ ...... „............... „ ............ „ .........................•.................... 392
'
335. Diagnosticul radio-imagistic în displaziile osoase (disp!aziile epifizare congenitale, acondroplazia, osteogeneza imperfectă,
afecţiuni congenitale metabolice) la copii şi adolescenţi „ ... „ .. „.„ ... „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ . „ ... „ „ „ „ „ . „ „ „ „ ..... „ . „ . „ „ ... „ .. „ „ „ „ ..... 394 \
336. Diagnosticul radio-imagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuţi, sugari, copii şi adolescenţi;
diagnosticul radio-imagistic şi aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii şi adolescenţi . „ „ .. „ „ .. 398
337. Diagnosticul radio-imagistic în rahitism; evaluarea radio-imagistică a vârstei osoase „ „ „ „ „ . „ „ „ .. „ .. „ „ ........ „ „ .. „ „ „ .... „ . „ 400
338. Diagnosticul radio-imagistic în afecţiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii şi adolescenţi „ . „ „ „ „ . „ „ „ . „ .... 401
339. Diagnosticul radio-imagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii şi adolescenţi (JRA); diagnosticul radio-imagistic în
revărsatul articular la copii şi adolescenti; diagnosticul radio-imagistic în sinovita tranzitorie la copii şi adolescenţi .... „. 401
Partea a 8-a. Diverse ............ „ ....... „„„.„.„„„ ... „ .........„ ... „„„ ...„ ......... „„ .....•... „ ...... „ ..• „ .. „ .... „ ..... „ ..... „.„ •. „ ••.•••..• „ ...... „ •• „.„„ 403
340. Diagnosticul radio-imagistic în sindroan1ele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I şi scleroza tuberoasă) la
sugari şi copii; diagnosticul radio-imagistic în histiocitoza cu celule Lahgerhans .„.„ .. „ •.. „ .. „ „ . „ .. „ .... „ ...... „ .. „ „ .. „ ..... „ .. . 405
XXVII
Capitolul 13. RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ ••••••..••.•.••.•••••••••••.••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••••••••••••..•••••••••••••••••••..••• 409

Partea 1. Angiografia./ flebografia diagnostică •••••••••••••••••••••••..•••.•••••••••••••••••••.•••••••••••••••••••••••••• „ •.-......................................... 411
341. Anatomia descriptivă şi radio-imagistică a zonei inghinale (inclusiv poziţia ligamentului inghinal, a nervului femural;
arterei şi venei femurale); anatomia art~rială şi venoasă, precum şi variaţiile anatomice ale arterelor periferice ............... 413
342. Telmica Seldinger de puncţie arterială şi venoasă; mecanismele de inserţie în zona inghinală a ghidului, tecii şi cateterului;
hemostaza la locul de puncţie, inclusiv compresia manuală şi dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile şi
cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncţie arterială, cum ar fi cea
brahială, axilară sau radială „ •• „ ...... „.„.„.„„ •....... „ ....... „ .. „ ..... „ „ „ „ .•. „ „ „ •••••••.••. „ „ ........ : ....... „.„„ ••....... „ „ •..•. „ .• „ „ ... „.„„... 414
343. Tehnicile de angiografie cu substracţie digitală, telmici.le de urmărire în bolus, de road-mapping şi tehnicile de pixel-shift
pentru îtnbunătăţirea calităţii imaginii ..... „.„ ................. „„.„.„„ .•• „ .. „.„„ .................. „ •. „ ••.•.. „ .•..•..... „ „ .. „ .........•..... „ •. „...... 416
344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale şi subclavie .... „ .•..•... „ .. „ „ 417
345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenale) şi renale ... „ ......•.•.•••••..• „„. 418
346. Principiile aortografiei globale toracice, abdominale „ „ •.. „ ......... „ „ .• „ .••• „ „ ••. „ ... „ •••.••• „ •••••.....• „ ..•.• „ .•• „ •• „ .•• „„.„ .... „......... 418
\ 347. Principiile flebografiei membrului superior/inferior „ ..... „ .. „ . „ „ „ „ ••• „„.„ ••. „.„.„„„„.„„„.„„.„.„ ...... „ .. „ „ „ „ •. „.„ .•... „ .... „ ..• 419
348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei .„.„ .•. „ .• „ „ ..•• „.„„„„... 420
349. Tipurile/rata de complicaţii pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum şi tratai-ea lor; modalităţile de
îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard şi tratamentul medicamentos asociat „.„.. 422
Partea a 2-a. Intervenţii vasculare ••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••••••••••••••••••••••••• „ •••••.••.•••....•.•••.••••••••.••••••••••.••.••••••••• „............ 425
350. Indicaţiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evalµarea coagulării pre-procedurale şi modul de
corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) şi mecanismul de acţiune al
angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) şi mecanismul de
acţiune al acesteia; abordarea intervenţională a stenozelor arteriale intracraniene ... „ ... „„,„ .•. „ „ .• „„„.„„„„.„„„„.„„ ... „ „ „ 427
351. Complicaţiile şi rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei
transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/
inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterică superioară I inferioară) .. „ ... „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . 430
352. Tehnica implantării stentului şi materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicaţiile pentru implantarea de stent
comparativ cu angioplastia percutană; indicaţiile stentării per-primam şi ale stentării după predilafare; îngrijirile post-
procedurale după stentare arterială; complicaţiile uzuale şi rezultatele stentării arteriale periferice .„ .. „ •• „.„.„.„.„.„„„„... 434
353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele şi porturile pentru dializă; indicaţiile de
utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară şi subclavie; tehnica pentru intervenţiile
de hemodializă; tehnicile de venoplastie şi stentare venoasă; indicaţiile, posibilele riscuri şi complicaţiile venoplastilor şi
stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie şi stentare .. „ ... „ ...... „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ ... „ „ .. „.„„.„„.„.„„„.„„.„„.„„„ 435
354. Indicaţiile şi tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare I permanente de venă cavă;
procentele de succes şi complicaţiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post-procedurale după introducerea
filtrului de venă cavă „„„„„.„.„.„ ..... „.„ ... „ .. „ „ „ „ .. „ „ .... „.„ ... „ ......... „.„ .. „ „ .• „„.„„„„„.„ .. „ „ „ .. „ „ .. „.„ ... „.„ .. „ ....... „ ..... „... 438
355. Indicaţiile pentru embolizarea (supra-)selectivă; noţiuni elementare de oncologie intervenţională (chemoembolizarea
convenţională I cu microparticule, chemoin:fuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală
intraarterială de citostatice); materialele pentru embolizare (temporare/definitive) şi tehnică (catetere, microcatetere,
ghiduri); riscuri, posibile complicaţii/reacţii adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee
intervenţionale în leiomiomatoza uterină şi aspecte radio-imagistice post procedură „„.„„„„„„„.„„.„„ .... „ „ „ „ . „ „ .. „„..... 439
356. Indicaţiile pentru efectuarea şuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica şi complicaţiile TIPS „„„„. 441
Partea a 3'-a~ Biopsie.şi'terJl!oablaţie .....•....•.•.•..........•.......•..•.•.•..•.•.•••..•.•.......••...•....••..•.••, ••..••.„„.„„„ .•...•.„................•..........,.... 443
357. Diferenţele existente între tehnicile imagistice folosite pentru.ghidajul biopsiei; inclusiv CT şi eeogta:fi.e; acele folosite pentru
procedu'rile de biopsie, inclusiv acele fine /acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează
să fie biopsiate; complicaţiile asociate cu bi0psia individuală de organ; indicaţiile pentru biopsia: cu: ac fin comparativ cu
acele cu calibru latg sau biopsia cu pistol („core biopsy"); îngrijirile post~procedurale după pttrtcţiile~bfoptice toracice/
abdominale; etapele pentru tratamentul complicaţiilor mai frecvente, cum ar fi pneumoto~J.Jl şi hemoragia „ .•..._.„_. •.• „„. 445
358. Tehnicile de ablaţie termică ale diferitelor organe ....... „ .••.... „ ...... „ .......... „„ .•..•.•..•.....•..........•.•.......•. „ .•......•. „ ...•• „.„„„.„.. 447
Partea a 4-a. Aspiraţie de fluide şi drenajul abceselor pe cale percutană .••....•.•.•.••.•.•..•......••..•...•.•.. ,•. „............................... 449
359. Tubllri de dren toracice şi cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicaţiile pentru drenajul toracic, aspiraţia lichidiană
şi drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspiraţia lichidiană şi drenajul
abceselor ................................... „ •••................. „ ................................................. : ......................•.•.•....................•.....••.•...•.•... 451
360. Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenţii fibrinolitici utilizaţi la pacienţii cu empiem localizat sau
complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor
pe cale percutană şi îngrijirea postpr,edurală „ ... „ ....... „„„„„„.„„ .. „„ .. „„„.„„.„.„„„„„„„ .. „.„.„.„ .. „ .. „ .. „ .•. „ ..... „ „ ... „„„. 451
361. Tehnica trocartilui şi tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situaţiile în care este necesar mai mult de un cateter;
metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul
scoaterii cateterului şi urmărirea pacientului „ .. „.„.„.„„„ ... „.„„ .. „.„„„„„ ..•.. „„„ .... „.„.„.„„„„ •. „ .... „ „ „ .......•..•.. „, ... „ ...... „. 454
Partea a 5-a. Intervenţii hepato-biliare .•.•••.•...•••..•.•....•••••••••••••••••••••.•..•.•••........•••••••••••••••••.•...••••. „ .....•.....•............„ ..•••. „„„•. „ 457

362. Coroborarea ecografiei cu CT şi MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectăi procedura de trans-hepato-
colangiografie percutană; sistemele de ac „one-stick" precum şi ghidul pentru drenajul biliar percutan „.„.„ .. „„„............ 459
363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum şi tehnica intervenţiei; complicaţiile procedllrilor biliare
percutane; îngrijirile post-intervenţii hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la. complicaţii, toaletâ cateterului şi
urmărirea pacientului .................. :.................................................................................... „.................................................... 460
Partea a 6-a. Intervenţii genito-urinare •..•••.••••.•.• „„„„„..„..„„.„„.„.„........„„...„„...............„....„„,„„.....„ •.••••.„...„.„......„ ...„ 463
364. Indicaţiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT şi studiile urografice, pentru o planificare adecvată a
procedllrii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării şi tratamentele antibiotice „„.„„.,„. 465
365. Procedllrile de ghidaj ecogta:fi.c/fl.uoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia petcutană;
plasarea tubllrilor de nefrostomie percutană; complicaţiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedJ.Jrale, inclusiv
toaleta cateterului şi îndepărtarea acestuia .„ .... „ •• „„„.„.„ .. „„„„.„„„„ •....••.. „.„ ..•.•. „ .. „ .. „.:.„ .....• „ •......• „ ... „„.„ .• „„ .... „ .... „. 467
Partea a 7-a. Intervenţii diverse ...•.....•.•......•.•.„ .•...........••.............•.••...•.•.•.•......•.~.•„ ..•..•.„ .•..••••. „.........„.„......„.........„............ 469
\
366. Biopsia de aspiraţie cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroiclÎeni ... „„.„ .......... „.... 471
Abrevieri .•......••....••.„ ..•....•..•..••......•.•...•....• „„.......................„...................................„................................................................ 473

Capitolul 8
Ri\DIO OGI APARATULUI

URI AR SI GENITAL MASCULIN
'
\
177. Anatomia radio-imagistică a rini- - parenchimul renal conţine două zone distincte: corti-
cala în periferie (conţine glomeruli, tub ii contorţi proximali
chiului, căilor urinare, vezicii urinare şi şi distali) şi medulara în centru (conţine 8-16 piramide cu
uretrei masculine; anatomia descriptivă tubi colectori)
- în radiologia convenţională şi UIV, este dificil de
şi radio-imagistică a retroperitoneului;
diferenţiat corticala de medulară
fiziologia excreţiei renale a substanţelor - ecografic, cortexul renal apare hipoecogen comparativ
de contrast şi cinetica acestora în com- cu ficatul şi splina, piramidele sunt net hipoecogene compa-
rativ cu cortexul renal
partimentele renale; fiziologia micţiunii - CT: diferenţierea cortico-mcdulară e facilă după admi-
Florin Mihai, Dragoş Negru nistrarea substanţei de contrast
- pe secvenţele IRM ponderate T 1 cortexul renal are
un semnal similar ficahllui, iar în secvenţele ponderate T2
I. Anatomie radio-imagistică medulara are un semnal mai intens decât corticala
1. Anatomia radio-imagistică a rinichiului capsula renală nu este vizibilă prin metode radio-ima-
2. Anatomia radio-imagistică a căilor urinare gistice
3. Anatomia radio-imagistică a vezicii urinare -- vascularizaţia renală este asigurată de arterele renale,
cea dreaptă fiind mai jos situată decât cea stângă; iau naştere
4. Anatomia radio-imagistică a uretrei masculine
la nivelul vertebrelor lombare Ll-L2, iar prehilar se divid
II. Anatomia descriptivă şi radio-imagistică a retro- într-un ram anterior şi unul posterior, acestea se divid în ra-
peritoneului muri segmentare, care se distribuie între piramide. Ramurile
segmentare se divid în subsegmentare apoi în artere arcuate
III. Fiziologia excreţie renale a substanţelor de con- şi intraiobulare. Drenajul venos este asigurat de vena renală
trast şi cinetica acestora în compartimentele renale care se varsă în vena cavă inferioară. Venele renale sunt situate
IV. Fiziologia micţiunii anterior de arterele renale. Vena renală stânga este mai lungă
şi trece anterior de aortă
-- vascularizaţia renală se vizualizează prin arteriografie,
ecografie, CT şi IRM
Bibliografie
- drenajul limfatic se face în ganglionii lateroaortîci.
1. Negru D - Radiologie şi Imagistică Medicală, ed. „G1: T.
Popa ",Iaşi, 2007
2. Prokop M, Galanski M, Van derMolen AJ, Schaefer-Pro-
kop C - Spiral andmultislicecomputedtomography of the body, 177 .1.2. Anatomia radio-imagistică a
Thieme,Stuttgart, 2003 căilor urinare
Florin }..fihai, Dragoş Negru
177.1. Anatomie radio-imagistică - sistemul pielocalicial este format din calicii, bazinet
şi ureter
- bazinetul se divide în 2-4 cakii mari, care la rândul lor
177 .1.1. Anatomia radio-imagistică a se divid, fiecare, în 2-4 calicii mici
rinichiului - fiecare piramidă are în vârf o papilă care amprentează
un caliciu, realizând aspectul caracteristic de cupă calicia-
Florin Mihai, Dragoş Negru lă. Opacifierea cupelor caliciale permite trasarea unei linii
imaginare numită interpapilară (Hodson), utilă în calcularea
- rinichii sunt organe parenchimatoase localizate retro- indicelui parenchimatos
peritoneal, având următoarele dimensiuni: 9-11 x 6-7 x 3-4 - caliciile mici drenează în cele mari prin infundibul
cm (cranib-caudal x transversal x sagital) - bazinetul are forma triunghiulară, contur inferior
- poziţia rinichilor este oblică de sus în jos, dinspre medial concav şi este localizat în patrulaterul Bazi-Moycrand (la-
spre lateral şi din anterior spre posterior turile orizontale prin mijlocul vertebrelor Ll şi L2, iar cele
4 ....... ·---· ---------·- ~!'.~i.()'!1gie imagistf_cfi!'.ie:J!~a!~
verticale sunt date de linia mediană şi o linie paralelă la 6 177.1.4. Anatomia radio-imagistică a
cm de aceasta) . .
- ureterul este focalizat retroperitoneal, are traiect des- uretrei masculine .
cendent de ~uşchiul psoas şi are 3 porţiuni: lombară, iliacă Florin Mihai, Dragoş Negru
şi pelvină · . ...~
- la intrarea în pelvis, încrucişează antenor artera iliaca
- uretra masculină este delimitată de colul Vjezical şi
comună şi apoi coboară medial de muşchiul obturator intern,
meatul extern având o lungime de aproxi...11ativ 20 cm
după care intră în vezica urinară (la nivelul unghiului supero-
- are 3 porţiuni: prostatică, membranoasă şi penfană ~
rnedial al planşeului)
- uretra prostatică are o lungime de 3 cm, are o amprenta
- sistemul pielocalicial este bine vizibil prin ureterografie,
posterioară dată de verumontanum
UIV, uroCT şi uroIRM
- uretra membranoasă are 1,5 cm şi este rigidă
- bazinetul şi caliciile normale nu se văd (au un aspect
- uretra masculină se vizualizează în timpul micţional
hiperccogen) în ecografie.
al UIV, prin uretrografie retrogradă, ecografie transperineală
sau transrectală şi IRM.
177.1.3. Anatomia radio-imagistică a

vezicii urinare 177.II. Anatomia descriptivă şi radio-
Florin ,Mihai, Dragoş Negru imagistîcă a retroperitoneului
Florin Mihai, Dragoş Negru
- vezica urinară este localizată în pelvis, este acoperi-
tă de peritoneu, separată anterior de simfiza pubiană prin
- este spaţiul delimitat între peretele posterior abdominal
spaţiul prevezical Retzius şi este înconjurată de grăsimea
şiperitoneul parietal posterior
perivezicală . . . . ... comunică superior cu mediastinul prin orificiile diafrag-
·- are un perete anterior, perete postenor ş1 dm pereţi
matice si inferior cu spaţiul pelvi-subperitoneal
laterali
- c~nţine iinichii, glande suprarenale, aorta, vena cavă in-
~- în baza vezicii urinare se găseşte trigonul, care este
ferioară, ganglionii limfatici, lanţul simpatic laterovertebra!
delimitat de orificiile ureterale şi orificiul uretral
- rinichii sunt înconjuraţi de grăsimea perirenală de-
- în grosimea colului vezical se aftă sfincterui neted
limitată anterior de fascia Gerota şi posterior de fascia
- vascularizatia vezicii este asigurată de arterele vezicale
Zuckerkandl
superioară şi inf~rioară, ramuri din iliaca internă
·- spaţiul dintre cele două fascii se numeşte perire~al ş~
- drenajul venos se face către plexul venos vezical care
conţine: rinichiul, glanda suprarenală, ureteru! supenor ş1
drenează în vena iliacă internă
grăsimea perirenală
- drenajul limfatic se face către ganglionii iliaci interni
- spaţiul perirenal drept nu comunică cu cei stâng datorită
şi externi
tesutului conjunctiv perivascular aortic şi cav
- vezica urinară se vizualizează ca ultim timp al UIV sau
' - între fascia renală anterioară (Gerota) şi peritoneul pa-
prin umplere directă retrogradă .
rietal posterior este delimitat spaţiul pararenal anterior care
. ecografic vezica urinară este bine vizibilă în repleţ1e
conţine pancreasul, duodenul, colonul ascendent şi colonul
(grosimea peretelui este de 2 mm în repleţie şi poate ajunge
descendent
la 2 cm când este goală)
- între fascia renală posterioară şi fascia transversală sau
- CT oferă infonnaţii importante despre conţinutul vezi-
parietală este delimitat spaţiul pararenal posterior care nu
cal şi grăsimea perivezicală, dar nu poate oferi detalii despre
contine niciun organ, ci doar grăsime
structura peretelui vezical
~- sub polul inferior renal există o comunicare între spaţiile
- IRM este superioară CT şi eco în vizualizarea pere-
pararenal anterior şi cel posterior
telui vezical (poate preciza mai bine invazia tumorală a
- aceste spaţii sunt bine vizualizate prin CT şi IRL\1, cu-
peretelui).
noaşterea lor fiind importantă pentru a realiza modalitatea de
diseminare a focarelor de infecţie renală sau perirenală.
.Capitolul i5-Ji1ad,iillctgia aparatului urinar şi genital masculin 5
----------------------"~-----------------------------------------------------~
177 .III. Fiziologia excreţiei renale a - creşterea progresivă şi rapidă a presiunii detruso-
rului
substanţelor ele contrast şi. cinetica aces- - perioada susţinută de presiune crescută
tora în compartimentele renale - revenirea la tonusul bazal
- când reflexul de micţiune este suficient de puternic,
are loc stimularea nervilor ruşinoşi, cu relaxarea sfincterului
extern
- substanţele de contrasţ sunt hidrofile, ceea ce explică - prin control voluntar are loc relaxarea sfincterului
absenţa pasajului transmembranar la nivelul celulelor sangu- extern şi micţiunea
ine interstiţiale,. endoteliale şi intestinşle - centrii superiori determină în cea mai mare parte a
- administrarea subştanţelor de contrast iodate se face în timpului inhibarea reflexului de micţiune
marea majoritate a cazurilor pe cale intravasculară - dacă reflexul apare, contracţia susţinută a sfincterului
- după injectare, se produce o scădere a concentraţiei extern se opune micţiunii până la un moment convenabil
plasmatice în 2 etape; - dacă micţiunea este consimţită, centrii corticali facili-
- prima etapă este foarte rapidă şi are o fază arterială tează centrii sacraţi şi relaxează sfincterul extern.
(durează câteva zeci de secunde şi este fofosită în
angiografie) şi o fază interstiţială care corespunde
difuziei contrastului din sectorul plasmatic spre
cel extracelular (timp capilar, folosit în tomografia 178. Diagnosticul radio-imagistic al
computerizată) variantelor anatomice renale: defectul
- a doua etapă este reprezentată de eliminarea renală
joncţional parenchimal, hipertrofia. de
care în 95-99% din cazuri se face prin simpla filtrare
glomerulară coloană Bertin, lobulaţia fetală, lipoma-
- nu există secreţie tubulară şi nici reabsorbţie toza sinusului; criterii de diferenţiere faţă
- timpul de înjumătăţire este de 60-120 min, la 4 ore
fiind eliminată aproximativ 75% din cantitatea de contrast de patologie
administrată. Sorin M Dudea
177.IV. Fiziologia micţiunii I. Defectul joncţional parenchimal.

Florin Mihai, Dragoş Negru II. Hipertrofia coloanei Bertin.
III. Persistenţa lobulaţiei fetale (sinonim: rinichi
- micţiunea este un act reflex medular sub control volun- de vitei")
tar cortical, cu rol inhibitor I facilitator " '
- umplerea vezicii determină contracţii de micţiune ca IV. Lipomatoza sinusului renal
urmare a reflexului de întindere (iniţiat de stilpularea re~ep V. Boselura renală splenică (rinichi „dromader")
torilor de întindere de la nivelul detrusorului, controlat de
centrii sacraţi 82-83 şi având cale aferentă şi eferentă prin
nervii pelvini)
- determină contracţia detrusorulu:i şi relaxarea sfincte- ' Bibliografie
rului intern 1. Quaia E, Martingano P, Cavallaro M, Zappetti R: Nonrzal
- reflexul de micţiune odată iniţiat are efect autoinductor: Radiologica! Anatomy and Anatomica/ Va,riants of the KidTJey,
în:Quaia E- Radiologica! lmaging ofthe Kidney, Springer, Berlin,
contracţia iniţială a vezicii activează şi mai mult receptorii
2011:17-77
de întindere, care stimulează contracţia vezicii
2. Dunnick NR, Sandler CM, Newhotise JH, Amis ES - Textbook of
- procesul durează de la câteva secunde până la 1 min Uroadiology, 3rd. Ed, Lipincott Williams&Wilkins, Philadelpia, 2001
- reducerea progresivă a volumului vezical permite 3. RappaportA, Oyn RH - Riireand Secondary Tuniors ofthe Kidney
relaxarea vezicii and Renal Pseudotumors - în:Quaia E - Radiologica/ lmaging of
- reflexul de micţiune cuprinde: the Kidney, Springer; Berlin, 2011 :573-593
.6 .. .&diologie..imagistit.ă medicală
---·------....'.".<;----·-· -·--------~--·--------~--~---~--------.----„
178.I. Defectul jo~cţional parenchimâl renale; vascularizaţia (coloi:, ppwet Doppli;t) itkntic;ă celei
a parenchimului renal, vase nedeviate.
Sorin M. Dudea CT: segment de pâtenchimtenal care ptoemi:riă în sinlls;
izodens cu corticala renali, spontai1şi postcmitrast.
Epidemiologie: sporadic, descoperit întâmplător Recomandări de examinf,lre: US
Morfopatologie: defj!ct de unire a doi lobuli embrionari Diagnostic djferenţial:
renali alăturaţi; ţesutul adipos din sinusul renal pătrunde - tumori cu extensie spre sinus (textura, ecqgenitate,
printre lobuli până la suprafaţa rinichiului; leziune unică. den8itate, vascularizaţie şf cinetica contrastului diferite faţă
Localizare: mai frecvent pe faţa anterioară a polului de parenchimul renal normal).
superior renal sau pe faţa posterioară a polului inferior. Lista de verificate: structură şi vascularizaţie identice
Simptome I semne: asimptomatic cu corticala renalii; foarte freeventă. ·
Imagistică - metode: US, CT
US: incizură hiperecogenă, străbate grosimea parenchi-
mului renal, uneşte sinusul cu grăsimea perirenală; formă 178.III. Persistenţa lobulaţiei fetale
triunghiulară sau rotunjită; prezintă linie ecogenă asociată
cu incizura parenchimului. 1
(sinonim: rinichi „de viţel")
CT: întrerupere hipodensă lineară sau triunghiulară a Sorin M. Dudea
continuităţii parenchimului renal; uneşte sinusul cu suprafaţa
renală; fără încărcare cu contrast.
Epidemiologie: până la 5% din lidulţi
Recomandări de examinare: US
Morfopatologie: între 14-28 săptămâni de gestaţie există
Diagnostic diferenţbd:
lobuli renali individualizaţi; lobulul = piramida renală şi
- cicatricile din pielonefrita cronică (multiple, rinichi cu
cortexul aferent; ulterior delimitarea lobulară se estompează;
dimensiuni reduse, parenchim subţiat neuniform)
lobulaţia poate ţi prezentă la naştere, dispare până la 4-5 ani;
- tumoră corticală hiperecogenă mică, ex: angiomiolipom
persistenţă= lobuli renali separaţi de septe, asociaţi cu inci-
(fără linie ecogenă asociată incizurii, adesea nu străbate în-
zuri multiple pe conturul renal; parenchim renal morfologic
treaga grosime a corticalei, cinetică contrast CT diferită de
şi funcţional normal.
a parenchimului).
Simptome I semne: asimptomatic
Lista de verificare: leziune unică, polară, fără alte mo-
dificări asociate.
US: rinichi cu multjple incizuri, bos.eluri pe contur; as-
pect bilateral; dimensiuni renale şi grosimea parenchimului
normale; ·aspect multinodular al parenchimului - fiecare
178~11. Hipertrofia coloanei Bertin nodul este centrat de o piramidă; incizuri între piramide; între
Sorin M Dudea noduli - :fipe septe ecogene; vascularizaţie renală normală
(color, power Doppler).
CT: boseluri pe conturul renal; parenchim cu grosime \
Epidemiologie: foarte frecventă; până la 47% din per- şi iodofilie normală.
soane; bilaterală în 18%; mai multe coloane într-un rinichi Recomandări de examinare: US
-până la 4% din persoane.
Diagnostic diferenţial:
Morfopatologie: invaginarea corticalei renale între două - cicatrici renale - pielonefrita cronică, nefropatia de
piramide, proemină în sinus, în grade variate; poate induce reflux (parenchim subţiat neUJ;l.Îform);
sinus renal bifid - complet separat în două mase, situaţie - necroză papilară - incizura se află în dreptul unei
când poate fi bilaterală până la 60% din subiecţi; dismor- piramide.
fism lobar = parenchim care proemină în sinus şi conţine şi Lista de verificare: aspect bilateral; grosime normală a
piramide renale. parenchimului; noduli centraţi de piramide.
US: pseudomasă renală care proemină în sinus; ecogeni-
tate şi ecostructură identică celei a corticalei renale, cu care
se află în continuitate; baza este situată între două piramide
lapitoiul 8, Radi(f]ogia aparatului urinar şi genital masculin 7
178.rv. Lipomatoza sinu~ului renal ~ CT: poate evidenţia modificarea; are rol diagnostic
doar pentru cazurile cu aspect echivoc; comportament con-
Sorin M. Dudea trasto-dinamic al boselurii identic cu eel al parenchimului
normal.
Epidemiologie: sporadică Recomandări de examinare: US
Morfopatologie: hipertrofia ţesutului conjunctiv adipos Diagnostic diferenţial:

din sinusul renal, asociată adesea cu obezitate~ vârsta îna- - sindromul de masă renală; tumori ale parenchimului
intată, creşterea niveiului seric de cortizon (exo I endogen). renal (au structură şi comportament la contrast diferite faţă
Lipomatoza de înlocuire = unilaterală, focală, afectează şi de parenchimul normal).
parenchimul nmal, a8ociată cu atrofia parenchimului conse- Lista de verificare: boselură pe conturul extern al RS,
cutivă litiazei şi inflamaţiei cronice. având structură identică parenchimului renal normal.
Simptome I semne: asimptomatică, extrem de rar poate
produ.ce obstrucţie a căilor urinare intrarenale.
·Imagistică - metode: US, CT 179. Anatomia radio-imagîstică zonală
US: extinderea suprafeţei sinusului renal; masă bipere-
cogenă sau moderat ecogenă care ocupă aria sinusului renal; a prostatei; anatomia ultrasonografică
aspect bilateral, poate fi asimetric; vasele din sinus pot fi bidimensională şi Dopplet a structurilor
deviate, dar au distribuţie normală.
CT: extinderea suprafeţei sinusului renal; arie izodensă
intrascrotale
cu grăsimea retroperitoneală; lipomatoza de Înlocuire poate
fi franc hipodensă. 179.I. Anatomia radio-imagistică zonală
Recomandări de examinare: US; CT în cazuri echivoce.
Diagnostic diferenţial: a prostatei
~ tumori ale sinusului renal: uroteliom (US), lipom sau Florin Mihai, Dragoş Negru
angiomiolipom (CT).
Lista de verificare: masă sinusală asimptomatică bilate-
rală, având structură similară cu a grăsimii retroperitoneale. - glandă exocrină, cu formă de piramidă inversată, ce
înconjoară uretra de. la colul vezical până la diafragmul
urogenital
- canalele ejaculatorii au un traiect oblic intraglandular
178.V. Boselura renală splenică (rinichi şi intră în uretra prostatică la nivelul veru montanum
„dromader") - dimensiunile glandei sunt de aproximativ 4 x 3 x 3 cm
(transvers x antero-posterior x cranio-caudal)
Sorin M. Dudea - greutatea noroială este de 15-20 g
- prostata este împărţită de uretră într-o zonă anterioară
Epidemiologie: sporadic fibro-musculară (30%) şi o porţiune posterioară glandulară
Morfopatologie: modificare focală a formei rinichiului (70%)
stâng, proeminentă pe conturul supero-extem, indusă de - porţiunea glandulară este divizată în:
vecinătatea splinei - zona periferică: reprezintă 70%, înconjoară şi căp-
Simptome I semne: asimptomatic· tuşeşte suprafaţa dorsală, laterală şi vârful prostatei
Imagistică - metode: US, alte metOde (sediul de elecţie al neoplaziei prostatice);
US: proeminenţă, aparentă îngroşare focală a parenchi- - zona centrală: 25% din regiunea glandularl:i., are
mului RS în 1/3 superioară sau porţiunea mijlocie, extern; formă piraniidală cu baza spre vezică şi vârful
structura identică cu a parenchimului normal învecinat; spre ven{ montanum. În această zonă trec canalele
uneori sinusul poate însoţi proeminenţa, poate prezenta ejaculatorii
o prelungire ecogenă în centrul pseudomasei; vasele au - zona de tranziţie: 5% din regiunea glandulară; este
distribuţie normală. constituită din doi lobi localizaţi pe ambele părţi ale
Alte metode: uretrei prostatice (sediul de elecţie al hiperplaziei
- UIV poate pune în evidenţă modificarea; benigne de prostată - HBP)
Ra..k"'<wJe imagistică medicală
- zona glandefor p~riuretrale: localizată în jurul ure- testicular - sau hipoecogene I transsonice: artere transtesti~
trei prostatice proxiniale; hiperplazia lor determină culare (în 1/2 superioară a organului, prezente la 10-20% din
creşterea lobului median. bărbaţi) sau rete testis (vizibilă la nivelul mediastinului, la
IRM este metoda de elecţie pentru caracterizarea anato- 18% din cazuri)
miei zonale a prostatei în secvenţa T2. - capul epididimului este identificat întotdeauna deasupra
Stroma fibromusculară are hiposemnal Tl şi T2. polului testicuiar superior, iar diametrul său nu 9epăşeşte
Zona periferică este în hipersemnal T2 similar cu cel 1,5 cm
al grăsimii periprostatice. Este înconjurată de un halou de - corpul şi coada epididimului sunt identificate mai bine
hiposemnal T2, ce reprezintă capsula prostatică. atunci când sunt îngroşate datorită inflamaţiei sau când sunt
Zona centrală şi zona de tranziţie au un semnal T2 mai înconjurate de lichid. de hi<lrocel. Grosimea corpului epidi-
scăzut decât zona periferică datorită componenţei musculare dimului nu depăşeşte, în mod normal, 3 mm
netede. - funiculul spermatic apare sub forma unor structuri
Uretra proximală este rar identificată. Uretra prostatică tubulare cu traiect ascendent de-a lungul feţei posterioare
distală poate fi vizualizată ca un inel de hiposemnal T2 în a testiculului (artera spermatică internă, ductul deferent şi
partea inferioară a prostatei. vene pampiniforme)
Pentru precizia zonei de biopsie prostatică se admite şi - la examinarea Doppler color sunt identificate, intrates-
împărţirea prostatei în sens cranio-caudal în 3 segmente: ticular, atât artere centripete cât şi artere recurente normale
superior, mijlociu şi inferior, baza prostatei fiind situată supe- (este normal să fie observate atât artere „albastre" cât şi
rior iar apexul inferior, deasupra diafragmului urogenital. artere „roşii"). Fluxul în arterele intratesticulare are, în mod
caracteristic, impedanţă joasă
- peritesticular, venele prezintă flux lent
Bibliografie - în funiculul spermatic, ramu.rile arterei spermatice inter-
ne (care se distribuie la testicul) au impedanţă joasă, în timp
I.Coakley FV - Prostate - fn: Edelman RR, Hesselink JR, Zlatkin
MB, Crues JV - Clinica! Magnetic Resonance Imaging, 3rd Ed, ce ramurile arterelor cremasterică şi deferenţială au in1pedanţă
Elsevier Saunders, Philadelphia, 2006, 2906-2932 mai mare şi se distribuie învelişurilor scrotului
- vascularizaţia celor două testicule este identică
- epididimul este mai slab vascularizat, faţă de testicul.
179.lI. Anatomia ultrasonografică bi-
dimensională şi Doppler a structurilor Bibliografie
intrascrotale 1. Dudea SM - Testiculul şi scrotul - fn: Badea Rl, Dudea S11,1,
Mircea PA, Stamatian F - Tratat de ultrasonografie clinică, Voi
Sorîn Dudea
!, principii, abdomen, obstetrica şi ginecologie - Ed. Medicală,
Bucureşti, 2007:547-563
Straturile scrotului nu sunt identificate separat, de obicei, 2. Dudea SM - Testiculul - în: Dudea SM, Badea Rl - Ultrasonografie \
iar grosimea normală a peretelui scrotal nu depăşeşte 6mm. vasculară, Ed. Medicală, Bucureşti, 2009:589-597
- testiculul normal este înconjurat, în spaţiul vaginal, de

o lamă fină de lichid, care poate fi identificată mai ales la
nivelul polilor
- atunci când există hidrocel, apendicele testicular este
uşor de evidenţiat, fiind ataşat pe polul superior al testiculului
(prezent la 1/3 din bărbaţi)
- testiculul are formă ovoidă regulată şi măsoară, la adult,
cca. 4 x 3 x 3 cm (lungime x lăţime x grosime)
- parenchimui testicular este omogen, cu ecogenitate
moderată şi aspect fin granular. Cele două testicule au eco-
structură identică
- inomogenităţile structurale normale din parenchimul
testiculului sunt lineare şi pot fi hiperecogene - mediastinul
.Capitolul 8...Radialogia aparatului uririar şi geJJital mascu.liri 9
180. Urografia intravenoasă: indicaţii, 180.1. Urografia intravenoasă: indicaţii,

selecţia metodei, selecţia agentului de selecţia metodei, selecţia agentului de
contrast, doza, momentul expunerii, contrast, doza, momentul expunerii,
indicaţii pentru compresiunea ureterală şi indicaţii pentru compresiunea ureterală
furosemid; nefrotoxicitatea substanţelor şi furosemid
de contrast iodate: factori de risc, măsuri Florin Mihai, Dragoş Negro
şi metode de a reduce riscul, precauţii la
pacienţii diabetici; utilizarea substanţelor UIV este indicată în studiul:
- hematuriei
pe bază de gadolinium Ia pacienţii cu risc: "'"' litiazei renale şi uretenJ.le
precauţii; fibroză sistemică nefrogenă: - malformaţiilor congenitale ale aparatului urinar su-
definiţie, noţiuni clinice şi factori de risc perior
- infecţiilor tractului urinar
Florin Mihai, Dragoş Negru - cancerului de uroteliu superior
Selecţia metodei:
' I. Urografia intravenoasă: indicaţii, selecţia meto-

- în. funcţie de suşpiciunea de diagnostic
substanţele de contrast iodate.
şi toleranţă la
dei, selecţia agentului de contrast, doza, momentul Selecţia agentului de contrast:

expunerii, indicaţii pentru compresiunea ureterală - nonionic cu osmolaritate mică sau nonionic izoosmolar.
şi furosemid Doza:
- 1 ml/kg corp; concentraţie 300-400 mg/ml
II. Nefrot()xicitatea substanţelor de contrast iodate: Momentul exp11nerii:
factori de risc, măsuri şi metode de a reduce riscul, - se începe explorarea cu realizarea unei radiografii reno-
precauţii la pacienţii diabetici uretero-vezicale în apnee inspiratorie şi a unei radiografii a
ID. Utilizarea substanţelor pe bază de gadolinium la ariilor renale în apnee expiratorie
- la 1 min de la injectarea contrastului, radiografie a ariilor
pacienţii cu risc: precauţii; fibroză sistemică nefro-
renale în expir: apare nefrograma _
genă: definiţie, noţiuni clinice şi factori de risc
- la 5 min se repetă radiografia ariilor renale: apare
pielograrna
- pentru vizuaHzarea mai bună a sistemului pielocaliceal
Bibliografie se poate aplica un dispozitiv între crestele iliace (rulou, sac cu
I Grainger RG, Allisori D - Diagriostic radiology: a Textbook of nisip) care va determina compresiunea uretrelor iliace
Medical imaging, Churchill- Livirigstone, Philadelphia, 2001 - compresiunea este contraindicată în: colica renală,
2 Morcos SK, Thomsen HS, Webb JA - Prevention of Generalized suspiciunea de anevrism de aortă, la bolnavii recent operaţi
Reaction to Contast Media: a Consensus Report and Gudie1ine, pe abdomen, la copii.
Eur.Radiol.2001;11:1720-1728 După 1O min de compr~siune se face o not.ţă radiografie
a ariilor renale în expir; dacă imaginile sunt de bună calitate,
se scoate dispozitivul de compresiune şi se realizează ime-
diat o radiografie reno-uretero-vezicală pentru vizualizarea
ureterelor.
- pacientul este rugat să urineze şi se f;ice o radiogra,fie
reno-uretero-vezicală postmicţlonală pentru a aprecia drenajul
tractului urinar şi volumul vezical rezidual
- în suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-ureterale,
după radiografia de la 15 min se injectează 20-40 mg Furose-
mid şi la 15 min postinjecţie se realizează o nouă radiografie.
Radiolbgie iir.iagiStică medicală
---~- _.....:.,__ __ ~- ---·---·-------------------·-------~~--·----
în obsţrucţia joncţiunii pielo-ureterale. va apărea distensia 180.m. Utilizarea substanţelor pe bază de

sistemului pielocalfoeal. · ·
- în SUSpiciliilea de stenoză a arterei renale se poate face gadoliniUlll la pacienţii cu risc: precauţii;
radiografia minutată. După injectarea contrastului se fac fibroză sistemic·ă nefrogenă: definiţie,
radiografii la fiecare minut în· primele 5 min, cu unnă,rirea noţiuni clinice şi factori de risc
nefrogramei şi pieiogram.ei; existenţa stenozei se traduce. prin
întârzierea nefrogramei şi pielogramei. Flor(n Mîhai,. /)ragoş Negru
Precauţii;
180.ll. Nefrotoxicitatea substanţelor de - identice cu ceie la administrarea contrastului iodat.

Fibrozi sistemică nefr«igenăi ·
contrast iodate: factori de risc, măsuri - este determinată de expJ.Jnerea la contrast paramagnetic
şi metode de a reduce riscul, precauţii la
pacienţii diabetici
pe bază cfo' gadolinium.
Noţiuni clinice:
~ ittlţial durere, prurit; tumefiere; eritem
- mai târziu: îngroşarea pielii şi a ţesuturilor subcutane
I
t
cu textură lemnoasă şi plăci indurate
Factori de risc:
- risc renal: insuficienţă renală şi tratament concomitent
- fibroza organelor interne
Rezultat: contracturi, caşexie. deces
I
cu antiinflamatorii nesteroidiene Factori de risc: pacienţi cu boală renală cronică, stadiul
- risc ana:filactoid: astm, antecedente de reacţii alergice IV şi V, pacienţi dializaţi, pacienţi cu funcţie renală redusă
la substanţa de contrast. care au suferit un transplant de ficat.
- risc cardiovascular: insuficienţă cardiacă, hipertensiune
arterială malignă
- alţi factori de risc: diabet, mielom multiplu, lupus. 181. Diagnosticul radio-imagistic al
Măsuri de reducere a riscului: malformaţiilor renale, ale căilor urinare
- indicaţia
de examinare să fie corectă
- anamneza amănunţită
şi ureterelor
- explicarea în detaliu a procedurii Sorin M Dudea
- alegerea substanţei de contrast
bolnavii să se prezinte cu valorile ureei şi creatininei
__:.
~.administrarea cantităţii maxime admise I, Caracteristici generale
- hidratare a pacientului preexaminare II. Malformaţii renale
- eventual premedicaţie: corticoizi şi antihistaminice
1. Anomalii de număr
Precauţii la pacienţii diabetici:
a. agenezia
- la pacienţii cu tratament cu metfonnin examinarea
selectivă se poate face în felul următor: b.rinichiulsuptanumerar
- dacăratafiltrăriiglomerulareeste>60ml/min/l,73m2 2. Anomalii de dimensiuni
pacientul poate continua să ia metformin a. aplazia
- dacă rata filtrării glomerulare este între 30-60 ml/ b.hipoplazia
min/1, 73 m.2 sau nivelul creatininei serice este ridi- c. displazia
cat tratamentul cu metformin se suspendă cu 48 ore d. hiperplazia I hipertrofia
înainte de examen şi 48 de ore postexaminare 3. Anomalii de rotaţie şi poziţie
- dacă rata filtrării glomerulare este< 30ml/min/1, 73 m2 a. malrotaţia
nu se administrează contrast iodat.
b. ectopia
4. Anomalii de fuziune
a. rinichiul în potcoavă
b. alte anomalii de fuziune
lJ
5. Anomalii de structură a unor componente, deficit de migrare, deficit de fuziune.

a. Cu origine congenitală Pot afecta rinichiul, caile urinare intarenale, ureterele sau
1. Rinichiul displazic multichistic asocierea acestora.
2. Displazia renală chistică Simptome /semne:
3. Rinichiul în burete Majoritatea anomaliilor sunt asimptomatice la vârsta copi-
lăriei şi reprezintă descoperiri incidentale. Odată cu evoluţia,
b. Cu origine genetică
pot apărea manifestări clinice ale infecţiei, obstrucţiei sau
1. Boala polichistică autosomal recesivă insuficienţei renale. O parte dintre malformaţii pot rămâne
2. Boala polichistică autosomal asimptomatice toată viaţa,
dominantă Imagistică - metode: US,UIV, CT.
3. Boala chistică medulară US: este utilă şi indicată în toate anomaliile morfologice
4. Nefronoftizia care vizează parenchimul renal. Caracterul noniradiant face
5. Boala glomerulochistică din US metoda preferată pentru explorarea pacienţilor de
vârstă pediatrică.
III. Malformaţii ale căilor urinare într arenale UIV: este utilă pentru explorarea malformaţiilor căilor
1. Calicii urinare intra- şi extrarenale.
a. Număr CT: oferă informaţii morfologice şi funcţionale complete
b. Dimensiuni şi structură despre parenchimul renal şi despre căile urinare. Permite vi-
2. Sindromul de joncţiune pieloureterală zualizarea anatomică multiplanară. Este o metodă iradiantă,
ca atare se indică cu precauţie la pacienţii de vârstă pedîatrică.
IV. Malformaţii ureterale Este rezervată pentru cazurile care nu pot fi diagnosticate
1. Megaureterul congenital complet prin primele două tehnici.
2. Ureterul retrocav
3. Duplicaţia pieloureterală
4. Ureterocelul 181.II. Nlalformatii
, renale
5. Vărsarea ectopică a ureterului
181.II.1. Anomalii de număr
B,ibliografie Sorin 1\,-f Dudea
I. Donoghue V. Congenital and development disorders ofthe kidney.
În: Quaia E. Radiologica! Irnaging of the Kidney, Springer, Berlin,
2011, 291-310 181.II.1.a. Agenezia renală
2. DunnickNR, Sandler CM, Newhouse JH, Arnis ES. Textbook ofUroa-
diology, 3rd. Ed, Lipincott Williams &Wilkins,Philadelphia, 2001 Epidemiologie: 1112.8000 copii; mai frecvent în stânga.
3. Dudea SM. Rinichiul şi ureterul. În: Badea R, Dudea SM, Mircea PA,
Morfopatologie: absenţa completă a unui rinichi; absenţa
Stamatian F Tratat de ultrasonografie clinică, Val.I: principii, abdo-
ureterului, orificiului ureteral în trigon şi a arterei reale; doar
men, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicala, Bucureşti, 2011, 440-490
unilaterală; hipertrofia compensatorie a rinchiului contrala-
4. http :l/emedicine.medscape.com/
terai; posibile asocieri cu absenţa suprarenaiei homolaterale,
chist de veziculă seminală, absenţa vaselor deferente, agenezie
testiculară unilaterală, hipospadias, uter unicorn sau bicorn.
181.I. Caracteristici generale
Imagistica:
Sorin M Dudea US: absenţa unui rinichi din loja renală; nu poate fi
identificat altundeva în abdomen; hipertrofie a rinichiului
Epidemiologie: contralateral; suprarenala homolaterală, dacă este prezentă,
Malformaţiile aparatului excretor superior survin spora- e alungită. UIV: aceleaşi semne, grad mai mare de incertitu-
dic. Unele apar mai frecvent, altele sunt foarte rare. dine. CT: aceleaşi semne, metoda definitivă de confinnare.
Morfopatologie: În situaţii particulare, se poate recurge la scintigrafie (mai
Cauzele anomaliilor rezidă în embriologia complexă puţin iradiantă). RM: doar pentu diagnosticul anomaliilor
a rinichilor. Printre cauze se numără: deficit de dezvoltare genitale asociate.
~.~.. _______,,,.______ ·-·- ______ --------------------~-------- ----------------"---- ·--· - ·------·--·- --·~-------·---·---------------~_.._ ....,.__..__;,._
.__,__
, Radialogie imagistică medicală
------·-'------------
Re~<imandări de examinare: US, CT 181.11.2.b. Hipoplazia tenală
Diagnostic diferenţial:· rinichi mut; ectopia; aplazia
renală. ,
Listă de v.erificare: prezent un singur rinichi, hipertrofic;
Mort'op1ttol'ogie:. rinichi cu: 50% mai mic decât normal .
confirmarea (dacă este necesară) prin CT; a se căuta .anomalii sau contralateral; conţine mai puţini' nefroni şi calicii; ureter
asociate.
şi funcţie normale; poate fi. globală sau segmentai-ă (lobară,
rinichi Ash- Upma:rk).
Imagistică: US+UIV (de obicei, UIV nu este necesa-
ră) sau CT - rinichi unilateral mic, contur neted, reducere
181.11.1.b. Rinichiul supranumerar armonioasă a dimensiunilor, calicii puţine, funcţie normală.
Diagnostic dife.-.nţjal: toate cauzele sindromului de ri-
Epidemiologie: extrem de rar nichi mic unilateral, în speciai uropatia de reflux (se recurge
Morfopatologie: la cistografie micţi,onală).
- masa renală complet separată de rinichiul normal; toţi
rinichii pacientului sunt mai mici (numărul total de ne:froni al
pacientului este normal); localizare inferioară; sistem colector 182.11.2.c. Displazia renală
complet separat;, uni- sau bilateral. 1
Imagistică - metode: US, UIV, CT.
US: identifică masele renale suplimentare. UIV: identifică Morfopatologie: rinichi mai mic decât normal; dis-
sistemele colectoare separate. CT (scintigrafie): metoda de torsiune structurală a caliciilor şi pârenchimului; funcţie
absentă; ureter cu implantare anornişlă; poate fi globală sau
diagnostic definitiv.
segmentară.
Recomandări de examinare: US, UIV, CT (sau scinti-
Imagistică: US+scintîgrafie (UIV nu este utilă) sau CT
grafie) pentru confirmare.
Diagnostic diferenţial: pieton dublu. - rinichi unilateral mic., contur boselat, structură profund
alterată, fără funcţie. ,
Lista de verificare: anomalie extrem de rară.
Diagnostic diferenţial: toate cauzele sindromului de
rinichi mic unilateral, în special uropatia de reflux (se recurge
la cistografie micţională); aplazia renală.
181.11.2. Anomalii de dimensiuni
Sorin M. Dudea
182.11.2.d. Hiperplazia I hipertrofia renală
181.11.2.a. Aplazia renală
Morfopatologie: rinichi mai mari decât normal; bilateral
Epidemiologie: extrem de rară. (congenital) sau unilateral (compensator); ureter şi funcţie
Morfopatologie: variantă de agenezie; deficit de conec- normale; _a ~e corela cu -~lia .pacie~tului.. \
ImagIStică: US - nmchi cu dimensiuni mari, structură
tare între blastomul metanefric şi mugurele ureteral; masă de
normală, !ară dilatări. Funcţie renală normală (biologic).
mici dimensiuni, care ocupă loja renală, nu are structură de
rinichi, nu are funcţie; obligator unilaterală. Ureter normal. Nu sunt necesare alte examinări imagistice.
Imagistică:
Diagnostic diferenţial: nefropatia diabetică, amiloidoza
renală (funcţie alterată).
US: masă reniformă, de mici dimensiuni, !ară structura
renală în lojă („fantoma" renală); hipertrofie compertsatorie
contralaterală. UIV: rinichi afuncţional unilateral. CT: morfo-
logie ca şi US, fără funcţie. Scintigrafia: alternativă la CT
Recomandări de examinare: US.
Diagnostic diferenţial: ageilezia, hipoplazia.
(;tţj?.~toiul8, Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 13
...._..,.___..,,.~~-----:-~----'-----------'------~------·--------·-----~----·--·------,,----·--,..··---~---·---··-·--·---------··-··-------~~--·-------
181.11.3. Anomalii de rotaţie şi poziţie 181.11.4. Anomalii de fuziune

Sorin M Dudea Sorin M Dudea
181.11.3.a. Malrotaţia renală 181.11.4.a. Rinichiul în potcoavă
Morfopatologie: rotaţie incompletă în ax vertical, hilul Epidemiologie: cea mai frecventă malformaţie renală,
renal situat anterior. Hiperrotaţia duce la hil situat pe faţa 11400 naşteri, B/F == 2/1
laterală a rinichiului. Apare izolată sau asociată cu alte Morfopatologie: rinichii uniţi la nivelul polilor inferiori
anomalii renale. Malrotaţia în ax orizontal se asociază cu printr-un istm parenchimatos sau fibros; migraţia şi rotaţia
modificări ale coloanei vertebrale şi duce Ia aparenta scurtare sunt întrerupte - rinichii sunt mai jos situaţi, polii inferiori
a rinichiului. medializaţi, malrotaţie (bazinet pe faţa anterioiµ-ă), sindro~ de
lmagîstică: UIV - suprapunerea caliciilor peste bazinet joncţiune pfoloureterală frecvent; istmul localizat anterior de
sau calicii situate medial faţă de pelvis. US - deschiderea AO şi VCI, dar posterior de artera mezenterică superioară. La
hitului renal pe faţa anterioară sau externă a rinichiului. 1/3 din cazuri se asociază şi alte anomalii organice. Aproape
50% din copiii cu rinichi în potcoavă prezintă reflux Vezico~
ureteral şi 30% din cazuri prezintă hidronefroză.
181.11.3.b. Ectopia renală Imagistică: US - rinichi mai jos situaţi, cu polul inferior
medializat; istm parenchimatos care uneşte polii inferiori,
în faţa mâli.lor vase; urmărind istmul, se poate trece dintr-un
Epidemiologie: 1/500-1/1200 pentru ectopia joasă; rinichi maltul; malrotaţie renală; complicaţii (hidronefroză,
1/15000 pentru rinichiul intratoracic; 111000 pentru ectopia litiază), UIV -confirmă diamosticul US, aceleaşi moclificări;
încrucişată, care are raport B/F = 2/1.
CT. (cu contrast) - confirmă diagnosticul, mai ales fu caz de
Morfopatologie: Ectopia directă (homolaterală) - deficit istm fibros; analiza complicaţiilor şi â condiţiilor asociate.
de ascensionare renală; rinichi localizat în pelvis (E. pelvia- Recomanddride examinare: US. Celelalte examinări nu
nă) sau în dreptul crestei iliace (E. abdominală); dimensiuni
sunt necesare în cazurile banale.
reduse; vase renale cu ·origine anormală, în vasele iliace Diagnostic diferenţial: (doar pentru US) - mase retro-
sau porţiunea inforioară a cavei şi aortei; rareori cleasupra peritoneale periombilicale.
nivelului L2 (rinichi intratoracic) - vase cu origine normală.
Pentru ectopia joasă, ureterul este scurt, rectiliniu. Asociere
frecventă cu malrotaţie, hidronefroză şi reflux vezicoureteral
(70% din cazuri). Ectopia încrucişată~ rinichiul ectopic este
181.11.4.b. Alte anomalii de fuziune
regăsit de partea contralateraiă; se asociază frecvent (90%)
cu fuziune: rinichiul stâng migrat la dreapta este de 3 orl mai Epidemiologie: foarte rare
frecvent decât invers. Morfopatologie:
' .
Imagistică: US - rinichi absent din loja anatomică;. - rinichiul în potcqavă inversată (fuziunea polilor su-
regăsit fu pelvis sau abdominal; UIV - rinichiul jos sjtuat periori);
poate fi mascat de intestine şi regăsit greu; eVidenţiază bine - rinichiul „în farfurie" - fuziune integrală a feţei mediale
rinichiul intratoracic; cistografia micţională - pentru evalu- a rinichilor;
area refluxului; Rgr. toracică - masă toracică posterioară, , - ectopia încrucişată cu fuziune - fuziune pol inferior al
ridică diafragma (r. intratoracic); CT - metoda optimă de unui rinichi cu polul superior al celuilalt
depistare, evaluare morfologică, funcţională şi vasculară. - în plan vertical - rinichiul sigmoid;
Permite localizarea originii pediculului vascular şi evitarea - rinichiul ectopi<.: este situat orizontal:
angiografiei. - rinichi în „J''
Diagnostic diferenţial: ptoza renală: rinichiul nu coboară - rinichi în „L".
până în pelvis, este orizontalizat, pediculul vascular are origi- Imagistică: US, UIV, CT cu contrast - reflectă modifi-
ne normală, ureterul este plicaturat, cu implantare normală. cările morfopatologice.
14 ' JCifdioJ~tP'!, imagistică medicală
~~·=·~-~---.~. --.·---·--~~-·
181.Il.5. Anomalii de.structură transmitere autosomal.dominantă. Dilatare chistit:ă a tubilor

colectori prepapilari, în medulara renală, Chisturi de obicei
submilimetrice, nu depăşesc 8mm.
181.11.5.a. Anomalii structurale Simptome I semnei benignă, poate rămâne nedetectată
congenitale toată viaţa; asociere frecventă cu calculi; infecţţe.
Imagistică - metode: US, UIV, CT
Sorin M Dudea US: rinichi cu aspect tigrat, piramide hiperecogene, uneori
„în iilel" cu nucleu hipoecogen: mcentrul fiecărei piramide;
181.11.5.a.1. Rinichiul multichistic bilateral; umbră acustică dacă apar calcillcărl. '
displazic UIV: aspect de pensulă a piramidelor, cu striaţii longitudi-
mile sau mici dilatan chistlce (~;buchet de fîorl'1. Calcllicărlle
Epidemiologie: 1/4.000 naşteri, B/F = 2/1 pot produce acelaşi asp'ect pe RRS.
Morfopatologie: unilaterală, poate fi segmentară. Ri- CT sau RM cu contrast: acelaşi aspect ca şi la UIV,
nichiul afuncţional conţine multiple chisturi cu dimensiuni sensibilitate mai inate.
Recomandări de examinate: US sâu CT cu contrast.
variate, ţesut fibros în ioc de parenchim; atrezie ureterală;
absenţa aparatului pielocalicial; abSentl\ vaselor renale. EXistă Diagnostic diferenţial: alte canze de nefrocalcinoză
medulară.
forma hidronefrotică- atrezie ureterală incompletă, asociază
hidronefroza comunicantă cu chistele. Evoluţie naturală - Lista de verificare: bilateralitate, localizare strict în
medulară.
stagnare sau involuţie spontană după naştere.
Imagistică: US - rinichi înlocuit de multiple chisturi,
ce nu comunică între ele, dimensiuni variate, unele mari,
separate prin parenchim ecogen, subţire. Diagnostic stabilit 181.11.5.b. Anomalii structurale
adesea prin ecografie fetală. CT în cazuri particulare. Alte genetice
metode imagistice - de obicei nu sunt necesare.
Diagnostic diferenţial: între forme, cea hidronefrotică Sorin M Dudea
prezintă excreţie de contrast la CT, operaţia p 0 ate reda
funcţia renală. 181.ll.5.b.1.. Boala polichistică renală
autosomal dominantă (a adultului)
181.11.5.a.2. Displazia renală chistică
Epide1ţ1fologie: 1/1.000 naşteri, depistare întâmplătoare t
sau prin screening familial.
Morfopatologie: bilaterală, dezvoltare şi organizare Monopatologie: .gena afoc;taţij. este localizată pe. braţul
an<Jrmală a elementelor metanefrice, asociată obstrucţiei; scurt al croi;nozomuiUi 16; expresie variabilă, 50% din cazuri
rinichi cu talie normală sau mai mici. nu au boala în familie; bilaterală, diiatare chistică a nefroni-
Imagistică: US - parenchim renal cu ecogemtate cres- lor şi tubilor colectori; rinichi măriţi, cu multiple chisturi cu \
c;ută, ştergerea diferenţierii cortico-medulare, chisturi mici, djmensiuni variate, separate prin insule de parenchim nor-
multiple, în parenchim; diagnostic prin US antenatală; scin- mal; tără comunicare a chisturilor, cu aparatul pielocalicial;
tigrafie - pentru evaluarea funcţiei parenchimului restant, asociat chisturi hepatice (50-75% diu cazuri), pancreatice,
atestarea obstrucţiei. splenice, anevrisme munforme ale poligonului Willis (ŞO%);
Diagnostic diferenţial: nefropatii cronice dobândite. complicaţii - litiază (36% din cazuri), hemoragie, infecţie,
insuficienţă renală.
' Simptome I semne: depistare în deceniile 3-4 de viaţă; du~
181.11.5.a.3. Rinichiul în burete rere abdominală; mase palpabile; hipertensiune arterială; dure-
re acută (hemoragie, infecţie, obstrµcţie prin calcul sau chist)
Epidemiologie: 1/5.000, în populaţie. Sinonime - ectazie sau cronică (distensia capsulei), insuficienţă renală cronică.
canaliculară precalicială, boala Cacchi-Ricci. Imagistică - metode: US, CT, RM
Morfopatologie: Majoritatea cazurilor sporadice, cu afec- US: la copil rinichii pot fi normali; chisturile apar pe
tare bilaterală, fără conotaţie genetică. Există şi rare cazuri cu parcws, cresc şi se înmulţesc odată cu vârsta; dimensiuni
Capitolul 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 15
--~-~----~----------------------· --------------
renale mult crescute; contur boselat; aspect bilateral, po::;ibil 181.11.5.b.3. Boala chistică medulară
asimetric; rinichi înlocuit de multiple chisturi, dimensiuni
variate; arii de parenchim normal sau hipetecogen între chis-
turi; lichid impilr în unele chisturi; metoda ideală de screening Morfopatoiogie: alcătuieşte un complex. etiologic cu
familial şi urmărire în evoluţie. nefronoftizia. Transmitere autosomal dominantă, Chisturi
CT: pre contrast - aceleaşi modificări ca şi cele descrise medulare mici, atrofie tubulară, fibroză interstiţială. Fără
manifestări extrarenale. Mai multe subtipuri genice, cu ma-
la US; depistarea calculilor şi hemoragiei; chisturile pot
avea, spontan, forme şi densităţi foarte variate; postcontrast nifestări diterite.
- evaluarea aparatului pielocalicial - efilat, alungit, comprimat Simptome I sem.ne: ale insuficienţei renale, instalate la
între chisturi, fără comunicare cu acestea; evaluarea altor adult(> 30 ani sau> 60 ani); asociere cu hiperuricemie I gută.
lmagistlcă - metode:. US, CT
organe abdominale + cerebrală; metoda ideala de e"'f>lorare
a pacientului simptomatic. US: afectare bilaterală; rinichi normali sau mai mici;
ecogenitate crescută a parenchimului, pierderea diferenţierii
RM: poate fi utilă în diferenţierea hemoragiei intrachis-
tice ~ aspect specific, în funcţie de vârsta sângerării - de corticomedulare; chisturi mici în medulară sau la joncţiunea
infecţie.
corticomedulară. Fără chisţuri în alte organe.
Rec<>mantlări de examinare: US; CT pentru complicaţii.

CT ta c6ntrast: exariiirtarea de elecţie - secţiuni fine;
Diagnostic diferenţial: alte boli renale chistice cu afec- multiple chisturi mici (0.5 mm - 2 cm) vizibile în medulară
şi joncţiunea corticomedulară.
tare bilaterală.
Lista de verificare: bilateralitate, chisturi multiple. Recomandări de examinare: CT cu contrast.
Diagnostic diferenţi•l: rinichi în burete, boala renală
polichistică autosomal recesivă, displazie renală chistică,
pielonefrita cronică.
181.11.5.b.2. Boala polichistică renală Lista de verificare: bilateralitate, rinichi mai mici, mani-
autosomal recesivă (a copilului) festare la adult, fără sindroame congenitale asociate.
Epidemiologie: 1/40.000 naşteri, apare sporadic.

Morfopatologie: gena afectată este localizată pe cromo- 181.11.5.b.4. Nefronoftizia
zomul 6; transmitere autosomal recesivă; dilatare fusiformă
neobstructivă a duetelor colectoare; se asociază ÎJ;ltotdeauna Morfopatologie: alc~tuieşte un complex etiologic cu
fibroza hepatică periportală şi dilatări de canalicule biliare; boala chistică medulară. Transmitere autosomal recesivă.
există mai multe grade de asociere între fibroza hepatică Chisturi mici medulare, atrofie tubulară, fibroză interstiţială.
congenitală şi insuficienţa renală la aceşti copii. Trei subtipuri genice, cu vârstă de manifestare diferită: in-
Simptome I semne: ale insuficienţei hepatice sau ale fantil (3 ani).juvenjl ( 13 a11i) şi adolescent (19 ani). Asociere
insuficienţei renale. cu manifestări extrarenale în sindroamele: Cogan, Joubert,
Imagistică - metode: US, RM Senior-Loken, Mainzer-Landino, Sensenbrenner.
US: depistare antenatală; afectare bilaterală; rinichi mari; S~ptome I semne: ale insuficienţei renale, instalate la
parenchim ecogen, :Iară diferenţiere corticomedulară; pqsibil · copil I tânăr; ale sindroamelor asociate.
chisturi mllimetrice, pot creşte în timp; metoda preferata pen- Imagistică şi Diagnostic diferenţial - vezi boala chistică
tru monitorizarea evoluţiei, inclusiv a hipertensiunii portate medulară. ·
asociate fibrozei hepatice. Lista de verificare: bilateralitate, rinichi mai mici, mani-
RM: colangioRM pentru evaluarea afectării biliare şi festare la copil I tânăr; asociere cu sindroame congenitale.
hepatice.
· Recomandări de eyaminare: US
l)iagnostic diferenţial: alte boli renale cu afectare bila-
181.11.5.b.5. Boala glomerulochistică
terală, la vârstă pediatrică.
Lista de verificare: bilateralitate, rinichi mari, ecogeni,
asocierea cu fibroza hepatică. Morfopatologie: transmitere autosomal dominantă,
apariţie sporadică. Chisturi mici corticale, atrofie glomeru-
lară, fibroză interstiţială. Poate apărea fa copil sau la adult.
Radiologie imagistică medicală
Se poate asocia cu sindroamele: scleroză tuberoasă, sindrom 181.111.2. Sindromul de joncţiune

orofadodigital, Jeu:ne, trisomie 13, Zellweger.
Simpt<?me I semne: HTA, insuficienţă renală, dureri pieioureterală
lombare, hematurie. Sorin M Dudea
US: rinichi normali. sau măriţi, pierderea diferenţierii
Epidemiologi(': l 1 200 naşteri. depistare antenatală; B/F =
cortico-medulare, multiple chisturi mici în corticală, predo-
3-4/1; stânga mai frecvent ca dreapta; 10% bilateral.
minant subcapsular.
Morfopatologie: Obstrucţia I stenoza trecerii urinei din
CT + contrast sau RM: evidenţiază chisturile corticale
bazinet în ureter, cu dilatare retrogradă şi posibilă'. compro-
mai bine.
mitere renală. Etiologie: fibroză cicatricială; hipoplazie ure-
Diagnostic diferenţial: boala polichistică autosomal
terală; inserţie înaltă a uretemlui în bazinet; vase aberante;
recesivă.
cudura ureterală; malrotaţie renală; benzi fibroase retrope-
ritoneale; altă patologie rctroperitoneală; deficit intrinsec al
musculaturii ureterale.
181.111. Malformaţii ale căilor urinare Simptome I semne: asimptomatic; infecţie urinară; durere
intrarenale lombară; hematurie; la adult, simptomatologia se poate instala
doar la diureza susţinută.
181.111.1 Anomalii caliciale US: dilatare bazinetală + calicială de diferite grade, fără
Sorin M. Dudea dilatare ureterală, fără cauză evidentă de obstrucţie; dilatare
> lcm diametrul AP bazinetal.
Scintigrafie: renograna dinamică (diuretică) analizează
181.111.1.a. Anomalii caliciale de număr
severitatea obstrucţiei.
Cistografia micţională: dacă se suspectează reflux vc··
-~ Rinichiul unipapilar - rar, fără structura calicială la UIV zi coureteral.
- Policalicoza - rinichiul are mai mult decât 14 calicii. CT sau RM cu contrast: înlocuiesc UIV şi permit analiza
detaliată a vascularizaţiei din ariajoncţiunii.
Recomandări de examinare: US + scintigrafie.
181.111.1.b. Anomalii caliciale de Diagnostic diferenţial: hidronefroza de alte cauze.

Lista de verificare: dilatare pielocalicială fără dilatare
dimensiuni si
, structură ureterală; fără cauze evidente de obstrucţie.
- megacalicii congenitale - calicii voluminoase, cu

forma păstrată sau bombate, bazinet nedilatat, fără semne
181.IV. Malformatii ureterale
de obstrucţie sau reflux '
- caliciul abortiv - mic, în partea superioară a infundi-
bulului, porneşte direct din pelvisul renal, nu are formă de 181.IV.l. Megaureterul congenital
cupă, ci este bombat, unul singur într-un rinichi
Sorin M. Dudea
- microcaliciul - dimensiuni reduse faţă de celelalte
calicii, aspect gracil, porneşte direct din pelvisul renal
- papila aberantă - papila care se deschide direct în Morfopatologie: alterare structurală a musculaturii
pelvis sau în caliciile majore şi nu în cupele caliciale. Poate ureterului distal, cu peristaltică anormală şi retrodilatare;
induce aspect de lacună, cu poziţie fixă pe conturul bazine- de obicei, strictura localizată la 2 cm deasupra meatului
tului ureteral; în zona de strictură, calibrul ureteral este normal
- diverticulul calicia! -- protruzie a sistemului colector (strictura funcţională); retrodilatare parţială sau totala, cu
dincolo de linia Hodson, adesea cu canal de legatură invizibil. hidronefroză.
Diferenţierea faţă de hidrocaliciu izolat poate fi dificilă. La Simptome I semne: diagnostic antenatal; asimptomatic;
US, necesară diferenţierea faţă de chist infecţii urinare; durere abdominală; hematurie.
8. Rcdiolagia aparatului urinar şi genital masculin 17
Imagistică - metode: US, medicină nucleară, uroRM, afectată de reflux (pentru jumătatea inferioară), de ureterocel
cistografie micţională, UIV, pielografie retrogradă. ectopic (pentrn jumătatea superioară), sau vărsarea poate fi
US: diagnostic antenatal; dilatare importantă a ureterului; ectopică extrnvezicală (la nivelul organelor genitale interne).
aspect plicaturat, multiple volute; aperistaltic. Cu cât vărsarea ectopică este mai joasă, cu atât gradul de
Renografia izotopică, UroRM: pentru a evalua drenajul displazie al jumătăţii renale este mai mare.
I gradul de obstrucţie şi repercusiunile asupra parenchimului; Simptome I semne: asimptomatic, cel mai adesea;
Cistografia micţională - Diagnostic diferenţial cu incontinenţă (femei); epididimite recurente.
uropatia de reflux. Imagistică - metode: US, UIV, CT
UIV, ureteropielografia retrogradă: dacă sunt nece- US: în absenţa dilatării, duplicaţia nu poate fi certificată
sare detalii morfologice ce nu pot fi obţinute prin celelalte prin US; sinusul renal poate fi divizat de către o bandă de pa-
metode. renchim în două jumătăţi, cea superioară de obicei mai mică;
Diagnostic diferenţial: uropatia de reflux. rinichiul poate fi mai lung decât normal; în caz de dilatare, se
vizualizează distinct cele două uretert: şi bazinete; deschiderea
Îl1 vezică sau unirea pe parcurs sunt dificil de apreciat; masă
181.IV.2. Ureterul retrocav (circumcav) lichidiană în polul superior (la obstrucţie):

UlV, CT: detalii morfologice complete asupra extinderii
Sorin M. Dudea afecţiunii şi asupra tenninaţiei ureterale spre vezică, în funcţie
de modificările morfopatologice. Obstrucţie pol superor- ca-
Morfopatologie: anomalie care apare atunci când licii mai puţine, ureter (inferior) lateralizat („crin ofilit").
porţiunea subhepatică a cavei infe1ioare provine din vena Cistrografie micţională: pentru reflux.
supracardinală dreaptă. Ureterul este dislocat medial; el trece Recomandări de examinare: UIV, CT.
posterior de VCI, apoi medial, ulterior trece anterior de cavă Diagnostic diferenţial: rinichi dublu.
şi revine în poziţia anatomică non11ală. Lista de verificare: frecvent bilateral; se analizează
Imagistică - metode: UTV, CT vărsarea în vezică,
UIV: ureter cu aspect de „J" întors, porţiunea retrocavă

slab opacificată, traiectul inferior ureteral se lateralizează;
dilatare ureterală; hidronefroză. 181.IV.4. Ureterocelul
CT: permite urmărirea directă a traiectului ureteral şi
confirmarea anomaliei.
Sorin lvl Dudea
Epidemiologie: 1/4.000 naşteri; mai frecvent la rasa albă;

181.IV.3. Duplicaţia pieloureterală B/F = 1 I 4-7; l 0% bilateral; 80% ectopic.
Morfopatologie: membrană care proemină în vezică, la
Sorin M. Dudea nivelul meatului ureteral; rest embriologic; perforată de por
sau nu; ortotopic sau ectopic; se poate termina în uretră; se
Epidemiologie: cea mai frecventă anomalie a căilor uri- poate asocia cu reflux; poate induce reflux sau obstrucţie.
nare; incompletă= 11150 naşteri, completă= l/500 naşteri; Simptome I semne: asimptomatic; descoperire prenatală;
cea completă e bilaterală in 20% din cazuri. infecţii urinare; dureri abdominale; retenţie urinară.
Morfopatologie: duplicare incompletă: două uretere Imagistică - metode: US, UIV, CT
care se unesc, fie sus (bazinet bifid), fie oriunde înjos, până , US: masă chistică endovezicală în vecinătatea trigonului;
lângă vezică; pot fi conectate amândouă la parenchim renal posibil continuată direct cu ureter dilatat; volum variabil
funcţional sau unul poate fi neconectat (mugure ureteral dacă porul este deschis (golire, reumplere ); informaţii despre
orb); rareori pot apărea trei sau mai muite uretere; duplicare dimensiunea renală şi grnsimea parenchimului; anomalii
completă: două uretere distincte, conectate fiecare la propriul asociate; calculi în dilatare.
parenchim renal, cu deschidere separată în vezică; legea Me- UIV: hidronefroză; lacună endovezicală precoce; dilatare
yer-Weigert: ureterul jumătăţii superioare (ureter ectopic) se ureterală „cap de cobră"; anomalii asociate.
deschide Îl1 vezică medial şi inferior faţă de ureterul jumătăţii CT, RM: informaţii morfologice complete, dacă celelalte
inferioare, care este cel ortotopic (se deschide normal, la nive- examinări sunt insuficiente.
lul meatului). Inserţia vezicală a ureterelor poate fi normală, Recomandări de examinare: US.
, l S. Radiologie imagistică medicală
--~-~----.,,,..--------···-------·--·'-----·-'--'--·-'-'"'""----:.. .... ~------~---~ ......... ---------·-·----·.:.........-·---·--~----; __ ,._,...:___.-:___,.-;._,,,,....:_ _ __:. ______ ~ _____,..;:.,.;_._~_.:....._~.~·~,--·---~_;;.--.>.- .•. ___ _
Diagll.Qstic diferenţial: pseudoureterocel; diverticul 4. Phillips S, Tudor GR.,.. Nephror;alcinosis and nephroiithiasis- în:
vezical. · Quaia E - Rt:uliological fmaging of th'e Kidney, Springer, Berlin,
Lista de verificare: aspect de „chist" endovezical~ a se 2011 :395,415
verifica nuinărul şi starea ~eterelor.
182.J. Nefrocalcinoza
181.IV.5. Vărsarea ectopică a ureterului Sorin M. Dudea
Sorin M. Dudea Epidemiologie:
~ definiţii:
depµnerea de calciu în pl;lrenchimul. rena,l;
Epidemiologie: 1/500 naşteri; B/F = 1 I 10. corticală sau medulară; chimică (microscopică, imagistic
Morfopatologie: inserţie joasă în vezica urinară sau: lafe- invizibilă) sau macroscopică; calcificarea difuză în parenchi-
meie: uretră, vagină, uter; la bărbat: uretră, vezicule seminale, mul normâl (anomalie biochimică) = calcificare metastatică,
duct deferent, rect; solitar sau asociat cu alte anomalii. nefrocalcinoză; calcificarea focală în parenchim anormal
Simptome I semne: asimptomatic; descoperire prenatală; (hematom. W:l;;u;naţie, tutnoră, vase) calcificate distroiică, =
infecţii urinare; incontinenţă; hidronetţoză - dureri abdomi- NU nefrocalcinoză.
nale; patologie de reflux. - incidenţa nedefinită; dintre nefrocalcinoze, corticala =
lntagistică - metode: US, UIV, CT 2-3 %, restul medulară.
US: urmărirea ureterului dilatat; alte complicaţii; Morfopatologie:
evidenţierea directă a locului de deschidere este dificilă. - corticală: depunere de calciu în tubii contorţi proximali
UIV sau cistografia micţionali: evidenţierea locului de (necroză corticală acută, etilenglicol); difuz în parenchim -
deschidere şi a refluxului. hipercalcemie I hipercalciurie: hiperparatiroidism, intoxicaţie
CT, RM: analizarea morfologiei şi topografiei deschiderii cu beriliu, vitamina D, boala Addison, sarcoidoză, mielom
ureterale atunci când anomalia este sugerată de alte metode. multiplu, leucemie, metastaze osoase; nefropatii cronice
dar informaţiile sunt incomplete. avansate: oxaloza, sindromAlport, glomerulonefrite erortice,
Recomandări de examinare: US, UIV. necroză tubulară, pielonefrită cronică, infecţii asociate HIV
/SIDA, tuberculoză urinară; rejet cronic al transplantului
renal.
182. Diagnosticul radio-imagistic al - medulară: depunerea de calciu exclusiv în piramidele
renale; cauze: rinichi în burete, acidoză renală tubulară
litiazei urinare şi obstrucţiei urinare distală, hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, sindromul f
Sorin M. Dudea lapte-alcaline (Burnett),hiperuricemie, hipobliemie, in:(ecţii
şi inflamaţii cronice, glicogenoza, boala Wilson, amfotericina
B, fenacetină.
I. Nefrocalcinoza Simptome I semne: \
. - ale bolii de bază + disfuncţie f insuficienţă renală.
II. Litiaza urinară neobstructivă Imagistică - metode; RRS, US, CT
III. Obstrucţia urinară Caracteristici comune:

- bilateralitate; localizare renală periferică (corticală) sau
la joncţiunea parenchim - sinus (medulară).
RRS:
Bibliografie - pentru ca nefrocalcinoza să fie vizibilă, atenuarea în
1. http.l/WWW.uroiogy-te;ctbook.com/ parenchimul rena,l trebuie să fie > 100 ltU;
2. Dudea SM - Rinichiul şi ureterul - în: Badea R, Dudea SM, - corticală: creşterea liniară a opacităţii la periferia
Mircea PA, Stamatian F - Tratat de ultrasonografie clinică, Vol.J:
rinichilor, asociată cu calcificări centripete în coloanele
principii, abdomen, obstetrica şi ginecologie Ed. Medicală, Bucu-
Bertin; calcificări corticale liniare, paralele (linie de tramvai);
reşti, 2011:440-490
3. Dunnick NR, Sandler CM, Newhouse JH, Amis ES - Textbook of creşterea difuză a opacităţii renale, periferic; densităţi fine,
Uroadiology, 3rd. Ed, Lipincott Williams &Wilkins, Philadelpia, granulare (GN cronică)i calcificări pătate, pseudonodulare,
2001 periferice (necroză corticală acută).
c,pitolul 8, Radiologia aparatului urinar şi masculin 19
- medulară: traiecte calcificate lineare, uneori ramificate Simptome / semne: colică renală; disurie; polakiurie;
sau opacităţi nodulare cu aspect pseudo litiazic; în rinichiul în hematurie macro- sau microscopică; infecţii urinare repetate;
burete, manifestarea poate fi unilaterală sau segmentală. proteinurie; asimptomatic.
US: Imagistică - metode~ RRS, UIV, US, CT. Scopul eva-
- corticală: creştere marcată, difuză a ecogenităţii pa- luării: diferenţierea bbală non-litiazică I calcul; număr, di-
renchimului, fără sau cu umbră acustică; mensiune şi localizare; impact fiziologic; complicaţii; starea
- medulară: piramide hiperecogene, posibil cu nucleu rinichiului opus.
hipoecogen central, cu sau fără umbră acustică; detectare RRS: poate evidenţia până la 90% din calculi; opacitate
mai devreme decât pe RRS; unică, polimorfă, omogenă, localizată în aria de proiecţie a
CT: căilor urinare. Sunt transparenţi I nedetectabili calculii din:
- nativ = cea mai sensibilă metodă; evaluează boala cistină, struvită şi indinavir dacă sunt puri, precum şi cei
precoce, indiferent de localizare, analizează densitatea (ate- din acid uric, xantină şi matriciali proteici; indicată pentru
nuare crescută) şi extinderea leziunilor precum şi modificări urmărirea calculilor cunoscuţi.
asociate; cu contrast - valoare limitată. UIV: calculii radiotransparenţi - lacune în căile urinare;
Recomandări de examinare: CT nativ sensibilitate redusă pentru. calculii mici - rata de detecţie 69-
Diagnostic diferenţial: calcificări distrofice; litiaza 95%; confirmălocalizarea în interiorul căilor urinare a calcu-
urinară. lilor opaci (RRS); informaţii despre disfuncţia rinichiului cu
Lista de verificare: afecţiune descoperită prin RRS sau obstrucţie; înlocuită treptat de CT fără contrast.
US în cursul evaluării unor pacienţi cu nefropatii cronice; CT US: focar hipereeogen +umbră acustică+ vizibil pe două
nativ este metoda optimă. incidenţe ortogonale + localizat în aria căilor urinare nedila-
tate sau în interiorul căilor urinare dilatate; dimensiune > 4
mm (microcalculii şi „nisipul urinar" NU se văd ecografic!);
182.11. Litiaza urinară neobstructivă compoziţia chimică sau radioopacitatea nu influenţează as-
pectul ecografic; numărul calculilor poate fi greu de stabilit;
Sorin M Dudea sensibilitatea şi specificitatea de detecţie sunt mai mari la
pacientul hidratat; examinare dificilă la pacienţi obezi sau
Epidemiologie: cu aeroenterie abundentă; sensibilitate redusă în detectarea
- prevalenţa generală 2-3 %; incidenţa 1-5% Asia, 5-9% calculilor ureterali; metoda preferată pentru gravide şi copii;
Europa, 12-13 % Canada şi SUA, 20%Arabia Saudită; max. nu este recomandată pentru urmărire.
în grupa 20-50 ani; B/F = 4:1. Factori etiologici: bărbaţi CT: fără contrast: focar hiperdens în căile urinare; semnul
caucazieni, depinde de stilul de viaţă; incidenţa max. la 35 chenarului pentru calculii ureterali; cea mai sensibilă meto-
ani la B, 30 şi 55 ani (menopauză) la F; asocieri: obezitatea, dă: identifică 99% din calculi, chiar şi pe cei transparenţi Ia
hipertensiunea, climat temperat, dieta hiperproteică; afecţiuni RRS; calculii cu atenuare> 1000 HU sunt puţin sensibili la
asociate: boala polichistică, cistinuria, hipercalciuria, acidoza ESWL; atenuarea calculilor din urat este mai mică faţă de cei
tubulară, hiperparatiroidismul, hiperoxaluria, hiperuricozu- care conţin calciu; calculii din indinavir şi matriciali proteici
1ia; medicamente asociate litiazei: triamteren, inhibitori de puri pot fi transparenţi şi la CT; avantaje: examinare rapidă,
anhidraza carbonică, indinavir, sulfonamide, corticosteroizi, fără pregătirea pacientului, foarte sensibilă şi specifică,
acetazolamida. Patogeneză: stază, infecţia, suprasaturarea evidenţiază şi patologia alternativă, renală sau extrarenală;
urinei. potenţial de diferenţiere a compoziţiei chimice a calculului
Morfopatologie: oxalat de calciu (60%) - fără cauză sau . prin CT dual-source; necesară utilizarea de protocoale cu
asoc. cu hiperoxaluria, boli inflamatmii intestinale; fosfat de doză redusă, Uro-CT: evidenţiază morfologia căilor urinare
calciu (hidroxiapatita 20%, brushita 2%); cistină; struvită şi a calculului; oferă şi infonnaţii funcţionale; utilizată pentru
= amoniaco-magnezieni (7-13 % ), postinfecţiosi, F /B=2: 1, evaluarea căilor urinare în căutarea unor tumori uroteliale
compuşi (fosfat de calciu, magneziu şi amoniu= coraliformi); asociate sau la pacienţii litiazici unde se are în vedere NLP.
acid uric ( l 0-40%) (obezitate, DZ tip II, hiperuricozurie, urina Recomandări de examinare: CT fără contrast; alternativ,
acidă, debit urinar redus); xantină (xantinurie, alopurinol); RRS şi US.
matriciali proteici (infecţii cu E.coli, Candidă); indinavir Diagnostic diferenţial:.fieboliţi: opacitate rotundă I ovală,
(tratament HIV). Localizare: calicii, bazinet (nefrolitiaza), cu transparenţă centrală (rar observată la CT), situată extern
ureter (molitiaza). faţă de sacru şi de traiectul ureterului, semnul cozii de cometă
20
(CT) =prelungire excentrică a ţesuturilor moi din jurul calcifi- - Grad IV: dilatare importantă bazinet+ calicii, calicii
cării; litiaza biliară (RRS); calcificări pancreatice, vasculare, buloase, pseudochîstice, sinus absent, parenchim
costale; limfonoduli calcificaţi (aspect pătat, situaţi anterior); evident subţiat (< 50% din normal).
zone de osteoscleroză; vârful apofizelor transverse; UIV:
Lista de verifica.re: CT fără contrast- metoda optimă de - RRS evidenţiază doar calculul opac, nu poate confirma
evaluare a litiazei neobsţructive. sau infirma obstrucţia;
- rinichi mut urografie; nefrogramă şi pielogramă întâr-
ziate unilateral (Lichtcnberg, Ravassini); extravazare pielo-
sinusală; nefromegalie; hidronefroză; asimetrie pei:sistentă a
182.III. Obstructia urinară
' contrastului; evacuare întârziată.
Sorin M Dudea US: cauza obstrucţiei; hidronefroză; hidroureter; localiza-
rea obstrucţiei; creşterea ecogenităţiî parenchimu1ui; colecţii
Epidemiologie: asociată
predominant cu litiaza; apariţie subcapsulare (urinom, de obicei mic, polul inferior renal);
sporadică; hidronefroză prezentă la 2-3% din pacienţi. complicaţii infecţioase (ecouri dispersate tip lichid impur în
Morfopatologie I fiziopatologie: pionefroză); Doppler IR> O. 7 unilateral, diferenţa interrenală
- cauze: intrinseci: calculi, tumori, 'theaguri, puroi, steno- IR> 0.08-0.1, creşterea IR după diuretice; absenţa unilaterală
ze (iatrogene, postinfecţioase - TBC, congenitale - sindrom a jetului ureteral (color).
de joncţiune); extrinseci: vase aberante, anevTisme (Ao), CT:
ureter retrocav, fibroza retroperitoneaiă, stenturi vasculare. - fără contrast: dilatare piclocalicială şi ureterală; striuri
- nivel: înaltă= supravezicală (uretere, pelvis sau calicii); perirenale şi periureterale; nefromegal.ie; atenuare redusă(> 5
joasă= subvezicală. HU) a parenchimului renal (semnul rinichiului palid); estom-
- acută: creşterea bruscăa presiunii în căile urinare ___, parea grăsimii sinusului; semnul chenarului ureteral; edem
reacţie vagală--->supril11area producţiei de urină-+ re1uare -+ perirenal (reflux pielolimfatic); colecţii per:irenale, urinom;
dilatare (hidronefroză) în amonte de obstacol -+ suprimarea -· cu contrast: semne contrastodinamice similare cu UIV
funcţiei renale. Rinichi mare, hipofuncţional, hidronefrotic; Uro Ri\1: rezervată pentru pacienţii la care se doreşte
posibilă efracţie urinară prin fornixul calicia!; acută joasă oe. evitarea iradierii (gravide, copii) sau nu pot fi administrate
retenţie urinară acută. substanţe iodate de contrast; oferă informaţii fiziologice
-·cronică: rinichi hipo I afuncţional; mic (atrofie corti- detaliate.
cală); hidronefroză; Recomandări de examinare: US, CT nativ.
Simptome I semne: Diagnostic diferenţial:
~ colică renală: durere lombară acută; iradiază spre pel- - false imagini de hidronefroză (US) - hiperdiureză, '1t
vis, i~1ghinal, testicul sau labial; agitaţie; transpiraţii; greaţă; hiperrepleţie a vezicii, sarcina (hipotonie), chisturi parapie-
vărsături; polakiurie (calcul juxtavezical); hematurie; febră, lice, dilatări vasculare (venoase), lipomatoza sinusului.
semne de infecţie; - hidronefroza neobstructivă: congenitală, reflux vezico-
- obstrucţie cronică: hipertensiune arterială, policitemie, ureteral, dilatări postinfecţioase sau reziduale. \
insuficienţă renală. - afecţiuni care mimează c.linic colica renală şi care pot
Imagistică - metode: UIV, US, CT fi diagnosticate corect prin imagistică:
Caracteristici generale: - renale fără obstrucţie: pielonefrita acută, infarctul renal,
- hidronefroză: dilatarea poate fi apreciată pe UIV, US, tromboza venei renale;
CT; sinusul renal poate fi apreciat prin US, CT; măsurarea - extrarenale: diverticulită, apendicită, ocluzie intestinală,
grosimii parenchimului este realizată prin US, CT.; clasificată mase pelviene, anevrism aortic rupt.
în 4 grade: Lista de verificare: absenţa hidronefrozei nu înseamnă
- Grad I: dilatare bazinet fără calicii, margini convexe, absenţa obstrucţiei.
sinus vizibil; parenchim normal. - US pentru orientare diagnostică rapidă, neiradiantă
- Grad II: dilatare bazinet + calicii, calicii aplatizate, (gravide, copii);
sinus vizibil, parenchim normal. - CT nativ pentru diagnostic morfologic complet, pozitiv
" Grad III: dilatare evidentă bazinet + calicii, calicii şi diferenţial;
bombate, sinus dispărut, parenchim moderat subţiat - tehnici cu contrast (uro-CT, UIV) pentru evaluare
(grosime 2: 50% din normal); funcţională şi morfologică detaliată.
·----·..,....·--·---· ____________ _____ _____
. Capitolul 8 .. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin
--·------·--------~------.;___.,. ________________________
,__ , _.___,_.;..,
21
~-·---·--'-------·-------------·--·-
183. Diagnosticul radio-imagistic al UIV: sindrom tumoral cu deformarea contururilor şi

compresiunea arborilor pielocaliceali
tumorilor renale şi ale căilor urinare Eco:
Florin Mihai, Dragoş Negru - formaţiune hiperecogenă cu contur net, regulat, omo-
genă
~Doppler color: Vl:lSe cu flux lent, slab.
I. Tumori parenchimatoase benigne CT:
1. Angiomiolipomul ~ Contingent grăsos: densitate-20:-120 UH, nemodificată
2. Oncocitomul postcontrast
3. Nefh>mul chistic multilocular - contingent vascular: densitate spontană 30-50 UH, cu
creştere importantă postcontrast
II. Tumori parenchimatoase maligne - contingent muscular: densitate solidă precontrast, creş~
1. Cancerul renal parenchimatos tere moderată postcoiitrast
2. Limfomul renal IRM:
3. Metastaiele renale - formaţiune hiperintensă Tl; îşi scade semnalul în
secvenţele cu supresia grăsimii
III. Cancerul de uroteliu superior Angiogafie:
- neovascularizaţie cu dilataţii pseudoanevrismale
Recomandări de examinare: CT este metoda de elecţie
Bibliografie Diagnostic diferenţial:
I. Federle MP, Broake Jeffery R, Woodward PJ, Borhani A - Dia-
- .cancer renal
gnostic Imaging: Abdomen, Amirsys, Lipincott, Williams & Wilkins, - metastaze
Philedelphia, 2009 - limfom
2. Prokop M, Galanski M ~Spiral and Multislice Computer Tomo- - oncocitom
graphy ofthe Body, Thieme, New York, 2003 - liposarcom perirenal
3. Edge SB, Byrd DR, Compton CC, Fritz AG, Greene FL, Trotti Lista de verificare:
A, et al. - AJCC Cancer Staging Manual. 7th ed. New York, NY: - foarte importantă analiza densitometrică la CT pentru
Springer-Verlag; 2010
a detecta contingentul grăsos
- calcificările sunt sugestive pentru cancer, nu pentru
angiomiolipom.
183.I. Tumori parenchimatoase benigne
183.1.1. Angiomiolipomul 183.1.2. Oncocitomul

Florin Mihai, Dragoş Negru Florin Mihai, Dragoş Negru
Epidemiologie: cea mai frecventă tumoră benignă Epidemiologie:

renală;80% sunt tumori izolate, 20% asociate cu scleroza - tumoră rară;
tuberoasă. ~ descoperită întâmplător imagistic I necropsie
Morfopatologie Morfopatologie:
Are 3 component principale: - tumoră epitelială constituită din oncocite; cicatrice
- ţesut adipos matur centrală
- fibre musculare lizate Simptome I semne:
- vase de tip arterial fără fibre elastice - de obicei asimptomatică; hematurie, durere în flanc;
Simptome I semne: - catepsina H pozitivă
- frecvent asimptomatică; hematurie, durere în flanc, Imagistică - metode: UN, ecografie CT, IRM; angio-
masă palpabilă în flanc grafie
- abdomen acut în caz de ruptură, hemoragie UIV:
Imagistică - metode: UIV, eco; CT, IRM, angiografie - sindrom tumoral nespecific
, .Radiologie. imagistică medîcală
--~~----...-----------------~--- ------·----··----'!-----~--~--'--~--···---~----~-...-----------·--'·-------- - ·-·-'--·.;...,,.--:--.....----------......--------~-·--„-·-·--
Ecogra.fie~ Recom(lnd/{_ri: de ţttamin(lri/: CT, J.R,M, ecogqUie

- liipo/ izoecogenă, cu cicatrice centrala hiperecogenă: Diagnostic diferenţial:
- Doppler: vascularizaţie centrală radiară - carcinom renal chistic
CT: , - tumoră Wilms
- izodensă I moderat hiperdensă precontrast; bipodensă - rinichi multichistic displazic
postcontrast, cu cicatric~ hipodensă central (aspect radiar) Lista de verificare; formaţiune chistică multiloculară ce
IRM: bombează intrasinusal.
- izointensă T1, hiperintensă T2, contrastare omogenă
(cicatricea centrală nu prezintă priză de contrast)
Angiografie: 183.11. Tumori pare.ncbbnatoase maligne
- vascularizaţie radiară, centripetă, în spiţe de roată, halou
radiotransparent peritumoral
Recomandări de examinare: CT, IRM
183.11.1. Cancerul renal parenchimatos
Diagnostic diferenţial: Florin Mihai, Dragoş Negru
- cancer renal
- angiomiolipom Epidemiologie
- metastaze - 2% din totalitatea: neoplasmelor la adult
- limfom - mai frecvent în decadele V-VII şi la bărbaţi (B :F = 2: 1)
Lista de verificare: tumoră solidă, corticală; cicatrice Morfopatologie: cel mai frecvent este carcinomul cu ce-
centrală, vascularizaţie radiară
lule clare; alte tipuri: carcinom cu celule granulare, carcinom
papilar, carcinom de duct colectorj carcinom sarcomatoid.
Simptome I semne:
183.1.3. Nefromul chistic multilocular - triada clasică: hematurie, durere în flanc, masă palpabilă
este întâlnită în mai puţin de 1-0% din cazuri
- alte simptome: febră, varicocel, poliglobulie
- clasiflcarea TNM -AJCC 201 ()
Epidemiologie Imagistică - metode: DIV, CT, IRM, ecografie, angio-
- tumoră rară; distribuţia pe vârste la copii (3 luni -2 grafie
ani, cu predominanţă masculină) şi adulţi (decadele V-VI, UIV:
cu predominanţă feminină) - sindrom tumoral: deformarea conturului, compresiune,
Morfopatologie alungire sau amputaţie pielocalicială.
- formaţiune chistică încapsulată; chisturile nu comunică - semne asociate: calcificări intratumorale (centrale şi
între· ele, fiind separate prin septuri fine polimorfe), leziUn.i secundare pulmonare SilU osoase
Simptome I semne: Eco:
- la adulţi: durere în flanc, hematurie - masă solidă hiper/hipoecogenă, omogenă sau hetero- \
- la copii: masă palpabilă în flanc ± hematurie genă; calcificări; necroză.
Imagistică - metode: UIV, eco, CT, IRM, angiografie - Doppler: neovascularizaţie intratumorală;
UIV: semn evocator: bombarea intrasinusală a tumorii - Doppler pulsatil: semnale arteriale cu modulaţie sis-
Eco: masă multiloculară chistică; chisturile sunt separate tolo-diastolică, semnale de tip venos, semnale de tip shunt
prin septuri ecogene, capsulă tumorală groasă,,hiperecogenă arterio-venos
CT: masă chistică, septurile şi capsula îşi cresc densi- CT:
tatea postcontrast; există limită netă faţă de parenchimul - precontrast: masă izo sau hipodensă; sunt bine vizua-
adiacent lizate calcificările
RM: - postcontrast:
- T1, hiposernnal - faza corticomedulară (25-70s): tumora îşi creşte
~ T2 hipersemnal densitatea, dat mai puţin decât parenchimul renal
- T1 + contrast: contrastarea septurilor - faza nefrografică (80-180s) încărcare difuză, mai
Angiografie: mică decât aparenehimwui (wash-out), dar mai mare
- masă hipovasculară decât a muşchilor din secţiune
- faza excretorie (> 3 min). tumora este hipodensă R.t\f:

comparativ cu parenchimul. Se evidenţiază mai bine - T1 izo/hipointens
necroza şi arborele calicial. - T2 hipointens
RM: - T1 +contrast: minimă creştere a intensităţii semnalului
- în Tl leziunea are semnal intermediar între cel al cor- Angiografie: mase hipo/avasculare
ticalei şi medularei Recomandări de examiltare: CT în faza nefrografică
- în T2 hipersemnal: carcinom cu celule clare, hiposem- Diagnostic diferenţial: cancer renal, carcinom tranziţional,
nal: carcinom papilar pielonefrita acută, fibroză retroperitoneală.
- Tl +contrast: creştere importantă a semnalului Lista de verificare: masă hipovasculară asociată he-
Angiografie: pato-spleno-megaliei şi adenopatiilor Jomboaortice tidică
- masă hipervascularizată, cu vase tortuoase, dilataţii suspiciunea de limfom.
pseudoanevrismale, timp venos precoce
Recomandări de examinare: CT precontrast şi obliga-
toriu faza nefrografică; opţional, faza corticomedulară şi 183.II.3. l\tletastazele renale
excretorie.
Diagnostic diferenţial: Florin Mihai, Dragoş Negru
- oncocitom
- angiomiolipom Epidemiologie
- carcinom tranziţional - rinichiul este al V-lea sediu pentru metastaze după:
- abces plămân, ficat, os, suprarenale
Lista de verificare: tumoră hipervasculară cu wash-out. - în ordinea frecvenţei în rinichi metastazează: NBP, sân,
stomac, melanom, rinichi, colon
Morfopatologie: variabile în funcţie de tumora primară
183.II.2. Limfomul renal Simptome I semne:
- asimptomatice
Florin Mihai, Dragoş Negru -- rareori hematurie
- durere în flanc
Epidemiologie Imagistică - metode: CT, angiografie
- 30-60% din pacienţii cu limfom au şi limfom renal CT: leziuni izo/hipodense cu creştere minimală (l 0-20
Morfopatologie UH) a densităţilor postcontrast (excepţie melanomul malign,
- limfomul renal apare mai ales în cadrul limfoameior care este hipervascular)
non-Hodgkin (tumoră malignă cu punct de plecare în lim- Angiografie: mase hipovasculare
focitul B) Recomandări de examinare: CT
Simptome I semne: Diagnostic diferenţial: cancer renal, carcinom tranziţional,
- durere în flanc angiomiolipom.
- hematurie Lista de verificare: leziuni rotunde hipovasculare; trebuie
- masă palpabilă căutată tumora primară; indicaţie de puncţie biopsie.
- febră
Imagistică - metode: UIV, eco, CT, RM, angiografie
Din punct de vedere imagistic, există 5 forme: 183.III. Cancerul de uroteliu superior
- noduli multipli
- masă unică Florin Mihai, Dragoş Negru
- formă infiltrantă
- extensie prin contiguitate Epidemiologie: 15% din tumorilerenale; 25% se dezvoltă
- afectare perirenală în ureter; 40% din bolnavii cu cancer de uroteliu superior
UIV: sindrom tumoral nespecific =
vor dezvolta tumori vezicale;B:F 3:1; incidenţa maximă
Eco: leziunile sunt hipoecogene în decada VII
CT: masă I mase omogene, cu minimă creştere a Morfopatologie: 85% carcinom cu celule tranziţionale;
densităţilor postcontrast 10% carcinom scuamos; 1% aden6carcinom
24 Radiologie imagistică medicală
Simptome I semne: hematurie; durere în flanc; colică VII. Boli renale polichistice
renală ·
Imagistică- metode: l.JIV, ureteropielogra:fie, eco, CT, IRM
VIII. Chisturi renale în sindroame malformative
UIV: cinci tipuri de semne: ereditare
- defecte de umplere unice sau multiple, cu suprafaţa 1. Scleroza tuberoasă
neregulată 2. Boala von Hippel Lindau (facomatoza)
- defecte de umplere în calicii dilatate secundar unei 3. Sindromul orofaciodigital
obstrucţii
IX. Chisturi medulare; displazia chistică; boala
- amputaţii caliciale
- excreţie scăzută sau absentă, fără mărirea de volum a glomerulochistică
rinichiului X. Alte nefropatii chistice

- hidronefroză
Ureteropielografie: defecte de umplere cu suprafaţa
neregulată
Ecografie: masă izo/hipoecogenă faţă de cortexul renal Bibliografie
CT: I 1. Bae KT, F'urlanA, El-Mehri FM Ren.al Cystic Disease. În: Qµaia E.
- masă sesilă intraluminală, care îşi creşte puţin densitatea Radiologica/ Imaging ofthe Kidney, Springer, Berlin, 2011, 311-33 7
postcontrast 2. Dunnick NR, Sandler CM, Newhouse JH, Amis ES. Textbook of
- îngroşare concentrică sau excentrică a pereţilor căilor Uroadiology, 3rd. Ed, Lipincott Williams &Wilkins,Philadelpia, 2001
excretorii 3. Dudea SM Rinichiul şi ureterul. În: Badea R, Dudea SM, Mircea PA,
- masă infiltrativă în grăsimea peribazinetală şi/sau pa- Stamatian F Tratat de ultrasonografie clinică, Vol.l:principii, abdo-
renchimul adiacent, fără defonnarea conturului renal men, obstetrică şi ginecologie Ed. Medicală, Bucureşti, 2011, 440-490
4. http://emedicine.medscape.com/
- semnul „paharului de şampanie" pe ureter: aspect de
cupă a contrastului, distal de defectul de umplere
IRM: Tl izo/hiposemnal; T2 izo/hipersemnal; Tl +con-
trast: minimă creştere a intensităţii contrastului. 184.I. Clasificarea chisturilor renale
Recomandări de examinare: uroCT, ureteropielografie,
Diagnostic diferenţial: litiaza; cheag sanguin; necroza
Sorin lvf. Dudea
papilară; cancer renal; TBC.
Lista de verificare: defect de umplere cu suprafaţă nere- 1. Simple (solitare, multiple)
gulată; rinichi ce îşi păstrează forma, turnară hipovasculară 2. Complexe
multicentrică; de controlat întreg uroteliuL 3. Extraparenchimatoase ale sinusului
4. Boala chistică renală localizată
5. Boala chistică renală dobândită
184. Diagnosticul radio-imagistic al 6. Boala polichistică renală \
a. Autosornal dominantă
bolilor renale chistice i. Boala glomernlochistică a nou-născutului
Sorin M Dudea ii. Boala polichistică renală clasică
b. Autosornal recesivă
i. Boala polichistică a nou-născutului şi copilului mic
I. Clasificare ii. Boala polichistică a copilului mare şi adultului
1. Ectazia ductală medulară
II. Chistul simplu 2. Fibroza hepatică congenitală
III. Chisturi complexe 7. Chisturi renale în sindroame malformative ereditare
a. Scleroza tuberoasă
IV. Chisturi extraparenchimatoase ale sinusului b. von Hippel-Lindau
V. Boala chistică localizată a rinichiului c. Zellweger
d.Jeune
VI. Boala chistică renală dobândită e. sindromul oro-facio-digital
8. Chi$turi medulare renale Diagnostic diferenţial: chisturi complexe; complicate;
a. Rinichiul în burete tumori chistice; tumori pseudochistice (limfom); alte boli
b. Ritiichiul chistic medular chistice renale.
i. nefronoftizia juvenilă familială Lista de verificare: asimptomatic; descoperire întâmplă
ii. boala medulocbistică toare; foarte frecvent la vârstnici; la aspect US tipic nu sunt
iii. displazia, reno-retiniană necesare alte investigaţii.
9. Displazia renală chistică
a. rinichiul multicbistic displazic
b. displazia chistică asociată cu obstrucţie urinară
184.111. Chisturi renale complexe
inferioară
c. displazia renală chistică difuză Sorin M. Dudea
10. Chisturi induse de medicamente sau toxine
11. Boala glomerulochistică Definiţie:
a. boala polichistică cu instalare la vârsta copilăriei - chisturi care nu întrunesc criteriile imagistice descrise
b. boli glomerulochistice asociate cu sindroame pentru chistul simplu. Apariţie sporadică.
c. chisturi glomerulare neasociate cu s:indroame MprfQp•tologie:
- septuri interne subţiri I groase; calcificări parietale I
endochistice; perete gros, măsurabil; conţinut modificat-he-
184.11. Chistul renal simplu moragic I proteic crescut; proliferări murale endochistice.
Simptome I semne: asimptomatic; similar cu chistul
Sorin M Dudea renal simplu.
Imagistică - metode: US, CT, RM
, Epidemiologie: cele mai frecvente leziuni renale ale US: septuri fine, invizibile CT -nu au semnificaţie de risc;
adultului; 27-50% din persoanele cu vârsta peste 50 ani; septuri groase, noduli pe septuri sau perete - semn de alarmă;
incidenţa creşte odată cu vârsta pacientului. calcificarea murală (împiedică examinarea conţinutului);
.Morfopatologie: epiteliu cuboid plat; perete fibros, ecouri flotante în caz de hemoragie endochistică; ecouri
conţinut seros; nu comunică cu aparatul pielocalicial; formă sedimentate (lapte.de calciu).
sferică I ovală; dimensiuni variate. Localizare în corticala CT: metoda de elecţie pentru caracterizare. Septuri groa-
renală. Evoluţie: staţionar; creştere lentă; regresie spo1;1.tană; se, iodofile - semn de alarmă; calcificări fine în perete sau
ruptură; hemoragie. septuri - fără risc; asocierea calcificărilor cu masă tisulară -
Simptome I semne: asimptomatic; majoritatea descope- semn de alarmă; perete vizibil, măsurabil, iodofil - semn de
rite incidental la US sau CT; durere. (sângerare, infecţie}. alarmă, posibil chist complicat (infectat, hemoragic); masă
lml1gi$tică - metode: US, CT, RM, UIV. nodulară solidă murală - semn de alarmă; densitate> 15UH
US: rotund I oval; dimensiuni variate; omogen transsonic, - chisturi spontan hiperdense neiodofile (hemoragie I conţinut
perete fin, nemăsurabil; delimitare netă; amplificare acustică; proteic crescut); iodofilie în chist- semn de alarmă; atenuare
apartenenţă la parenchimul renal, chiar dacă proemină extra- intrachiştică > 70UH în faza venoasă - semn de malignitate.
renal (semnul cârligului). Clasificarea Bosniak:
CT: rotund I oval; fără perete perceptibil; delimitare - I - atenuare hidrică, omogen, margini nete, fără perete,
netă; atenuare lichidiană(< 20 UH); fără priză de contrast. neiodofil;
Pseudopriză de contrast: durizarea fasciculului de RX; vo-, - II - septuri puţine, fără perete, calcificări fine (perete
lum parţial; valoare < 1OUH a creşterii densităţii datorită I sept), spontan hiperdense (50-90 UH) dacă sunt< 3cm şi
pseudoprizei. corticale; fărij, iodofilie I iodofilie minimă
RM: rotund I oval; fără perete perceptibil; delimitare netă; - IIF - septuri fine (>2); îngroşare parietală minimă;
hipointens T 1; hiperintens T2; omogen; fără priză de contrast. calcificări groase; hiperdens; neiodofil
Pseudopriză de contrast: posibilă; < 15% la 2-4 minute. - III - septun groase, numeroase; perete gros; neregulat;
UIV: masă transparentă; fără priză de contrast; semul calcificări neregulate, groase; iodofilie (perete I sept); mul-
cârligului; delimitare netă faţă de parenchim. tiloculare I uniloculare
Recomandări de examinare: US; CT pentru caracterizare - IV - perete îngroşat, neregulat, noduli murali, compo-
şi diagnostic diferenţial. nentă solidă, iodofilie; uni- I multiloculat.
26 RaJiulogie imagistică 1r1edicafă
I +.II -·nechirurfiical;.JIF - urmărire imagistică; fi+ 184.V. Boala chistică focalizată a rinichiului
IV - chirurgical.
RM: caracterizarea chisturilor, în special IIF. Caracteri- Sorin M Dudea
zarea mai bună a vascularizaţiei. Poate duce la modificarea
clasificării. Definiţie: chisturi localizate într-o zonă distinctă a
Recomandări de examinare: CT cu contrast; US şi RM rinichiului. Între chisturi există parenchim renal normal.
pentru caracterizare şi diagnostic diferenţial. Descoperire incidentală. Sinonime: boala chistfoă renală
Diagnostic diferenţial: chisturi simple; chisturi parazi- segmentară; boala chistică renală unilaterală.
tare; hemoragice I infectate; tumori chistice; tumori pseudo- Morfopatologie: chisturi limitate la o zonă din rinichi;
chistice (limfom); alte boli chistice renale. restul rinichiului şi rinichiul contralateral sunt normale; fără
Lista de verificare: CT cu contrast este metoda standard capsulă; parenchim normal între chisturi.
de evaluare a chisturilor care nu întrunesc toate criteriile de Simptqme I semne: asimptomatic.
chist simplu. Imagistică - metode: US, CT
- chisturi grupate în rinichi; fără capsulă; parenchim
nonnal între chisturi.
184.IV. Chisturi extrapa:Fenchimatoase Diagnostic diferenţial: nefrom chistic multilocular; carci-
nom multilocular; boala polichistică autosomal dominantă.
ale sinusului
Sorin M. Dudea
184.VI. Boala chistică renală dobândită
Definiţie: chisturi localizate în afara parenchimului renal, Sorin J\;J. Dudea
în sinus, între elementele aparatului pielocalicial. Descoperire
incidentală.
Morfopatologie; chist peripelvic = chist renal simplu Epidemiologie: chisturi renale care apar la rinichii
dializaţi cronic. Se estimează că 8% au chisturi la iniţierea
dezvoltat înspre sinus; chist parapielic = origine limfatică,
limfocel. Multiple, frecvent bilaterale. Comprimă elementele dializei; după 3 ani de dializă, au chisturi l 0-20% din p~ienti ·
învecinate. Nu comunică cu aparatul pielocaliciaL la mai mult de 3 ani - 40% din pacienţi iar la 5-1 O ani -- 90%'.
Simptome I semne: asimptomatic; similar cu chistul Concomitent creşte şi frecvenţa tumorilor renale solide. Chis-
renal simplu. turi hemoragice la 50% din cazmi. După transplant, chisturile
regresează, dar continuă să crească incidenţa carcinomului.
lmagistică - metode: US, CT, UIV.
US: mase lichidiene în centrul rinichiului; nu comunică Morfopatologie: chisturi multiple, bilaterale, asociate cu
între ele; nu au fonna aparatului pielocalicial dilatat; centrate atrofie renală progresivă; calcificări distrofice.
predominant în zona hilului. Simptome I semne: asimptomatic; durere lombară; he-
CT: mase lichidiene multiple în sinusul renal; nu comu- maturie; hemoragie retroperitoneală.
nică cu aparatul pielocalicial; fără iodofilie.
Imagistică - metode: US, CT, RM.
UIV: aparat pielocalicial efilat, subţire, comprimat ex- US: chisturi multiple, dimensiuni variate; aspect tipic
trinsec, nedilatat. sau de chist complicat; rinichi hipotrofiei, cu structură dez-
organizată.
RM: rareori necesară pentrn caracterizare, în cazuri
echivoce. CT cu contrast (predializă) sau RM: pentru depisarea
Recomandări de examinare: US; CT cu contrast pentru
tumorilor şi analiza complicaţiilor.
Recomandări de examinare: US.
diagnostic complet, în caz de dubiu.
Diagnostic diferential: hidronefroza; lipomatoza sinu- Diagnostic diferenţial: boala polichistică renală (rinichi
sului renal. ' • mari)
Lista de verificare: mase lichidiene centrale care nu Lista de verificare: chisturi multiple bilaterale la pacienţii
comunică între ele sau cu sistemul colector.
cu hemodializă cronică; atentie mare la coexistenta tumorilor
solide. ' '
Capi rolul 8. Radfologia aparatului urinar şi genital masculin 27
184.VII. Boli renale polichistice Imagistică - metode: US, CT, RM

US: detectarea şi caracterizarea chisturilor.
CT şi RM cu contrast: pentru depistarea: tumorilor de
(a $1! vedea subiectul 1,81.ILS. mici dimensiuni.
Anomalii de structură renală) Recomandări de examinare: US; ulterior CT sau RM.
Diagnostic diferenţial: boala polîchistică renală, în co-
pilărie sau când chisturile sunt manifestarea predominantă;
184.VIII. Chisturi renale în sindroame nu se ajunge Ia insuficienţă renală.
Lista de verificare: chisturi multiple asociate cu carci-
malformative ereditare noame renale sau alte tumori.
Sorin M Dudea
184.VIII.1. Scleroza tuberoasă 184.VIII.3. Sindromul orofaciodigital
Epidemiologie: afecţiune ereditară cu transmitere auto- Morfopatologie: Rar, legat de cromozomul X - apare
somal dominantă. doar la sexul feminin (letal în utero la băieţi); asociază ano-
Morfopatologie: sindromul Boumeville - Pringle: retard malii ale gurii, feţei şi degetelor cu chisturi renale.
Imagistică: US, CT, RM - similar cu boala polichistică
mental, convulsii, leziuni cutanate. Leziuni renale: angiomi-
olipoame multiple asociate cu chisturi multiple. Chisturile renală autosomal dominantă sau recesivă.
apar la 17-47% din pacienţii cu scleroză tuberoasă. Multiple,

bilaterale, afectează atât corticala, cât şi medulara.
Simptome I semne: ale sindromului. 184.IX. Chisturi medulare; displazia
Imagistică - metode: US, CT, RM.
chistică; boala glomerulochistică
US: asociere de leziuni multiple renale chistice şi hiper-
ecogene, sugestive pentru angiomiolipoame.
CT: pentru analiza conţinutului de grăsime al tumorilor, (a se vedea subiectul 181.ILS.
densităţi negative. Anomalii de structură renală)
RM: secvenţe cu supresie de grăsime.
Recomandări de examinare: US, ulterior CT sau RM.
Diagnostic diferenţial: boala polichistică renală, în copi-
lărie sau când chisturile sunt manifestarea predominantă.
184.X. Alte nefropatii chistice
Lista de verificare: chisturi multiple asociate cu angio- Sorin M Dudea
miolipoame; alte manifestări ale sindromului.
1. Nefropatia cronică la litiu

Morfopatolo~!e: tratament cronic cu săruri de litiu;
184.VIII.2. Boala von ffippel - Lindau nefropatie tubulointerstiţială; multiple chisturi < 2mm, în
(facomatoza) corticală şi medulară..
Imagistică - metode: US, RM
Epidemiologie: afecţiune ereditară cu transmitere autoso- US: chisturi adesea prea mici pentru a fi evidenţiate;
mal dominantă. Prevalenţa 1/39000- 53000. Chisturi renale parenchim ecogen; rinichi cu talie normală.
RM: multiple microchisturi în parenchim, distribuite
la 76% din pacienţi.
Morfopatologie: sindrom de facomatoză - multiple tu- uniform şi simetric; rinichi cu dimensiuni normale.
mori benigne I maligne: hemangioblastome ale SNC şi retinei, 2. Boala hidatică renală
cancere renale, tumori insulare pancreatice, chisturi pancrea- Morfopatologie: chist renal cu perichist, membrană
tice şi renale, feocromocitoame, chistadenoame epididimale. proligeră şi endochist germinal; vezicule fiice; sub 10% din
Chisturi renale în corticală, bilaterale, multiple, mici. cazurile de boală hidatică au localizare renală.
Simptome I semne: asimptomatic; ale tumorilor. Imagistică - metode: US, CT, alte metode.
28 Radiolqgie imagistică medicală
US: c.hist cu perete gros, tristratificat; conţinut septat, 185.I. Infecţii acute
vezicule fiice; semnul serpentinei (membrana ondulată en-
dochistic); calcificări în perete.
CT: calcificări murale în coajă de ou; perete gros; den~ 185.1.1. Pielonefrita acută
sitate diferită a lichidului în. chistul părinte şi în veziculele Florin Mihai, Dragoş Negru
fiice; semnul rozetei.
Alte metode: calcificări în coajă de ou pe RRS; masă
vasculară pe UIV.
Epidemiologie: întâlnită mai frecvent la femeile < 40
ani, asociată cistitei.
3. Chisturi comunicante Morfopatologie
Orice chist care comunică cu aparatul excretor şi se umple - infecţie acută cu bacili gram-negativi
cu substanţă de contrast. Numit şi chist pielogenic. - factori de risc: refluxul vezico-ureteral, sarcina, HBP,
- se produc microabcese
Simptome I semne: febră, disurie, durere în flanc
185. Diagnosticul radio-imagistic al Imagistică - metode: UIV, eco, CT
infecţiilor renale, per,irenale şi ale UIV:

- rinichi măriţi de volum,
tractului urinar 1
- nefrograma densă şi striată
Florin A.fihai, Dragoş Negru - calicii siab vizibiie
Eco: scăderea generalizată a ecoge'nităţii
CT:
I. Infecţiiacute - ştergerea joncţiunii cortico-medulare
1. Pielonefrita acută - nefrogramă striată
- distorsiuni caliciale
2. Pielonefrita acută emfizematoasă
-- multiple zone hipodense care îşi cresc puţin şi tardiv
3. Abcesul renal
densitatea
4. Abcesul perirenal Recomandări de examinare: CT
5. Pionefroza Diagnostic diferenţial: infarct renal, limfom, traumatism
II. Infecţii cronice renal, vasculită.
1. Pielonefrita cronică Lista de verificare: dacă sunt evidenţiate defecte pa-
renchimatoase multiple, triunghiulare pe un rinichi mărit de .t
2. Pielonefrita xantogranulomatoasă
volum: suspiciune de pielonefrită
3. Tuberculoza aparatului urinar
185.1.2. Pielonefrita acută emfizematoasă '\\

Bibliografie Florin lvlihai, Dragoş Negru
J. NegruD-Radiologie şi Imagistică Medicală, ed. „Gr. T Popa",
laşi, 2007
2. Sutton D - Textbook ofRadiology and Jmaging, &th.Ed, Elsevier Epidemiologie: foarte rară; pacienţi diabetici
I Churchil Livingstone, Edinburgh, 2003 Morfopatologie: infecţie urinară nccrozantă a tractului
urinar superior ce asociază prezenţă de gaz intrarenal şi are
evoluţie fulminantă
Simptome I semne: febră, frison, durere în flanc, letargie
Imagistică - metode: Rx, CT, Eco
Rx: gaz pe topografia rinichiului
CT:
- distrucţia parenchimului cu prezenţa sau absenţa
colecţiilor lichidiene
- prezenţă de gaz intraparenchimatos sau intracaliceal
8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 29
Eco: zone cu ecogenitate crescută în sinusul renal sau 185.I.4. Abcesul perirenal
intraparenchimatos.
Re:comandăli de examinare: CT
Diagnostic diferenţial: pielită emfizematoasă, ulcer
duodenal perforat. Epidemiologie: complicaţie rară a infecţiilor urinare
Lista de verificare: prezenţa gazului intrarenal, atenţie Morfopatologie: abces în spaţiul perirenal p1in extensia
la pacienţii cu diabet şi pielonefrită. unui proces infecţios cortical sau cortico-medular renal
Simptome I semne:
- febră
185.1.3. Abcesul renal - durere în flanc
- disurie
Florin Mihai, Dragoş Negru Imagistică - metode: UIV, ecografie, CT
UIV:
Epidemiologie - secreţie şi excreţie diminuate
- incidenţa abcesului renal 0.2% - dilatarea caliciilor
- incidenţa abcesului perirenal 0.02% - litiază
-··M=F Eco: formaţiune hipo sau anecogenă, care are efect de
Morfopatologie: colecţie purulentă localizată, cauzată masă asupra rinichiului, cu perete gros neregulat
de un proces de necroză supurativă renală. CT: masă de ţesut moale perirenal, cu perete gros; peretele
Simptome I semne: febră, dureri în flanc, uneori masă îşi creşte densitatea postcontrast ± bule de gaz
palpabilă în flanc Recomandări de examinare: CT
Imagistică - metode: lJIV, eco, CT, IRM Diagnostic diferenţial: abces renal, tumori renale.
UIV: Lista de verificare: leziune în spaţiul perirenal cu perete
-. masă focală ce modifică conturul renal şi amprentează gros neregulat.
sistemul pielocalicial
-· ştergerea psoasului
- nefrogramă palidă, întârziată şi heterogenă 185.I.5. Pionefroza
Eco:
Florin 1\tlihai, Dragoş Negru
··· masă hipoecogenă cu perete neregulat
- posibil nivel fluid-fluid
- întărire de ecou posterioară Epidemiologie
CT: -- foarte rară la adult, rară la copil
- masă hipodensă cu densitate de fluid, cu perete ce îşi - asociată cu obstrucţia tractului urinar de etiologie
creşte densitatea postcontrast diversă
- ţesut perinefretic edemaţiat, cu striuri hiperdense în Morfopatologie: prezenţa puroiului în sistemul pielo-
interior. caliceal
- patognomonic: gaz în interiorul leziuni.i Simptome I semne: febră, durere în flanc, sepsis
RM: Imagistică- metode: UIV, ecografic, CT
- masă hipointensă în Tl UIV: rinichi mut
- T2 masă hiperintensă şi semnal crescut în ţesutul , Eco: litiază, dilataţie pielocaliceală cu nivel fluid-fluid,
perirenal ecouri declive în calicii şibule de gaz
- T 1+contrast amplificare inelară a semnalului peretelui CT: dilataţie pielocaliceală cu densităţi la limita superioa-
Recomandări de examinare: CT ră a fluidelor, litiază, îngroşarea pereţilot sistemului colector
Diagnostic diferenţial: cu priză de contrast, excreţie întârziată
- cancer renal Diagnostic diferenţial: abces renal, pielonefrită xanto-
- metastaze granulomatoasă, tumori renale necrozate.
- limfom Lista de verificare: prezenţa obstrucţiei, distrucţia pa-
- chist complicat renchimului.
Lista de verificare: gaz în interiorul leziunii.
30
185.11. Infectii Eco: litiază renală coralifomă; scăderea ecogenităţii pa-

, , cronice ,
renchimului, multiple mase hipo/anecogene; ecouri într-un
sistem pielocalicial dilatat
185.II~l. Pielonefrita cronică ct: rinichî mărit de volum; calcul bazinetal; grăsimea
Florin Mihai, Dragoş Negru sinusului renal înlocuită de fibroză; parenchimul: înlocuit de
multiple mase hipodense reprezentând xantoame, cavităţi şi
calicii dilatate.
Epidemiologie: mai ales la copii cu reflux vezico-ureteral IRM: ştergerea diferenţierii corticomedulare; semnal
Morfopatologie: factori de risc: stază, obstrucţia croni- inte1mediar/hipersemnal al parenchimului renal şi sistemului
că, litiază, infecţiile urinare recidivante, inflamaţia cronică,
calicia!; litiază renală
fibroză interstiţială
Recomandări de examinare:CT
Simptome I semne: febră, disurie, durere în flanc Diagnostic diferenţial: ca~cer renal, cancer de uroteliu,
Imagistică - metode: UIV, ecografie, CT
abces, piOnefroză.
U1V: Lista de verificare: calcul coraliform, excreţie întârziată
- rinichi mici, asimetrici sau absentă.
- corticală subţiată,
- calicii distorsionate şi aplatizat~,
- întreruperea linei interpapilare şi reducerea distanţei
dintre caliciile superioare şi corpul vertebral adiacent 185.II.3. Tuberculoza aparatului urinar
- multiple cicatrici pe contur Florin Mihai, Dragoş Negru
- rinichi mut în fazele tardive
Eco: atrofie parenchimatoasă localizată, zone de fibroză
Epidemiologie:
CT:
-- este secundară unui focar pulmonar sau osos
- cicatrici corticale focale, segmentare sau difuze,
- se produce prin diseminare pe cale hematogenă în
- zone de atrofie focale
corticală, subcapsular
- ştergerea diferenţierii cortico-medulare
-- apoi se poate extinde în arborele pielocalicial, vezică
Recomandări de examinare: CT
urinară, vezicule seminale.
Diagnostic diferenţial: infarctul renal, limfom, metasta·
Morfopatologie: granuloame TBC
ze, traumatism, vasculită.
Simptome I semne: piurie, hematurie, disurie
Lista de verificare: cicatrici pe contur şi calicii distorsi-
Imagistică - metode: utilîtatea metodelor variază în
onate sugerează pielonefrită cronică.
funcţie de stadii. Boala evoluează în următoarele stadii: 41'
Stadiul I: noduli miliari, nu se vizualizează radio-ima-
gistic
185.11.2. Pielonefrita xantogranulomatoasă Stadiul II: nodulii miliari cresc, apar mici caverne la
joncţiunea cortico-medulară, care nu comunică cu arborele\
Florin Af·ihai, Dragoş Negru
pielocalicial
U1V, pielografie, ecografie: nu se constată modificări
Epidemiologie: CT: mici arii hipodense la nivelul joncţiunii cortico-
- 1% din toate infecţiile urinare; Frecvent decadele V-VI medulare
- B:F= 1:3-4 Angiografie: rarefierea arterelor arcuate care au calibru
Morfopatologie: parenchimul renal este parţial sau com- neregulat
plet înlocuit de histiocite cu conţinut lipidic; asociată aproape Stadiul III:
întotdeauna cu litiaza multiplă I coraliformă. -- este faza ulcerativ cavernoasă a ti1berculozei
Simptome /semne: durere în flanc, febră - apare prima leziune vizibilă urografie: eroziunea pa-
Imagistică - metode: UIV, eco, CT, IRM pilei - în evoluţie, vârful papilei se sfacelează şi ia naştere o
U1V: pseudocavemă calicială, care se întinde în parenchim până
- calcul coraliform bazinetal; nefrogramă crescută sau în vecinătatea capsulei
absentă; pielograma absentă/ scăzută/ întârziată cu bazinet - odată cu eroziunea papilei, b. Koch intră în arborele
contractat şi dilataţii caliciale pielocalicial şi va urma „drumul urinii" (bazinet, uretere,
vezică urinară): apar imagini de adiţie, dar şi stricturi la 186. Diagnosticul radio-imagistic al
nivelul tijelor caliciale cu dilataţii caliciale. Nodulii care nu
comunică cu arborele pielocalicial cresc în dimensiuni, iar
nefropatiilor medicale şi vasculare
necroza cazeoasă duce la formarea de caverne care determină Florin Mihai, Dragoş Negru
amprentări şi amputaţii caliciale.
- modificările bazinetale încep prin atonie, după care
unnează rigiditate parietală şi stenoză cu dilatarea consecu- I. Nefropatii medicale
tivă a caliciilor 1. Glomerulonefrita
- modificările ureterale încep prin stenozarea porţiunii 2. Necroza papilară
terminale, cu dilataţie în amonte, apoi ureterul prezintă ste-
noze etajate (aspect moniliform, de tirbuşon), se scurtează şi H. Nefropatii vasculare
tracţionează trigonul vezical 1. Stenoza arterei renale
- la nivel vezical apare iniţial un aspect de cistită acută, 2. Tromboza arterei renale
cu edem al meatului ureteral, cu dilatarea ureterului terminal, 3. Infarctul renal
iar în evoluţie aspectul de vezică. mică, inextensibilă 4. Tromboza venei renale
Ecografia evidenţiază:
- dilatările caliciale şi cavernele: imagini hipoecogene,
unele transonîce, calcificări parenchimatoase
CT: Bibliografie
- caliciile dilatate I. Federle lvlP, Brooke Jeffery R, Woodward P.l, Borhani A - Dia-
-- cavernele şi calcificările gnostic lmaging: Abdomen, Amirsys, Lipincott, Williams & Wilkins,
Stadiul/V: Philadeiphia, 2009
UIV: rinichi mut urografie 2. Kawashima A, Sandler CM, Ernst RD, Tamm EP, Goldman SM,
Eco şi CT: Fishman EK - CT evaluation of reno-vascular disease, Radiogra-
-- aspect de pionefroză phic.1· 2000;20L121-1340
- caverne calcificate
Recomandări de examinare: UIV, uro-CT
Diagnostic diferenţial:tumori renale, tumori uroteliale 186.I. Nefropatii medicale
înalte, tumori vezicale, abces renal, pionefroză.
Lista de verificare: anamneza, evaluarea întregului tract 186.I.1. Glomerulonefrita
urinar.
Epidemiologie:
- cauze de insuficienţă renală acută: prerenală 55%,
intrinsecă renală 46%, postrenală 6%
- anomalii asociate: tromboză de venă renală
Morfopatologie:
- inflamaţie şi proliferare a ţesutului renal
Simptome I semne: sindrom nefritic sau nefrotic; glo-
merulonefrită acută: proteinurie, hematurie, hipertensiune;
glomerulonefrită cronică: poststreptococică (faringită, im-
petigo), secundară bolilor autoimune
Imagistică - metode: CT, ecografie
Glomerulonefrita acută:
Ecografie:
- dimensiuni nom1ale sau crescute ale rinichilor cu eco-
genitate normală sau crescută şi fără hidronefroză
- Doppler: eventual tromboză de venă renală
32 Radiologie imagistică medicalii
CT: - în stadiile avansate cavitate unică sau multiple cavitaţii

- rinichii pot fi normali sau cu dimensiuni crescute în medulară, în continuarea calicelor, cu sau fără calcificări.
bilateral Recomandări de examinare: UIV, CT
Glomerulonefrita cronică: Diagnostic diferenţial:
Ecografie: - hidronefroza
- rinichi cu dimensiuni scăzute şi ecogenitate crescută - rinichiul în burete
CT: Lista de verificare:
- calcificări corticale - aspect triunghiular sau cavitar al papilei, defect de
Recomandări de examinare: ecografie pentru a exclude umplere triunghiular în calea excretorie.
hidronefroza.
- rinichi cu dimensiuni ma.ii: amiloidoza, mielom, necro-
za acută tubulară, nefrita interstiţială acută. 186.II. Nefropatii vasculare
- rinichi mici bilateral: ateroscleroză, nefroscleroză,
embolie. 186.II.1. Stenoza arterei renale
Lista de verificare:
- de verificat o tromboză de venă renală, Florin Mihai, Dragoş Negru
- identificarea cauzei de insuficienţă renală
Epidemiologîe
- 5% din pacienţii cu hipertensiune
186.I.2. Necroza papilară Morfopatologie I etiologie:
- îngustarea lumenului arterei renale
Florin Mihai, Dragoş Negru - poate fi congenitală
- aterosclerotică
Epidemiologie: femei de vârntă mijlocie (nefropatie - displazie fibromusculară
determinată de consumul de analgezice) disecţie
Morfopatologie: -- anevrism
- necroza papilei renale secundară nefritei interstiţiale - boală Takayashu
sau ischemice Simptome I semne:
Simptome I semne: - hipertensiune cu valori înalte, brusc instalată
- durere în flanc - dureri epigastrice
- disurie - edem papilar, cefalee, vărsături
~febră Imagistică - metode: UIV, angiografie, ecografie, CT,
-- colică renală I1Uv1.
Imagistică- metode: UIV, CT, ecografie UIV:
UIV: - rinichi mic,
- extravazare de contrast paralelă cu axul lung al papilei -- pielogramă tardivă şi foarte densă
- aspect triunghiular sau cavitar al papilei - ureter cu aspect zimţat datorită circulaţiei colaterale.
- defect de umplere triunghiular în calea excretorie prin Angiografie:
detaşarea papilei - stenoză aterosclerotică: îngustare excentrică la ostium
CT: sau 1/3 proxima!
- rinichi cu dimensiuni normale/ scăzute I crescute - stenoză fibrodisplazică: aspect moniliform în 2/3 distale
- calcificări circulare în medulară şi în vasele intrarenale
- infarct lobar Eco Doppler:
- hematom sau cicatrici (în siclemie) - creşterea vitezei sistolice
- defecte de umplere în sistemul pielocaliceal - creşterea turbulenţei poststenoză
Ecografie: UroCT şi uroRM:
- în stadiile precoce arată hiperecogenitatea papilei ne- - aspect similar angiografiei
crozate şi imagini transonîce în jurul acesteia Recomandări de examinare: angiografie
Diagnostic diferenţial: Imagistică - metode: UIV, CT, RM, eco
- disecţie UIV:
- vasculită - nefrogramă palidă sau absentă
- compresiune extrinsecă - în evoluţie, apare deformarea conturului renal şi a
Lista de verificare: sistemului pielocaliceal
- stenoză aterosclerotică: îngustare excentrică proximală CT:
- stenoză fibrodîsplazică: aspect rnoniliform în 2/3 distale. - arie hipodensă postcontrast de fonnă triunghiulară
- în infarctul difuz nu există secreţie şi nici excreţie
Eco:
186.II.2. Tromboza arterei renale - Doppler color: absenţa fluxului focal sau global.
RM:
Florin Mihai, Dragoş Negru - Tl hiposemnal
- T2 hiposemnal
Epidemiologie Recomandări de examinare: CT, RM
- cel mai frecvent la vârstnici sau la tineri cu factori de Diagnostic diferenţial:
risc (coagulopatii, consum de droguri) - pielonefrită
Morfopatologie: tromb în artera renală - vasculită
Simptome I semne: - traumă
-· durere lombară acută şi hematurie Lista de verificare: foarte importantă anamneza: traumă,
Imagistică - metode: UlV, eco, CT leziuni cardiace sau aortice.
UIV:
- întârzierea sau absenţa funcţiei renale
CT: 186.11.4. Tromboza venei renale
- semnul nefrogramei periferice datorită vaselor cola-
terale.
·- defect de umplere în artera renală.
Eco: Epidemiologie:
- tromb ecogen/arteră inapreciabilă -- incidenţa este necunoscută la pacienţii asimptomatici
-- absenţa fluxului în arteră şi intrarenal -- 16-42% la pacienţii cu sindrom nefrotic
Recomandări de examinare: CT, ecografie Morfopatologie:
Diagnostic diferenţial - tromb la nivelul venei renale
- stenoza arterei renale Simptome I semne:
- disecţia arterei renale - durere în flanc
- compresiune extrinsecă - vărsături
Lista de verificare: defect de umplere în artera renaiă. - hipertensiune
- tromboză cronică: asimptomatică sau febră, edem
Imagistică - metode: UIV, eco CT, RM
186.II.3. Infarctul renal UIV:

- nefrogramă prelungită, densă (în obstrucţia parţială)
Florin ,Mihai, Dragoş Negru - slabă sau absentă (în obstrucţia completă)
CT:
Epidemiologie: depinde de cauză - defect de umplere la nivelul venei renale
(cel mai frecvent trombembolism, vasculopatii, trau..111ă) - nefrogramă şi pielogramă întârziate
Morfopatologie - îngroşarea fasciei Gerota
- arie localizată sau difuză de necroză ischemică renală. - edem
Simptome I semne: Eco:
- asimptomatic - rinichi hiperecogen în faza acută
- durere în flanc - devine ecogen după 10-14 zile
- hematurie - masă hiperecogenă intraluminală
R.4til.ologie tmt.tl&tică medicală
RM:: În: Bankier A. Imaging in Transplantatfon,. Springer; Berlin; 2008:

-·Tl fără diferenţiere cortico-medulată 51-98
- defect de umplere în vena renală 2. Grenier A .. Rri!n.al transplantation.În: Quaia S. Radiologica!
Imaging ofthe Ki<;lney, Springer, Berlin. 20,11 :763.-79.4
Rect)mandări de examinare~· angioCT
3. Badea R, Dudea S. Ecografia standard şi Doppler fn evaluarea
Diagnostic diferenţial: obstrucţie ureteralii, tumoră
infiltrativă, pielonefrită.
pacienţi/o.r cu transplant renal. ln: LucaµM. (s1,1b red,). Manual de
transplant renal, f:d. Clusium & Celsius, CluFNapodµ, Bucureşti,
Lista de verificare: defect de umplere în vena renală, 1999:335-356 i
circulaţie colaterală. 4. Branda H, Dudea SM. Rezonanţa magnetică nucleară în patologia

ura-genitală. În: Lucan M (sub red.). Tratat de tehnici <.;hirurgicale
urologice, ed, a II-a, Ed. Infome{iica, Bucureşti, 2001:143"158
187. Transplantul renal: aspectul radio-
imagistic normal şi diagnosticul radio- 187.I.·Noţiunigenerale privind
imagistic al complicaţiilor transplantul renal (TR)
Sorin M. Dudea Sorin M. Dudea
I. Noţiuni generale privind transplantul renal (TR) Metoda optimă de tratament a nefropatiilor cronice în
stadiul terminal.
II. Aspectul radio-imagistic normal al TR. Tehnica uzuală a TR implică::
- prelevarea grefei de la donor viu sau cadavru;
ID. Complicaţiile TR
- transplântarea grefei extraperitoneal, în una din fosele
1. Complicaţiile precoce
iliace (de obicei dreapta- vase iliace situate mai superficial);
a. Complicaţii urologice - adesea rinichiul stâng se transplantează în dreapta şi
i. Stenoza ureterală invers.
ii. Fistula urinară - grefa este aşezată în poziţie inversată (bazinetul şi
iii. Infecţia grefei ureterul situate anterior de pediculul vascular)
iv. Limfocelul - anastomoze vasculate cu vasele iliace externe (tennino-
v. Hematomul lateral) sau cu artera iliacă internă (termino-terminal, în caz
b. Complicaţii vasculare de rinichi prelevat de la donor viu);
i. Tromboza arterei renale - implantarea ureterală în vezică, cu tehnica antireflux.
ii. Infarctul segmental Explorarea imagistică în transplantul renal acoperă
următoarele paliere de evaluare:
iii. Stenoza arterei renale
- pretransplant a primitorului;
iv. Tromboza venei renale - pretransplant a rinichiului care va fi grefat; \
v: Pseudoanevrismul - posttransplant precoce;
vi. Fistula arteriovenoasă (FAV) - posttransplantîn dinamică (urmărire).
vii. Necroza parenchimului Evaluarea pretransplant a prifttitorului se adresează:
c. Complicaţii medicale - depistării unor condiţii generale care pot împieta asupra
2. Complicaţii tardive actului medical;
a. Nefropatia cronică a alogrefei (CAN) - detectării unor modificări patologice ale vezicii urinare.
b. Limfomul (reflux, diverticuli, reducerea capacităţii)· se utilizează cis-
c. Alte complicaţii tografia retrogradă;
- stării va8elor iliace (ateromatoză, calcificări, trombi,
anevrism etc); la pacienţii< 50 ani, se preferă Doppler, se re-
curge la CT multidetector (MDCT) doar dacă sunt evi,denţiate
Bibliografie modificări; la pacienţii > 50 ani, MDCT fără:. contrast cu
1. Grenier N, Merville P, Pasticier G. Renal transplantation: epi- reconstrucţii multiplanare este cea mai bună metodă pentru
demiologica!, clinica!, radiologica! and surgical considerations. calcificări; efectuarea angiografiei CT sau RM depinde de
gradt1l de alterare a funcţiei renale şi faptul dacă hemodializa 187.III.l .a. Complicaţii urologice
a fost instituită sau nu.
Evaluarea pretransplant a rinichiului care va fi grefat Sorin M Dudea
urmăreşte obţinerea de informaţii despre: volum, anatomie,
funcţie; numărul arterelor şi venelor; morfologia ureterului. 187.III.l.a.i. Stenoza ureterală
Tehnica optimă în cazul donorului viu o reprezintă MDCT
cu contrast multifază. Nu există consens privind rinichiul
Morfopatologie: localizată distal, în vecinătatea meatului;
prelevat de la cadavru (US sau MDCT).
cauze: edemul (primele 2 săptămâni); fibroza (câteva lu.'li sau
> l an); inflamaţia în cursul rejetului - poate apărea oricând.
Simptome I semne: scăderea funcţiei renale, jenă sau
187.II. Aspectul radio-imagistic normal durere locală.
alTR US: dilatarea pielocalicială şi ureterală anormală, rară
obstacol vizibil în lumenul ureterului.
Sorin Af. Dudea Uro-RM: localizarea exactă a obstacolului.
Diagnostic diferenţial: dilatare pasivă: vezica urinară în
Imagistică - metode: US, RM, CT. repleţie maximă =? reexaminare post micţională; hipotonie
US: metoda cel mai des folosită; rinichiul situat super- prin denervare ureterală.
ficial, uşor accesibil; este posibilă explorarea morfologică
şi vasculară a întregului rinichi şi a spaţiului periTR; nu
necesită administrarea de substanţă de contrast; repetabilă; 187.111.1.a.ii. Fistula urinară
disponibilă în cursul operaţiei, imediat după operaţie şi la
patul bolnavului, ori de cate ori este nevoie. Morfopatologie: 1-5% din TR, apare în primele 2 săp
Aspect US: morfologie renală normală; scala ecogenităţii tămâni postoperator; cauza: ischemie ureterală, dehiscenţa
componentelor renale este păstrată; posibilă dilatare uşoară anatomozei.
a bazinetului renal; posibilă vizualizare a peretelui căilor Simptome I semne: scăderea diurezei + creşterea
urinare; vasele intrarenale vizibile până la 1-2 mm de cantităţii de lichid clar drenat din vecinătatea TR.
suprafaţa rinichiului (Doppler color sau power); măsurarea US: colecţie lichidiană transsonJcă în vecinătatea polului
impedanţei intrarenale (artere interlobare, normal IR< 0.7; inferior al TR; posibil lichid intraperitoneal; creştere rapidă
IP< 1,25); măsurarea vitezei în artera principală; certificarea în volum de la o examinare la alta.
permeabilităţii venoase; fără colecţii perirenale. RM: hiposemnal T1; hipersemnal T2; necesară dovedirea
RM: posibilă evaluarea completă a TR: morfologia pa- extravazării substanţei de contrast (uroRM).
renchimului, perfuzie, arbore vascular arterial şi venos, starea Diagnostic diferenţial: limfocel - septat, apare la > 4
căilor urinare şi a spaţiului periTR. săptămâni.
Tl SE - medulara în hiposemnal faţă de corticală; T2FSE
- medulara în hipersemnal; anastomozele vasculare - nece-
sită angioRM; uroRM: la> 5 minute,postinjectare, pentru 187.111.1.a.iii. Infecţia grefei
evaluarea ureterală.
CT: utilă mai ales pentru complicaţii în spaţiul perirenal;
Morfopatologie: în prima lună postoperator, nozocomiale
alternativă la RM.
(stafilococ, E. coli, Candida, enterococi); J)ielonefrita acută;
abces renal I perirenal.
Simptome I semne: durere; sensibilitatea grefei; febră;
187.III. Complicaţiile TR leucocitoză; scăderea funcţiei renale.
Abces:
187.III.l. Complicaţiile precoce US: colecţie perigrefon, ecouri fine sau grosolane (lichid
impur), septuri, periferie hipervascularizată, tipic extensia
colecţiei spre ţesuturile superficiale.
Sunt cele apărute în primul an după operaţie.
R.t'\1: discret hiperintens Tl, intensitate intermediară T2,
gadofilie în perete şi ţesuturile învecinate.
36 Radi<;J(ogj~ imagistică medicală
cn tipic - prezenţa găZulµi în colecţie. Simptome I semne: alterarea bruscă, severa a funt:ţiei
Pielonefrita: - . renale, anurie.
US: zone hiper- sauhipoecogene focale, cu circulaţie re- US: rinichi mare, hipoecogen, absenţa fi~ului arterial în
dusă. Necesară: diferenţiere faţă de infarcte focale. sau rejet. parenchim, flµx oscii~t, bidirecţional în venă.
Infecţia cu Corynebacteriuni urealyticum ind'1Ce încrus- AngioRM: doar pentru confumarea observaţiei US.
taţii calcare de struvită pe căile urinare, recunoscute prin
artefactul Doppler de emisie secundară (twinckling).
CT, RM: cu contrast- diferenţierea între infarct (neper- 187.111.1.b.ii. Infarctul segmental
fuzat) şi celelalte două entităţi. Imagistica nu poate asigura
diferenţierea între pielonefrita acuta şi rejet.
MQrfopatologie: cauze similare trQmbozei ar«riale; la
care se adaugă lezarea unei atlete accesorii.
187.111.1.a.iv. Limfocelul Simptome I semne: asimptomatic; alterarea funcţiei
renale depinde de mărimea infarctului.
US: arii tilinghitila:te hiper- sau hipoecogene, cu baza la
Morfopatologie: apare la 5~20% din pacienţi, după săp
periferia renală, neperfuzate. Aspect necaracteristic, apare
tămâna a 4-a de la operaţie; limforag\a colectează perirenal,
şi în infecţie. US/CT/RM cu contrast tran$ează dîagnosticul
în colecţii de obicei mici; la dimensiuni mari poate comprima
diferenţial, prin evidenţierea lipsei prizei de contrast în aria
ureterul sau alte organe învecinate. \
afectată.
Simptome I semne: asimptomatic sau semne asociate
compresiunii de vecinătate.
US, CT, RM: colecţie lichidiană pură, cu fine septtlri,
fără priză de contrast. 187.111.1.b.iii. Stenoza arterei renale
Epidemiologleţ apare în primii 3 ani postoperator, la

187.111.1.a.v. Hematomul 1-23% din TR, depinzând de metoda diagnostică folosită;
de 3 ori mai frecventă. la anastomozele termino-terminale cu
Morfopatologie: însoţeşte 9% din TR. Apar imediat artera iliacă internă.
postoperator sau ca şi complicaţie a puncţiei biopsie renală, Morfopatoh~gie; cauze - ateroscleroza, disecţie, kinking,
rupturii unui pseudoanevrism, dehiscenţei suttlrii vasculare malpoziţionarea grefei, hiperplazia intimală, ischemie parie-
sau rupturii grefei în rejet acut sever. tală, componentă imunologică.
Simptome I semne: paloare şi anemie în hemoragiile Simptome I sen:me; HTA severă, apărută brusc; cu f
severe; modificări ale. hematocritului, evoluţie rapidă; refracb!l:ă la tratament, asociată cu suflu sau
Precoce: US - colecţie impură, ecogenă, fără flux; CT alterarea funcţiei grefei.
nativ - hiperdens. US: vitezamaxjmăsistolică> 200 cm/sec în arteră; rapor-
Tardiv: US - ecogenitatea scade, densitatea se reduce, tul vitezelor maxime i;istolice (n;mală I artera iliacă externă)> \
apar septtlri, seamănă cu limfocel. RM - aspt<et hiperintens 1,5; turbulenţă; zgomottiş,tilar Doppler periarterial; timp de
TI şi T2, stabileşte diagnosticul diferenţial cu limfocelul. accelerare protosistolică, în aval de stenoză, > 100 roi;ec.
AngioRM cu contrast est.e necesară pentru a confirma
observaţia US. MDCT cu contrast poate fi o alternativă la
pacienţii cu funcţie renală normală.
187.111.1.b. Complicaţii vasculare
DSA este indicată doar pentru dirijarea intervenţiilor de.
Sorin M. Dudea revascularizare.
187.111.1.b.i. Tromboza arterei renale

187.111.1.b.iv. Tromboza venei renale
Morfopatologie: apare precoce postoperator, este rară.
Cauze - hipercoagulabilitate, rejet sever, imunosupresie, Epidemiologie: apare fa 1-4% din TR, postoperator
hipotensiune, disecţie, kink:ing arterial. precoce.
Capitolul 8. Radiologia aparatului urinar şi rnascufin
Morfopatologie: cauze - hipercoagulabilitate, complicaţie RM + contrast - oferă confirmarea, întotdeauna necesară.

directă a operaţiei, hipovolemie, comprimarea venei de către Necroza corticală hemoragică: Tl hiperintens, T2 hipointens;
o colecţie învecinată, extensia la venă a unei tromboze a necroza nonhemoragică: Tl si T2 hiperintens.
marilor axe învecinate.
Simptome I semne: durerea, tumefierea grefei, oligurie,
proteinurie. 187.III.1.c. Complicaţii medicale
US: rinichi mare, inomogen, hipoecogen; absenţa fluxului
în venă; flux arterial cu impedanţă foarte mare, aspect de du- Sorin M. Dudea
te-vino; vizuali7,area directă a trombului în venă I vasele iliace.
AngioRM cu contrast - vizualizează trombul, indicată la Clasificare:
cazurile cu rezultat US echivoc. - lipsa primară de funcţie - anurie imediată
- necroza tubulară acută (IVTA) - insuficienţă renală
instalată la 12-24 h postoperator
187.111.1.b.v. Pseudoanevrismul - rejetul acut - afectează 5-10% din TR, creşterea crea-
tininei cti > 20%, mărirea grefei, scăderea diurezei;
- nefrotoxicitatea medicamentoasă - directă în cazul
Morfopatologie: complicaţie a puncţiei biopsie renale,
imunosupresoarelor.
asociat adesea cu fistula arteriovenoasă. Colecţie ce conduce
Imagistică - metode: US, RM. Metodele imagistice nu
într-o cavitate perivasculară neendotelizată.
pennit diferenţierea între prillcipalele trei entităţi (NTA, rejet,
Simptome I semne: asimptomatic sau masă pulsatilă
nefrotoxicitate), este necesară puncţia biopsie.
asociată grefei.
US: creşterea bruscă a volumului renal; corticală ecogenă;
US: cavitate peritransplant, transsonică, prezintă flux
piramide mari, bine vizibile; ştergerea diferenţierii cortico-
rotativ la interior (Doppler color).
medulare şi parenchim-sinus, îngroşarea pereţilor sistemului
colector; creşterea impedanţei (IR> 0.8).
RM: Tl - creşterea dimensiunilor grefei; ştergerea
187.III.1.b.vi.Fistulaarteriovenoasă(FAV) diferenţierii corticomedulare; T2 - modificări foarte variate.
Morfopatologie: complicaţie a puncţiei biopsie renale,

comunicare arteriovenoasă directă, dispare spontan în mai 187.III.2. Complicaţii tardive
puţin de 30 zile la majoritatea cazurilor.
Sorin }.1. Dudea
Simptome I semne: asimptomatic, suflu I thrill la nivelul
grefei.
US: focar de amestec de culori cu aspect de mozaic cu 187.ID.2.a. Nefropatia cronică a alogrefei
viteze foarte mari; vibraţii perivasculare; scăderea marcată
(CAN)
a impedanţei şi creşterea vitezei în artera aferentă; creşterea
rezistenţei I furt (inversare) în arterele din aval; flux venos
eferent pulsatil, „arterializat". Morfopatologie: hiperplazie intimală vasculară; atrofie
tubulară; fibroză interstiţială; glomerulonefrită.
Simptome I semne: deteriorare progresivă a funcţiei
grefei, începe la câteva luni posttransplant, independent de
187.III.1.b.vii. Necroza parenchimului rejet acut, toxicitate sau recurenţa nefropatiei iniţiale.
US: rinichi mic, ştergerea diferenţierii cortico-medulare,
~'1orfopatologie: complicaţie severă, rară; cauze: necroza diiatare pielică uşoară, creşterea impedanţei. Valorile IR au
tubulară acută, rejet acut, deficit primar de perfuzie. Poate fi valoare prognostică: > 0.8 la> 3 luni de la operaţie indică
corticală sau totală (cortex+ medulară). evoluţie nefavorabilă a grefei.
Simptome I semne: anurie, deficit sever al grefei.
US: corticala hipoecogenă sau ecogenă cu persistenţa m1ei
benzi subţiri hipoecogene subcapsular. Doppler - absenţa
fluxului în segmentul necrozat (corticală sau/şi medulară).
"18
-------..,,..-...:c.;;-, _____
187.JII.2.b. Lim~omul
„ .... _ . _ _ _ _ _ _ _ „-------------~---
188»1. Traumatismele renale

Radiologie imagistică medic(l,/ă
---·---·---··------·----.-------·----------·-----·--·-*'-·. . . . . ·-.---~------·
ii
f
Florin Mihq,i, Dragoş Negru
Morfopatologie: de obicei limfom non-Hodgkin cu
1
limfocite B, adesea cu locali~e extranodală politopă. Poate
Epidemiol!lgie~
8-10% din pacienţiî politraujm1.tizaţi
'
apărea preC()ce, în primele luni posttransplant, sau tardiv.
Morfopatologie: 1
Localizare în· hifo1 renal, infiltrârea grăsimii perirenale sau
- contuzie
forma multinodulară în parenchim. Localiz.ări în alte organe:
- laceraţie
ficat, creier, plămân, tub digestiv, ganglioni.
- hematom
US: masă hipoecogenă ce înglobează vasele renale.
- infarct
CT: atenuare joasă (20-30UH), iodofilie moderată.
- leziune vasculară sau a joncţiunii piefoureterale
RM: masă hipointensă Tl şi T2, gadofilie minimă.
Simpţome I semne:
- durere în flanc
- echimozji
187.111.2.c. Alte complicaţii - hematurie
- anurie
- Boala litiazică - a se vedea subiectul 181. - uremie
- Recurenţa nefropatiei iniţiale şi - şoc
- lnfecţia cronică a grefei beneficiază în măsură foarte Clasificarea AAST în traumă:
mică de aportul imagisticii. - gradul I: contuzie sau hematom subcapsulat, fără
laceraţie
- gradul II: laceraţie superficială < 1 cm în profunzime,
fără implicarea sistemului pielo-calicial, absenţa hemato-
188. Diagnosticul radîo-imagistic al mului perirenal
traumatismelor renale, ureterale, ale - gradul III: laceraţie superficială> 1 cm în profunzime,
fără implicarea sistemului pielo-calicial
vezicii urinare şi uretrei
- gradul IV: laceraţia se extinde la nivelul sistemului
Florin Mihai, Dragoş Negru pielo-calicial cu extravazare de urină
- gradul V: avulsia hilului renal saµ distrucţia cvasi.com-
pletă a parenchimului
I. Traumatismele renale Imagistică - metode: uroCT, UIV
II. Traumatismele ureterale UIV:

- gradul I: normal
III. Traumatismele vezicii urinare - gradul II-V: excreţie întârziată sau absentă, sau extra-
vazarea contrastului. în spaţiul peritenal \
IV. Traumatismele uretrei
CT:
- contuzia are aspect hipodens
- hematomul subcapsular apare ca o colecţie cu densităţi
Bibliografie
de40-70UH
- laeeraţia are aspect hipodens, liniar, cu substanţa de
J. Federle MP, Brooke Jeffrey R, Woodward PJ, Borhani A - Dia-
contrast ce extravazea.Ză în spaţiul perirenal
gnostic Imaging: Abdomen, Amirsys, Lipincott, Williams & Wilkins,
Philadelphia, 2009 - laceraţia joncţiunii pielo-ureterale ...,. urinom în jurul
2. Quaia E - Radiologica/ Imaging ofthe Kidney, Springer, Berlin, rinichiului afectat
2011 Recomandări de examinare: CT
- tumoră renală
- vasculită
Lista de verificare: obligatoriu secvenţa la 5-1 Omin în
suspiciunea de extravazare a urinei.
Capitolu1 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 39
188~11. Traumatismele ureterale Simptome I semne:

- hematurie macroscopică
Florin Mihai, Dragoş Negru - durere suprapubiană
- anurie; febră.
Epidemiologie: reprezintă < 1% din traumele urologice - în ruptura intraperitoneală: abdomen acut
Morfopatologie: Imagistică ... metode: Cistografie antero/retrogradă , CT
- traumatismele ureterale pot apărea în următoarele Cistografie:
situaţii: post-litotriţie, perforaţii şi pasaj fals, transecţie - în tipul I imagistica este normală
parţială sau completă, avulsie completă, ligaturare, disecţie - în tipul II contrast între ansele intestinale
- mecanism prin penetrare mai frecvent decât trauma- - în tipul III peretele vezical este asimetric şi neregulat
tismul închis - în tipul IV contrast vizibil perivezical, retroperitoneal,
- se poate produce în 1/3 superioară, mijlocie sau distală perineal
Imagistică - metode: UIV, pielografie retrogradă, CT ~tipul V este o combinaţie tip II şi.tip V;
UIV, pielografie retrogradă: CT:
~ demonstrează extravazarea contrastului ~ se vizualizează suplimentar fracturile bazinului.
CT: Recomandil.rl de examinare: CT sau cistografie
- cu contrast şi reformatări MPR şi MIP Diagnostic diferenţial:
- extravazare contraSt, colecţii fluide mtraabdominale, - hemoperitoneu
aparent :fără cauză - sângerare pelVină
Complicaţii: - cheaguri în vezica urinară
- hematom Lista de verificare:
- abces - aspectul peretelui vezical
- stricturi - prezenţa contrastului perivezical
- nefropatie obstructivă - fracturile bazinului.
~ fistulă ureterovaginală
Recomandări de examinare: CT, UIV
Diagnostic diferenţial: 188.IV. Traumatismele uretrei
- ocluzia postoperatorie şi peritonită
- pielonefrita acută postoperatorie
- fistule urinare
Lista de verificare: obligatoriu secvenţa la 5-1 O mm în EpidemiolOgie: obişnuit asociată traumatismului penian
suspiciunea de extravazare a urinei. şifracturilor ischio•pubiene
Morfopatologie:
Clasificare Goldman:
188.111. Traumatismele vezicii urinare - tip I - ruptura ligamentu;lui puboprostatic - uretra rămâ
ne intactă, dar este sever comprimată de prostată
Florin Mihai, Dragoş Negru - tip II - ruptura posterioara a uretrei
- tip III - ruptura deasupra diafr!!gmului urogenital in-
Epidemiologie: cluzând uretra bulbară
- frecvent asociate traumatismului pelvin ( 6-10% din. - tip IV - ruptura colului vezical cu extensîe în uretra
traumatismele pelvine asociază traumatism vezical) proximală
Morfopatologie: - tip V - ruptura anterioară de uretră.
Clasificare Sandlen Simptome I semne:
- tip I - contuzia vezicală cu ruptura incompletă a pere- - uretroragie
telui vezical - retenţie completă vezicală
- tip II - ruptura intraperitoneală ~ hematom pelvm
- tip III - ruptura disecantă, !ară perforaţie completă Imagistică - metode: uretrografie retrogradă, CT, IRM, eco
- tip IV - ruptura extraperitoneală Uretrografie:
- tip V - ruptura intra şi extraperitoneală. - tip I - uretra normală
. 4:0 Radiologie.imâgistică medicală
----~----'7-··--·-·-·- ·-·-·--------··-------------0-.:,,.._________--:--'"__________ .~-·--------·--·------
- tip U - extravazarea contrastului în pelvisul extrape- 189.1. Anomalii congenUa:le ale vezicii
ritoneal
- tip I!I - contrast în pelvisul extraperitoneal şi în perineu urina.re
- tip N - extravazarea contrastului în jurul uretrei pro-
ximale 189.I.1. Extrofia vezicală
- tip V - e!travazar~a contrastului inferior de diafragmul
urogenital
CT, IRM, eco:
Metode complementare în evaluarea: fracturilor pelvine, Epidemiologie: incidenţa 1:10.000-50.000 4e naşteri;
extensia hematoamelor, leziunilor vasculare. M:F-3:1.
Recomandări. de examinare: uretrografie Morfopatologie: dehiscenţa peretelui anteriorsubombi-
Diagnostic diferenţial: stricturi, tumori. lical şi al feţei anterioare a vezicii.
Lista de verificare: prezenţa sau absenţa substanţei de Simptome I semne:
contrast periuretral sau în pelvis. - defect al peretelui abdominal anterior la nivelul căruia
herniază vezica urinară extrQfic~ de culo1;1re roşie, sângerân-
dă, acoperită de un detritus mucopurulent. Frecvent asociază
I
şi extrofia unei porţiuni; de m:etră; diastazis pubian
189. Diagnosticul radio-imagistic al pato- - ramuri pubiene scurte; rotaţia externă a pelvisului;
logiei vezicii urinare şi uretrei masculine: bărbaţii asociază epispadias, chordeea; la femei se asociază cu
anomalii congenitale, inflamaţii, tumori, stenoza orificiului vaginal, clitorisul bifid şi labii divergente
Imagistică - metode: ecografie, radiografie pelvis, cisto-
derivaţii vezicale grafie retrogradă , uro CT, uro IRM
Florin Mihai, Dragoş Negru Rolul imagisticii este de a evidenţia alte anomalii asociate:
agenezia renală; rinichiul în potcoavă; duplicitatea ureterală.
Joncţiunea uretero-vezicală este patologică: :ureterul traver-
I. Anomalii congenitale ale vezicii urinare sează detrusorul în: unghi drept şi există reflux
1. Extrofia vezicală La nivelul scheletului pot fi evidenţiate: ·spina bifidă;
2. Duplicaţia vezicală hemivertebre; diastazis pubian
Ecografie prenatală; -
3. Aplazia peretelui abdominal (sindrom Prune-
- absenţa vizualizării vezicii urinare
Belly)
- masă abdominală anterioară reprezentând vezica ex- f
4. Malformaţii de uracă trofitică
5. Disfuncţionalităţi vezicale de origine conge- Radiografie pelvis:
nitală - dehiscenţa simfizei pubiene: semnul „manta ray"
Recomqndări de examinare: ecografie prenatală; cis- \
II. Anomalii congenitale ale uretrei
to grafie
III. Inflamaţii vezicale: cisţita Diagnosti~ diferenţial: extrofia cloacală, omfalocelul,
defecte congenitale ale peretelui abdominal anterior. I f
Iv. Carcinomul vezical
Lista de verificare: diastazis pubian, masă dehiscentă la
V. Derivaţii vezicale nivelul peretelui abdominal anterior.
189.I.2. Duplicaţia vezicală

Bibliografie
J.Federle MP, Brooke Jejfery R, Woodward PJ, Borhani A - Dia-
gnostic lmaging: Abdomen, Amirsys, Lipincott, Williams & Wi/kins,
Philedelphia, 2009 Epidemiologie
2. Prokop M, Galanski M - Spiral and Multis/ice Computer Tomo- Anomalie rară < 100 cazuri raportate
graphy ofthe Body, Thieme, New York, 2003
M:F - 1:1
CapitoltJI 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masc<;/in
Morfopatologie: Simptome I semne:

Poate îmbrăca următoarele forme: - infecţii urinare recurente
- completă: două vezici cu perete normal, hemitrigon şi - insuficienţă renală progresivă
col; fiecare vezică are un ureter şi se evacuează prin uretra Imagistică - metode: US, CT, IRM, UIV, cistografie
proprie; retrogradă
- incompletă: vezica are aspect bicorn, baza, trigonul, UIV/ cistografie retrogradă:·
colul şi uretra sunt unice şi cu aspect normal; se asociază: - ureterohidronefroză bilateral, uretere dilatate cu traiect
- cloazonare sagitală completă tortuos
- cloazonare frontală completă - vezica urinară gigantă, ce asociază frecvent diverticul
- vezică multiloculară de uracă
Simptome I semne: - reflux vezico-ureteral
- evacuarea incompletă poate determina infecţii urinare -· contractilitate vezicală redusă
recurente - dilataţia uretrei posterioare
-'· majoritatea pacienţilor sunt asimptomatici Eco/CT/RM:
- se asociază cu anomalii gastro-intestinale sau genito- - diferite grade de displazie renală
urinare - ectopie testiculară bilateral
Imagistică - metode: UIV, cistografie, ultrasonografie. - pot decela anomalii asociate cardiovasculare, gastroin-
Sunt capabile să precizeze testinale, musculoscheletale sau respiratorii
- gradul de duplicaţie Recomandări de examinare: lJIV I cistografie retrogradă
- duplicaţie sagitală: prezenţa a două vezici urinare des- Diagnostic diferenţial: valve uretrale posterioare, sindro-
părţite printr-un sept peritoneal, fiecare cu ureter propriu mul hipoperistaltic intestinal cu microcolon megachistic.
- duplicaţie coronală: două vezici, una în faţa celeilalte, Lista de verificare: volumul vezicii urinare.
despărţite de un sept gros muscular oblic postero-superior
Recomandări de examinare: cistografie
-- diverticul vezical
189.I.4. Malformatii de . uracă
- ureterocel Florin Afihai, Dragoş Negru

- chist de uracă.
Lista de verificare: Epidemiologic:
- prezenţa a două vezici -- incidenţă bimodală: 1-3 luni pentru urnea patentă şi
- prezenţa septului. sinusul de uracă, respectiv 3 ani pentru chistul de uracă.
Morfopatologie:
- uraca realizează legătura între domul vezical şi ombilic
189.I.3. Aplazia peretelui abdominal în perioada fetală şi este localizată posterior de peretele om-
(sindrom Prune-Belly) bilical, properitoneal, în spaţiul lui Retzius. Prin obliterare
în momentul naşterii devine o structură vestigială cunoscută
Florin Mihai, Dragoş Negru ca ligamentul ombilical median.
- sunt 4 tipuri de anomalii:
Epidemiologie: - uraca patentă: întregul canal rămâne deschis
- incidenţa 1:35.000-50.000 naşteri - chistul de uracă: prin închiderea extremităţilor
- 95% sex masculin ombilicală şi vezicală porţiunea mediană rămâne o
~ mai frecvent în sarcinile gemelare cavitate chistică cu fluid
Morfopatologie: - sinusul deuracă: dilataţia la nivelul capătului ombilical
Malformaţie complexă care asociază: - diverticulul de uracă: dilataţie la nivelul capătului
- aplazia musculaturii abdominale vezical
- Ectopie testiculară bilaterală Simptome I semne:
- Malformaţii ale aparatului urinar: rinichi displazici; - asimptomatice în marea lor majoritate
bazinet voluminos; megadolico-uretere; vezică de mare ca- - uraca patentă: extravazarea urinei la nivelul ombilicului.
pacitate cu pereţi flasci; trigon volun1inos; col beant - chisturile complicate: febră, durere suprapubiană
42
lmagi(!ltică - metode: CT, IRM, ecografie, cistografie 189.II. Anomalii congenitale ale uretrei
A: chistul de uracă: CT: chist pe linia mediană deasupra
domului vezical · Florin Mihai, Dragoş Negru
B. sinusul de uracă: cavitate oarbă deschisă la piele -
fistulografie Epidemiologie:
C. diverticulul de uracă: CT: leziune chistică la nivelul - incidenţa valvelor uretrale 1: 10.000·25 .OOO naşteri
peretelui vezical antero-superior. - incidenţa hipospadias 0.2-4. l I l.000 naştei;i
Recomandări de examinare: CT - duplicaţia uretrală -200 cazuri raportate
Diagnostic diferenţial: Morfopatologie:
- diverticul vezical 1. duplicaţie: poate fi totală sau dedublare localizată
- chist mezenteric 2. hipospadias: meat uretral pe faţa inferioară a penisului;
- diverticul Meckel 3. diverticulutcongenital al uretrei anterioare: implantat
- hernie ombilicală pe faţa inferioară a uretrei spongioase
Lista de verificare: formaţiune chistică între ombilic şi 4. valve uretrale: apar la copii, localizarea fiind posterioa-
domul vezical. ră; prin uretrografie se observă stenoze etajate ale uretrei mem-
branoase, vezică de luptă şi eventual reflux vezicoureteraL
Simptome I semne:
189.I.5. Disfunctionalităti
, , vezicale de - asimptomatice
- disurie
origine congenitală - incontinenţă
Florin Mihai, Dragoş Negru - infecţii urinare recurente
- pot asocia anomalii ale organelor genitale sau
malformaţii anorectale
Epidemiologie: foarte rare.
- fistule rectoureterale
Morfopatologie:
Imagistică - metode: ecografiaptenatală, cistouretrogra-
·· obstacole mecanice congenitale îri agenezia parţială
fie micţională, uretrografie, UIV, IlUvI
de uretră, duplicaţia uretrală, valve uretrale; maladia colului
Valvele uretrale:
vezical
Ecografie:
Simptome i semne:
-- prenatală: hipertrofia şi distensia marcată a vezicii
- micţiune dificilă
urinare, ce asociază, în funcţie de severitate, hidronefroză,
- retenţie urinară
hidroureter, oligohidramnios şi displazie renală. .t
- infecţii urinare recurente
- postnatală: vezica urinară cu perete gros, cu trabeculaţii,
Imagistică - metode: UIV, ecografie
cu o uretră posterioară alungită şi dilatată: semnul „găurii
· UIV:
de cheie"
- vezică de luptă
Cistouretrografia micţională: dilatarea şi alungirea ure- \
- ancoşă posterioară la nivelul colului în incidenţă
trei posterioare, bandă radiotransparentă corespunzătoare
oblică
valvelor, reflux vezico-ureteral, vezică urinară cu diverticuli/
- uretră supramontanală angulată anterior şi filiformă
trabecule
- refluxul vezico-ureteral
Diverticulul congenital:
Ecografie:
Cistouretrografia: pune în evidenţă sacul divcrticular în
- hipertrofia peretelui vezical, cu trabecule şi diverticuli
momentul umplerii sau evacuării vezicii urinare.
Recomandări de examinare: UIV
Uretrografia cu cateter cu dublu balon:considerată metoda
de elecţie
- obstacol dobândit: litiază, tumori
Hipospadias: uretrografia precizează lungimea uretrei şi
Lista de verificare: vezică de luptă consecutivă unor
prezenţa veru montanum
obstacole congenitale.
Recomandări de examinare: cistouretrografia micţională
Diagnostic diferenţial: anomalii dobândite ale uretrei
Lista de verificare:. bolile apar la copii, diagnostic ime-
diat după naştere.
'Capitolul 8 .. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 43
189.111. In:ftamaţii vezicale: cistita UIV:.

- defecte de umplere cu margini neregulate
Florin Mihai, Dragoş Negru - perete vezical rigid
- răsunetul asupra sistemului urinar superior (hidrone~
Epidemiologie: mai frecventă la femei decât la bărbaţi froză)
datorită uretrei scurte. CT:
Morfopatologie I etiologie: - tumoră vegetantă: masă de ţesut moale .cu limite impre-
- lezii,mi ale mucoasei: ed!fm, hemoragii, ulceraţii super- cise care îşi creşte densitatea puţin post contrast
ficiale în cistiui acută - tumoră infiltrativă; îngroşarea peretelui vezical
- în cistita subacută şi cronică apar leziuni ale submucoa- IRM:
sei şi muscularei: scleroză, retracţie, orificii uretrale beante - Tl tumora este în izosemnal cu ţesutul muscular
- etiologie: infecţioasă şi non-infecţioasă (mecanică, - T2 tumora este în hipersemnal
indusă de medicamente, indusă de radiaţii şi idiopatică) Eco:
Simptome I semne: - tumora vegetantă: masă ecogenă ce prolabează în
- disurie, polakiurie lumenul vezical
- hematurie - tumora in:filtrativă: perete vezical îngroşat; Invazia
- piurie peretelui apare ca o zonă hipoecogenă parietală.
Imagistică - metode: UIY, CT, ecografie Recomandări de examinare: IRM cu contrast
UIV: Diagnostic diferenţial:
- în cistita acută: hipertonia vezicii (sferică, volum - cistită
redus) - cheag sanguin
- în cistita cronică: vezică mică, contur deformat, reflux Lista de verificare: tumoră hipovasculară.
vezico-ureteral
CT:
.... îngroşarea peretelui vezical şi bule de gaz în perete în 189.V. Derivaţii vezicale
cistita etnfizematoasă.
Eco: Florin Mihai, Dragoş Negru
- perete hipoecogen, îngroşat (edem).
Recomandări de examinare: ecografie, CT Morfopatologie:
Diagnostic diferenţial: carcinomul infiltrativ. I. ortotopice (<i~rivaţie prin uretră):
Lista de verificare: gaz în peretele vezical secundar - Carney ·
infecţiei. - neovezică ileală
- Studer
- pungă Hemi- Kock
189.IV. Carcinomul vezical - pungă Mainz I
2. heterQtopi<;e (derivaţii prin .stornă):
Florin Mihai, Dragoş Negru - pungă Mainz 1
-pungăKock
Epidemiologie: ~ pung~ Indiană
- a patra neoplazie ca frecvenţă la bărbaţi 3. Implantaţia ureterelor în intestin
- a zecea neoplazie ca frecvenţă la femei - pungăMainz 2
Morfopatologie: Imagistică - metode; uroCT, cistografie, UIY, uroRM
Carcinom tranziţional: CT: evaluează derivaţia; c:are poate fi la niv~lul fosei
- tumoră superficială papilară iliace drepte sau în poziţie ortotopică la ttivelul pelvisului,
- tumoră infiltrativă în funcţie de tehnica folosită.· Examenul nativ decelează
Simptome I semne: colecţiile hiperdense şi eventuali calculi.
- hematurie macroscopică Examenul tardiv (> 1O. n,iin) ţ>,valuează tractul urinar
- anemie supravezical, inclusiv :implantarea ureterelor la nivelul re-
Imagistică - metode: UIV, CT, IRM, ecografie zervorului.
. 44 Radiologie imagistiL'ă medicală
În suspiciunea de fistulă se recomandă examenul CT după depăşeşte ;30 ml. În. c:azul vezicii neurog~11e, volutmU nu se
instilarea percutană de contrast. modifică postmicţional, dar se modifică forma.
RM: superior fo diferenţierea recidivei tumorale de - în faza decompensată: vezică urinară mare, cu pereţi
fibroză. subţiri şi diverticuli paravezicali de dimensiuni mici.
Recomandări de examinare:
- uroCT şi cistografia sunt metodele de elecţie în diagnos-
ticul refluxului ureteral, incontinenţei sau umplerii deficitare Bibliografie
a derivaţiei prin presiune excesivă la nivelul rezervorului. 1. Badea Rl, Dudea SM, Mircea PA. Stamatian F Tratat de ul-
- CT este metoda optimă în diagnosticul modificărilor trasonografie clinica. Volum I: Principii, abdomen, obsietl'ică şi
extravezicale: abcese, colecţii perivezicale sau fistule entero- ginecologie. Ed. Me.dicală, Bucureşti, 2007
vezicale şi vezicocutanate.
Diagnostic de complicaţii:
- postoperatorii: fistule la nivelul anastomozei; infecţii,
190.11. Incontinenta vezicală
abces; hemoragie; obstrucţii ureterale '
-- tardive: reflux; incontinenţă diurnă/nocturnă; infecţii;
stricturi ureterale; calculi; acidoză metabolică Epidemiologie: patologie foarte des întâlnită, prevalenţa
I
Lista de verificare: colecţii peri vezicale cu gaz în interior, crescând odată cu vârsta.
extravazarea contrastului în timp tardiv. Tipuri şi cauze;
- incontinenţa de stres: pierderi mici necontrolate de urină
în timpul efortului fizic sau creşterii presiunii intraabdominale
190. Diagnosticul radio-imagistic al (strănut, tuse, sărit, ridicat). Etiologie: naşteri în antecedente,
obezitate şi postprostatectomie.
patologiei funcţionale a vezicii urinare: - incontinenţa de urgenţă: pierdere de urină precedată de
obstrucţia în evacuare (sindromul de o senzaţie bruscă şi severă de a micţiona. Etiologie: cauze
stază), incontinenţa vezicală, refluxul iritative (cistită, prostatită, vaginita atrofică, diverticuli vezi-
cali, postradioterapie), cauze neurogene (accidente vasculare,
vezico-ureteral demenţă, leziuni sau compresiuni medulare, Parkinson).
Andrei Lebovici - incontinenţa mixtă; combinarea incontinenţei de stres

şi cea de urgenţă.
-- incontinenţa secundară retenţiei de urină: imposibili-
190.1. Obstructia în evacuare tatea de a goli vezica. Etiologie: medicaţie anticolinergică,
'
(sindromul de stază) hiperplazie benignă de prostată, prolaps de organe pelvine,
diabet, scleroza multiplă, afecţiuni medulare.
- incontinenţa funcţională: imposibilitatea micţionării da-
Cauze:
torită unor bariere psihologice şi incontinenţa secundară fără
- congenitale (mai rar)
cauză morfologică. Etiologie: demenţă severă, depresie.
- dobândite prin obstacol mecanic (adenom sau cancer
Diagnostic:
de prostată, stricturi ureterale, calculi obstructivi, prostatite
- diagnosticul incontinenţei este clinic. Cauzele incon-
sau polipi vezicali)
tinenţei se vor investiga radio-imagistic în funcţie de etiologie.
- dobândite prin tulburări nervoase (vezica neurogenă)
Morfopatologie:
- evacuarea incompletă a vezicii urinare
- faza compensată: hipertrofia muşchiului detrusor vezi- Bibliografie
câl şi zone de ectazie a mucoasei 1. Khandelwal CL Kisiier C. Diagnosis ofurinary incontinence. Am
- faza decompensată: apartiţia diverticulilor dobândiţi. Fam Physician. 2013, l 5;87(8):543-50
Imagistica - metode: Eco
Eco:
- în faza compensată: perete îngroşat uniform şi nere- 190.111. Refluxul vezico-ureteral
gulat, cu aspect de „vezică de luptă". Volumul vezicii este
(a se vedea subiectul 324)
mai mult sau mai puţin mărit. Rezidiul vezical postmicţional
Ci:Jpitolul 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 45
-- ----·--------...:.--------------··------·--------·-~---·-----·------'-----·-·.----·-~··---'-··--·-----------·-···-------····-·-·--·--·····-·····------·
191. Explorarea radio-imagistică·a uretrei umflat). Se lltllfiă balonaşul situat în fosa naviculară cu 1-2 ml
soluţie salină sau până când nu permite mobilizarea din uretră;
masculine., Cistonretrqgţafia: indieaţii, ~ s.e injectează qontrast nediluat sau în diluţie 50% fo-
tehnică, agenţi de contrast, doză, timpi losind o seringă de 50. ml, sub control fluoroscopic, până
de expunere. Patologia uretrală: stricturi, se opacifiază uretra anterioa,ră. Pentru ·evidenţierea uretrei
posterioare se foloseşte cistouretrografia. micţională;
diverticul - apare. frecvent, la injectare; un spasm la nivelul sfinc-
Marius Savin, Dragoş Negru terului uretral extern, care împiedică opacifierea corectă a
uretrei bulbare, dar acesta poate fi 'învins. uşor.
Cistouretrografia micţională:
I. Cistouretrografia -· umplerea vezicii urinare prin cateterism vezical sau
consec'Utiv unei urograjii intravenoase. Prima metodă este
II. Stricturile uretrale preferată (contrastul este mai qpac);
m. l>iverticulii uretrali - poate fi folosit şi un cateter cu calibru mai mic,

permiţând pacientuţui să urineze pe lângă .cateter şi reumple·
rea vezicii de câte ori este nevoie, cu condiţia ca balonaşul
sondei să nu obstrueze meatul intern;
Bibliografie
- se, folosesc câteva sute de ml de contrast sau,până când
1. Gillen~ater JY, Grayhack JT, Howards SS, M, Mitchell ME: apare senzaţia de micţiune imperioasă;
Adult and pediatric urology 4th ed. Lippincott Williams & Wilkins,
- evacuarea se face ideal în ortostatism, deşi poate fi
Philadelphia, 2002
folosită o poziţie de decubit oblic 45°
2. Dunnick NR, Sandler CM, Newhouse JH, Amis ES - Textbook of
Uroradiology, 5rd. Ed, Lipincott Williams & Wilkins,Philadelpia, 2013 - centrarea se face fluoroscopic, la nivelul uretrei poste-
3. Kawashima A, Sandler C, Wasserman NF: Leroy A, King BF: rioare - trebuie surprinsă în mai multe incidenţe.
Goldman SM - Imaging în urethral disease: a pictorial review, Agenţi de contrast: sunt preferate sărurile megluminate
Radiographics, 24, SJ, 2004 de diatrizoat sau iotalamat în diluţie 60% pentru uretrografia
retrogradă şi 15% pentru cistografia micţională. La pacienţi
atopici s,e recomandă folosirea de agenţi iodaţi nonionici.
Doză: Iradierea medie raportată este de ~316 cGy * cm2
191.1. Cistoreutrografia
(depinde de radioscopie)
Marius Savin, Dragoş Negru Timpi de expunere: film iniţial ce surprinde pelvisul
osos, înaintea administrării de contrast, în poziţie oblică;
Indicaţii: jet urinar diminuat, stricturi uretrale, diverticuli se efectuează expuneri în timpul injectării retrograde prin
uretrali, suspiciune corpi străini, tumori mucoase uretrale, sondă.
suspiciune fistulă uretrală;
- indicaţiile particulare pentru uretrografia retrogradă
includ leziunile uretrale, stricturile şi fistulele 191.11. Stricturile uretrale
- indicaţiile particulare ale cistografiei micţionale includ
evaluarea uretrei feminine şi a uretrei posterioare masculine.
Marius Savin, Dragoş Negru
Tehnică: opacifierea uretrei poate fi făcută atât pe cale
ante gradă (cistouretrografie micţion:ală) cât şi retrogradă , Epidemiologie:
(uretrografie retrogradă) - majoritatea covârşitoare sunt dobândite, din care o
Uretrografia retrogradă: proporţie mare posttraumatice (instrumentale şi legate de
- pacientul este poziţionat oblic (permite vizualizarea catetere).
optimă a uretrei bulbare), penisul este poziţionat anterior - infecţioase: .mai frecvent gonoree (15% din pacienţi
de-a lungul feţei mediale a coapsei declive; dobândesc stricturi într-un interval de 2-30 ani), restul: tu-
- eontrastul trebuie preinjectat în sondă înaintea introdu- berculoză, chlamidia, schistosomiază;
cerii sondei, pentru a evita prezenţa de bule de gaz; Morfopatologie:
- seinserăosondăFoleyde 12sau 14Frenchaproximativ - infecţie gonococică - afectare epiteliu columnar (cu
1 cm în uretră (până când nu se mai vizualizează balonaşul dez- descuamarea lui şi apariţia unui ţesut de granulaţie) şi glande
46 Radiologie imagistică lnedicală
submm::oase Littre - extensie la corpul spongios înconjurător, Simptome I semne:

cu tromboză venoasă şi necroză secundară a ţesutului de veci- - disurie, incontinenţă urinară
nătate. Combinaţia de necroză şi reacţie granulomatoasă deter- - localizarea mai frecventă la nivelul septului uretrova-
mină apariţia stenozelor, mai numeroase la nivelul uretrei bul- gihal justifică dispatemiia
bare (datorită preponderenţei glandelor Littre la acest nivel). - 50% din pacienţi au infecţii tract urinar
- infecţia tuberculoasă - contaminare descendentă de-a - tuşeul vaginal poate evidenţia o masă vaginală anteri-
lungul aparatului urinar; poate apare la 70% din pacienţii cu oară, ce Ia compresiune determină eliminarea de puroi prin
tuberculoză genitală uretră.
- schistosomiaza - parazitoză. Caracteristică este fonna- Imagistică - metode: cistouretrografie micţională, ima-
rea de fistule gistică secţională
- stricturile iatrogenice (mai frecvent date de pasajul re- Cistouretrografia micţională:
sectoscopului) şi cele datorate cateterelor - afectează punctele -- imagine de adiţie pe contur, conţinutul poate fi neomo-
fixe (uretra membranoasă şi joncţiunea penoscrotală, gen - detritusuri, calculi, tumoră
Simptome J semne: sindrom obstructiv urinar (efort la -- pot fi unice sau multiple, µniloculare sau multicom-
iniţierea micţiunii, jet slab, senzaţie de golire incompletă) partimentale
Imagistică - metode: uretrografia reţrogradă şi cistouretro- - de obicei au un colet îngust, localizarea tipică este pe
grafia micţională (poate preciza extensia proximală a stricturii marginea postero-laterală a uretrei
uretrale, cu condiţia ca să poată fi trecut un cateter deasupra - dacă sunt localizaţi la nivelul uretrei proxi111ale, pot
stenozei - de obicei se poate folosi unul de 5-8 Fr) amprenta vezica urinară (semnul „prostatei feminine")
-- stenoză cu margini regulate I neregulate, pe o lungime -- uretrografia cu dublu balonaş este mai sensibilă pentru
de câţiva centimetri diaguostic.
- dilataţia uretrei în amonte IRM:
- pseudodiverticuli - urmare a ruperii unor abcese peri- -- este mai sensibilă decât CU micţională
uretrale în uretră - utilizarea de antene endovaginale I endorectale permite
- fistulele (prostatocutanate şi uretrocutanate) sunt mai achiziţia de imagini de înaltă rezoluţie
tipice în tuberculoză şi infecţiile cu Chlamidia. -- secţiunile T2-w evidenţiază diverticulul ca o fomiaţiune
Recomandări de examinare: uretrografia retrogradă în hipersemnal adiacentă uretrei.
Diagnostic diferenţial: Ecografia endovagiuaiă:
- stricturile gonococice sunt tipic multiple şi pe lungime - imagine hipoecogenă I transsonică juxtauretrală, posibil
de cel puţin câţiva centimetri neomogenă la interior
- stricturile tbc - preced formarea fistulelor spre deosebire Recomandări de examinare: cistouretrografie micţională ~
de schistosomiază. sau imagistică secţională.
Lista de verificare: anamneza, stenoza, analiza margi- Diagnostic diferenţial:
nilor, fistule. - chist vaginal (chist de duct Gartner, chist de duct mul-
lerian sau paramezonefric, chist de incluziune epitelială) \
-- ureterocel ectopic
191.111. Diverticulii uretrali - endometriom
- tumori uretrale.
Marius Savin, Dragoş Negru Lista de verificare: comunicarea cu uretra; de căutat în
incontinenţa urinară.
Epidemiologie: 1.4% din femeile cu incontinenţă minară
Morfopatologie: Infecţia unei glande Skene, urmată de
obstrucţia ostiumului său şi de formarea unui abces; ruptura
abcesului în uretră determină formarea unei cavităţi comu-
nicante cu uretra (pseudodiverticul). Toţi diverticulii nu
depăşesc fascia periuretrală.
O altă cale de formare o constituie lezarea fasciei periu-
retrale în timpul chirurgiei incontinenţei, ducând la formarea
unui diverticul.
cS:apitOlul 8. Radiologia t!J.paratuiui urinar şi genital masculin 47
192. Diagnosticul radio-imagistic al pa- Iul:agistică - metode: UIV, Eco, CT, RM

UIV: amprenta planşeului vezical, ascensionarea barei
tologiei prostatei: inflamaţii, hiperplazia interureterale cu aspect în J sau ,,hamac" al ureterelor; diver'"
benignă, tumori maligne ticuli vezicali, reZidiu vezical.
Florin Mihai, Dragos Negru Ecografie: mărire de VQlum ~glandei cu aspect hip.oeco-
gen al zo.nei de tranziţie şi periuretrale, nodulii sunt izo- sau
hipoecogeni; este evaluat rezidiul vezical.
192.1. Prostatita CT: prostată mărită de volum, cu amprentă asupra pere-
telui posterior vezical.
Epidemiol()gie: prevalen~ 2-10% RM: alternanţa de zone în hipo- şi hipersemnal T2 în zona
de tranziţie si a glandelor periuietrale.
Morfopatologie: poate fi acută, cronică şi granuloma-
Recomandări de ex(lminare: IRM, ecografie endorectală.
toasă; infecţie acută s11µ .cronică a prostatei care determină
Diagnostic diferenţial: cancer de prostată; abces.
sindrom dureros pelvin/perineal; agenţi etiologici: E. coli,
Lista de verificare: Hipertrofie de lob median care simu-
Pseudomonas; Chlamidia, Mycobacterium tuberculosis,
lează o masă vezicală.
terapia BCG.
Simptome I semne: febră, disurie, durere
Imagistică - metode: eco, CT, IRM
Prostatita acută: 192.111. Cancerul de prostată
Ecografie: arii hipoecogene şi ecogenitate diminuată a
zonei periferice, halou hipo.ecogen al ţesutului periuretral, Epidemiologie: incidenţa: 10% dintre bărbaţi.
masă hipoecogenă sugerând formarea unui abces; Doppler: Morfopatologie: 95% sunt adenocarcinoam.e; 75% se
flux crescut în zona de formare a abcesului. dezvoltă în zona periferică.
CT: mărire de volum a glandei, cu zone hipodense, apoi Simptome I semne: asimptomatic, urinări frecvente;
abc~e - cu zonă hipodensă, cu perete. al cărui densitate PSA crescut.
creşte postcontrast.
Imagistică - metode; ecografie transrectală; CT~ RM
RM: arii de hiposemnal T2 (abcesul în hipersemnal). Ecografie: amprentă vezicală neregulată datorată unui
Prostatita cronică: se evidenţiază calcificări prin oricare nodul hipoecogen în zona periferică.
dintre metodele de explorare. CT: nu este diagnostică, utilă doar pentru stadializare,
Prostatita granulomatoasă: formă nodulară a infecţiei în depistarea nietaStazelor ganglionare, pulmonare, hepatice
cronice. şi osoase.
Recomandări de examinare: CT dacă se suspectează IRM: Hiposemnal T2 în zona periferică, restrkţie de di-
formarea de abces. fuzie (b 1OOO sau mai mult), creşterea i:b.tensităţii semnalului
Diagnostic diferenţial: cancerul de prostată; chistul postcontrast; util pentru vizualizarea extensiei extracapsulare;
congenital prostatic; degenerarea chistică a HBP. nodul în grăsimea periprostatică, obliterarea unghiului recto-
Listă de verificare: prostatita nu este un diagnostic prostatic sau a benzilor neuro-vasculare.
imagistic. Recomandări de examinare: IRM este metoda de
elecţie. ,
Diagnostic diferenţial: HBP, cancer rectal.
192.11. Hiperplazia benignă de prostată,
(HBP)
Bibliografie
Epidemiologie: 70% din bărbaţii cu vârsta de 70 de ani J. Federle MP, Brooke Jeffrey R, Sridhar Anne V. Diagnostic Ima-
ging: Abdomen. Amirsys - Elsevier Saunders, Philadelphia, 2005
auHBP.
2. WWW. Radiopaedia.org
Morfopatologie: proliferare glandulară nodulară şi I sau
3. Negru D. Radiologie şi Imagistică Medicală, Ed. UniV. „Gr. T.
proliferare fibroasă sau musculară a stromei; HBPpoate avea Popa", Iaşi, 2007
originea în zona de tranziţie sau în glandele periuretrale.
Simptome I semne: sunt datorate retenţiei de urină şi dis-
tensiei vezicale; jet urinar slab, micţiuni frecvente nocturne.
48 Radi<5/ogie imagistică medicală
193. Diagnostkul .ul.trasonografic al pa- 193.I. Malformatii

'
tologiei .testiculului şi scrotului (adulţi şi Sorin M Dudea
copii): malformaţii, inflamaţii, tumori,
traumatisme, patologie vasculară 193.I.t. Criptorhidia
Sorin M Dudea
Criptorhidie = situaţia în care testiculul nu. se află în
bursă, dar este regăsit pe traiectul normal de coborâre al tes-
I. Malformatii
ticulului din abdomen. Ectopie testiculară= situaţia în care
1.Criptorhidia
testiculul nu se află nici în bursă şi nici pe traiectul normal
2.Hemia inghino-scrotală de coborâre în bursă, ci are altă localizare.
3.Alte anomalii. Epidemiologie: incidenţa criporhidiei se apropie de I%
II. Inflamaţii din copii; de obicei unilaterală (bilaterală la 20% din cazuri).
1. Orhiepididimita acută Riscul major al acestei afecţiuni îl reprezintă malignizarea
2. Orhita focală - risc de 5-1 O ori mai mare decât în populaţia generală - şi
3. Piocelul infertilitatea.
4. Abcesul testicular US: absenţa testiculului din bursă. Testiculul este iden-
tificat pe traiectul normal de coborâre (,ia nivelul canalului
5. Orhiepididimita cronică
inghinal) la 75-80% dintre paciGnţi. Testiculul din canalul
6. Orhicpididimita tuberculoasă
inghinal este mai mic, alungit şi hipoecogen, comparativ cu
HI. Traumatisme testiculul normotopic contralateral. Dacă testiculul ectopic
1. Hematocelul este localizat intraabdominal, detectarea ecografică a acestuia
2. Hematomul intratesticular devine problematică. Uneori, testiculul intraabdominal poate
3. Fractura parenchimului testicular fi vizualizat j uxtavezicaL CT şi RM au performanţe superioare
în detectarea testiculelor intraabdominale. Testiculele ecto-
iV. Leziuni testiculare vasculare
pice sunt i'n mod normal hipovascularizate. Ultrasonografia
1. Leziuni arteriale
Doppler color detectează: prezenţa fluxului vizibil în aceste
a. Torsiunea acută a funiculului spermatic
testicule doar la 50 % dintre pacienţi.
b. Infarctul testicular segmentar
c. Torsiunea testiculară veche
2. Leziuni venoase
193.I.2. Hernia inghino-scrotală
a. Varicocelul
V. Tumori testiculare
Determină tumefierea, uneori sub tensiune, a bursei
l . Consideraţii generale scrotale. Diagnosticul de hernie inghi110-scrotală este stabilit \
2. Aspecte particulare clinic. Prin ecografie, în interiorul bursei sunt identificate
VI. Alte afecţiuni imagini sugestive pentru prezenţa anselor intestinale. Masa
1. Calcificări hemiată în scrot este însoţită de hidrocel de acompaniament.
2. Chiste Testiculul homolateral este dislocat inferior şi posterior de
3. Hidrocelul căh·e ansele intestinale hemiate.
Bibliografie 193.I.3. Alte anomalii

I. Dudea SM, Badea RI Ultrasonografie vasculară. Ed. A II-a. Ed.
Medicală, Bucureşti, 2009
Cu ajutorul ecografiei pot fi diagnosticate şi alte anomalii,
2. Dudea SM. Testiculul şi scrotul. ln: Badea Rl, Dudea SM, Mir-
cea PA, Stamatian F Tratat de ultrasonografie clinică. Volumul I: mult mai rare ale testiculelor, cum sunt macroorhidismul sau
principii, abdomen, obstetrică şi ginecologie - reeditare li - Ed. poliorhidismul.
Medicală, Bucureşti, 2007:547-563
Capitolul 8. Ra,awtof,{ia apqratului urinar şi genital masculin
~-----------------------------~~~-------~--~------
193~11. Inflamaţii 193.11.3. Piocelul

Sorin M Dudea
Termenul defineşte suprainfectarea unui hidrocel şi trans-
Inflamaţiile de la nivelul scrotului pot fi acute sau cronice.
formarea purulentă a conţinutului lichidian al acesmia.
Simptome I semne: se instalează febra, iar bursa tumefiată
Procesele inflamatorii pot interesa testiculul sau/şi epididimul
devine caldă si sensibilă.
sau/şi învelişurile scrotale.
US: în lichidul de hidrocel apar ecouri diseminate, uneori
sedimentate.
193.11.l. Orhiepididimita acută

193.11.4. Abcesul testicular
Simptome I semne: testiculul inflamat este caracterizat
clinic prin bursă tumefiată, congestionată, cu volum crescut,
US: zonă hipoecogenă, imprecis delimitată şi neomogenă,
sensibilă la palpare, asociată cu febră şi durere.
localizată în testicul sau/şi
epididim şi în interiorul căreia pot
US: creŞterea difl1ză a dimensiunilor testiculului şi
fi observate arii lichidiene neregulate, cu debriuri necrotice
epididimului. Parenchimul testicular este, în mod c}flsic,
şi care nu produc amplificare acustică.
hipoecogen. Epididlln.ul cu dimensiuni crescute are structură
neomogenă şi aspect pătat. Pentru aprecierea hipoecogenităţii
parenchimului testicular este necesară realizarea unei secţiuni
prin rafeul median scrotal, astfel încît să existe un standard de 193.11.5. Orhiepididiruita cronică
comparaţie cu testiculul con~ateral. La examinarea Doppler
se constată hipervascuiarizaţia parenchimului testicular, semn US: exista întotdeauna hidrocel de acompaniament.
al congestiei inflamatQrii. Asociat inflamaţiei testiculare se Suprafaţa testicuhilui şi a epididimului este nexegulată,
observă adesea tumefierea marcată a elementeior funicululµi dimensiunile testiculare sunt reduse, în timp ce epididimul
spermatic, atât retrotesticular, cât şi la nivelul canalului inghi- rămâne mărit, iar ecotextura testiculului şi a epididimului
nal. Hidrocelul în cantitate modt';rată în$oţeşte, de asemenea, devine granulară. Ttinica vaginală se îngrQaşă în mod neuni-
procesele inflamatorii scrotale acute. În infecţiile severe pot form. Pot aparea calcificări mai ales la nivelul epididimului
aparea microbule de aer în lichidul hidrocelului. sau calculi scrotali.
Majoritatea infecţiilor acute ale conţinutului scrotal sunt
epididimite pure, fără componentă orhitică. În aceste cazuri,
testiculul are aspect normal, fiind prezente doar modificările
epididimului. Epididimita focală şi abcesul epididimal se
193.11.6.0rhiepididimita tuberculoasă
localizează mai frecvent la nivelul cozii epididimului şi
determină aspect de pseudotumoră inflamatorie. US: afecţiunea poate mima orice suferinţă scrotală, in-
clusiv tumorile. Prezenţa macrocalcificărilor centrate pe un
vas de sânge, precum şi a nodulilor hipoecogeni multipli care
193.11.2. Orhita focală sunt traversaţi de către vase sanguine care nu sunt dislocate
poate sugera prezenţa granulomelor tuberculoase în parenchi-
mul testicular. Cel mai frecvent apar însă mase hipoecogene
US: apar noduli hipoecogeni în plf!enchimul testicular. · epididimare sau macrocalcificări.
Nodulii pot avea aspect piramidal, atunci când sunt afectaţi
doar lobuli testiculari. Vasele testiculare care străbat aceşti
noduli nu sunt deViate d_e la traseul lor. Urtnărirea evoluţiei
clinice şi ecografice a acestor noduli permite diferenţierea
faţă de tumori.
~at/~ol,ogie, imagistică medicală
193.III..Traumatisme- 193.IV. Leziuni testiculare, vasculare

Sorin M. Dudea Sorin M Dudea
193.ID.1. Hematocelul 193.IV.1. Leziuni arteriale
Termenul defineşte acumularea de sânge în spaţiul vaginal. 193.Iv.1.a. Torsiunea acută a fnnirinlului
US: aspectul ecografic este variabil în timp. în primele spermatic
24 de ore de la producere, hematocelul este aproape trans-
sonic. Ulterior, hematocelul devine hipoecogen, cu aspect
Netratată, afecţiunea poate produce infarct testicular
pseudoparenchimatos pentru ca, la mai mult de 72 de ore de
complet.
la producere, hematocelul să redevină transsonic. Persistă
multiple septe groase şi nevascularizate în colecţia lichidiană
Simptome I semne: aspect similar cu cel întâlnit în or-
hiepididimita acută.
scrotală.
US: bidimensional - aSpect similar cu cel întâlnit în c5rhi-
I
epididimita actită. La examinarea Doppler color se con.Stată i '
absenţa completă a fluxului fu parenchimul testiculului vizat.
193.111.2. Hematomul intratesticular în torsiunea precoce sau incompletă; fluxul arterial poate fi 1.
prezent şi se constată doar lipsa fluxului venos. Prezenţa flu~
US: dificil de diferenţiat faţă de tumori întrucât apare sub xului arterial capsular la perif'eria testiculUlui nu exclude tor-
forma unui nodul hipoecogen în parenchimul testicular şi de- siunea arterei testiculare şi infarctul testieular. Este important
formează conturul testiculului. Necesară urmărirea ecografică de menţionat că timpul util pentru recuperarea chifurgicală
a pacientului pe durata a 3-6 săptămâni. Hematomul îşi reduce (detorsiOnare) a testiculului este de 8 ore. Tabloul clinic de
dimensiunile şi îşi modifică aspectul ecomorfologic, în timp torsiune testiculară acută p()ate fi generat şi de către torsiunea
ce tumorile rămân nemodificate. Un alt criteriu de diagnostic apendicelui testic'Ular. în această situaţie, ecografic se con-
diferenţial este reprezentat de către vascularizaţia leziunii. stată aspect normal al testiculului şî epidîdimului asociate cu
În mod uzual, hematomele nu sunt vascularizate, în timp ce hidrocel şi tumefierea ecogenă a apendicelui testicular, care
tumorile prezintă hipervascularizaţie anarhică. are volUrri crescut.
193.111.3. Fractura parenchimului 193.IY.1.b. Infarctul testicular segmentar

testicular
Apare posttraumatic sau. la pi;tcienţii cu suferinţe emboli-
gene (endocardită, septicemie, poliarterită n9doasă).
US: testiculul este divizat prin linii hipoecogene anfrac- US: în stadiul acut apar zone hipoecogene triunghiulare şi \
tuoase în mase care au ecogenitate variată. întotdeauna este avasculare, localizate în parenchimul testicular. Baza acestor
prezent şi hematocelul masiv de acompaniament. Tehnicile zone este localizată la nivelJJl tunicii albugj,n,ea, iar vârful este
Doppler color şi power sunt utile pentru a stabili viabilitatea orientat spre mediastinul testicular. În stadiul cronic, testiculul
fiecărui fragment testicular. are dimensiuni reduse şi apare o bandă ecogenă care uneşte
albugineea cu mediastinul testicular.
193.IV.1.c. Torsiunea testiculară veche
Denumită şi torsiune omisă, este echivalentă cu atrofia

ischemică a testiculului.
US: testicul avascular, care prezintă un miez hipoecogen
înconjurat de către un chenar hiperecogen. Dimensiunile de
Capitolu! 8. Radiologia aparatului urinar şi genital rnasculin 5î
ansamblu ale testiculului torsionat cronic sunt mai mici decât descris este atât de sugestiv încât se afirmă că „orice nodul
ale testiculului contralateral normal. parenchimatos hipoecogen întratesticular trebuie considerat
malign până la proba contrarie". Tumorile cu dimensiuni
mari pot determina invazia: peretelui; se poate asocia prezenţa
193.IV.2. Leziuni venoase varicocelului şi a hidrocelului. Structurile extratesticulare
(epididim, învelişuri scrotale) prezintă tumori proprii extrem
de rar. Nu există aspecte patognomonice care să sugereze
193.IV.2.a.Varicocelul histologia tumorilor testiculare. Orice leziune intratesticulară
poate fi suspectată de malignitate, îri timp ce leziunile scrotale
Termenul defineşte dilatarea varicoasă a venelor scrotului, extratesticulare au şanse minime de a fi maligne.
în special a plexului pampiniform.
Epidemiologie: varicocelul este cel mai adesea idiopatic,
poate apărea la aproape 10% din tinerii care fac eforturi fizice 193.V.2. Aspecte particulare
mari, mai frecvent la nivelul bursei stângi, dar el poate fi şi
secundar unor compresiuni sau tromboze venoase în amonte,
Seminoamele sunt de obicei bine delimitate şi foarte
de exemplu în tumorile rinichiului.
puţîn ecogene. Sunt cele mai frecvente tumori testiculare.
US: structuri serpiginoase, tubulare, multiple, care sunt
Vascularizaţia intratumorală este anarhică şi pot fi observate
localizate mai ales de-a lungul feţei posterioare a testicillului
microcalcificări i'n tumoră.
şi urcă la nivelul fu..'liculului spermatic în canalul inghinal.
Carcinomul reţelei testiculului produce imagine centro-
Diametrul unei vene în repaus mai mare de 3,5 mm sau
testiculară multichîstică, predominant lichidiană.
creşterea cu mai mult de 1 mm a diametrului venos în timpul
Carcinomul embrionar este aproape la fel de ecogen
manevrei Valsalva reprezintă criterii de diagnostic pentru
ca şi parenchimul testicular şi poate fi uşor omis atunci când
varicocel semnificativ. Varicocelul este evidenţiat mai uşor
are dimensiuni mici.
dacă pacientul este examinat în ortostatism. La examinarea
Tumorile cu celule Leydig prezintă mai frecvent calcificări.
Doppler, fluxul în vaiicocel poate fi foarte lent sau, rareori,
Teratoamele au o structură mîxtă, adeseori fiînd prezente
poate prezenta viteze mari. Ecografia este utilă şi pentru
arii chistice lichîdiene pe un fundal mixt hîper- şi hipoecogen.
monitorizarea evoluţiei după scleroterapie.
Aspectul seamănă cu cel al unui fagure de miere care, însă,
este hipcrvascularizat la examinarea Doppler. Chistele epider-
moide sunt bine delimitate, sferice, cu perete uneori calcificat.
193. V. Tumori testiculare Limfomul şi leucemia determină mase focale hipoeco-
gene sau hipoecogenitate difuză a testiculului. ·
Sorin fl.1. Dudea Sarcomul scrotal determină apariţia unei mase pa-
renchimatoase extratesticulare cu dimensiuni mari şi hiper-
193.V.1. Consideraţii generale vascularizată. Adesea testiculul propriu-zis nu mai poate fi
recunoscut.
Pacienţii cu tumori testiculare nu prezintă în anamneză
traumatism sau infecţie recentă. Risc mare de apariţie a unei
tumori testiculare: pacienţii cu criptorhidie (operată sau
193.VI. Alte afectiuni
'
nu); pacienţii care au suferit orhidectomie unilaterală pentru Sorin M Dudea
tumoră testiculară. La aceste grupe de pacienţi este necesar
screening susţinut pentru depistarea precoce a tumorilor.
US: indiferent de substrat..il lor anatomopatologic, tun10-
193.VI.1. Calcificări
rile testiculului sunt caracterizate prin prezenţa unui nodul
parenchimatos intratesticulat, hipoecogen, fără capsulă La nivelul burselor scrotale, calcificările pot surveni în
proprie, hipervascularizat şi prezintă vase anarhice. Aproape parenchimul testicular, în epididim sau în spaţiul vaginal.
întotdeauna în jurul unei tumori testiculare este vizibilă o lamă Calcificările epididilllare, mai ales dacă sunt masive,
de parenchim testicular normal. Nodulul poate fi palpabil sugerează cu mare probabilitate procese inflamatorii cronice:
sau nu, în funcţie de localizarea sa intratesticulară. Aspectul specific (TBC} sau nespecific (epididimită cronică).
, S2
calcf'fi(ările testiculare pot surveni în tumori, tubercu- tumori, procese ischemice, compresiuni venoase, procese
loză, modificări in:tlamatcirii .cronice focale sau modificări inflamatorii, etc. În mod obişnuit, lichidul din bidrocel este
ischemice. , , perfect anecogen. Dimensiunile sunt variate. Diagnosticul
Microlitiaza testiculară se traduce ecografic prin, apariţia hidrocelului în cantitate mare este uşor de realizat, prin iden-
a multiple focare hiperecogene; punctiforme, cel ~i adesea tificarea unei colecţii lichidiene peritesticulare care„ dacă este
Iru:ă uml>răacustică. Aceste focare sunt dispersate în parenchi- voluminoasă, determină dislocarea posterioară şi inferioară
mul ambelor testicule. Etiologia acestei afecţiuni este incertă. a testiculului în bursă. Nu există criterii ecografice care să
Ea se asociază mai frecvent cu criptorhidia, hipofertilitatea permită evaluarea cantităţii de lichid din spaţiul vagifial.
sau disgenezia gonadală, dar ş-a constatat şi coexistenţa Pentru a diagnostica prezenţa unui hidrocel în cantitate mică
microlitiazei cu procesele maligne testiculare. este necesar să se evidenţieze lichid care să înconjoare mai
Calculii scrotaii apar în urma torsiunii apendicelui testi- mult de cfouă treimi 'dfu clrCwn:ferillfa. testiculului. :ffidrocelele
cular sau în urma unor fenomene inflamatorii cronice. în mod cu evoluţie cronică poţ prezenţa aspect de lichid impur sau
tipic, calculul scrotal apare sub fornia unui foc;ar hiperecogen, septe fine, 'Principab.d rol al examinării. ecogrance în caz de
care produce umbră acustică ş1 care se mişcă liber în hidro- hldrocel este acela de a evalua starea testîcµlulu,i impalpabil
celul de acompaniament, prezent întotdeauna. din colecţia lichidiană.
193.VI.2. Chiste 194. Diagnosticul radio-imagistic al p.ato-

logiei peniene şi al tulburărilor de dina-
Spermatocelul şi chistul epidic:Umar se deosebesc doar mică sexuală: boa.la Peyronie, traumatis-
prin prezenţa celulelor spermatice în lichidul din spermatocel
şi absenţa lor în lichidul din chistul epididimar. Ecografia
me, tumori, impotenţa, priapismul
nu poate stabili cu certitudine diagnosticul diferenţial între Andrei Lebovici
aceste două entităţi. Spermatocelele apar mai frecvent la
nivelul capului epididimar, au dimensiuni destul de mari,
prezintă câteva septe groase, iar lichidul din interior, datorită I. Boala Peyronie
conţinutului proteic crescut,. prezintă ecogenitate ceva mai
II. Traumatismele penîene
mare şi, uneori, ecouri sedimentate. Spermatocelele foarte
mari pot fi confundate cu hidrocelul, dar ele nu acoperă III. Cancerul penian
niciodată suprafaţa anterioară a testiculului. Prin contrast,
IV. Impotenţa f
chistele epididimare sunt mici, frecvent localizate în capul
epididimului şi pot fi depistate la 20 - 25% dintre pacienţi, V. Priapismul ' '
nefiind in relaţie cu vârsta pacientului.
Chistele testiculare reprezintă o afecţiune rară şi asimp-
tomatică. De obicei chistul este mic şi localizat periferic (sunt 194.I. Boala Peyronie '
denumite şi chiste de albuginee). Datorită dimensiunilor mici, Andrei Lebovici
este posibil să nu poată fi identificate toate semnele ecografice
care caracterizează un chist.
Epidemiologie: Incidenţă: variază între 0.3-3% din
Chistul de cordon spermatic survine pe traiectul ductului
populaţia masculină. Prevalenţă crescută: urolitiază, diabet
deferent, are aspect de dilatare unică, de obicei moniliformă
zaharat şi administrarea de ~~blocante, mai ales propranolol.
şi este localizat la distanţă de testicul şi de epididim.
Morfopatologie: cauza iniţială se prţsupune a fi vasculita
ţesutului conjuctiv al sub-tµll,icii; plăci fibroase la nivelul
tunicii albuginea; ulterior calcificare; secundar plăcilor apare
193.VI.3. Hidrocelul şi disfuncţie erectilă vasogenică şi de scurgere venoasă.
Simptome I sem11e: jncurbare peniană, erecţie duryroasă,
Termenul defineşte acumularea unei colecţii lichidiene în disfuncţie erectilă, plăci p~pabile.
spaţiul vaginal. Etiologia hidrocelelor este variată. Hidroce- Imagistică - metode: RXY Eco, IRM, Angiografie
lele pot fi primare, fără o cauză evidentă sau secundare unor RX: poate demonstra plăcile calcificate
Ci:ipitolui 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin 53
Eco: leziuni perifetjce la nivelul. corpului cavernos, 194.111. Cancerul penian

hipo- sau hiperecogene; leziunile calcificate prezintă con de
umbră; examinarea Doppler utilă pentru tulburările de erecţie Andrei Lebovici
vb:SC>genice. asociate,
Jl{M: ecografia este mai sensibilă, dar IRM poate de~ Epidemiologie: Incidenţă: rar în ţările dezvoltate, dar
monstra mai bine plăcile de la baza penisului; plăcile apar în ţările subdezvoltate incidenţa ajunge până la 8.3/100.000
în hiposemnal Tl şi T2. bărbaţi. Prevalenţa crescută: infecţii cronice, papiloma virus,
Angiografie: Cavemosograma - deformarea conturului stare socio-economică precară şi fumatul.
normal al corpului cavernos; plăcile apar sub forma unor Morfopatologie: 95% carcinoame scuainoase, restul me-
defecte de umplere. lanoame, carcinoame bazocelulare şi sarcoame; metastazează
Recomandări de examinare: Ecografia: metoda de elecţie. frecvent în plămân, ficat şi os.
Simptome I semne: masă, leziune ulcerată sau inflamată
la nivelul glandului pertlan.
Bibliografie lntagistieă - metode: Eco, CT
1. Sommer F, Schwarzer U, Wassmer G, Bloch W: Braun M, Klotz Eco: apteciază profunzimea (stadializarea tumorii) şi
T, Engelmann U. Epidemiology ofPeyronie's disease. International vascularizaţia tumorii.
Journal oflmpotence Research 2002;14:379-383 CT: pentru stadializare loco-regională.
2. Grainger RG, Allison DJ. Grainger & Aliison 's Diagnostic Radi-
ology, 5th ed. Churchill Livingstone Elsevier, New York, 2008
Bibliografie
1. Badea RL Dudea SM, Mircea PA, Stamatian R Tratat de ul-
194.11. Traumatismele peniene trasonografie clinică. Volum /: Principii, abdomen, obstetrică şi
Andrei Lebovici ginecologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
2. Sonpavde G, Pagliaro LC, Buonerba C, Dor:fl TB, Lee RJ, Di
Lorenzo G. Penile cancer: current therapy and fature directions.
Epidemiologie: Incidenţă: dificil de apreciat, subraporta-
Ann Oncol. 2013;24(5):1179-89
tă.Tipul traumatismului variază: fracturi (cel mai frecvent),
amputaţie, trauma penetrantă şi leziuni de părţi moi.
Morfopatologie: variază în funcţie de mecansimul de
producere. În cazul fracturilor, poziţia dominantă a femeii în 194.IV. Impotenţa
timpul actului sexual este cauza cea mai frecventă; distrucţia Andrei Lebovici
corpilor cavernoşi sau a tunicii albuginea asociată sau nu cu
leziuni uretrale.
Simptome f semne: zgomot de pocnitură sau trosnet în Epidemiologie: Incidenţă: sub 5% la bărbaţii sub 40 ani şi
momentul traumei, tumefiere instantanee şi durere de inten- aproximativ 15% la cei peste 70 ani. Factori de risc: anomalii
sitate variabilă. Clinic, tumefiere, deformare şi echimoză endocrine, insuficienţa renală, hepatopatii cronice, afecţiuni
- aspect de „vânătă". neurologice, fumatul, depresie şi SIDA.
Imagistică - metode: Eco Morfopatologie: erecţia reprezintă, paradoxal, un proces
Eco: evidenţiază locul exact al fracturilor corpilor de relaxare. Prin stimuli hormonali şi neurogeni se reduce
cavernoşi şi rupturile de tunică. vasoconstricţia, rezultând creşterea fluxului arterial în corpii
Recomandări de examinare: examenul clinic este sufi- cavernoşi şi comprimarea venulelor de drenaj.
cient de obicei - patologia reprezintă urgenţă urologică şi Simptome I semne: disfuncţie erectilă.
necesită intervenţie chirurgicală. Imagistică - metode: Eco
Eco: injectare de 40mg Papaverină înainte de începerea
examinării; se recoltează semnal Doppler la 1-2 minute pe
Bibliografie durata desfăşurării răspunsului erectil; disfuncţie de origine

arterială - influx insuficient; disfuncţie de origine venoasă -
1. Jack GS, Garraway L Reznichek R, Rajfer J. Current treatment
creşterea adecvată a vitezei fluxului arterial, absenţa creşterii
optionsfor penilefractures. Rev Ural. 2004;6(3):114-20
2. Grainger RG, Allison DJ. Grainger & Allison 's Diagnostic Radi- rezistenţei la influx şi persistenţa fluxului diastolic.
olagy, 5th ed. Churchill Livingstone Elsevier, New York, 2008
54 Radiologie imagistică medicală
Bibliografie , 195. Diagnosticul radio-imagistic al

1. Badea RJ, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de ul-
trasonografie clinicii. Volum I: Principii, abdomen, obstetrică şi tumorilor suprarenaliene benigne şi
ginecologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 2007 maligne; managementul şi diagnosticul
2. Grainger RG, Al/ison DJ. Grainger & Allison 's Diagnostic Radi-
ology, 5th ed. Churchill Livingstone Elsevier, New York, 2008 diferenţial al leziunilor suprarenaliene
descoperite incidental
Florin J.fihai, Dragoş Negru
194.V. Priapismul
Andrei Lebovici
I. Chistul suprarenalian
Epidemiologie: Incidenţă: 0.5-1/100.000 bărbaţi/an. II. Adenomu) suprarenalian
Factori de risc: sicklemia, stări de hipercoagulabilitate,
medicaţie antidepresivă, antihipertensive, cocaină, abuz de
III. Mielolipomul
alcool, pacienţii oncologici şi trauma. IV. Feocromocitomul
Morfopatologie: trei tipuri: ischeihic (cu flux scăzut),
nonischemic (cu flux crescut) şi intermitent (tot prin meca- V. Carcinomul suprarenalian
nism ischemic recurent). VI. Metastazele suprarenaliene
Simptome I semne: erecţie prelungită şi persistentă, nea-
sociată cu stimulare sexuală, care durează mai mult de 4 ore. VIl. Managementul incidentaloamelor suprarenaliene
Imagistică - metode: Eco
Eco: tromboza sinusurilor cavernoase sau a venei dorsale
a penisului.
Recomandări de examinare: Ecografia Doppler: pem1ite Bibliografie
diferenţierea dintre priapismul cu flux scăzut şi priapismul I. Federle MP, Brooke Jeffrey R; Sridhar Anne V. Diagnostic Ima-
cu flux crescut, entităţi al caror tratament diferă în mod ging: Abdomen -Amirsys - Elsevier Saunders, Philadelphia, 2005
fundamental. 2. Dunnick NR, lmaging of adrenal incidentalo mas: current status.
AJR 2002;179(3):559-568
Bibliografie
1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F: Tratat de ul-
195.1. Chistul suprarenalian
trasonografie clinică. Volum I: Principii, abdomen, obstetrică şi Florin Mihai, Dragoş Negru
ginecologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
2. Levey HR, Segai RL, Bivalacqua TJ Management ofpriapism:
an update for clinicians. Ther Adv Ural. 2014;6(6):230-44 Epidemiologie: 1-2 la 10.000 de persoane; 3: 1 I F:B.
Morfopatologie: chisturi endoteliale 45%; pseudochist
40%; chisturi epiteliale 10%.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: masă uni- sau multiloculară cu densităţi franc lichi-
diene; perete până la 3 mm grosime, eventual calcificări; nu
îşi creşte densitatea postcontrast.
TRM: Tl hipointens (hiperintens când este complicat
hemoragic); T2 hiperintens.
Diagnostic diferenţial: adenom, mielolipom.
Lista de verificare: densitate crescută, perete gros şi
septuri = chist complicat.
Capitplul 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin
195.II. Adenomul suprarenalian Lista de verificare: nodul cu densităţi de grăsime la CT;

Rt\1: hiperintens Tl, cu scăderea semnalului pe secvenţele
Florin Mihai, Dragoş Negru cu supresia grăsimii.
Epidemiologie: până la 9% din populaţie; incidenţa

maximă în decadă a VII-a. 195.IV. Feocromocitomul
Morfopatologie: masă bine delimitată ovoidală; 70%
cu conţinut mare de lipide intraplasmatice; 30% cu conţjnut Florin Jvfihai, Dragoş Negru
lipidic scăzut.
Simptome I semne: incidentalomul este asimptomatic; Epidemiologie: 0.1-0.5%
adenom Coll1: hipertensiune, fatigabilitate; Cushing: faţă „în Morfopatologie: tumora se dezvoltă din celulele cro-
lună plină", obezitate tronculară, purpură. mafine ale medularei suprarenaliene sau pc ţesut ectopic
Imagistică - metode: CT~ IRM, ecografie suprarenal ian.
CT: nodul hipodens nativ (< IO UH este diagnostic); Simptome I semne: hipertensiune paroxistică; modificări
nodul cu densităţi < 37 lJH, probabil adenom; nodulul cu ale câmpului vizual.
densităţi > 37 UH necesită administrare de contrast şi calcu- Imagistică - metode: CT, IRt\1, ecografie, angiografie
larea wash-out la 15 min: wash-out > 50% adenom, < 50% CT: twnoră de mari dimensiuni(> 3cm), bine delimitată,
mctastaw sau adenom atipic. hcterogenă, cu creştere importantă a densităţilor postcontrast,
IRM: semnal variabil T1 şi T2; adenomul bogat î..11 lipide cu arii de necroză şi hemoragie intralczională.
Tl out of phase - accetuarea scăderii semnalului (drop-out), RM: T2 hipersemnal intens; T 1 izointens relativ la muş
Tl în phase - hipersemnal; T1 +contrast: adenomul îşi creşte chi, hipointens comparativ cu ficatul; Tl +contrast: aspect
mult intensitatea semnalului. de „sare şi piper", determinat de priza de contrast la nivelul
Recomandări de examinare: CT; RM cu în/out of phase parenchimului şi fiow-void al vaselor.
- adenomul bogat în iipide. Eco: masă rotundă, bine delimitată, izo/hipoecogenă.
Diagnostic diferenţia!: metastaze, cance:r, feocromoci- Angiografie: tumoră hipenrasculară.
tom, mielolipom. Recomandări de examinare: CT, IRM
Lista de verificare: densitate < l O UH = adenom; de Diagnostic diferenţial: adenom; carcinom; metastaze;
calculat wash-out. mielolipom.
Lista de verificare: masă rotundă, 3-5 cm, în hipersern-
nal în T2 cu creştere importantă a intensităţii semnalului
195.III. Mielolipomul postcontrast.

195.V. Carcinomul suprarenalian
Epidemiologie: 0.2-0.4 %
Florin 1Vfihai, Dragoş Negru
Morfopatologie: metaplazia celulelor reticuloendoteliale
capilare; situs de hematopoieză extramedulară.
Simptome I semne: asimptomatic Epidemiologie: 0.05-0.02% din toate neoplaziile;
Imagistică - metode: CT, IRM, ecografie distribuţie bimodală, cu un vârf înainte de 5 ani şi al doilea
CT: nodul cu densităţi de grăsime (-30 -120 UH); calci- în decadele 4-5.
ficări punctiforme. Morfopatologie: dezvoltarea malignă a uneia dintre
RM: Tl hiperintens, dacă grăsimea este componenta liniile celulare suprarenaliene de la nivelul corticalei.
majoră; Tl hiposen1nal când predomină componenta hema- Simptome I semne: tumoră hormon inactivă: durere
topoietică. abdominală, metastaze în plămân, ficat, os; turnară hormon
Eco: nodul hiperecogen activă: secreţie de cortizol: sdr. Cushing, secreţje de androgen:
Recomandări de examinare: CT sau RM cu secvenţe cu sdr. de virilizare, secreţie de aldosteron: sdr. Coll1, secreţie
supresia grăsimii. de estrogeni: feminizarea pacienţilor bărbaţi; hiperglicemie,
Diagnostic diferenţial: adenom; metastaze; liposarcom; policitemie.
feocromocîtom. Imagistică - metode: CT, Rl\1, eco
56 Radiologie. i'magistidi medicală
CT: masă solidă unilaterală~ cu invazie în periferie, cu 196. Diagn.ostic'111 radio,...bnagistlc al

structUră heterogeriă prin prezenţa de arii de necroză, hemo-
ragie, cale\ficări, grăsime; priză neomogenă de contrast.
chistelor, tratnnatismelor şi insuficienţei .
RM: Tl hiposemnal relativ la ficat; T2 hipersemnal; Tl + snprarenaliene
contrast, creştere heterogenă a semnalului.
Sorin M Dudea
Eco: aspect heterog<?:P. daţoratnecrozei şi hemoragiei.
Recomandări de examinare: CT
Diagnostic diferenţial: adenom; metastaze; mielolipom;
I. Chistele suprarenatiene
feocromocitom; cancerul renal.
Lista de verificare: masă de mari dimensiuni unilaterală, II. Traumatismele supral"enaliene
imprecis delimitată, cu invazie venoasă şi metastaze.
III. Insuficienţa suprarenaliană
195.VI. Metastazele suprarenaliene

Bibliografie
1. Wedmid A, Palese M Diagnosis and trealment of the adrenal
cyst. Curr Ural Rep, 20JO;Jr·44-50 ·
Epidemiologie: 27% din tumorile epiteliale; al IV-a sediu 2. To'o KJ, Duddalwar VA. lmaging of traumatic adrenal injury.
după plămân, ficat,. os;
tumorile primare care metastazează în Emerg Radioi, 2012;19;:499-503
suprarenală sunt plămân, sân, melanom, tiroidă, colon. 3. Oelkers W. Adrenal lnsujfici(!ncy. NEJM 1!196;335(16); 1206-1212
Morfopatologie: depinde de tumora primară.
Simptome I semne: asimptomatice
Imagistică - metode: CT, RM, eco 196.I. Chistele suprarenaliene
- prin oricare metodă nu au nimic specific din punct
de vedere imagistic; bilateralitatea este indicativă pentru
Sorin M Dudea
metastază.
Recomandări de examinare: CT, IRM Epidemiologie: foarte rare, incidenţa < O.2% la autopsii;
Diagnostic diferenţial: adenom; mielolipom; feocromo- 8-15% bilaterale; F/B = 2-3/1; mai frecvente în decadele 3-5.
citom; carcinom suprarenalian. Morfopatologie: dimensiuni variate - mm - 50 cm.
Lista de verificare: trebuie căutată tumora primară. Histologie:
- endoteliale („simple") ~ limfangiomatoase sau angio- •
matoase;
195.VII. Managementul - pseudochisturi - perete fibros, consecinţa unei hemo-
ragii; stress; diateză hemoragică; stress neonatal; tumoră
incidentaloamelor suprarenaliene asociată; idiopatic; \
Florin Mihai, Dragoş Negru - epiteliale - chiste glandulare; a<lenoame ţ;hjs.tice; chiste
embrionare;
- parazitare - echinococoza, leishmaniaza.
Tumoră mai mică de 4 cm cu caracteristici de benignitate
Simptome I semne: descoperite incidental („incidentaloa-
(omogenă, bine delimitată, < 1OUH pe CT precontrast):
me" imagistice); dacă sunt mari - mas~ abdominală, durere.
- hormonal activă: suprarenalectomie
Imagistică: US, CT, RM
- hormonal inactivă: urmărire ima,gistică la 6-12 luni,
- chisturi endoteliale şi epiteliale: unilaterale; unilo-
pentru 1-2 ani şi evaluare biochimică, anual, timp de 5 ani.
culare; perete subţire (< 3,5mm); transsonice; posibil fine
Tumoră mai mare de 4 cm cu caracteristici CT nedermi-
septuri în limfangioame; atenuare < 20 UH; hiposemnal T 1;
nate sau de tip malign:
hipersemnal T2; fără priză de contrast Imagistica nu poate
- suprarenalectomie după evaluare hormonală.
diferenţia între cele două tipuri.
- pseudochisturi: aspect complex datorat hemoragiei I
asocierii tumorale; perete gros; septuri groase; ni:velurilichid-
lichid; componente tisulare nevascularizate; absenţa prizei de
contrast; RM - metoda optimă de stadializare a hemoragiei,

prin evoluţia intensităţii semnalului Tl şi T2.
- chisturi parazitare: transsonice; densitate I semnal tipic
lichidian; nisip hidatic sedimentat; membrana flotantă; vezi-
cule fiice; calcificări septale I murale; perete gros, stratificat;
fără priză de contrast.
196.11. Traumatismele suprarenaliene

Sorin M. Dudea
Epidemiologie: apar în 0.15-4% din traumatismele abdo-

minale închise; unilaterale în 75-90% din cazuri; SR dreaptă
afectată mai frecvent.
Simptome I semne: asimptomatic; prezenţa hematomului
atrage atenţia asupra existenţei unui traumatism sever.
Imagistică - metode: CT (metoda utilizată în evaluarea
de urgenţă a traumatismelor abdominale închise).
- hematom expansiv, rotund/oval; atenuare 50UH; fără
priză de contrast; posibilă asocierea hemoragiei periSR,
retroperitoneale; falsă îngroşare a pilierului diafragmatic
homolateral; striuri retroperitoneale periSR; arii de atenuare
crescută (50-90UH); la şoc hipovolemic, SR este hiperate-
nuantă, cu iodofilie prelungită şi intensă; în evoluţie: iniţial
creştere în dimensiuni, apoi scădere; devin hipoatenuante;
evoluează spre pseudochist sau calcificare densă.
196.111. Insuficienţa suprarenaliană

Sorin M. Dudea
Epidemiologie: primară- 39-60/1.000.000; vârsta medie

- 40 ani; cauze: adrenalita autoimună; TBC; adrenomielo-
neuropatie; SIDA; infecţii; tumori (mt<tastaze); hemoragie;
· secundară: cauze - leziuni tumorale pituitare I hipotalamice;
sarcoidoza; histiocitoza; terapie cu glucocorticoizi.
Simptome I semne: oboseală; anorexie; slăbire; hipoten-
siune ortostatică; diaree; greţuri; hiponatremie; hipoglicemie; •
boalaAddison; amenoree; hipotrofie gonadică; hipotiroidism
secundar.
Imagistică:
RM:dacă sunt suspectate leziuni pituitare I hipotalami.ce;
CT: a SR, dacă este suspectată insuficienţa primară (mase
tumorale, infecţioase, hemoragie). Nu este necesară evaluare
imagistică pentru adrenalită I adrenomieloneuropatie.

Renal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Renal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Societatea de Radiologie şi Imagistică Medicală din România

Editura Medicală, Bucureşti 2015

Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a României

Secretar de redacţie: MARIA-ELENA NEAMŢ

Tipar: Printex srl

Capitolul 1. Principii ale tehnologiilor imagistice

Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului

Capitolul 5. Radiologia toracelui

Capitolul 6. Radiologia cordului şi vaselor sanguine

Capitolul 7. Radiologia gastrointestinală şi abdominală

Capitolul 8. Radiologia aparatului urinar şi genital masculin

Capitolul 9. Radiologia în obstetrică şi ginecologie

Capitolul 10. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală)

Capitolul 11. Radio-imagistica senologică

Capitolul 12. Radiologie pediatrică

Capitolul 13. Radiologie intervenţională

Gabriel Andrieş Ana Magdalena Bratu

Carmen-Ana Asăvoaie Andreea Bucur

Carolina Botar-Jid Simona Cerbu

Angelica R. Chiorean Sorin M. Dudea

Ionela Ciocan Maria Magdalena Duma

Mihail Iacob Adina Mănilă

Gheorghe lana Simona Manole

Veronica-Maria Marcu Alina Nicula

Ro~ana T. Popa-Stănilă Cătălin Sandu

Anca Popîrţac Diana I. Stănescu

Mihai Ranete Liana-Cristina Stoica

Raluca Roman Zoia Şt. Stoica

Madalina. Brînduşa Szep (Florea)

Gabriela Simona Toma

Prof Dr. Sorin M Dudea

Prof Dr. Sorin M Dudea

177. Anatomia radio-imagistică

183. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor renale şi ale căilor urinare „ „ .. „ „ „ . „ „ .. „ „ „ „ ... „ . „ „ „ „ . „ .. „ . „ „ „ . „ „ „ .. „ „ „ „ .. „ . „ „ 21

196. Diagnosticul radio-imagistic al chistelor, traumatismelor şi insuficienţei suprarenaliene ................................................... '. 56

Capitolul 9. RADIOLOGIA ÎN OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE ................................................................................... 59

200. Diagnosticul radio-imagistic al tumorilor endometriale şi al endometriozei ...........................................•........................•.. 72

202. Diagnosticul radio-imagistic al uterului operat ................................................................................. „ ........•........................ 78

205. Pelvimetria IRM - principii şi măsurători ................. „ ........................................................................„ .....................•......... 85

206. IRM fetal principii şi stadiile dezvoltării embrionare şi fetale ......................................................................................... . 85

207. Histerosalpingografia - indicaţii, contraindicaţii, etape ale procedurii, complicaţii ........................................................... . 85

212. Diagnosticul radio-imagistic al prolapsului uterin şi pelvin ........... „ ......•.......•..................•.........•................•.................•..... 95

Capitolul 10. RADIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR (MUSCULOSCHELETALĂ) ···········•··•·················•········· 97

Partea a 2-a. Traumatisme acute şi cronice ......•....................•..........................................................................•.... „............... 105

Partea a 3-a. Infecţii .................................................................................•.......................................................... „..................... 143

229. Diagnosticul radio-imagistic al infecţiilor coloanei vertebrale şi scheletului apendicular................................................... 147

Partea a 4-a. Tumori şi leziuni pseudotumorale ...................................................................................................................... 151

252. Diagnosticul radio-imagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei .„................................................ . 206

Partea a 9-a. Afecţiuni diverse ................•........•..•.••..................•..•.......•.....•.•.......•...•.•..••.•.....•..•.....•....•.•.•.•.......•.....•.•............... 209

Partea a 2-a. Creier şi măduva spinării .........................................................................„ ••.•.•.•••...•.•••..•••••• „ ..••.•.•••...•..•••.•....•... 271

294. Diagnosticul radio-imagistic al detresei respiratorii la nou-născuţi (nn) şi sugari............................................................... 295

305. Diagnosticul radio-imagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii şi adolescenţi........................................................ 328

Partea a 6-a. Abdomen ............................................................................................................................................................... 339

Abrevieri .•......••....••.„ ..•....•..•..••......•.•...•....• „„.......................„...................................„................................................................ 473

Ri\DIO OGI APARATULUI

177.1.3. Anatomia radio-imagistică a

177.IV. Fiziologia micţiunii I. Defectul joncţional parenchimal.

Morfopatologie: hipertrofia ţesutului conjunctiv adipos Diagnostic diferenţial:

- testiculul normal este înconjurat, în spaţiul vaginal, de

180. Urografia intravenoasă: indicaţii, 180.1. Urografia intravenoasă: indicaţii,

' I. Urografia intravenoasă: indicaţii, selecţia meto-

dei, selecţia agentului de contrast, doza, momentul Selecţia agentului de contrast:

în obsţrucţia joncţiunii pielo-ureterale. va apărea distensia 180.m. Utilizarea substanţelor pe bază de

180.ll. Nefrotoxicitatea substanţelor de - identice cu ceie la administrarea contrastului iodat.