Radu Lucian Dumitru

Laboratorul de Radiologie, Imagistica Medicala si

Radiologie interventionala

EVALUAREA ANGIOGRAFICA A
VASELOR VISCERALE :
TEHNICA SI INDICATII
Ce este radiologia interventionala?
Radiologia Interventionala este o subspecialitate a
radiologiei, ce foloseste metode minim invasive pentru
diagnosticul si tratamentul afectiunilor aproape in
orice sistem/organ


Aceste proceduri sunt de multe ori alternative
procedurilor clasice/chirurgicale, sunt mai putin
riscante, mai putin dureroase si cu timp de recuperare
redus comparativ cu procedurile chirurgicale.
Interventional Radiology



Minimum Access Maximum Result
8/10 proceduri folosesc incizii cutanate <5mm
9/10 proceduri folosesc doar anestezie
locala, unele cu sedare constienta
7/10 pacienti sunt externati in aceeasi zi
Cat de cunoscute sunt
procedurile de RI?

Indicatii/contraindicatii
Utilitate
Adresabilitate
Complicatii
Utilizarea anatomiei si a
metodelor imagistice de ghidaj
Ce metode imagistice?
Ce folosim?
3 Fr=1mm
Tipuri de proceduri
Diagnostic: biopsie percutana, biopsie
transjugulara, biopsie cu ac fin, angiografie,
venografie


Terapeutic: embolizare, angioplastie,
stentare, drenaj

Tipuri de proceduri: Acces
Acces vascular:
Arterial: embolizari, chemoembolizari,
angioplastii
Venos: TIPS, filtru VCI, venoplastii
Acces percutan: drenaj biliar, biopsii, drenaje
de colectii, pleurostome, nefrostome,
radiofrecventa, etc
Tipuri de proceduri- segment anatomic
Neuroradiologie Interventionala

Cardiologie Interventionala

Body
IC FUNDENI
Tehnici percutane: Biopsie, drenaje
(abcese/biliare).
Tehnici vasculare: angiografii diagnostice,
TACE, catetere longlife, TIPS, controlul
sangerarilor
Managementul complicatiilor TH
Indicatiile angiografiei viscerale
Terapie oncologica (TACE)
Controlul sangerarilor digestive
Angina mezenterica
Trauma
Boala renovasculara (stentari, angioplastica,
denervari renale)
Diagnostic?- in special in cazul transplantului
hepatic
Angiografia vaselor viscerale-
tehnica
Abord femural
Teaca introducatoare 5Fr
Aortografie- optional, in functie de suspiciunea
clinica (in cazul suspiciunilor de stenoza de
trunchi celiac/ AMS)
Cateterizare selectiva 3 vase: trunchi celiac,
AMS, AMI
Ordinea cateterizarii este dictata de situatia
clinica (sangerare proximal sau distal de unghiul
Treitz/ hematochezie)

Tehnica
Trunchiul celiac are emergenta pe fata
anterioara a aortei, la nivelul spatiului discal
T12-L1; AMS are emergenta imediat caudal
AMI emergenta infrarenal, fata anterioara a
aortei, la nivel L3
Stomac
Doua arcade: mica curbura (artera gastrica
stanga/dreapta); marea curbura- artere
gastroepiploice

Artera gastrica stanga
Ram al trunchiului celiac sau emergenta
separata din aorta (2-6%)
Artera hepatica stanga cu emergenta din AGS
(20-30%)- implicatie clinica in rezectii
hepatice si embolizari
Sediu frecvent al surselor de sangerare
digestiva (85% din sangerarile gastrice)
Cateterizare dificila
Artera gastrica dreapta
Ram din AHC/ artera hepatica proprie (65%
din cazuri)
Importanta clinica redusa- in special atentie
in cazul procedurilor de TACE sau TARE
Artere gastroepiploice
AGE dreapta- ram terminal din artera
gastroduodenala
AGE stanga- ram din artera splenica
Intestin subtire
Duoden: arcadele pancreatico duodenale
anterioare si posterioare (colaterale TC-AMS)
Originea superioara : AGD
Originea inferioara: AMS sau primul ram
jejunal
Jejun si ileon
Ramuri din versantul stang al AMS
Distinctia jejun/ileon in functie de originea
arterei ileocolice
Multiple arcade de anastomoza ce se
continua cu vasa recta in peretele intestinal
Persistenta arterei viteline
Indica prezenta unui diverticul Meckel (sursa
de sangerare, durere)
Vas lung, cu emergenta in regiunea ileala, dar
fara anastomoze cu celelalte vase ileale
Colon si rect
Colonul ascendent si colonul transvers au
vascularizatie arterial cu originea la nivelul AMS:
artera ileocolica, a colica dreapta si a colice medii
(1-5 ramuri)
A ileocolica: ramuri ileale, cecale, colice drepte,
apendiculare; ultimul ram drept al AMS
A colica dreapta: segmentul superior al colonului
drept
A colice medii : flexura colonica si colon transvers
Artera mezenterica inferioara
Colon descendent, sigmoid, rect superior
Ram terminal- artere hemoroidale (rect
superior)
Ramuri: artera colica stanga (flexura colica
stanga), ram colosigmoidian
Transplant hepatic- rol diagnostic
Wael E.A. Saad, Mark C. Orloff, Mark G. Davies, Postliver Transplantation Vascular and Biliary Surgical Anatomy, Techniques in
Vascular and Interventional Radiology, Volume 10, Issue 3, September 2007, Pages 172-190, ISSN 1089-2516,
40 yr, 3
rd
day post OLT
Competitive flow in the splenic artery
initial
actylise
48hr
25 ani, melena, scadere a Hb (12-9 mg/dl 6h), tahipneic
CT preTACE: macronodul HCC segmente IV-V (sageata);
*pseudochiste pancreatice corporeale
*
CHA
RHA from SMA
LHA
angio CT MIP reconstruction; anatomical variant- RHA from SMA; LHA and GDA from CHA
*
CT followup 1 month after TACE; embolization of the RHA
white arrow- viable tumoral tissue in the Ivth segment
Black arrow: intratumoral homogenous lipiodol uptake
*- normal pancreas
*
CT followup 1 month after TACE with embolization of the LHA:
White arrow- homogenous lipiodol uptake
*- enlarged pancreas with peripancreatic fluid collections
CT control 1 month after medical therapy for acute pancreatitis:
small residual pancreatic pseudocysts
Prea multe informatii
Prea putin timp....
https://www.facebook.com/InterventionalaFundeni
http://esir.org/
http://www.jvir.org/