Parodontologia este acea ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studierea p arodontiului marginal, se ocupa cu studierea anatomiei si fiziologiei

parodontiu lui marginal si de bolile parodontael si tratarea lor. Odontonul este unitatea morfo-functionala, anatomica si fiziologica in care se i nclude dintele cu tesuturile de fixare=parodontiu marginal. Odonton=dinte+parodontiu marginal Parodontiul dpdv didactic se imparte in 2 componente fundamentale: - parodontiul marginal - de la marginea libera a gingiei pana in 1/3 apicala - a ici apare boala parodontala si se ocupa parodontologia - pardontiul apical - 1/3 zonei apicale, aici se ocupa endodontia. Caracteristicile morfologice si patologice ale parodontiului marginal: Morfologice: inconjoara, fixeaza dintii in structurile oaselor maxilare, realize aza o unitate morfo-functionala cu acestia, care s.n. odonton. Patolgice: parodontiul marginal sufera imbolnaviri cronice a caror simptomatolog ie arareori deranjeaza bolnavul. date de anatomie si fiziologie: Parodontiul marginal e impartit in 2 componete: 1. Parodontiul marginal superficial=de invelis; gingia libera de la marginea libera a gingiei la papila interdentara gingia fixa = mucoasa care acopera alveolele dentare 2. Parodontiul marginal profund=de sustinere Componentele parodontiului marginal profund: radacina dentara si osul alveolar Tot ceea ce se vede la suprafata si inconjoara dintele si se vede s.n. gingie. Gingia se lipeste de dinte la nivelul jonctiunii epiteliale, un rol foarte sensi bil. Sub jonctiunea epiteliala se gaseste parodontiul marginal profund. Zona acre se intinde de la jonctiunea epiteliala pana unde se vede gingia sn san t gingival sau sulcus gingival. O coroana sa fie fizionomica trebuie sa patrunda in acest sant gingival, sa prot ejeze. Limita dintre insertia epiteliala si ligamentul supraalveolar, desparte parodont iul superficial de cel profund. Boala parodontala este pur infectioasa. Gingivita este prima boala care apare, s uportul dintelui nu e afectat. Gingivita-> Prodontitat Parodontita - superficiala = osul nu e afectat, se produce doar o demineralizare , pe radiografie e mai negru Parodontita - profunda = osul e distrus, zona neagra pe radiografie - dintele ca pata mobilitate foarte mare, se pierde Boalal parodontala: cor clinica > cor anatomica; migrari in plan vertical in zon ele laterale(Spee, Wilson modificate) Parodontiul marginal este acea unitate morfo-fiziologica, anatomica si functiona la care inveleste radacinile dintilor, ii fixeaza pe acestia in structurile oase lor maxilare. Spatiul periodontal=zona aflata intre osul alveolar si cementul radicular=period ontiu; aici se gasesc ligamentele. Aceste ligamente prin tractiune produc apozitie osoasa. Aceste ligamente dento-alveolare au o componenta supracrestala -> ac. s.n. supra alveolare Limita dintre insertia epiteliala si ligamentul supraalveolar desparte ligamentu l supreficial de parodontiul profund.

Lucrarea protetica trebuie sa se opreasca deasupra parodontiului profund. Parodontiu sanatos: gingia libera-formeaza papila interdentara spatiul de gingie dintre dinti formeaza papila interdentara papila nu e neteda, e rugoasa Ceea ce coboara mai jos de marginea libera, sunt vascularizarea=ac. s.n. gingie fixa=portiunea de la marginea libera a gingiei la fundul de sac. Creasta edentata nu are gingie, ea are mucoasa, mucoasa crestei edentate. Gingia e componenta a mucoasei orale. Frenurile trebuie protejate, saua protezei nu trebuie sa vina pe fren. Daca proteza vine pe fren, produce decubit. Decubit duce la leziuni. Enumerati principalele mijloace de igienizare proprii bolnavului: periajul dentar max 5 minute 2x/zi, periuta se schimba la 4-6 saptamani, utiliza rea atei dentare, dusurile bucale, scobitorile, stimulatoare gingivale, guma de mestecat, apa de gura, pasta de dinti max 1 cm. Boala parodontala e de origine microbiana, dar se produce datorita unor bacterii care se aseaza pe un substrat=placa bacteriana Gingivita este forma cel mai des intalnita de boala parodontala - e un proces in cipient inflamator al epiteliului si tesutului conjunctiv la nivelul gingiei. Trata corect gingivita se poate remite, dispare total, refacerea totala a tesutu lui. Gingivita e favorizatat de: tutun, alcool, stupefiante, sarcina, diabet zaharat. Gingivita se declanseaza la 4-5 zile de la oprirea periajului. Pungile parodontale sunt spatii create intre gingie si dinte. Resorbtie=pierderea osului alveolar. Bacteriile colonizeaza pungile. Parodontita maginala cronica - forma avansata a gingivitei: - placa bacteriana se dezvolta sub linia gingivala - adesea apare si un strat dur de tartru la nivelul dintilor, deasupra si dedesu btul marginii libere gingivale, odata declansata nu se mai remite spontan. Parodontita maginala cronica - Trasaturi clinice: - prezenta unei pungi parodontale - resorbtie osoasa - edentatie - inflamatie si sangerare gingivala - retractie gingivala - mobilitate si disconfort masticator - dureri si disconfort masticator - halitoza si gust neplacut Produse pentru tratarea bolii parodontale: parodontax - pasta de dinti corsodyl - apa de gura cu clorhexidina Gingie sanatoasa: aspect rugos ca o coaja de portocala, culoare roz Gingie bolnava: aspect lucios si mai rosie. Abordarea pacientului cu hipersensibilitate dentinara=sindrom frecvent=hipereste zie=insoteste bolilede suferinta parodontala: dureri de dinti la aer rece, inghe tata, fruct acru. - identificarea simptomelor - educarea pacientului: tehnica de periaj, elemente de igiena dentara, evitarea scrasnitului din dinti (bruxism)

Recomandari: folosirea unor game de produse pentru igiena orala cu efect desensi bilizant, evitarea bauturilor acide, evitarea alimente acide, guma de mestecat.