CORPUL DE PUNTE

Corpul de punte inlocuieste dintii absenti in PPF.

Obiectivele corpului de punte sunt biologice si mecanice.

Obiectivele biologice
 Profilactic:
-preintampina dishomeostazia aparatului dento-maxilar
-contribuie la stabilizarea relatiilor mandibulo-craniene si refacerea
ocluziei functionale
-va micsora rata resorbtiei osoase
-contribuie la conservarea sanatatii tesuturilor inconjuratoare printr-o
modelare morfologica, profilactica.
 Curativ:
-urmareste refacerea morfologica si functionala a ADM, a arcadelor edentate
-morfologia apropiata de a dintilor absenti
-sa redea fizionomia arcadei in special in zona anterioara dar si laterala a
arcadei;
-contribuie la refacerea functiei masticatorii – un modelaj cuspidian
corespunzator;
-creaza conditiile unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor ocluzale
afectate.
-va crea conditiile unei articulari fonetice adecvate;

Obiectivele biomecanice

-fortele ocluzale preluate echilibrat de arcada de sprijin si transmise in

directii fiziologice

Rigiditatea
-sa fie rigid sa nu se deformeze sub actiunea fortelor pe care le recepteaza
Deformarea depinde de:
-materialul din care este realizat, de grosimea si de amplitudinea sa.
Tipuri de deformari:
Deformarea elastica: corpul de punte suporta un grad de indoire dar dupa
incetarea fortei revine la pozitia initiala.
-depinde de modulul de elasticitate
-duritate si maleabilitatea aliajului
-amplitudinea si grosimea corpului de punte.
-sunt permise in toate corpurile de punte care au caracter permanent
-si mandibula si maxilarul sufera acelasi tip de deformare in masticatie;

1
-gradul de indoire sa fie redus sa nu depaseasca rezistenta ligamentara a
elementelor de sustinere dento-parodontala
-deplasarea substructurilor organice sa se faca limitat avand caracter
biostimulator
-deformarea elastica se realizeaza si in raport cu axul principal al CP dictat
de pozitia stalpilor;
-DS perpendiculari pe axul orizontal al CP prezinta conditii optime reusesc
sa anihileze fortele de indoire aflate in limite fiziologice.
-DS inclinati catre spatiul edentat favorizeaza indoirea permitand
deformarea CP
-DS inclinati in sens opus spatiului edentat se opun aparent flexiunii, dar
acesti dinti prin pozitia implantara deficitara realizeaza o opozitie redusa.
Deformarea corpului de punte depinde de aspectul concav sau convex al
acestuia:
-corpul de punte convex se opune eficient deformarilor elastice ( directia
fortei de solicitare este dinspre ocluzal)
-corpul de punte concav favorizeaza deformarea elastica (edentatia
mandibulara) precum si modelarea incorecta a corpului de punte.
Deformarea elastica este implicata in fracturarea sau desprinderea
elementelor fizionomice la CP mixt datorita fenomenului de alunecare intre
aceste 2 componente.

Deformarea plastica
-se produce o alterare grava maxima a structurii care isi schimba
morfologia initiala.
-corpul nu mai revine la forma initiala comparativ cu deformarea elastica;
--deformarea poate fi definitiva sau temporara
-utilizarea materialelor cu un grad crescut de plasticitate sunt nocive;
-trebuie utilizate aliaje care nu se deformeaza plastic iar deformarea elastica
sa nu depaseasca capacitatea de rezistenta a suportului dento-parodontal si a
osului
-cu cat corpul de punte este mai intins cu atat rezistenta la deformare plastica
este mai mica
-deformarea plastica depinde si de fortele declansate in ocluzia functionala
Rezistenta mecanica
-sa fie suficienta pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor ocluzale.
-se calculeaza in raport cu pozitia corpului de punte pe arcada.
-corpul de punte lateral va fi solicitat maxim; cele frontale mai putin in
raport de gradientul de forta dezvoltata de muschii masticatori (N: gradientul

2
fortei muschilor masticatori este de 30-80 kgf exceptional ajunge la 100-300
kgf)
Fractura corpului de punte
-apare in zona de solicitare maxima sau zona de minim rezistenta
-zone de rezistenta minima apar ca urmare: modelaj defectuos, zona de
maxima solicitare este amplasata la mijlocul distantei dintre cei 2 stalpi sau
mai aproape de unul dintre acestia cand unul este foarte bine implantat si nu
permite schimbarea pozitiei
-fractura apare in urma defectelor de turnare (bule, fisuri, ) a defectelor de
turnare sau a conceperii gresite cu corpuri de punte mai mari de 3 dinti
succesivi.

Rezistenta la abraziune
-conserva forma initiala si asigura stabilitatea morfologica a corpului de
punte
-depinde de rezistenta aliajului dar si de conditiile exercitarii fortelor de
frecare dintre cele 2 arcade
-la stereotipul frecator abraziunea este de maxima intensitate modifica
morfologia arcadei;
-forta de abraziune este crescuta la PPF ceramo-metalice abrazand uneori si
coroanele metalice antagoniste;
-aliajele din aur si platina au o rezistenta la abraziune favorabila pentru
realizarea CP;
-uneori aceasta abraziune poate fi interpretata ca o tendinta spontana de
echilibrare ocluzala functionala a celor 2 arcade;

Fortele pe care le transmit corpul de punte

-sunt fortele de masticatie ce se sunt transmise arcadei antagoniste
-pentru transmiterea corecta este nevoie de realizarea contactelor ocluzale
functionale pentru ca fortele sa fie transmise in axul dintelui si sa nu
genereze componente orizontale;
- corpul de punte transmite fortele substructurii organice sustinatoare care le
neutralizeaza prin structura de rezistenta
-sunt transmise DS axial cu intensitate in limite liminare
-PPF sunt acuzate (unii autori) de anchiloza dento-parodontala) prin
imobilizarea dintelui;
-transmiterea FO de la nivelul CP spre DS se realizeaza pe linii de forta
prevazute inca din momentul conceperii si constructiei CP.
Pentru aceasta:
-PPF fixata pe un numar suficient de DS

3
-CP nedepasind poligonul de sustinere (exceptie face CP frontal din motive
fizionomice)
-design-ul adecvat al CP favorizeaza transmiterea axiala a fortelor;
-( se modeleaza CP arcuat inspre creasta edentata) determinand orientare
fortelor spre DS.
Caracteristicile corpului de punte
Corpul de punte se caracterizeaza prin:
 Amplitudine
 Latime
 Profil
 Raport cu creasta edentata
 Realizare tehnologica

Amplitudine
-depinde de amplitudinea spatiului edentat limitat de DS; in general spatiul
de 1-3 dinti lipsa consecutiv;
-in zona frontala CP cuprinde si 4 dinti lipsa consecutiv;
-CP cu mai mult de 3 dinti lipsa in zona laterala este o eroare;
-dar este posibila atunci cand arcada antagonista este o proteza mobila ce
declanseaza forte reduse;
-edentatiile terminale care suporta terapie conjuncta prin extensie distala nu
sunt in intregime substituite deaorece intermediarul are dimensiunea unui
premolar.

Latimea
-in raport cu diametrul V-O al crestei edentate
- cu spatiul protetic potential
-si cu diametrul dintilor inlocuiti;
In caz de diametru V-O al crestei mari apare riscul realizarii unui contact
intins cu creasta altfel apar ancose triunghiulare retentive pe versantul oral
al crestei;
-latimea CP se concepe si in functie de inaltimea spatiului protetic potential;
-daca inaltimea este mare si latimea este crescuta
-inaltimea redusa impune CP cu cu latimi reduse (pot fi aplicate interventii
chirurgicale corectoare)

Inaltime

4
-depinde de inaltimea spatiului protetic potential dar si de latimea crestei
edentate;

Profilul
-sa se incadreze in morfologia clinica a arcadei dentare
-in plan sagital in zonele laterale CP maxilar are curbura de ocluzie convexa
iar la mandibula concava, curburile mai mult sau mai putin accentuate in
functie de caracteristicile individuale;
-CP trebuie sa respecte armonia si amplitudinile curburilor sagitale ; este
nevoie de manopere clinice de pregatire preprotetica (corono-plastie,
gingivo-corono-plastii, ablatia pieselor protetice defecte)
-din plan sagital corpul de punte frontal prezinta o curbura care satisface atat
exigentele fizionomice dar permite si o mobilitate functionala a musculaturii
oro-faciale si a limbii.
-curbura vestibulara mare sau prea mica afecteaza fizionomia atat in repaus
cat si in dinamica faciala;
-rezolvarea ocluziei psalidodonte trebuie sa respecte intotdeauna conditiile
impuse de fizionomie si fonatie in plasarea si dimensionarea curburii CP
plasat in zona frontala
-inclinarea axelor dintilor trebuie individualizata
-extremitatea gingivala a CP prezinta un relief ce mimeaza coletul dintilor
pe catre ii inlocuieste si respecta spatiul necesar pentru papile;

Transversal:
-sa prezinte convexitati cu rol protector pentru creasta alveolara dar si
pentru parodontiul dintilor limitrofi;
-se asigura protectia tesuturilor moi de impactul alimentar si se inlatura
pericolul traumatizarii in timpul masticatiei;
-corpul de punte maxilar circumscrie arcada mandibulara, cel mandibular sa
fie circiumscris;
-separarea individuala a fetelor vestibulare si modelajul corpului de punte
frontal trebuie sa se realizeze armonia fizionomica.

Vertical
-sa participe la configurarea unui plan ocluzal simetric, armonios

Forma pe sectiune
-variaza in functie de conceptia protetica

5
-sunt diverse forme pe sectiune: forma de sa simetrica se intinde de o parte
si de alta a muchiei crestei acoperind egal partea superioara a versantilor
crestei edentate
-alta varianta de sa asimetrica sau semisa unde exista contact cu versantul
vestibular al crestei si muchia crestei
-forma pe sectiune de aspect de trefla utilizata in PPF mandibulare
suspendate
-forme pe sectiune de aspect de cupa unde exista contact punctiform al PPF
cu creasta fiind biologica.

Raportul cu creasta edentata

-reprezinta cea mai importanta caracteristica a CP

Pot fi:
-CP in contact cu creasta
-la distanta de creasta
-contact partial cu creasta.

Corpul de punte in contact cu creasta

-realizeaza raport in suprafata cu mucoasa gingivala
-suprafata mucozala a CP modelata in functie de forma crestei;
-se creaza senzatia de arcada integra datorita contactului intim dintre cele 2
suprafete;
-are dezavantaje biologice realizeaza o nisa ecologica in care
retentioneaza resturi alimentare la care se adauga placa bacteriana cu
consecinte patologice;
apare un proces inflamator evolutiv; apar fenomene de congestie,
turgescenta conducand la hiperplazia si hipertrofia zonei de contact
-CP mentine in permanenta un efect mecanic iritant amplificata de
traumatismul functional
-apar ulceratii, osul alveolar se resoarbe si apare atrofia
-apare halena fetida, hemoragii provocate de actul masticator
-sunt contraindicate aceste constructii protetice ce imbraca imaginea unui
dezastru biologic

Corpul de punte suspendat

-construit la distanta de 2-3 mm de muchia crestei
-are avantaje biologice si igienice
-se evita traumatizarea mucoasei
-spatiul liber creat este neretentiv usor de curatat;

6
-Conditii:
-spatiul protetic inaltime mai mare de 5 mm pentru ca CP sa aiba o grosime
suficienta
-lungimea bresei edentate sa depaseasca dimensiunile unui singur dinte (sa
nu devina retentiv spatiul de sub CP)
-indicat in zonele laterale mandibulare cu spatii protetice de amplitudine si
inaltime optime.
-nu este indicat la maxilar ( nu se inchide camera de rezonanta s-ar depune
resturi pe suprafata mucozala)
-nefizionomic si nefunctional din punct de vedere fonetic nu se aplica
niciodata frontal maxilar si mandibular
-de regula se realizeaza metalic
-constructiile mixte se aplica doar cand exista suficient spatiu protetic

Corpul de punte cu contact partial cu creasta:

-are diverse variante
-cu contact in semisa
-cu contact liniar
-cu contact punctiform

Corpul de punte in semisa

-satisface fizionomia
-suprafata mucozala acopera versantul vestibular si muchia crestei
-indicat doar in zona frontala
-eronat aplicarea lui in regiunile laterale maxilare
-conditie: modelarea convexa in toate sensurile a fetei orale.
Corpul de punte cu contact partial liniar
-se poate realiza in 2 moduri: tangential si pe muchia crestei
Corpul de punte cu contact partial liniar tangential realizeaza contactul cu
versantul vestibular al crestei
-inchide cutia de rezonanta ce il indica pentru maxilar
-corect realizat favorizeaza autocuratirea si igienizarea corespunzatoare;
-suprafata mucozala a CP si fata orala modelata convex in toate sensurile;
- grosimea vestibulo-orala a crestei dicteaza maniera de realizare a CP.
-in caz de creasta lata contactul se realizeaza mai aproape de muchia crestei
pentru un spatiu triunghiular mai deschis pentru periaj
-in caz de cresta edentata ingusta contactul se va deplasa spre versantul
vestibular.

Contactul de punte cu contact liniar pe muchia crestei

7
-realizeaza contact de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al CP
contactul mentinandu-se pana in vecinatatea papilei interdentare ce priveste
spre zona edentata;
-linia de contact cu creasta sa se intrerupa la nivelul papilei la 2-3 mm de
insertia parodontala a mucoasei;
-indicat la mandibula

Corpul de punte cu contact punctiform

-realizeaza contacte cu creasta edentata la nivelul polului gingival al fiecarui
intermediar
-contactele vor fi situate intre 2 suprafete convexe ;
--reprezinta o solutie ideala
-pe suprafata orala se realizeaza convexitati asemanatoare arcadelor dentare ;
-indicat in special la mandibula.

Realizarea tehnologica
Corpul de punte poate fi:
-metalic
-fizionomic
-semifizionomic

Corpul de punte metalic

-total nefizionomic
-poate fi realizat plin sau prin tehniica holguss (gol in interior)

Corpul de punte fizionomic

-utilizat in PPF total fizionomice (ceramice, compozite)
-cu amplitudine redusa
Corpul de punte realizat prin tehnica Targis-Vectris
-realizat din componenta Vectris a sistemului (benzi de carbon care se aplica
intre DS in loje special create;
-este un sistem biocompatibil
-raportul cu creasta variat

Corpul de punte semifizionomic

-poate avea forme variate de: Y, T, in bara, in bara cu ciupercute de retentie
( nu se mai utilizeaza);
-modern se realizeaza CP in caseta, semicaseta, cupe, semicupe si ajurata;

Corpul de punte sub forma de caseta:

8
-are structura metalica cu 3 suprafete: mucozala, orala si ocluzala sau
incizala;
-se plaseaza elemente retentive sub forma de: bride metalice, perle, butoni,
plase care vor retentiona materialul fizionomic;

CP in forma de semicaseta:
-are o structura metalica ce formeaza suprafata mucozala si jumatatea fetei
orale a CP
-contactele ocluzale se realizeaza pe structura metalica
-contactul strans in regiunea frontala contraindica CP in semicaseta
-pentru retentionarea materialului de placare se folosesc butoni de retentie
ce formeaza la nivelul suprafetei ocluzale insule metalice vizibile in
materialul de placare
-insulele se plaseaza la nivelul stopurilor centrice si al contactelor dintre
arcade;
-are indicatie in zonele laterale si anterioare;

Corpul semifizionomic in cupa

-indicat pentru PPF mandibulare
-contactul este liniar cu creasta sau contact punctiform
-structura metalica formeaza peretii orali si vestibulari precum si polul
mucozal al CP
-cupa prezinta butoni de retentie ce realizeaza mici insule metalice pe
suprafata ocluzala precum si materialul de placare.

Corpul de punte semifizionomic in semicupa:

-se indica pentru contact punctiform cu creasta
-aplicat in edentatiile mandibulare
-partea metalica cuprinde versantul oral, polul mucozal si prima portiune
cervicala a versantului vestibular
-elementele de retentie a materialului de placare pot ajunge pana la suprafata
ocluzala.

Corpul de punte ajurat

-utilizat in scopul economiei de metal pretios din PPF metalo-ceramice care
utiliuzeaza aliaje speciale de aur platinat (care sunt scumpe si cresc greutatea
piesei protetice)
-permite realizarea unei PPF ceramo-metalice total fizionomica unde
structura metalica este invizibila

9
-are structura unei dantele cu ochiurile asezate de a lungul liniilor de forta de
la nivelul CP;
-in ochiuri se va arde ceramica
-materialul fizionomic in acest caz este in contact cu creasta edentata
(portelanul este inert).

Materialele acrilice, compozitele:

-apar iritatii cand vin in contact cu mucoasa sunt alergice
-datorita monomerului rezidual care este toxic se indica realizarea suprafetei
metalice a corpului de punte metalica.

Solidarizarea corpului de punte la elementele de agregare

Metode:
-sudare
-turnare peste EA
-imbricare
-turnare monolit

Sudura:
-Separat se realizeaza EA si CP
-apar fenomene de coroziune datorita diferentei de structura dintre aliajul de
lipit si cel din EA si CP; nocive atat pentru rezistenta PPF cat si pentru
structurile biologice
-rar astazi utilizata doar pentru PPF de mare intindere

Turnarea CP peste EA
-presupune 2 timpi, confectionarea EA si verificarea lor in cavitatea orala
apoi pe model se macheteaza corpul de punte care acopera partial prin
aripioare orale EA. Se ambaleaza se toarna solidarizarea se obtine odata cu
turnarea.
-se utilizeaza in prezent doar la otel inoxidabil

Turnarea monolit
-metoda moderna de realizare concomitenta si a EA dar si a CP;
-scurteaza timpul de lucru
-obtinerea de piese rezistente

10
Trebuie avuta grija ca jonctiunea dintre EA si CP sa aiba o suprafata maxima
pentru o reszistenta maxima dar si respectand principiul biologic de
profilaxie parodontala.

Tehnicile clasice de solidarizare a EA la CP ofera numeroase calitati

biomecanice dar uneori utilizarea lor este limitata de deficientele suportului
dento-parodontal si muco-osos. Aceste situatii se rezolva prin conexiuni
labile tip imbricare.
Imbricarea CP in EA se utilizeaza in cazul defectelor de paralelism, PPF
segmentare, PPF plurale PPF de imobilizare in parodontopatii.
-necesita pregatire laborioasa precizie in pregatirea suportului odonto-
parodontal si executia tehnologica.

11