Sunteți pe pagina 1din 7

Conf.Univ.dr.

Zaharia Agripina OCLUZOLOGIE Curs 5 OCLUZIA FUNCTIONALA Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii: 1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM 2. ghida anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo!mandibulare ". dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie #. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate $. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghida ului Criteriu ! "topuri oc u#a e sta$i e% &u tip e si si&u tane in 'C si I( "topuri oc u#a e sta$i e %cluzie stabila & contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru a impiedica migrarile dentare. '(ista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila: 1. in RC )IM* contactele dento!dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna aceleasi 2. dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nici un sens, in plan transversal sau frontal, inclusiv pentru a a unge din RC in IM "topuri oc u#a e &u tip e Contactele dento!dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru repartizarea uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune. "topuri oc u#a e si&u tane +aca contactele dento!dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple, mandibula poate realize o deplasare )derapare* pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare. ,ceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale. Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor ma(ilari care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.

'(.: daca in RC)IM* e(ista un contact prematur iar mandibula derapeaza spre anterior, pantele care se confrunta sunt cele meziale la dintii ma(ilari si cele distale la dintii mandibulari & M-+.

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga, versantele care se confrunta sunt: versantul intern )vestibular* al cuspidului palatinal ma(ilar si versantul intern )lingual* al cuspidului vestibular mandibular & /-..

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta, versantele care se confrunta sunt: versantul intern al cuspidului vestibular ma(ilar cu versantul e(tern al cuspidului vestibular mandibular & .-/.

sau versantul e(tern al cuspidului palatinal ma(ilar cu versantul intern al cuspidului lingual mandibular & .-/.

Criteriu ) Ghida* anterior ar&oni#at cu &iscari e functiona e a e &andi$u ei si posi$i itati e articu atiei te&poro+&andi$u are ,anta incisiva 0hida anterior mai deschis & miscari masticatorii cu predominanta orizontala. 0hida anterior abrupt & miscari predominant verticale. O$staco e Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior )M-+.* si poate fi produsa afectarea dintilor anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin: ! abraziunea e(agerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor ! imbolnavirea parodontiului dintilor anteriori ! hiperactivitate musculara Etiopatogenie +iversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unor leziuni la nivelul dintilor, la nivelul muschilor sau la nivelul ,1M: ! masticatie unilaterala ! edentatia

"

! ! ! ! ! ! ! ! !

parodontopatia restaurari odontale necorespunzatoare ocluzal tratamente ortodontice necorespunzatoare echilibrare ocluzala necorespunzatoare obiceiuri parafunctionale migrari dentare postinflamatorii2 post!tumorale traumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor ma(ilare rezectii ale oaselor ma(ilare malpozitii dentare in conte(tul unor anomalii dento!ma(ilare primare

Criteriu .e#oc u#ia tuturor dinti or cuspidati cand &andi$u a efectuea#a &iscarea de propu sie ,anta incisiva '(ista o armonie intre ghida ul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati. +ezangrenarea dintilor cuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este mai abrupta. % panta abrupta insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghida ul. Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru. +ezangrenarea dintilor cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie. Interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor. ,stfel, o interferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical afecteaza unul dintre dintii anteriori, cel mai frecvent incisivul lateral & feno&enu Thie e&ann & legea diagonalei lui 1hielemann

,lte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 3 ani. Cele mai semnificative sunt modificarile in cazul pierderii M de 3 ani mandibular )datorita latimii mezio!distale mari si migrarii severe a antagonistilor* & sindro&u &o aru ui de / ani: ! mezioversiunea molarilor 2 si " mandibulari ! aparitia diastemei si tremelor ! hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali ma(ilari ! linguoversiunea molarilor 2 si " mandibulari #

migrarea verticala a antagonistilor

Criteriu 0 .e#oc u#ia dinti or cuspidati de pe partea ne ucratoare cand &andi$u a face &iscarea de atera itate 'ventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate )partea nelucratoare* sunt considerate contacte nefunctionale, pe baza urmatoarelor argumente: 1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional 2. contactele dento!dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este plasata pe partea unde se gaseste bolul alimentar ". pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine spri init in cavitatea glenoida, deci nu ofera spri in ferm mandibulei #. eventualele contacte dento!dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afara a(ului lung al dintilor $. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare prelungite, spasme musculare prin oboseala muschilor 1oate contactele dento!dentare pe partea nelucratoare )interferente sau contacte premature* sunt contacte generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sau ,1M. Criteriu 5 A$senta interferente or pe partea ucratoare in &iscarea de atera itate% indiferent de tipu ghida*u ui Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento!parodontale, muschi si ,1M. ,rgumente: 1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara a(ului lung 2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de spri in al mandibulei, ,1M si de locul de aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori

Criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii. 4umai aparitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro!muscular, parodontiului, ,1M si2sau dintilor ustifica interventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale. OCLUZIA I.EALA 1. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento!dentare si cu ,1M morfologic integru 2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital, fata de RC. +istanta RC!IM este 5,1! 5,2mm la nivelul condililor si 5,2!5,$mm la nivelul arcadelor dentare ". alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento!dentare #. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM $. ghida ul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare 3. in IM presiunile ocluzale se transmit in a(ul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului ,1M 6. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale 7. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 2$ 8 9. nu e(ista contacte ocluzale la nivelul partilor moi 15. e(ista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei :rincipiile 1!$ asigura echilibrul neuromuscular, iar 3!15 asigura stabilitatea functionala. OCLUZIA NO'(ALA 1FUNCTIONALA2 1. ocluzia este stabila 2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect ". nu e(ista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sa poata fi aribuite solicitarilor ocluzale OCLUZIA .E NECE"ITATE3 .E O4I"NUINTA Incercarea de evitare a unor obstacole )microproteze sau obturatii inalte* oblige mandibula sa ocluda intr!o oc u#ie de necesitate. +aca obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza oc u#ia de o$isnuinta. ;actorul perturbator )obstacolul* solicita un efort de adaptare a structurilor aparatului dento!ma(ilar. %cluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent< atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, care duce si la reinstalarea IM initiale. %cluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari, astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala, atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantata tinand cont de cateva elemente:

pot e(ista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale impuse de obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica ! interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initial ! tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza, nu urmareste neaparat revenirea la raporturile ocluzale initiale, obiectivele sale fiind: o amendarea simptomatologiei +MC o functionalitatea ,+M = satisfacatoare pentru pacient o stabilitatea ocluzala 1ratamentul este laborios, indelungat si costisitor.