ELABORAREA METODICĂ Nr 8.

Tema: Morfologia funcţională a caninilor.

Locul lucrării – Laborator.

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre

morfologia funcţională a caninilor. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în
caetele de lucrări practice un canin în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a
dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un
dinte frontal la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea
ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a grupului de dinţi frontali. –
15 min.
3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un incisiv sau canin la indicaţia
conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare.
Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips la scara
2/1 un incisiv sau canin la indicaţia conducătorului de grupă. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Morfologia funcţională a caninilor superiori. Caracteristica.

Caninul superior are o coroană conoidă, a cărei margine liberă are forma
unui vîrf de lance. Marginea liberă a caninului are un aspect, o formă de linie
frîntă sau de „V” cu segmente inegale. Marginea distală a liniei este mai
 lungă, deaceea vîrful cuspidului este plasat mai mezial. Faţa vestibulară este
convexă. De la marginea liberă pornesc spre colet 2 sanţuri care treptat
dispar în treimea mijlocie a coroanei. Sanţurile împart faţa vestibulară în 3
părţi, 3 faţete. Faţeta mijlocie este cea mai mare si mai proeminentă, fiind si
lobul cuspidului. Porţiunea mezială este cea mai mică, iar cea distală aproape
că nu se observă. Faţa palatinală este mai mică decit cea vestibulară. In
treimea cervicală prezintă un cingulum  proeminent si convex, care mai mult
se aseamănă cu un tubercul. Din cingulum pornesc 3 creste: 2 marginale si 1
centrală. Crestele marginale se termină în unghiurile coroanei, iar creasta
centrală împarte faţa palatinală în 2 părţi: mezială si laterală. La baza
cingulumului persistă foseta oarbă.
Feţele proximale au o formă triunghiulară cu baza spre coletul dentar si
vîrful spre marginea incizală. Faţa mezială este mai oblică decit la incisivi.
Faţa distală e mai mică decit cea mezială, dar are un relief mai accentuat.
Feţele proximale sunt mai convexe, iar în treimea cervicală se observă niste
depresiuni.
Rădăcina dintelui este foarte bine dezvoltată, are o formă conoidă, usor
compresată bilateral. Feţele vestibulare si palatinale sunt mai rotungite. De
ambele feţe comportă niste sanţuri verticale, mai pronunţate în porţiunea lor
mijlocie.

2. Morfologia funcţională a caninilor inferiori. Caracteristica.

Au aceeasi structură anatomică ca si cei superiori, cu excepţia că ei sunt

puţin mai mici, iar coroana lor este mai înaltă. Faţa vestibulară este mai
alungită, are convexitatea maximă în treimea cervicală. Două sanţuri împart
faţa vestibulară în 3 părţi inegale: lobul central este cel mai mare, mezial -
cel mai mic. Faţa linguală se aseamănă cu cea palatinală a caninilor
 superiori, însă relieful este mult mai redus, si nu prezintă cingulum si fosetă
oarbă.
Feţele proximale au aceleasi caracteristici ca si la caninii superiori, dar sunt
mai plate.
Faţa mezială este mai înaltă decît cea distală, această diferenţă este mai
pronunţată decît la caninii superiori.La marginea incizală segmentul mezial
este mai scurt si mai puţin înclinat decit cel distal.Virful cuspidului este
situat mai aproape de marginea mezială decit la caninii superiori. Rădăcina
dintelui este mai scurtă si mai aplatizată în sens mezio-lateral. Pe feţele
proximale ale rădăcinii permanent persistă sanţurile. Uneori vîrful rădăcinii
este bifurcat cu o porţiune orientată vestibular, si alta - lingual.

3. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori

Semnele de apartenenţă ale dintelui sunt bine pronunţate.

4. Semnele de diferenţiere a caninilor inferiori

Semenele de apartenenţă ale dintelui sunt slab pronunţate, persistă semnul
rădăcinii.

5. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori de cei inferiori.

-Volumul coronar este mai mare la caninul superior
-Coroana caninilor superiori apare globuloasa datorita diferentei mici dintre
diametrele cervico-incizal si mezio-distal
-Inaltimea coroanei caninului inferior este mai mare decit cea a celui
superior,in schimb diametrul mezio-distal este mai mic.Din acest motiv
coroana caninului inferior apare mai alungita.
-Deschiderea „V”-ului incizal este mai mare la caninul superior.
-La caninul inferior,fetele proximale sun mai inguste si cu relieful mai putin
convex decit la cel superior.In plus diferenta de inaltime intr fetele meziala si
distala,este mai mare decit la caninul superior.
-Fetele linguale ale caninilor inferiori au o forma mai alungita,iar crestele de
smalt si cingulum-ul sunt mai putin exprimate.
-Fetele de uzura ale caninilor superiori apar la nivelul segmentului mezial al
marginii incizale,iar la cei inferiori pe segmetul distal al marginii incizale.
-Radacina caninului superior are aspect mai robust s este mai voluminoasa
decit a caninului inferior.Doar caninul inferior poate prezenta o radacina
bifida,doia radacini,sau doua canale radiculare principale.

6. Care sînt particularităţile comune a feţelor vestibulare a caninilor.

La ambii canini, fata vestibulara este convexa, cu convexitatea maxima in
trimea cervicala.Ambrlr pre\inta acele 2 santuri ce impart fata vestibulara in
3 lobi, cel mijlociu fiind cel mai mare, iar cel mezial-cel mai mic.
7. În ce poziţie sînt implantaţi caninii superiori.
Caninii superiori acupa pozitia a 3-a pe hemiarcada superioara de la linia
mediana.

8. În ce poziţie sînt implantaţi caninii inferiori.

Caninii inferiori,de la linia mediana,ocupa pozitia a 3-a pe hemiarcada.

La grupul de dinti frontali (incisivi si canini)marginea libera,sau incizala are

o forma ascutita,ceea ce permite incizia sau taierea hranii.Marginea libera nu
poate fi numita fata deoarece nu prezinta un cuspid bine diferintiat,cum se
intimpla la grupul de dinti laterali.