Realizarea machetei bazei

protezei totale

Student: Iurcan Ana-Maria

Anul IV,gr.

Macheta protezei totale este o etapa de laborator care necesita cunostinte importante
de morfologie si fiziologie a sistemului stomatognat, integrate corespunzator in contextul
particularitatilor fiecarui caz clinic. Majoritatea machetelor concepute exclusiv de tehnicianul
dentar sunt necorespunzatoare, neatngandu-si obiectivul.
Macheta este un dispozitiv format dintr-o baza(realizata de obicei din placa de baza
sau ceara) si viitoarele arcade dentare artificiale, care permit prefigurarea aspectului
functional cat mai bun in conditiile date.
Etapa cuprinde urmatoatrele faze de lucru:

Alegerea dinbtilor artificiali;

Alegerea tehnicii de montare adecvate cazului clinic respectiv;
Realizarea bazelor protezelor din ceara sau akt material ce poate fi substituit de acrilat
in tipar;
Realizarea propiu-zisa a arcadelor dentare artificiale.

Dupa etapa de transpunere a datelor de pe bordura de ocluzie, pe modelul si soclul

superior(linia mediana, linia surusului, linia caninilor, paralela cu planul de ocluzie etc.)si
trasarea directiei crestelor rezioduale se va verifica planul de ocluzie cu o suprafata plana si se
va avea in vedere ca axul de montare a dintilor sa fie directionat in interiorul bazei de
sustentatie si a placii protetice.
Inainte de a trece la montarea propriu-zisa a dintilor artificiali trebuie sa se
confectioneze macheta bazei protezei. Aceasta se realizeaza din ceara roz calibrata, mulata in
stare plastica pe suprafata de sprijin a campului protetic. Atat la maxilar cat si la mandibula,
configuratia marginala va fi respectata strict sub aaspect dimensional. Se pot folosi intarituri
sin sarma in special la mandibula si aditionarea unei bucati de placa de baza pe bolta palatina.
Configuratia externa a bazei viitoarei proteze va prezenta un aspect neted.
La maxilar, pe langa placa de ceara roz derulata pe suprafata de sprijin a campului
protetic se poate aditiona o folie de staniol pe suprafata palationala externa, care sa protejeze
baza machetata de picurarea sau plastificarea de ceara din etapa de solidarizare a dintilor la
baza, fapt ce ar modifica grosimea acesteia.
Practic, pentru miontarea dintilor artificiali, dupa confectionarea machetei bazei
viitoarei proteze, se trece la aditionarea unei suvite de ceara roz pe fata sa externa, pe mijlocul
crestelor reziduale. Aceasta suvita de ceara perminte prin plastifiere insertia dintilor artificiali
pe arcade si solidarizearea acestora de macheta bazei viitoarei proteze(urmand a se completa
la nevoie in cazuruile in care exista o creasta reziduala care prezinta resorbtie accentuata).
Unii autori(Slavicek) folosesc benzi de ceara roz pentru gingia artificiala pe care se
lipesc la o extremitate a dintelui artificial, iar celalalt capat se plicatureaza ca apoi sa se
solidarizeze pe baza machetei(ca o cheie de culori cu tija de ceara). Prin aceasta manopera se
presupune realizarea unei structuri de rezistenta asemanatoare parodontiului artificial si ocului
alveolar.

Macheta definitiva a protezei totale este o faza tehnica de laborator, imediat urmatoare
verificarii machetei cu dinti in cavitatea bucala. Ea cuprinde: folierea modelului, gravarea
acestuia si modelarea finala a bazei protezei.
Folierea modelului este o procedura de despovarare a unor zone ale campului protetic,
fiind realizata prin distantarea acestor zone de viitoarea proteza. Folierea se executa selectiv
dupa gradul de rezilienta al fibromucoasei. Prin foliere se preintampina aparitia leziunilor,
presiunilor dureroase pe anumite zone ale campului protetic si se imbunatateste stabilitatea
protezei, inlaturand posibilitatea aparitiei bascularii.
Zonele care se foliaza cel mai frecvent sunt:

Torusul maxilar sau mandibular;

Zone cu exostoze;
Uneori tuberozitatile maxilare;
Papila incisiva;
Rafeul median;
Uneori rugile palatine;
Zonele de creasta balanta.

Dezideratul mentinerii si stabilitatii este conditionat si de conformarea marginilor

machetei si de aspectul versantelor vestibulare si orale ale seilor.
Modelajul marginal se va inscrie in grosimile variabile ale fundurilor de sac pentru
etanseizarea protezelor.
Versantele vestibulare se modeleaza convex-concav, asemanator cu procesele
alveolare, pentru ca musculatura sa se poata adapta corespunzator pe aceste suprafete si sa
realizeze etanseizarea externa. Lingual, profilul plan-concav are menirea de a crea un spatiu
confortabul limbii.

Tehnici alternative de realizare a bazelor protezelor totale

Mentinerea pe termen lung a structurii si functionalitatii este de dorit in cazul oricarei
proteze dentare, cu efecte iritante cat mai reduse. Privind relatiiile dintre materialul de proteza
si tesuturi este evident faptul ca o importanta mai mare pentru succesul terapiei o are
tehnologia de prelucrare a polimerului, cu proprietati oprtime si mai putin tipul materialului.
Indiferent de thnologia si materialul acut la dispozitie, utilizarea polimerilor pentru
confectionarea protezelor mobile si mobilizabile reclama precautii la mai multe nivele:

Dozarea pulberii si lichidului;

Amestecarea sau nu a monomerului cu polimerul;
Cunoasterea fazelor de polimerizare a rasinii utilizare;

Temperatura mediului ambiant;

Utilizarea rationala a aparaturii tehnologice;
Respectarea timpului si temperaturii de polimerizare si racire;
Deschiderea chiuvetei, dezambalarea si prelucrarea protezei.

Se poare afirma ca, pentru a avea succes la realizarea protezelor mobile si mobilizabile
trebuie respectate doua conditii esentiale, general valabile:
1. Asigurarea unui mediu de lucru in care domneste calmul si ordinea;
2. Cunoasterea riguroasa a materialelor si tehnologiei utilizare si respectarea
indicatiilor producatorlui.
Diferitele procedee de realizare a bazelor protezelor mobile si mobilizabile utilizare la
ora actuala in laboratoarele de tehnica dentara se bazeaza in principiu pe doua tehnologii de
prelucrare a polimerilor, si anume:
Prelucrarea chemoplastica;
Prelucrarea termoplastica.
Astfel, drept chemoplaste sunt definite acele mase plastice care, prin amestecul a doua
faze: pulbere si lichid, polimerizeaza in anumite conditii de temperatura, presiune si
umiditate. Aceste materiale sunt aduse in forma finita prin intermediul unei reactii chimice in
cursul prelucrarii chemoplastice specifice tehnologiilor de laborator prin care se realizaza
bazele protezelor mobile si mobilizabile.
Prelucrarea incepe cu dozarea si amestecarea celor doua componente lichid si pulbere,
conform indicatiilor date de producaror, pana se atinge faza de coca. La ora actuala exista si
sisteme la care pulberea si lichidul sunt predozate in capsule, stadiul de coca obninandu-se
prin malaxare automata. In functie de consistenta obtinuta, materialul poate fi presat, turnat,
injectat intr-un tipar sau adaptata si modelata direct pe model. Exista si posibilitatea pensularii
alternative a pulberii si libhidului direct pe model.
In cadrul prelucrarii termoplastice avem de-a face cu un polimer finit care este
densificat si adus la forma dorita prin aport de caldura sub presiune. Prelucrarea termoplastica
este conditionata de o dotare tehnico-materiala mai sofosticata.