Protetică Dentară

CAPITOLUL 10
PROTECTIA BONTURILOR DENTARE-RESTAURAREA
PROVIZORIE

Restaurarea provizorie reprezintă o etapă obligatorie a tratamentului

protetic, care pe lângă protecţia pe care o oferă pulpei dentare şi ţesutului
parodontal joacă un rol important în:
 precizarea diagnosticului.
 perfectarea planului de tratament.
 stabilirea schemei ocluzale şi a dimensiunii verticale de ocluzie.
 prevenirea migrărilor dentare.
 restabilirea fonaţiei, fizionomiei, masticaţiei.
 menţinerea igienei orale.
Deoarece aceste proteze restabilesc funcțiile aparatului dento-maxilar
doar pe o perioadă limitată de timp au fost denumite restaurări protetice
provizorii (temporare, interimare).
Glosarul american de termeni definește restaurarea protetică provizorie
astfel: Piesa protetică concepută pentru a îmbunătății estetica și pentru a
ameliora funcționalitatea Aparatului Dento-Maxilar pe o perioadă limitată de
timp, fiind înlocuită apoi de o proteză de durată.
În ultimul timp a fost introdus termenul de restaurare protetică de lungă
durată.Aceste proteze sunt menținute pe câmpul protetic o perioadă mai lungă
de timp, de la câteva luni până la 2 ani (in anumite situații clinice chiar și peste
2 ani). Sunt utilizate în chirurgia maxilo-facială, in terapiile ortodonto-protetice
sau în implantologie.
8.1 OBIECTIVELE PROTEZĂRII PROVIZORII
8.1.1. PROTECȚIA INTEGRITĂȚII CÂMPULUI PROTETIC
 PROTECȚIA ORGANULUI PULPAR
În cursul etapelor de șefuire a dinților pulpa dentară poate fi traumatizată in
mai multe moduri: termic, datorită caldurii rezultată prin frezaj, prin sectionarea
prelungirilor odontoblastice după depașirea joncțiunii smalț-dentină, prin
deschiderea camerei pulpare, prin deshidratarea dentinei.
Plaga dentinară neprotejată, rămasă în contact mai îndelungat cu mediul
bucal creează condiţii nefavorabile elementelor receptoare din canaliculele
dentinare, care în urma agresiunii factorilor fizici, chimici şi microbieni din
mediul bucal suferă unele modificări funcţionale ce se manifestă prin
hiperestezie, stare de hiperexcitabilitate şi chiar modificări patologice pulpare.
139
 Protetică Dentară

Mijloacele chimice de protecţie a plăgii dentinare urmăresc obliterarea

canaliculelor dentinare prin precipitarea unor ioni metalici, realizând
impregnarea bonturilor (rar folosită azi).
Mijloacele fizice sunt reprezentate de lacurile dentare. Acestea sunt
soluţii de răşini naturale sau sintetice, dizolvate în solvenţi organici. Lacurile se
aplică pe pereţii dentinari unde formează o membrană ce obliterează
canaliculele dentinare, realizând o izolare chimică ce protejează pulpa dentară.
Restaurarea protetica provizorie trebuie să realizeze izolarea perfectă a
organului față de cavitatea orală. Ca atare se impune obținerea unei piese
protetice adaptată corect pe bont care să realizeze inchiderea marginală corectă
în zona cervicală, impiedicându-se astfel infiltrarea salivei.
Materialele din care se confecționează trebuie să asigure obligatoriu
protecția termică a preparației.

 PROTECȚIA INTEGRITĂȚII STRUCTURALE A

PREPARAȚIEI
Protezarea provizorie trebuie să prevină fracturarea parțială sau totală a
preparațiilor.Structurile dentare fracturate trebuie reconstituite.Se poate ajunge
la situații extreme în care aceste restaurări aproximative pot împiedica inserția și
adaptarea corectă a piesei protetice finale.

 PROTECȚIA PARODONȚIULUI MARGINAL

Zona cervicală a restaurărilor povizorii trebuie să protejeze parodonțiul
marginal. Restaurările provizorii trebuie să reproducă detaliile morfologice
coronare specifice pentru fiecare arcadă dentară.

8.1.2. MENȚINEREA POZIȚIEI STABILITATEA POZIȚIONALĂ

În cursul etapei de preparare a bontului dentar se pierde contactul cu
dinții vecini și cei antagoniști prin indepartarea punctelor de contact interdentar
si frezajul suprafeței ocluzale.Restaurările provizorii au rolul de a împiedica
migrările orizontale și verticale, menținând constant spațiul creat pentru piesa
protetică finită. Modificarea poziției preparației impune retușuri sau chiar
refacerea restaurării protetice finale.
8.1.3 STABILITATEA OCLUZALĂ MENȚINEREA FUNCȚIEI
OCLUZALE
Proteza provizorie reface rapoartele ocluzale cu arcada dentară
antagonistă.Este menținuta poziția dinților antagoniști care se poate modifica
prin egresia sau extruzia acestora.
În anumite situații clinice piesa protetică provizorie poate fi utilizată
pentru obținerea unei alte dimensiuni verticale de ocluzie. De asemenea poate fi
140
 Protetică Dentară

utilizată pentru reechilibrarea ocluzală, menținând aceste rapoarte ocluzale

pâna la sfârșitul tratamentului protetic.
8.1.4. REFACEREA FIZIONOMIEI FUNCȚIA FIZIONOMICĂ
Proteza provizorie are rolul de a menține sau de a reface aspectul
fizionomic în special la nivelul frontalilor și premolarilor. De asemenea, cu
ajutorul restaurărilor protetice provizorii putem demonstra sau testa modalitatea
de restaurare a fizionomiei cu protezele de durată. Pacientul poate să-și studieze
restaurările provizorii o anumită perioadă de timp stabilind impreună cu
medicul și tehnicianul dentar limitele eventualelor modificări (morfologice,
ocluzale, de culoare, etc.) ce vor fi respectate de piesa protetică finală.
8.1.5. IGIENIZAREA CORECTĂ
Materialele utilizate trebuie să permită o bună finisare și lustruire
împiedicând astfel retenționarea placii bacteriene.
8.1.4. REZISTENȚA SI RETENȚIA
Restaurările provizorii trebuie să-și pastreze integritatea structurală,
mernținîndu-se pe bonturi pe în cursul desfășurării actelor fiziologice specifice
aparatului dento-maxilar: masticație, fonație, deglutiție, respirație, etc.

8.2 CLASIFICAREA RESTAURĂRILOR PROTETICE PROVIZORII

În funcție de modul de realizare:
 Industrial - cape de aluminiu
- cape metalice
- coroane prefabricate din policarbonat
- conformatoare de celuloid
 Individualizate - realizate în cabinet
- realizate în laboratorul de tehnică dentară
În funcție de procedeul de realizare al restaurării:
 Directă - restaurarea provizorie se realizează în cavitatea orală
 Indirectă - restaurarea provizorie se realizează pe model, în
laboratorul de tehnică dentară
În funcție de numărul dinților înlocuiți, de poziția pe arcadă și tipul
elementelor de agregare:
 Restaurări protetice provizorii unidentare
- Coroane provizorii
- DCR-uri provizorii
- Fațete vestibulare provizorii
- Coroane parțiale provizorii
- Incrustații provizorii
 Restaurări protetice provizorii parțiale fixe
- De urgență
141
 Protetică Dentară

- De protecție
- De testare
- De așteptare
 Restaurări protetice provizorii parțiale mobilizabile
- De urgență
- De testare
- De așteptare
- Cu gutieră ocluzală
- Postchirurgicale
- Menținătoare de spațiu mobilizabile

8.3 MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECȚIONAREA

RESTAURĂRILOR PROTETICE PROVIZORII
Materialul din care se confecționează o restaurare protetică provizorie
este ales în funcție de mai mulți factori:
- întinderea edentației
- tehnica de confecționare
- durata utilizarii
- stabilitatea coloristică
 Rășini acrilice
Sunt disponibile în două variante: auto și termopolimerizabile.
Rașinile acrilice autopolimerizabile sunt frecvent utilizate. Datorită
monomerului rezidual și a reacției de priză exotermă sunt indicate în special
pentru tehnica indirectă.
Rașinile acrilice termopolimerizabile sunt indicate pentru restaurările
provizorii de mai lungă durată. Sunt superioare celor autopolimerizabile datorită
stabilității cromatice și mecanice.
 Rășini policarbonate
Sunt derivați de condensare ai acidului carbonic. Sunt polimeri
termoplastici și reversibi. Se obțin prin injectare.Din aceste materiale se
confecționează coroane provizorii pentru dinții frontali
 Rășini epiminice
Sunt rașini autopolimerizabile cu reacție exotermă în timpul polimerizării
mai mică. Sunt slabe calitativ din punct de vedere al rezistenței la uzură,
stabilității cromatice și al adaptării cervicale. Deoarece au toxicitate redusă sunt
indicate pentru tehnica diectă.
 Rășini diacrilice compozite
Se pot utiliza pentru obținerea restaurărilor protetice provizorii atât prin
tehnica directă cât și prin cea indirectă. Sunt indicate atât pentru zona frontală
cât și pentru zona cervicală. Au o contracție mai mica la polimerizare și o bună
142
 Protetică Dentară

rezistență fizico-mecanică și chimică. Materialele fotopolimerizabile permit

prelungirea timpului de manevrare.
 Rășini acetalice
Sunt indicate pentru realizarea protezelor provizorii datorită
caracteristicilor mecanice, fizico-chimice și a biocompatibilității crescute
 Rășini autofotopolomerizabile
Polimerizarea se produce prin două mecanisme
independente.Polimerizarea inițială se declanșează imediat după amestecarea
componentelor. Polimerizarea finală se produce sub acțiunea razelor luminoase
(lampa de fotopolimerizare).
 Rășini armate cu fibră de sticlă
Sunt materiale relativ noi, indicate pentru obținerea restaurărilor
provizorii de lungă durată. Avantaje:
- Restaurarea funcției masticatorii
- Menținerea stopurilor ocluzale
- Adaptare marginală bună
- Biocompatibilitate
- Efect estetic optim
- Erori minime la manipulare și prelucrare

8.4 MODALITĂȚI DE PROTECȚIE A BONTURILOR DENTARE

Mijloacele protetice sunt variate fiind reprezentate pentru fiecare tip de
preparaţie:
Protecţia bonturilor pentru incrustaţie
În cazul incrustaţiilor, în cavităţi se aplică preparate pe bază de hidroxid
de calciu şi se acoperă apoi cu un material de obturaţie provizorie. Se pot utiliza
incrustaţii provizorii realizate din răşini polimetacrilice, polietil sau polibutil-
metacrilat, .fie direct în cavitatea orală, fie indirect în laborator pe un model
realizat pe baza unei amprente cu alginat.
Protecţia bonturilor pentru metodele de substituţie
În cazurile ce nu ridică probleme de ordin fizionomic, loja radiculară se
protejează prin aplicarea unei meşe îmbibată în soluţie antiseptică, orificiul de
intrare în lojă fiind acoperit cu un. material de obturaţie provizorie.
În cazurile ce ridică probleme fizionomice deosebite şi atunci când există
pericolul de proliferare a parodonţiului marginal ce tinde să acopere secţiunea
radiculară, se indică realizarea extemporanee a unei coroane de substituţie care
să redea morfologia dentară şi să restabilească funcţia fizionomică şi fonetică.
Coroana se realizează în următorii timpi:

143
 Protetică Dentară

 Se realizează din sârmă de vipla de 1 mm un ştift ce va pătrunde cu o

extremitate în lăcaşul radicular. Cealaltă extremitate, care depăşeşte spre
ocluzal loja radiculară, va avea un sistem de retenţie.
 Se alege o capă prefabricată din celuloid şi se adaptează atât pe bontul
radicular cât şi în relaţie cu dinţii vecini şi antagonişti.
 Se aplică ştiftul în lăcaşul radicular, se prepară răşina acrilică
autopolimerizabilă şi se introduce în capa de celuloid.
 Se fixează capa de celuloid pe bontul dentar şi se aşteaptă polimerizarea
acrilatului care va fixa ştiftul în capa de celuloid.
 După priza acrilatului se extrage capa împreună cu ştiftul, se îndepărtează
capa şi se obţine o coroană din acrilat ce are în prelungire ştiftul radicular.
 După prelucrare şi lustruire, se fixează proteza provizorie pe bont prin
cimentarea ştiftului în lăcaşul radicular cu ajutorul unui ciment
provizoriu. După aceeaşi tehnică se poate folosi o coroană de
policarbonat din setul de coroane prefabricate.
Protecţia bonturilor pentru coroanele de înveliş
Coroane provizorii din policarborcat
Aceste coroane livrate în truse speciale, sunt alese în funcţie de
dimensiunile bontului, sunt adaptate cervical şi ocluzal şi se cimentează
provizoriu. Se mai pot utiliza, după aceeaşi tehnică, coroane prefabricate din
celuloid sau din aliaje inoxidabile.

8.5 REALIZAREA COROANELOR PROVIZORII PRIN TEHNICA

SCUTAN
Tehnica Scutan realizează prin copiere coroane de înveliş provizoriu
direct în cavitatea orală (tehnica directă) sau pe un model de lucru (tehnica
indirectă).
Pentru realizarea unei coroane pravizorii prin tehnica directă se parcurg
următoarele etape:
 Se ia o amprentă cu alginat sau silicon chitos peste coroana dentară.
 Se prepară bontul şi se ia amprentă pentru coroana definitivă.
 În amprenta luată înainte de preparare se introduce pastă de acrilat
autopolimerizabil.
 Se reaplică amprenta pe câmpul protetic.
 Înainte ca polimerizarea să se realizeze se va îndepărta amprenta cu masa
în curs de polimerizare din cavitatea orală.

144
 Protetică Dentară

 După polimerizare se îndepărtează din amprentă coroana şi se adaptează

în aşa fel încât să nu lezeze parodonţiul marginal.
 Coroana obţinută se fixează pe bont cu ciment Fletcher.
Realizarea unei coroane provizorii prin tehnica Scutan indirectă se face
în următoarele etape:
 Se amprentează dintele înainte de preparare, cu alginat sau cu silicon
chitos.
 Se prepară bontul şi se amprentează pentru realizarea coroanei definitive.
 Se ia o nouă amprentă cu alginat şi se toarnă un model de lucru.
 Se prepară pastă acrilică autopolimerizabilă, se introduce în amprenta
luată înainte de preparare şi se aplică pe modelul de lucru izolat
corespunzător.
 Se aşteaptă polimerizarea şi se îndepărtează din amprentă coroana acrilică
provizorie.
 Se prelucrează coroana, se adaptează pe bont şi se cimentează cu ciment
Fletcher.

145