Relații mandibulo-maxilare dinamice

Mișcările mandibulei sunt în general mișcări de rotație complexe

tridimensionale. După Schilingburg ele pot fi clasificate în 3 categorii :

 Mișcări efectuate după un ax orizontal, în plan sagital.

o Ex. Mișcarea de rotație pură în ABT a condililor mandibulari
 Mișcări efectuate după un ax vertical în plan orizontal.
o Ex. Mișcarea de lateralitate mandibulară dreapta și stânga.(centrul
de mișcare este axul vertical ce trece prin condilul lucrător)
 Mișcări efectuate după un ax sagital.
o Ex. Mișcarea spre anterior a condilului nelucrător .

O altă abordare mai didactică a mișcărilor mandibulare propune o clasificare

după mai multe criterii:

1. mișcări simple de rotație sau translație și mișcări compuse: rotație și translație

2. mișcări în plan sagital, vertical, orizontal

3. mișcări funcționale/automatizate și maxime/ comandate

4. mișcări cu și fără contact dento-dentar.

Determinanții mișcărilor mandibulare.

Amplitudinea și direcția mișcărilor mandibulare este influențată de anumiți

factori pe care îi vom numi determinanți. Aceștia sunt reprezentați de cele 2
ATM arcadele dentare și sistemul neuromuscular.

Determinantul posterior:ATM determinant anatomic ce influențează mai ales

amplitudinea maximă a mișcărilor :

 deschidere maximă a gurii-DM,

 propulsie maximă a mandibulei- PM,
 lateralitate maximă-LM.

ATM sunt considerate factori relativ ficși, ce nu pot fi modificați decât prin
traumatism direct, chirurgical sau prin boli specifice (artroză, anchiloză). Altfel
spus, medicul dentist nu poate modifica prin terapia restauratoare dentară acest
determinant.

1
Direcția de mișcare este mai puțin influențată de ATM dar există anumite
particularități morfologice care sunt implicate. La deschiderea gurii și propulsia
mandibulei traseul de mișcare poate fi influențat de înclinarea sagitală a
pantei articulare pe care translatează condilii mandibulari.

Panta abruptă (stg) panta lină (dr.)

Un alt element anatomic este reprezentat de ligamentul temporomandibular.

Laxitatea sau rigiditatea excesivă a acestui ligament modifică deplasarea
condilului lucrător în lateralitate, deplasare pe care o vom numi mișcare Bennett.
În cazul unui ligament rigid mișcarea Bennett este de amplitudine mică sau chiar
poate lipsi.

O altă caracteristică anantomică care poate influența mișcarea Bennett este

poziția condilului nelucrător în raport cu peretele medial al fosei glenoide.
Relația foarte apropiată a celor 2 elemente anatomice va modifica traiectul
condilului nelucrător în lateralitate.

Determinantul anterior :arcadele dentare sunt cel de al doilea determinant

anatomic, care influențează prin morfologia coroanelor dentare, alinierea dinților
și relațiile ocluzale direcția de mișcare și amplitudinea mișcărilor cu contact
dento-dentar efectuate de mandibulă.

2
La nivelul dinților frontali maxilari sunt importante: panta incisivă și panta
caninului care influențează propulsia,respectiv lateralitatea mandibulei.

 pantă abruptă va determina o mișcare mai amplă în plan vertical, în timp

ce o pantă mai lină va determina o deplasare mai mare anterioară, în plan
orizontal. Ca atare, incisivii prin ghidajul anterior vor influența propulsia
mandibulei iar ghidajul canin caracteristicile de lateralitate.
 Un al doilea factor de influență este reprezentat de gradul de acoperire în
plan vertical (OB) și în plan sagital (OJ) al incisivilor. Valori mari ale
acestora determină o amplitudine mai mare a mișcărilor pe care le face
mandibula pentru incizia alimentelor.
 În al treilea rând, relațiile interarcadice În IM la nivelul dinților frontali
pot aduce multiple modificări ale mișcărilor mandibulare.
o Astfel ocluzia labiodontă anulează necesitatea propulsiei
mandibulei pentru incizie,
o ocluzia inversă frontală face inutilă propulsia mandibulei pentru
incizie,
o inocluzia sagitală sau verticală la nivel frontal ca și diferite
malpoziții primare sau secundare ale dinților frontali modifică
traiectul mandibulei în propulsia efectuată cu contact dento-dentar.

Morfologia ocluzală a dinților laterali este corelată cu diferite aspecte legate de

dinamica mandibulară. Parametrii implicați sunt:

 Înălțimea cuspizilor și adâncimea foselor și șanțurilor ocluzale, în raport

de :
o orientarea planul de ocluzie
o geometria curbei sagitale SPEE,
o modul de producere al mișcării Bennet (imediat sau progresiv)
 orientarea șanțurilor și crestelor ocluzale în raport de:
o distanța dintelui față de condilul pivotant,
o planul mediosagital
o distanța intercondiliană
o caracteristicile mișcării Benett( amplitudine, direcție, caracter
imediat sau progresiv)

Relațiile interarcadice la nivelul dinților laterali pot modifica parametrii de

mișcare atât în lateralitate cât și în propulsie. Malpoziții primare sau secundare
pot genera conflicte ocluzale nedorite în timpul mișcărilor.

3
Determinantul anterior spre deosebire de cel posterior nu este un factor fix, ci
variabil. El se poate modifica prin patologia coronară existentă, migrări dentare
și prin intervenția terapeutică restauratoare.

Determinantul neuromuscular este reprezentat de musculatura mobilizatoare a

mandibulei, care include și grupe musculare ce intervin în realizarea tonusului
postural:

Temporali, masteri, pterigoidieni laterali și mediali, digastrici (PAD),

suprahioidieni(milo- și genio-hioidian), m.limbii, m.gâtului și ai cefei, etc (Zafar,
2000)

Determinantul neuromuscular este cel care realizează practic mișcările

mandibulare. Prin acțiunea sa limitează mișcările de amplitudine maximă
permise de articulație la mișcări mai puțin ample,
adaptate nevoilor funcționale: incizie, triturarea
alimentelor, vorbit, cântat, căscat, mimică, etc.
Activitatea musculară este coordontată central
pentru mișcările voluntare și periferic pentru cele
automatizate, reflexe. Amplitudinea și direcția
Bicuspoidul Posselt

mișcărilor este influențată de acest determinant. În

baza receptorilor senzoriali specializați
(exteroreceptori sau proprioreceptori) sunt preluate
informații despre orice schimbare de poziție a
condililor mandibulari sau ale dinților, la valori de
ordinul micronilor.Informațiile ajunse pe căi
ascendente la cortex se transformă în engrame de mișcare individualizate.
Patologia musculară manifestată prin spasme, trismus, durere, paralizie leziuni
structurale limitează, anulează sau modifică traiectoria deplasării mandibulei
pentru evitarea simptomelor neplăcute menționate.

Diagrame de mișcare

Dinamica mandibulară este compusă din mișcări tridimensionale, fiecare punct

de pe mandibulă având o traiectorie proprie. Studiul clinic al acestor mișcări este
necesar pentru înțelegerea dinamicii mandibulare corelată cu incizia, triturarea
alimentelor, deglutiția, vorbirea, etc.

Metoda cea mai elocventă de materializare și de înțelegere a mișcărilor

mandibulei a fost descrisă de Posselt care reduce studiul la mișcările unui singur

4
 punct de pe mandibulă punctul interincisiv mandibular. În acest mod. Se
obține un traseu complex tridimensional al traiectoriilor punctului interincisiv
mandibular, care a fost denumit bicuspoidul lui Posselt. Pentru înțelegerea facilă
a mișcărilor Posselt propune descompunerea mișcărilor de propulsie și
lateralitate într-un singur plan, ceea ce a condus la obținerea unor diagrame de
mișcare mai simple.

Diagrama sagitală (Diagrama Posselt) cuprinde aria mișcărilor maxime

efectuate de punctul interincisiv mandibular în plan sagital. În această diagramă
pot fi studiate 2 mișcări: deschiderea gurii și propulsia cu contacte dento-dentare.
(B). În diagrama frontală/verticală poate fi evaluată mișcarea de lateralitate (A)
iar diagrama orizontală/transversală permite identificarea poziției de RC și
amplitudinea mișcărilor de lateralitate prin arcul gotic) (C).

Metoda este utilă deoarece permite vizualizarea ariei maxime de mișcare a

mandibulei în cele 3 planuri (DM, PM, LM ) identificarea pozițiilor de referință
ORC,IM, CCP, CCL, R ( postura mandibulei) și caracteristicile de mișcare
imprimate de determinanții mișcărilor mandibulare. (înclinarea pantelor de
ghidaj în propulsie traseul IM-CCP, sau în lateralitate (traseul IM-CCL).

B
C
A

A. aria miscarilor în
3 plan frontal
(diagrama frontală)

B aria mișcărilor în
1. aria masticației plan sagital (diarama
sagitală)
2. aria fonației
C. aria mișcărilor în
3. aria maximă
5 plan orizontal.
 Legendă:

RC relație centrică

IM intercuspidare maximă

DM deschidere maximă a gurii

PM propulsie maximă

LM lateralitate maximă

CCP cap la cap în propulsie

CCL cap la cap în lateralitate

1. Traseul punctului interincisiv în propulsia mandibulei cu contacte dento-

dentare: limita superioară a diagramei sagitale.

 Punctul de plecare: posterior: RC/IM (apare traseul RC-IM=long centric)

 IM-CCP traseul corespondent funcțional de ghidaj anterior.
 CCP-PM traseu nefuncțional

2. traseul punctului interincisiv mandibular în lateralitate: limita superioară a

diagramei frontale:

 RC poziția superioară limită (din care se pot face mișcări de lateralitate

pure)
 RC-CCL traseul corespondent funcțional pentru triturare ( cuspizii dinților
laterali ajung în poziție cap la cap)
 CCL-LM traseu nefuncțional

3. diagrama orizontală (reprezentarea în plan orizontal a mișcărilor de

lateralitate):

 RC limita posterioară, PM limita anterioară, IM poziție intermediară,

anterioară față de RC
 Unghiul format între LM dr/stg și RC este arcul gotic.

6
Mișcarea de deschidere închidere a gurii.

 Mişcarea se studiază pe
diagrama Posselt (în plan
sagital) și reprezintă limita
posterioară a diagramei:
traseul RC-DM

 Traseul este reprezentat de 2

arcuri de cerc care semnifică
deschiderea gurii în 2 etape:

 Deschiderea gurii în
Examenul clinic al mişcării de ABT (distanța maximă
deschidere/închidere a gurii
20-25mm)
Elemente de diagnostic:
 Deschiderea gurii pînă
 Amplitudinea maximă(DM)→40-60 la DM (în afara RC)
mm/limitată-exagerată
 Direcţia mişcării: rectilinie/deviată
 Caracterul mişcării:
continuu/sacadat/cu blocaje
 Dureri musculare/articulare în timpul
mişcării
 Zgomote articulare:clicuri, crepitaţii,
cracmente

7
 Direcţia mişcării-patologia articulară

Rectilinie Deviaţie “în S” Deviaţie “în S”Laterodeviaţie Deviaţie

la deschidere la închidere neregulată

Normal I: DD – fază Subluxaţie III: Blocaj la Disc / Af.

incipientă cu blocaj la închidere artic.
deschidere degenerativă
/ Capsulită
U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap

Deschiderea gurii-Zgomote articulare

clic reciproc numai clic la numai clic crepitaţii “fine” crepitaţii

sau cracment deschidere la închidere “aspre”
audibil

I -II: Faze incipiente IV: Fază tardivă a deplasărilor discale – V: Fază tardivă a
ale deplasărilor dacă este asociată cu modificări pe deplasărilor discale
discale imaginea CT

U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap

8
Mișcarea de propulsie a mandibulei cu contacte dento-dentare

Se studiază pe diagrama Posselt la limita superioară a diagramei.

Conducerea dentară în propulsie este asigurată de incisivi, ideal toți 8

funcțional minim 2 incisivi maxilari cu antagoniștii.

Mișcarea de propulsie este reprezentată de alunecarea/glisarea marginii

libere a incisivilor mandibulari pe fața linguală a incisivilor maxilari din IM în
CCP. Această mișcare se numește ghidaj anterior.

Contactele dentare în CCP trebuie să se realizeze pe dinții de ghidaj.

Situații patologice:

 Interferență lucrătoare în propulsie (ILP) când mișcarea este ghidată

de un sigur incisiv maxilar cu antagonistul (antagoniștii).
o Ex. 11/41,42
 Interferență nelucrătoare în propulsie (INLP) când în timpul mișcării
de propulsie apar contacte la dinții laterali.
o Ex. 16/46, 25/35
 Contacte premature în CCP lucrătoare (11/41) sau nelucrătoare
(16/46)

9
 Anomalii dentomaxilare cu ocluzie inversă, inocluzie sagitală sau
verticală în regiunea incisivă, care exclud ghidajul incisiv. În aceste
situații vorbim de INLP când practic incizia se realizează pe dinți
laterali sau canin.

Ghidaj anterior funcțional 11,21 cu 41,31.

10
 Contact prematur în CCP 11/41

Mișcarea de lateralitate cu contacte dento-dentare.

R relație de postură

 Mișcarea de lateralitate poate fi analizată pe diagrama frontală.

 Conducerea dentară ideală este ghidajul canin, dar se admit funcționale

ghidaje realizate de mai mulți dinți succesivi cu/fără participarea
caninilor:
11
  Ghidaj frontal (antero-lateral) →IL şi C sau IC IL C

 Ghidaj de grup lateral (PM1 PM2 M1 M2)

 Ghidaj de grup complet (C + PM1+ PM2+ M1+M2)

 Ghidaj de grup incomplet (C+ 1,2,3 dinți laterali succesivi)

Observație: ghidajul C+IL sau C+ PM1 sunt considerate funcționale atâta timp
cât PM nu prezintă semne de traumă ocluzală: mobilitate, retracție gingivală,
abfracție, fațete de uzură, etc.

 Situaţii patologice:

 Orice altă combinaţie care nu corespunde cu situaţiile de mai sus

 Contactele de pe partea lucrătoare→ILL sau contacte premature

lucrătoare

 Contactele de pe partea nelucrătoare →INLL sau contacte

premature nelucrătoare

Mișcarea de lateralitate presupune o rotație complexă 3D a mandibulei din IM

(RC) spre dreapta/stg. Axul de rotație a mandibulei este vertical și trece prin
condilul pivotant/lucrător/activ. La acest nivel poate apare o translație laterală
numită mișcare Bennet. Direcția acestei mișcări se înscrie într-un con cu
unghiul de 60 grade ale cărui limite sunt postero-superioare și respectiv antero-
inferioare. Amplitudinea m.Bennet depinde de gradul de rigiditate al
ligamentului pterigomandibular din articulația lucrătoare. Momentul
producerii translației Bennet depinde de poziția condilului
pasiv/nelucrător/orbitant față de peretele medial al fosei glenoide adiacente.
Mișcarea condilului nelucrător este complexă 3D direcția deplasării fiind
anterioară inferioară și spre partea lucrătoare. La acest nivel se calculează
unghiul Bennet care este rezultatul proiecției în plan orizontal a celor 2
traiectorii efectuate de condilul pasiv în propulsie și respectiv în lateralitate.

12
 Ligament TM rigid condil pasiv situat foarte aproape de peretele medial al
fosei glenoide. Mișcarea Bennet =0

Ligament TM flexibil, condil orbitant la distanță de peretele medial al fosei

glenoide. Mișcarea Bennet diferită de 0

13
Lateralitate dreapta. Ghidaj canin. Interferente absente.

Lateralitate stânga. Ghidaj canin. Interferente absente.

14