Studiul ocluziei

dinamice
Mişcările mandibulei
 Fiecare punct de pe mandibulă are o traiectorie unică.
 Clasificare:
 Mişcări
 simple: rotaţie şi translaţie
 complexe
 Mişcări în plan sagital/frontal/orizontal
 Mişcări
 voluntare/comandate
 Reflexe/automatizate (marea majoritate funcţionale)
 Mişcări
 Limită
 Funcţionale
Mişcări
 Cu contact dento-dentar: propulsia, lateralitatea,retropulsia
 Fără contacte dento-dentare: Deschiderea gurii
Studiul mişcărilor
mandibulare
 Dispozitive extraorale şi intraorale
 Metode digitale
 Metoda clasică utilă în scop didactic: Metoda
Posselt→
Înregistrarea grafică a mişcărilor punctului
interincisiv mandibular
Diagrame de mişcare în plan sagital, frontal
orizontal→
Bicuspoidul lui Posselt
Bicuspoidul lui Posselt
Determinanţii mişcărilor
mandibulare
 Definiţie: factori ce determină
amplitudinea şi direcţia mişcărilor
mandibulare
 Clasificare:
 Determinantul anterior – dinții
 Determinantul posterior - ATM
 Determinantul neuro-muscular m.masticatori
Determinanţii mişcărilor
mandibulare
Determinantul anterior
 Arcadele dentare în întregime
 Determinant anatomic
 Factor variabil, se modifică prin carie
migrări, tratamente restauratoare,
 Determină mai ales direcţia de mişcare.
Aria mişcărilor maxime. Aria mişcărilor funcţionale:
masticaţie (1), fonaţie
 Caracteristici morfologice la dinţii
frontali

•Panta incisivă maxilară→abruptă/lină

•Overbite (acoperire în plan vertical)

•Overjet (acoperire în plan sagital)

•Mişcările mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influenţate ca direcţie

şi amplitudine de aceste caracteristici morfologice ale dinţilor frontali.

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 3/21

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 6/21
Determinanţii mişcărilor
mandibulare
Determinantul neuromuscular
 Muşchii masticatori:
 Maseter
 Temporal
 Ptrerigoidieni
 Muşchii limbii
 Muşchii cefei şi muşchii gâtului(cervico-dorsali)
 Muşchii suprahioidieni
 Muşchii infahioidieni
 Toţi muşchii implicaţi în menţinera posturii
generale a corpului
 Determinanţii mişcărilor
mandibulare
Determinantul neuromuscular
 Efectorul mişcărilor mandibulare
 Sub coordonare
 Centrală → mişcările voluntare
 periferică → mişcările reflexe/automatizate
 Determină amplitudinea şi direcţia mişcării
 Se modifică prin patologie: paralizie, spasme,
 Limitează prin contracţie amplitudinea
mişcărilor maxime permise de ATM la mişcări
funcţionale
Determinanţii mişcărilor
mandibulare
Determinantul posterior
 Articulaţiile temporo-mandibulare
 Determinant anatomic
 Înclinarea sagitală a pantei condiliene
 Poziţia ligamentului temporo-mandibular în raport
cu peretele anterior al tuberculului articular
 Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular
 Determinanţii mişcărilor
mandibulare
Determinantul posterior
 Determină mai ales amplitudinea mişcărilor
(mişcări maxime/limită) dar şi direcţia acestora:
 Mişcările condililor:
 rotaţie pură - coborârea mandibulei
 rotaţie şi translaţie - deplasarea inferioară şi anterioară a
mandibulei( deschiderea gurii, propulsia )
 Factor relativ fix(nu poate fi modificat decât de
patologia articulaţiei, traumatic sau chirurgical)
 Carateristici morfologice ale ATM cu
influenţă asupra mişcărilor mandibulei
propulsia
•Ghidajul condilian : abrupt→mişcări ample pe verticală
: lin →mişcări ample pe orizontală

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 2/21

 Caracteristici morfologice ATM

Factorii care influenţează mişcarea Bennett:

•Morfologia peretelui medial al condilului orbitant
•Ligamentul temporo-mandibular al condilului pivotant

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 11/21

 Deschiderea gurii

 Mişcarea se studiază pe diagrama Posselt (în

plan sagital)
 Reprezintă limita posterioară a diagramei.
 Se realizeză în 2 etape:
 În RC pe o distanţă de 20mm(deschidere în axa balama
terminală)
 În afara poziţiei de RC, până la deschiderea maximă(DM)
 Contactele dento-dentare pot modifica
mişcarea de închidere(ocolirea obstacolului
ocluzal→spasme musculare, patologie
articulară
Diagrama Posselt
Propulsia mandibulei cu
contacte dento-dentare
 Se studiază pe diagrama Posselt
 Reprezintă limita superioară a diagramei
 Conducerea(ghidajul dentar realizat de
incisivi→ghidaj anterior(GA)
 Traiectul corespunzător traiectului funcţional:
RC/IM→CCP depinde de caracteristicile
morfologice ale GA:
 Panta incisivă
 Overbite
 Overjet
Bicuspoidul lui Posselt
Propulsia mandibulei cu
contacte dento-dentare
 Traseul CCP→PM este nefuncţional ca şi
poziţia PM (limită)
 Mişcarea funcţională este de retropulsie
din CCP spre IM dar se studiază
mişcarea inversă (de propulsie) deoarece
se poate observa mai bine şi mandibula
porneşte dintr-o poziţie stabilă(IM).
Propulsia mandibulei cu
contacte dento-dentare
 Ghidajul anterior este parte componentă
a determinantului anterior
 Ideal: toţi incisivii (partea lucrătoare)
 Funcţional: minim 2 incisivi maxilari cu
antagoniştii
 Patologic:
 1 incisiv maxilar cu antagoniştii conduce
mişcarea→interferenţă lucrătoare în propulsie (ILP)
 1 incisiv maxilar cu antagoniştii susţine poziţia
CCP→contact prematur lucrător în propulsie
Propulsia mandibulei cu
contacte dento-dentare
 Cine poate modifica ghidajul anterior ?
 Rapoartele ocluzale la nivelul dinţilor
frontali
 Ocluzia labiodontă
 Ocluzia inversă
 Inocluzia sagitală
 Inocluzia verticală
 Obstacole ocluzale în regiunea laterală
 Contact prematur în RC
 Fenomenul Thielemann
 Lateralitatea mandibulei
cu contacte dento-dentare
Bicuspoidul lui Posselt
 Lateralitatea mandibulei
cu contacte dento-dentare
 Se studiază pe diagrama frontală
 Conducerea dentară:
 Ghidaj canin, varianta ideală
 Ghidaj de grup frontal IL şi C sau IC IL C
 Ghidaj de grup lateral (toţi dinţii laterali)
→complet( C şi toţi dinţii laterali)
→incomplet( C şi 2, 3 dinţi laterali succesivi: ex. C
PM1 PM2, C PM1 PM2 M1
 Situaţii patologice:
 Orice altă combinaţie care nu corespunde cu situaţiile de mai sus
 Contactele de pe partea lucrătoare→ILL sau contacte premature
lucrătoare
 Contactele de pe partea nelucrătoare →INLL sau contacte
premature nelucrătoare
Lateralitatea mandibulei
cu contacte dento-dentare
 Mişcările condililor sunt diferite:
 Translaţie laterală→mişcarea Bennett efectuată de condilul
lucrător/pivotant
 Deplasare anterioară,inferioară şi spre partea lucrătoare
→condilul orbitant/nelucrător
 Proiecţia în plan orizontal a traiectoriei în propulsie (TP) şi
a traiectoriei în lateralitate(TL) a condilului
orbitant→unghiul Bennett
 Mandibula se roteşte într-o mişcare complexă
spre partea lucrătoare
 Axul de rotaţie trece prin condilul pivotant.
Factorii care influenţează
mişcarea Bennett
•Morfologia peretelui medial al condilului orbitant
•Ligamentul temporo-mandibular al condilului pivotant

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 11/21

 Mişcarea Bennett

 Se înscrie într-un con cu unghiul de 60

de grade, deoarece direcţia de mişcare
poate fi:
 Postero-superioară
 Rectilinie în planul frontal
 Antero-inferioară
Direcţia mişcării Bennett

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 13/21