Pedodonia

1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice. Cerinele

contemporane ctre sterilizarea instrumentelor.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu
mai mica de 14 m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se
calculeaza adaugind la normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru
fotolii cu dispositive universale. Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda
atentie la finisarea dusumelilor, peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi
tapetata cu linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii
si tavanul cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie
pentru prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si
aspiratie , cu ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face
dezinfectarea aerului.
Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar
pentru amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de
smalt, lingurita de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru
micromotoare; frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea
active in forma de spirala, de infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active
triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.
2 Perioadele de vrst la copii. Grupele de sntate.
Dezvoltarea intrauterina cuprinde :perioada embrionara (primele 2 luni) unde are loc
initierea ,diferentierea tesuturilor si formarea organelor si perioada placentara (de la 3 pina la a
10 luna) unde continua dezvoltarea sistemelor de organe ale fatului.
Dezvoltarea extrauterina cuprinde perioadele :
1.Perioada neonatala (pina la 4 saptamini),durata perioadei de nou-nascut este individualasi
reflecta perioada de adaptare a organismului la conditiile extrauterine.
2.Perioada de sugar(dureaza aproximativ pina la virsta de un an,in functie de termenul de
alaptare)
3.perioada anteprescolara sau a formarii dentatiei temporare( de la 1 an pina la 3 ani)
4.perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) predomina dezvoltarea cantitativa a organismului
copilului.
5.perioada scolara: primara (6-10ani),medie sau prepubertara(10-14ani), superioara sau
pubertara(14-17ani)
Grupele de sanatate:
1.Copii sanatosi

2 copii sanatosi cu devieri morfologice/functionale, copii cu maladii acute timp indelungat cu

riscul aparitiei pat cornice; devieri in dezv cop fara maladii endocrine
3.copii cu pat.congenitale/maladie cronica in stadiul de compnsare
4copii cu pat.congenitale/maladie cronica in stadiul de subcompnsare
5copii cu pat.congenitale/maladie cronica in stadiul de decompnsare
3Particularitile examinrii copiilor n pedodonie. Formula dentar, inclusiv i
formula r ecomandat de OMS.
4Succesiunea i termenii de erupie a dinilor temporari.
Eruperea precoce i ntrziat.Dinii neonatali i natali. 3 etape: 1.preeruptiva (migrarea
dintelui din zona de formare pina la atingerea mucoasei) 2.prefunctionala (deplasarea in cav
dintelui pina la atingerea antagonistilor) 3.functionala (dupa atingerea planului de ocl si
intrarea in functie)
Teorii : radiculare, pulpare, expansiune vasculara, alveolare, cresterii differentiate, hormonala
-incisiv central temporar
6-8 luni
-incisiv lateral temporar
8-12 luni
-caninul temporar
16-20 luni
-molarul I temporar
12-16
-molarul II temporar
20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori
2.incisivii centrali superiori
3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori
Dinti natali- kind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada.
Dinti neonatali-kind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata.
5Formarea rdcinilor dinilor temporari i permaneni.
Termenii. Zona de cretere a rdcinii dintelui. Este alcatuita din cel nediferentiate si
specializate, are o retea capilara f dezv, ce asigrura desfasurarea proceselor de
muliplicare/trnsformare cel, a proc de dentinogeneza (de formare a rad) in zona de crestere este
o supraf f extinsa de contact intre tesuturile pulp si cele periapicale, iar zona de trecereelement pulp si tesut conj periapical, ce se pot inlocui/compensa functional. Este alc din 2
straturi de tesuturi moi: de origine pulp si periodont. In stratul pulp predomina fibroblasti de
forma ovala. In str period fascicule mari de fibre de collagen.
Temporari:
-incisiv central temporar
1,5 ani
-incisiv lateral temporar
2 ani
-caninul temporar
5 ani
-molarul I temporar
4 ani
-molarul II temporar
4 ani
Permanenti:
-incisiv central permanent
9-10 ani

-incisiv lateral permanent

9-10 ani
-caninul permanent
12-15 ani
-premolarul I permanent
12-13 ani
-premolarul II permanent
12 -14ani
-molarul I permanent
9-10 ani
-molarul II permanent
15 ani
In procesul de formare a apexului radacinii sunt citeva etape:
1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular larg
care trece in zona de crestere un focar de osteoporoza delimitat pe periferie prin lamina
corticala a osului.
2.apexul radicular dj format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt sunt si
ei formati,canalul radicular este larg.
3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement.
In procesul de formare a rad, radilogic, distingem 2 perioada: I.perioada apex incomplete
format (pe radiograma se depisteaza un canal radicular larg, care in regiunea apicala este in
forma de pilnie si e inconjurat de o zona de transparent a tes osos de forma ovala zona de
crestere,focar de osteoporoza bine delimitate de lama corticala a alveolei) si II.per apexul
format are 2 faze : 1.faza apexului deschis, canalul radic se ingusteaza in directive apicala,
zona de crestere dj nu se determina, fanta periodontal in reg apicala-largita, se observa bine
orif apical. 2 in faza apexului inchis, - are loc maturizarea apexului, datorita inchiderii orif
apical cu cement..canalul radicular nu comunica cu periodontiul.
6 Rezorbia rdcinilor dinilor temporari.
-incisiv central temporar
4 ani
-incisiv lateral temporar
5 ani
-caninul temporar
8 ani
-molarul I temporar
6 ani
-molarul II temporar
7 ani
Resorbtia rad dint temp nu se produce identic si uniform la toti dintii si este determinate de
pozitia foliculului dint perm in raport cu rad dint temp. radiologic, distingem 3 tipuri de
resorbtie fiziologica:
1.resorbtie uniforma a tuturor rad in reg apicala, ce se produce in directive verticala,
micsorind rad in lungime. Predomina resorbtia radiculara, resorbtia in reg bifurcatiei este
minima. p/u incisive si canini
2.concomitent cu resorbtia partiala a rad, in reg bifurcatiei radicul predomina resorbtia unei
radacini, si anume a celei situate in vecinatatea mugurelui dint perm. Este mai intensive res rad
jugale (rad jugale post la molarii superiori sir ad distal la molarii inf)
3.predomina resorbtia in reg bifurcatiei. Uneori, se mentine integritatea morfologica a reg
apicale a rad, iar reg bifurc se resorbeaza in asa masura ca apare comunicarea cu pulpa
coronara
7 Particularitile anatomo-morfologice ale dinilor temporari i permaneni.
Particularitatile anatomice la temporari:
-in dentatia temporara sunt 20 dinti,culoarea este alb albastruie,coroana este scurta ,larga si
globuloasa,este pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina,dupa dimensiuni sunt mai mici
ka cei permanenti,grosimea tesuturilor dure este mai mica ,iar cavitatea pulpara mai

mare,camera pulpara este mai mare dekit la cei permanenti,camera pulpara si canalele
radiculare comunica larg; can radiculare si orif apicale sunt mai largi; radacinile sunt mai lungi
in raport cu inaltimea coroanei(3:1),mai subtiri si mai ascutite dekit la cei permanenti.
Particularitatile morfologice:
Incisivii centrali si laterali au o forma asemanatoare coroanelor celor permanenti,insa au
dimensiuni mai reduse,fetele vestibulare sunt mai convexe,cele palatinale sunt
concave,frecvent au un tubercul pronuntat;radacinile sunt relativ lungi,coroanele centralilor
inferiori sunt mai mici si au radacini plate.
Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe
suprafata palatinala un tubercul voluminos,ce se prelungeste printro creasta, ce delimiteaza 2
supraf concave; radacina este alungita si curbata distal.
Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul
palatinal. Un sant m-distal separa cusp vest de distal. are 3 radacini divergente(2 vestibulare si
1 palatinala)
Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte
cuspizii intre ei si are 3 gropite pe fata ocluzala. Fata vestib este bombata, mezial are o creasta
pronuntata de smalt, iar uneori un tubercul ( Zuckerlandl)are 2 radacini divergente(medial mai
lunga ca dist),are 3 canale radiculare 2 mediale(vestibular si lingual) si una distala.
Molarul 2 M2sup are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de
H,Fata palatinala este convexa, pe ea tuberc Carabelli. are 3 radacini(2 vestibulare si 1
palatinala) si trei canale radiculare.
M2inf seaman dupa forma cu M1 permanet, dar cu dimensiuni mai reduse. Are 5 cusp (3V
si 2 ling) separate de fisuri si santuri iregulare. Are 2 rad Mezial, dista
Particularitatile morfologice la permanenti:
Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus
cuspizii sunt exprimati,iar fisurile si fosetele inka nu sunt bine incise, ce faciliteaza aparitia
CD. Camera pulpara este voluminoasa,iar dentina si smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele
pulpare sunt expuse relativ mai superficial,canaliculele dentinare sunt mai largi,radacinile sunt
mai scurte(deoarece nu sunt complet formate),canalele radiculare fiind largi.
8 Particularitile structurale ale esuturilor dure a dinilor temporari i permaneni
tineri.
Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce
se explica prin faptul ca odontoblastii functioneaza 350 zile comparativ cu cei permanenti de
700 zile.dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii
permanenti,iar substante neorganice mai putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea
fisurilor si gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape paralel cu axul longitudinal al
dintelui,iar spre panta cuspizilor treptat se inclina tot mai mult. Striatiile Retzius sunt aproape
paralele supraf sm. Stratul de dentina comparativ este mai subtire iar camera pulpara si
canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ mai
scurte si mai putin sinuoase. Pulpa are capacitate reduse de a forma dentina secundara.
Cementul formeaza un strat subtire cu reducerea stratului celular.Jonctiunea smalt-cement se
prezinta sub forme si in proportii diferite fata de cea la permanenti: in 30% din cazuri intre
cement si smalt exista o suprafata de separatie la nivelul careia dentina este expusa liber,in 60

% cazuri cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa,in 10 % cazuri smaltul acopera

cementul pe o suprafata redusa ,fiind varianta cea mai frecventa la dintii permanenti.
9. Indicii frecvenei i intensitii cariei dentare la copii. Nivelurile intensitii cariei
dentare propuse de OMS. Frecvena i intensitatea cariei dentare la copii de diferit
vrst n Republica Moldova. OMS recomanda la copii 6, 12, 15
Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup
de populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)
Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si
extrasi (E) ce revine la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului; co la dintii
temp
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).
Copii din RM intensitate moderatamai des afectati la copii de 15 ani dim mediul urban,
nr de dinti cariati cel mai mare.
10
Factorii de risc pentru apariia cariei dentare.
Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana. Streptococcus mutans- initiaza;
Dactilobacillus influenteaza progresarea CD
Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului carios.Se
remarca sporirea disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati deosebit de masive de
microorganisme se constata in placa dentara:streptococul
mitis,sanguis,mutans,lactobacteriile,etc.In aparitia cariei un rol important revine urmatoarelor
proprietati ale microorganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind a acidului lactic
ca produs final al fermentatie glucidelor,producere de polimer extracelular al glucozei din
zaharoza,proprietatea de a se fiza si a creste a microorganismelor pe suprafetele dure.Aceste
proprietati apartin streptococului mutans si sanguis carora li se atribuie cel mai mare rol in
aparitia cariei.
2.Insuficienta mecanismelor specifice si nespecifice de aparare a cavitatii orale. Proc carios
se dezv timp de 1-2 ani. Remineralizare din lich oral contine subst active;cu propr
bacteriostatice; si passive- previn/intrerup formarea placii : sist tampon, calciul si fosfatii,
agentii antimicrob; capacitatea de autocuratire a cav : forma anat a dintilor, pozitia in arcada,
dizarmonii dento-max; cant/calitatea salivei;
3.Dereglarea alimentatiei: caracterul alimentatiei are o importanta deosebita asupra
dintilor,influentind direct formarea si dezvoltarea dintilor si determinind ulterior
carioreceptivitatea sau cariorezistenta lor.Echilibrul alimentar presupune aportul optim si

calitativ al substantelor nutritive si biologic activeproteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelr,substantelor minerale.Cantitatea proteinelor in

alimente influenteaza componenta minerala a dintilor si maxilarelor: in cazul unor cantitati
joase sunt deficitare acumularea calciului si formarea apatitelor.Consumul de glucide si
marirea frecventei lor favorizeaza dezvoltarea si cresterea germenilor patogeni pe suprafetele
dentare ,se majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca dimeniralizarea smaltului
4.Factorul de timp.
Factori predispozanti:
A.per antenatala: pat org si sist org gravidei:boli endocrine, gastro-int, CV, nefropatii
Patologia graviditatii:toxicozele gravidelor; aliment insuf si irationala; deficit de F in apa
potabila; cond de trai/munca necorespunzatoare; intoxicatii; nr mare de sarcini
B.per postnatala:tipul/caracterul aliment; maladii generale (tract gastr-int, hipovitaminoze,
rahitism); eruperea dintilor (precoce/tardiva); hipoplazii sm; igiena; insuf De F
C.copii/adolescent: igiena, def de F, anomalii de pozitie a dintilor/ocluzie, aparate orto;
hipopl dent; eruperea dintilor (prec/tard); maladii generale; aliment irationala
11
. Definiia cariei dentare. Clasificarea cariei dentare la copii.
Caria dentara este un proces patologic localizat,multifactorial,care apare dupa eruptia
dintelui,caracterizindu-se prin dimeniralizarea si ramolismentul tesuturilor dure cu formarea
ulterioara a defectului cavitar.
Dupa OMS:
K.02 Caria dentara:
K.02.0 caria adamantinei
K.02.1 caria dentinei
K.02.2 caria cementului
K.02.3 caria dentara stabilizata
K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila.
K.02.8 alte carii dentare precizate
K.02.9 carii dentare neprecizate
Vinogradova:
A.gradul active proc carios:
Active de gr.1 (carioactiv redusa)
Activ de gr 2 medie
Active de gr 3 sporita
B.localizare:fisurala/aproximala/cervical/circular
C.Profunzimea affect tes dure: incipienta/superficial/medie/profunda
D succesiunea aparitiei proc carios: primara/secundara
E.patomorfologic: carie maculoasa/carie sm(incipient)/medie/medie aprofundata/profunda
perforativa
12
Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor temporari.
Procesul carios are urmatoarele semne distinctive:
-predomina evolutia acuta a cariei ,in special la virsta de 2-3 ani

-concomitent cu virsta se micsoreaza numarul de carii cu evolutie acuta si comparativ creste

numarul de cari cu evolutie cronica
-mai frecvent se depisteaza caria multipla
-localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada
-primii dinti afectati sunt incisivii superiori ,datorita eruperii precoce acestui grup de dinti.
-pina la virsta de 2 ani mai frecvent se depisteaza caria suprafetelor netede,iar de la 3 ani
caria fisurala,de la 4 cea aproximala
-frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului,caria circulara,avind o raspindire pe
suprafata ,si nu in profunzime,debuteaza sub forma de macula.
-caria cu evolutie acuta se raspindeste preponderent in profunzime,iar cea cronica pe
suprafata
-evolutia clinica este slab pronuntata,in special in perioada de resorbtie radiculara.
-caria profunda de obicei este complicata cu un proces patologic in pulpa dentara
-mai frecvent se intilneste caria secundara.
-pina la 3 ani, caria rar se complica, odata cu virsta, frecventa lor creste
13
Caria incipient a dinilor temporari i permaneni, diagnosticul.
Tabloul clinic:
-modificari de aspect al smaltului,apare o macula alba cretoasa sau pigmentara bruna sau
chiar neagra,procesul debuteaza cu pierderea a luciului natural al smaltului pe o portiune
restrinsa,deobicei in regiunea coletului,alaturi de gingie.Modificarile in smalt:largirea
microspatiilor,reducerea duritatii smaltului,micsorarea continutului de calciu,marirea
continutului de proteina,dereglarea orientarii cristalelor,modificarea formei cristalelor.Daca
procesul progreseaza stratul superficial se decalcineaza si apare o rugozitate.
Diagnosticul:inspectia,sondarea,percutia,examenul radiologic-permite de a depista si aprecia
profunzimea defectului carios,relatia sa cu camera pulpara,starea radacinii dintelui,caria apare
ca o zona de transparenta cu contururi iregulare in regiunea coroaneii dentare, metoda de
uscare permite vizualizarea petei carioase,kare are o suprafata fara luciu,mata; semnul firului
de matase pentru diadnosticarea cariei suprafetelor aproximale,EOD-la temporari practic nu se
foloseste,colorometria vitala-metilen albastru 2% ,iod,etc. Timp de un minut sectorul
dimeniralizat absoarbe colorantul.
14
Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii.
Metoda remineralizanta:esenta:compensarea elem minerale pierdute in urma demineraliz.
Principala conditie: pastrarea intergrit matricei organice a sm.
Metode de efectuare:-periajul odontal,spalarea cu apa oxigenata 1-3%,dintii se izoleaza si se
usuca,aplicarea solutiei remineralizante pe 15-20 minute cu reinoirea solutiei de 3-4 ori,dupa
fiecare a treia aplicatie de sol.remineralizanta suprafata dintelui se usuca si se aplica pe 2-3
minute un tampon de vata umectat in solutie de fluorura de sodiu de 2-4%.Cura de terapie
remineralizanta este alcatuita din 15-20 aplicatii care se fac in fiecare zi sau peste o zi.Eficienta
terapiei remineralizante se determina dupa disparitia sau micsorarea dimensiunii focarului de
demineralizare.
Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%
2.sol.de fluorura de staniu 2-10%

3.sol. de gluconat de calciu de 10%

4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoramin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.
15
. Particularitile evoluiei clinice ale cariei medii a dinilor temporari.
Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii
dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de
la excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea
excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2
mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata
masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei
nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine
in fisura.
16
. Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor temporari.
Etape:inlaturarea durerii, deschiderea cav car, necrotomia, largirea profilactica: practice nu se
effect; formarea cav; bizotarea
17
. Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor permaneni la copii.
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de
carie.Evolutia rapida a cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea
dintelui este insuficient mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe
organice avind o rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea
ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce
erup,fiind supusi timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt
incisivii superiori care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este
predominant simetrica pe suprafetele de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa
virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe
suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata
de lezarea suprafetei meziale si a regiunii coletului. Evolutia cariei este rapida, progresiva,
frecvent dukind la complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an(gr 3).
18
. Particularitile evoluiei clinice a cariei medii a dinilor permaneni la copii.
Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii
dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de
la excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea
excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2
mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata
masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei
nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine
in fisura.
Diagnosticul diferential:de defectele cuneiforme,eroziunile tesuturilor dure,caria
profunda,periodontita cronica.
19

Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor permaneni la copii.

pe planseu si fundul cav se recomanda aplicarea unei baze de ciment: fosfat (fosfat ciment,
fosfat ciment cu Ag, Lactodont, Visfat, Dioxivisfat, Unifas); policarboxilat : Aqualox,
Carboco, Durelon; ionomer: Ionobond; Ionoseal, Vitrebond
tratament ART (atraumatic restorative treatment) ; indepart tesut demineralizate cu instr de
mina, obt eroziunilor/fisurilor cu mat adezive. Reconstituirea cu mat de ultiam generatie: Fugi,
ChemaFlex, Ketac molar.
20
Particularitile evoluiei clinice ale cariei profunde a dinilor permaneni la
copii.
Tabloul clinic:pacientii acuza dureri pasagere de la excitanti mecanici,chimici ,termici care
trec imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa
profunda 3,4,5 mm,umpluta cu dentina ramolita,deseori marginile smaltului sunt
subminate,sondarea fundului cavitatii este dolora
Diagnosticul diferential:de caria medie,pulpita acuta de focar,pulpita cronica fibroasa.
21
Particularitile tratamentului cariei profunde a dinilor permaneni la copii.
Aplicarea pe planseu prep pe baza de Ca(oh)2, sau zn-eugenol, mat isolator, obt definitva
22
Sigilarea fisurilor, materialele, metodica.
Sigilarea dinilor este una dintre primele msuri de prevenire ale cariei dentare, imediat
dup erupia dinilor pe arcade, att la nivelul dinilor temporari, ct i a celor definititivi.
Sigilantul formeaz o barier solid care reine alimentele i bacteriile departe de suprafeele
retentive ale dinilor. Materialele pot fi autopolimerizabile i fotopolimerizabile. Diferena
principal ntre agenii de sigilare i compozite este c primul trebuie s fie mult mai fluid, pentru
a penetra n gropie i anuri.

Agenii de sigilare se clasific

dup tipul de polimerizare:

1. Materiale autopolimerizabile: Concise White Sealant(3M, USA), Delton (Johnson and Johnson),
, ().
2. Materiale fotopolimerizabile: Esteseal LC (Kulzer), Sealant (Bisco), Fissurit, Fissurit F (Voco),
-C, ().

Dup gradul de transparen:

a. Intransparente sau opace
b. Transparente (colorate

i incolore)

Eficacitatea, clinic se manifest prin micorarea ratei cariei de pn la 80%.

Sigilanii se aplic, n mod normal, pe dinii posteriori : molari i premolari, pentru c acetia au
anuri i fosete pe suprafaa ocluzal, iar in caz exceptional, pe ceilali dinti atunci cnd acetia
prezinta formaiuni structurale retentive: cingulum proeminent la nivelul dintilor frontali. n
principiu, sigilarea se face la nivelul:
anturilor i fosetelor ocluzale ale molarilor si premolarilor

 fosetelor de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor

-fosetelor de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori.

Sigilarea neinvazivEtapele de realizare:

1. Curirea perfect a suprafeei ocluzale de placa bacterian i resturi alimentare cu periue i paste ce nu
conin fluor;
2. Splarea, izolarea cu rulouri de vat;
3. Uscarea perfect a suprafeei ocluzale;
4. Gravajul acid cu acid fosforic 35-37% n decurs de 15-20 secunde pentru majorarea permeabilitii smalului;
5. Splarea acidului de pe suprafaa dentar cu un jet de aer cu ap; timpul de splare nu trebuie s fie mai mic ca
timpul de gravaj;
6. Izolarea repetat i uscarea suprafeei ocluzale;
7. Aplicarea sigilantului n fisuri sau gropie, ateptm 15 secunde pentru ca sigilantul s ptrund n toi porii;
8. Fotopolimerizarea timp de 15 secunde
9. nlturarea supracontactelor la necesitate, lefuirea i poleirea.
10. Etapa final aplicarea lacului sau gelului fluorat pe toi dinii, inclusiv i pe cei supui sigilrii.
Sigilarea invaziv:

se efectuiaz cnd dup nlturarea plcii bacteriene se pot depista manifestri incipiente ale
procesului cariosEtapele:Curirea suprafeei ocluzale i a fisurilor cu periue i paste sau prafuri ce nu conin fluor.
1. Deschiderea fisurii cu freze cilindrice diamantate pentru o vizualizare mai bun. Dac procesul carios este n
limitele smalului, se va aplica acidul ortofosforic pe toi pereii i fundul fisurii pentru 15 secunde.
2. Splarea cu un jet de ap i aer 15-30 secunde i uscarea. n caz de rezultate nesatisfctoare gravajul se va
repeta.
3. La fundul cavitaii se va aplica un compozit corespunztor, fotopolimerizarea 60 secunde.
4. Obturaia din compozit i toat fisura se acoper cu un sigilant.
5. nlturarea supracontactelor, lefuirea, poleirea.
6. Aplicarea lacurilor sau gelurilor fluorate.

n cazul n care sunt prezente afeciuni carioase cavitare, ce au un diametru mic (nu mai mare de
1/3 din distana dintre tuberculi) se utilizeaz sigilarea fisurilor cu obturaii izolatorii din
glasionomere.
23 Materialele de obturaie n tratamentul cariei dinilor temporari i permaneni la
copii. La temp cu cimenturi ionomerice, compomere, amalgam; perm ionomerice,
compomere, compozite
Cimenturi:
a.glasionomeri: Ionofil,ionofil molar AC,ionofil plus, fugi 2, cavitan,cheilon-fil,etc. KetacFil; ChemFil
2.Amalgame:
a.de argint-Titin slow,vivacap,amalcap plus

3.Compomeri: dyract,elane, Glasiosite

4. masele plastice,cimenturile silicate si compozitele nu se recomanda pentru obturarea
cavitatilor dintilor temporari,deoarece ulterior apar complicatii.Compozitele fotopolimere cu
sisteme adezive umplute pot fi folosite pentru obturarea cavitatilor dintilor temporari si
permanenti, in conditii de izolare perfecta, respectarii stricte a etapelor.
24
. Caria de biberon, tratamentul, profilaxia.
Este o forma specifica ,o forma acuta de carie ,caracteristica pentru dintii temporari,cu debut
la virste foarte mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a
pulpei si distructia coronara in lipsa tratamentului oportun.Caria de biberon este rezultatul
interactiunii a trei factori:microorganismele patogene din cavitatea bucala,hidrocarbonatele
fermentabile si substratul dentar.Una din principalele cauze ale afectiunii este inlocuirea
alimentatiei naturale cu cea artificiala,care se asociaza cu folosirea tardiva a biberonului.Mai
influenteaza si obiceiurile de hranire incorecte a copilului ,care sunt: hranirea cu biberonul
inainte de culcare,in special in timpul noptii cu lichide ce au concentratie crescuta de glucide
fermentabile,aportul glucidelor cu ajutorul suzetelor,prelungirea hranirii cu sinul peste virsta
recomandata.
Tratamentul:prezinta dificultati.
25.

Selectarea metodelor de tratament a cariei dentare la copii.

In functie de: -intensitatea procesului carios(gradele I(obturarea cav cariate, igiena

cav buc, sanarea cav buc se efectueaza o data pe an), II(obturarea cav cariate, igiena cav
buc,remedii de profilaxie locala si generala, examinatea de dispensar si sanarea cav buc se
efectueaza de 2 ori pe an) III(obturarea cav cariate, igiena cav buc,remedii de profilaxie locala
si generala, examinatea de dispensar si sanarea cav buc se efectueaza de 3 ori pe an) de
activitate); -profunzimea afectarii tesuturilor dure(incipienta(terapia de remineralizare),
superficial(metoda impregnarii tesuturilor dure dentare consta in slefuirea si impregnarea
tesuturilor dure dentare), medie(prepararea cav car si obturarea ei) , profunda) localizarea
afectarii perioada de dezvoltare; -rezistenta organismului copilului, statusul imunologic si
patologia generala; -virsta copilului, particularitatie psihologice
26.
Principiile de preparare a cavitilor cariate n dinii temporari i permaneni
la copii de diferite vrste.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca copilul oboseste mai repede, este agitat. La prepararea
dintilor temp si perm cu turbine se recomanda numai deschiderea cav carioase numai in
limitele smaltului p-u evitarea complicatiilor(deschiderea accidentala, combustie pulpara).
Indicat anestezia locala, in caz de carie multipla si copii agitati e indicat anes generala. Se
foloseste aspiratorul de saliva, dispozitive p-u indepartatea limbii, oglinda stomatologica, diga
ce usureaza lucrul. Cav cl I forma iregulara (necesitatea extinderii cav cu includerea
fisurilor/gropitelor carioase/intacte pentru preventia situatiei cariogene) Peretii cav paraleli.
Fundul plat, iar in cav profunde- concav. Cl II crearea cav supliment pe supr ocluzala, ce
asigura retentie suplimentara. Pentru clasele 3,4,5 principii:

1.straturile profunde se indepart cu precautie, pentru a nu deschide cam pulp.2.la carii

profunde se lasa dent pigm 3. In caz de dentina ramolita in cant mare terapia de reminer/obt
tardiva a cav 4.prelucr medic cu sol neirit :
27
Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor
temporari.
Subiectiv:decurge fara semne subiective,este diagnosticata in timpul examinarii copiilor cu
scop profilactic.Din anamneza se pot uneori stabili dureri nocturne.
Obiectiv: in dinte se depisteaza o cavitate carioasa medie sau profunda,dentina poate fi
ramolita si pigmentata.Sondarea peretilor si a planseului cavitatii carioase nu provoaca
dureri,percutia este indolora.Excavarea dentinei ramolite de pe planseul cavitatii cariate poate
provoca deschiderea camerei pulpare ,o durere neinssemnata si singerare.
28
Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor
temporari.
Subiectiv: dureri in timpul masticatiei sau dureri spontane spre seara,poate fi provocata si de
excitanti calzi.
Obiectiv: coroana dentara poate avea o culoare cenusie ,cavitatea carioasa este medie sau
profunda.Sub dentina ramolita sau in dintele cu camera pulpara deschisa pulpa este necrotizata
pe o suprafata variabila.Deseori se simte un miros specific de gangrena.Senzatii dureroase apar
la sondarea profunda in canalele radiculare.Pulpitele cronice gangrenoase in 57 % din cazuri se
complica cu parodontita apicala cronica granulanta,care poate fi diagnosticata radiologic.In caz
de complicare se determina hiperemia si edematierea gingiei in regiunea proectiei apexului
radicular afectat,deseori apar fistule,ganglionii limfatici pot fi mariti si durerosi la palpatie.
29
Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice hipertrofice a dinilor
temporari i permaneni la copii.
Subiectiv:dureri si singerare in urma agentilor mecanici(masticatie,periaj),copilul evita sa
mestece hrana pe partea afectata.
Obiectiv: deseori coroana dentara este distrusa,camera pulpara este larg deschisa,fiind
umpluta cu granulatii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar.Sondarea duce la apritia
singerarii si a unei dureri neinsemnate.Percutia poate fi putin sensibila.Frecvent pe radiografie
se pot depista semne caracteristice parodontitei apicale granuloase.
La dintii permanenti pulpitele cronice se manifesta slab,insa pot fi senzatii neplacute in
dinte.La trecerea dintr-o inkapere calda la una rece apar dureri neinsemnate.Din anamneza pot
fi stabilite dureri acute in dinte.La examinare se observa pierderea luciului smaltului,dintele se
intuneca,poate fi o cavitate profunda cu deschiderea sau nu a camerei pulpare,pulpa este
cenusie,laxa,dureroasa la sondare.
30
Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor
permaneni la copii.
Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti
excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca definitiv.Prin

sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre
cavitatea carioasa si cavitatea coronara.Sondarea pulpei este dolora,pulpa singereaza.
Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita cronica
gangrinoasa.
31
Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor
permaneni la copii.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai ales de la
fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu inceteaza.deseori acuzele de dureri
lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o
deschidere frecvent larga a cavitatii dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile
incipiente ale afectarii gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea
profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redusa 50-80
microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza
partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala cronica.
32
Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinilor
permaneni la copii.
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia se
localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea cariata.Debuteaza mai
frecvent in regiunea cornului pulpei si mai apoi afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea
radiculara.
Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa suspendarea
excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si durata acceselor de dureri variaza de la
10 la 30 minute,accesul de durere cedeaza locul unei perioade indolore care tine kiteva
ore,durerea nu iradiaza,in timpul noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam
o cavitate carioasa cu dentina ramolita in cantitate mare.Peretii si fundul cavitatii carioase sunt
indurati ,iar prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata maii aproape de cornul
pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea
caruia e localizat focarul de inflamatie.Percutia de regula este indolora.
Diagnosticul diferential:de caria profunda, de pulpitele acute difuza si cronica
fibroasa,precum si de inflamatia papilelor.
33
Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor temporari la
copii.
Subiectiv: durere intensiva,difuza,cu caracter pulsatil de durata mai lunga ,cu scurte intervale
de remisiune,poate fi localizata,insa mai frecvent iradiaza,inkit copilul nu poate indica dintele
afectat.Durerile pot fi provocate de excitanti calzi si se linistesc la cei reci.La copii sub 4 ani
sunt frecvent dereglari ale starii generale,este iritat,plingaret,refuza sa manince,poate avea
febra.
Obiectiv: cavitate carioasa profunda cu dentina ramolita,cavitatea pulpara este
inchisa,sondarea planseului cavitatii este sensibila sau indolora,percutia este sensibila sau
dureroasa,pulpa este edemata si inflamata.La inlaturarea dentinei ramolite poate fi deschisa

usor cavitatea pulpara cu eliminarea unei picaturi de puroi,urmata de singerare si de micsorarea

intensitatii durerilor.
34
Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor permaneni
la copii.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile dupa care
procesul inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita
difuza acuta.
Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici indolore,uneori
durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un anumit timp.Durerea nocturna persistenta si
durere indelungata de la excitanti.Durata durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si
iradiaza pe traiectul ramurilor nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior in
regiunea temporala,supraorbitala,in regiunea mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la
maxilarul inferior-in regiunea occipitala,la ureche,in regiunea submandibulara,temporala,in
dintii maxilarului superior.Prin examen si sondare se determina o cavitate carioasa
profunda.Sondarea si percutia dureroasa.
Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de periodontita acuta
apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv. Trigemen,de sinuzita si de durerile alveolare.
35
Traumele esuturilor dure ale dinilor temporari i permaneni la copii.
Clasificare: dupa OMS
1.Contuzia dintelui cu modificari structurale neinsemnate(fisuri in smalt)
2.fractura necomplicata a coroanei dentare
3.fractura complicata a coroanei dintelui
4.fractura totala a coroanei dentare
5.fractura corono-radiculara longitudinala
6.fractura coroanei dentare
7.luxatia dentara
8.luxatie totala dentara
In etiologia traumatismelor sunt implicati numerosi factori.Din ei cele mai frecvente sunt
accidentele sportive,care sunt urmate de accidente rutiere,apoi cele ce apar in timpul
jocurilor,caderile accidentale,etc.
Un risc de expunere la traumatisme il constituie copii cu tulburari psihice,deoarece acesti
copii fac mai frecvent miscari de protruzie a mandibulei si coordonarea miscarilor lor este
deficitara.
36
Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavitii pulpare a dinilor temporari
i permaneni. Alegerea metodei de tratament.
La examinare se stabileste fractura coroanei dentare in limitele dentinei cu deschiderea
camerei pulpare de citiva milimetri.Pulpa poate singera,la sondare este dureroasa.Dintele poate
avea mobilitate de gradele 1-2.Percutia orizontala si verticala este dureroasa.Dureri intensive
de la iritanti termici.Pe radiograma se stabileste lipsa de substanta a coroanei dentare si gradul
de formare a radacinii.In unele cazuri spatiul periodontal este largit.
Tratament:coafajul direct este contraindicat,cea mai rationala metoda este amputatia vitala.

37
Metoda biologic (conservatoare) de tratament a pulpitelor dinilor temporari
i permaneni la copii.
Metoda biologica (coafajul pulpar indirect si direct)
*Coafajul indirect(masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre
lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea
preparatelor madicamentoase prin stratul de dentina parapulpara) Indicatii:pulpit
seroasa(reversibila), pt cronica simpla. Doar la copii din grup 1, 2 de sanatate, cu gradul 1 de
cariorecept, cu radacini in stadiu de formare/formate. Daca deschiderea cam nu depaseste 2
mm si durata pina la 6 h
Vizita 1-izolarea dintelui,inlaturarea tesuturilor superficiale afectate cu ajutorul
excavatorului fara anestezie pina la obtinerea semnelor de sensibilitate,in unele cazuri poate fi
aplicata anestezia cu prepararea cavitatii: inlaturarea dentinei ramolite si pastrarea dentinei din
apropierea pulpei fara presiune cu racire skimbind frecvent freza sterila,prelucrarea
medicamentoasa a cavitatii cu solutii neiritante(calde): fermenti proteolitici,antiseptice
slabe,ser fiziologic, uscarea usoara a cavitatii cu aer sau bulete sterile,aplicarea unei paste care
contine o combinatie din antibiotice,sulfanilamide,corticosteroizi sub pansament pe 4-5 zile.
Vizita 2- controlul vitalitatii pulpei,izolarea,inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei
curative,aplicarea pe planseul cavitatii carioase a preparatelor odontotrope,obturarea
permanenta a cavitatii carioase.Este necesara o supraveghere clinica si radiologica dupa 2
saptamini,3,6 si 12 luni. Mat de coafaj: Dycal, Life, Calmecina, Calcina, Calimol, Calcicur.
Paste pe baza de zinc-oxid-eugenol: Cavitec, Kalsogen plus
Coafaj direct :masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre lichidarea
procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea
preparatelor medicamentoase prin cavitatea dentara deschisa intr-un punct.
Indicatii:camera accidental deschisa (incisive) preparrea cav car ale dintilor in stadiul de
formare a rad; daca sunt cond fav de mentinere a obt(cav clasa I) si lipsesc semnele reactiei
parodont apical
Tehnica: izolarea dintelui,prepararea cavitatii carioase,prelucrarea cu solutii neiritante
(sol.NaCl 0,8%),dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de hidroxid de calciu si obturatia
provizorie pe termen de 3-6 saptamini,obturatia defenitiva se aplica dupa termenul stabilit,daca
nu sunt acuze si dintele este vital.
Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda biologic:
-materiale si substante protectoare(folii de aur,cape de argint,lacurile)
-substante pe baza de dentina
-substante pe baza de antibiotice:corticosteroizi,sulfaminamide,vitamine.
-remedii pe baza de hidroxid de calciu(Riogan,Hidrix,Calcipulp,Dycal,Life,etc)
-preparate pe baza de eugenol de zinc(eugenol de zinc,calsogen,etc)
-substante care produc remineralizarea dentinei(fluorura de staniu 10%,cimentul fosfat cu
potasiu).
38
copii.

Amputaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la

Amputarea vitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa

coronara,mentinindu-se pulpa radiculara vie , sub anestezie locala
Indicatii:deschiderea accidental a cam pulpare, in primele 2 zile dupa trauma, cind
deschiderea este mai mare sau a patruns saliva; pulpit cron simpla; pulp acuta de focar, difuza
Tehnica:
anestezie locala sau generala, izolarea d, prepar cav car si trat medic, deschid cam pulp,
amputarea pulp coroncu un excavator sau freza sferica;hemostaza; coafajul bonturilor
radiculare cu preparate med; aplic bazei de ciment si a obtur definitive. supravegherea 2 sapt,
3,6, 12 luni.
mater folos p/u coafaj
-pe baza de hidroxid de calciu
-pe baza de zinc eugenol
-pe baza de formocrezol)formaldehida 19%, cresol- 35%, gilcerina- 15%(se aplic pe 5 min in
cam pulp, apoi se aplic pasta zinc eugenol)
39
Extirpaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la
copii.
Exterparea vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa
coronara si radiculara dupa dinsensibilizarea ei prin anestezie. Indicatii: toate tipurile de pulpita
Etapele:
-anestezie prin infiltratie;
-realizarea cimpului operator (izolare, antiseptizare);
Prepararea cavit/tratam medic
-deschiderea camerei pulpare;
-excizia si exereza pulpei coronare;
-reperarea orificiilor canalelor radiculare;
-extirparea pulpei radiculare;
-masurarea lungimii canalelor radiculare;
-prelucrarea medicamentoasa si instrumental a canalelor;
-uscarea canalelor;
-obturarea canalului;(pasta zinc oxid-eugenol(endobtur,cariosan), pasta pe baza rezorcin
formalina(bioplast,foredent),la dintii temporari )
- aplicarea bazei de ciment si obturarea definitiva a cavitatii.
Mat: paste znic-oxid-eugenol, pasta rezorcin-formalina, pasta Walkoff
40
Amputaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni
la copii.
Principiu: indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil,urmata de mumificarea pulpei
radiculare. Indicatii: deschideri accdientale; toate formele de pulpit, exceptie acute si seroase,
complicate cu reactia tesut periapica si limfadenita regionala
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase si tratarea medicamentoasa,deschiderea cornului
pulpar,aplicarea pe pulpa descoperita a pastei devitalizante,obturatie provizorie pe 24 ore-la
incisivi si 48 la pluriradiculari.
Vizita 2: izolarea dintelui,indepartarea obturatiei provizorii,prepararea definitiva a cavitatii
carioase,inlaturarea plafonului cavitatii pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare cu
excavator sau freza sferica, tratarea medicamentoasa,aplicarea in cavitatea pulpara a unei

bulete cu solutie pentru mumificarea pulpei radiculare: rezorcin formalina pe 2-3 zile sub
pansament provizoriu.
Vizita 3: izolarea dintelui,inlaturarea pansamentului provizoriu si a buletei de vata,aplicarea
pastei de impregnare : rezorcin formalina,obturarea cu material de baza si obturatie definitiva.
Materiale: depulpin, Toxavit Paste, Caustinerf
41
Extirpaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni
la copii.
Principiu: inlaturarea pulpei dentare,in prealabil devitalizata si obturarea ulterioara a tuturor
canalelor.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu inlaturarea dentinei alterate,deschiderea camerei
pulpare,aplicarea pastei devitalizante,pansament provizoriu pe 24-36 ore.
Vizita 2: inlaturarea pansamentului provizoriu,prepararea definitiva a cavitatii
carioase,inlaturarea planseului camerei pulpare si a pulpei coronare cu excavatorul sau o freza
sferica,inlaturarea pulpei radiculare,tratarea medicamentoasa si instrumentala a
canalelor,obturarea canalelor si a cavitatii dintelui.
42
Metodele de tratament a pulpitelor dinilor temporari i permaneni cu
rdcini incomplet formate.
Metode de tratament ale pulpitelor dintilor temporary si perm cu rad incomplete formate :
prin metoda biologica sau amputatie vitala.
Coafaj direct (trat dentinogen) se face la copii practice sanatosi (grupul 1,2) cu pt acuta de
focar; cu pt cronica fibroasa, daca sunt conditii favorabile de mentinere a obt (cav clasa I) si
lipsesc semnele reactiei parodotniului apical
Coafaj indirect la deschideri accidentale ale cam pulp in timpul prep cav carioase, cind
deschiderea mai mica de 2 mm, cu durata mai mica de 6 h.
Folosirea prep de arsen periculoasa prin posibilitatea lezarii zonei de crestere. In cazul
starilor alergice amp devitala. p/u a diminua act past arsenicale, se indica paste pe baza de
paraformaldehida. Ind amp devitale: pt acuta de focar, cind sunt contraind met bioogica), pt
acuta difuza, pt cronica simpla.
Amp vitala cind nu poate fi met biologica: pt simpla, acuta de focar, acuta difuza,
deschiderea accident primele 2 zile.
Amputatia inalta (pulpectomie partial) indepartarea pulperi coron si unei parti a radiculare,
pentru a mentinre partea apicala si zona de crestere. Este indicate doar la dinti cu rad incoplet
formare, cind nu doar pulpa coron, dar si radiculara implicate in process inflame cronic
propuntat timp indelungat. La pt cornice gangrene, exacerbate cu implicare tes parodonitului;
fracturi cor cu deschiderea pulperi si infectare profunda a pulpei, daca au trecut mai mult de 48
h
Tehnica: anestezie loc, izolarea dint; prep cav car; deschiderea cam pulp; inlaturare pulp cor;
amputarea pulpei radic (1/3, , 2/3 din canal) cu freze rotunde sau pulpextractoare; hemostaza
si spalarea can fara presiune cu ser fiziologic, sol de hidroxid de calciu; tamponarea canal cu
bulete sterile; aplicarea pastei de coafaj (paste pe baza de Ca(OH)2, aplicarea beazei de cement
si obt definitive. Dupa terminarea formarii rad, se face extirp totala a pulpei si obt radiculara cu
mat neresorb

Procedeul Frank de incchidere a apexului (biopulpectomie- apexificare)- aceleasi ind. Se

inlatura pulp coro, radic pina la nivelul apex radiologic. Se efec irigatii cu hipoclorit de
sodium/sol neiritante. Hidroxidul de Ca se aplica la capatul can, can se obt cu pasta de ZOE si
obt definitive. Daca are loc resorbtia pastei, se reinnoieste. Dupa formarea apex (6-12 luni), se
form bariera apicala, can se obt cu cond de gutaperca inversat. Inchiderea apicala complete
se determina radiologic- forma de pod osteodentinar cementoid.
Tehnica Fortier obt de canal se face cu ZOE, cu/fara plasare apicala a pastei de baza de
CAOH2, cond de gutaperca central inversat, iar restul conurilor- se plica normal, cu tehnica
de condensare laterala
43
Particularitile generale ale parodontitelor apicale a dinilor temporari i
permaneni, clasificarea.
Pentru dintii temp: existent unei comunicari largi intre pulpa afectata si periodont permite
agresiunea permanenta a microorg si toxinelor (mai ales in perioada de rad incomplet formata
sau la resorbtie), particularti zonei apic faciliteaza extinderea process exsudative; resorbtia
radic insotita de process inflame duce la cresterea active osteoclast, la distructia permanenta a
osului, care este inlocuit de tes granular; e mai slaba tendinta catre limitare si vindecare a proc
periapicale.
Partic evolutiei parod cornice: se depisteaza in dinti cu cav carioase superficial(superf,
medii), cu cav dent inchisa, atit la temp/perm; predomina formele granulante; la forma
granulanta frecvent fistula; proc distructiv la temp este localizat in regiunea bifurcatiei
radic sau se propaga in reg apicala a 2-3 rad; parod cron ale dintilor cu rad incomplete formate
pot incetini/stopa proc de apexogeneza. La dintii temp nu se depisteaza forma fibroasa, f rargranulomat
Clasificare parod apicale:
k.04 Maladiile tes periapicale
k04.4 Period apicale acute de orig pulp
period apicale acute FAJ (ca infectie)
k.04.5 period apicala cronica.
Granuloame apicale
k.04.6 abces periapical cu fistula
abces dentar cu fistula
abces dento-dentar cu fistula
abces periodontal de origine pulp
k.04.60 fistula deschisa in sinus max
k04.61 fistula deschisa in fosa nazala
k04.62 fistula deschisa in cav bucala
k04.63 fistula pe piele
k.04.69 abces periapcil cu fistula neidentificata
k.04.7 abces periapical fara fistula
abces dentar fara fistula
abces dento-dentar fara fistula
abces periodontal de origine pulp fara fistula
k.04.8 chist radicular
chist apical
chist periapical

k.04.80 chist apical si lateral

k.04.81 chist residual
k.04.82 chist paradental, inflame
k04.9 alte affect neprecizate
Dupa Vinogradova
Localizare:apicala/marginala
Etiologie:infect/traum/toxica/medicament
Evol clinica: acuta: a )seroasa/purulenta
Cronica: fibroasa, granuloasa, granulomatoasa
Exacerbare form cornice
Schimbari pato-morfologice: inflame acuta: seroas/purulenta
Inflame cronica: fibroasa/granuloasa/granulomat
DUpa Taatz
1. Parodont apicala acuta
2. Parodont apic cronica:
(a) Ingrosarea edematoasa a period
(b) Ostita resorbtiva difuza
(c) Ostita resorbtiva limitata
(d) Granuloasa progresiva
(e) Chist radicular
(f) Ostita sclerozanta
44
Parodontita apical acut a dinilor temporari.
La copii parodontitele apicale acute evolueaza frecvent paralel cu pulpita acuta difuza sau cu
pulpita cronica exacerbata.
Acuzele: dureri permanente,localizate;in evolutie se intensifica,devenind pulsatile,fiind mai
accentuate la masticatie sau intercuspidare.Manifestari clinice generale: simptome de
intoxicatie generala,febra pina la 38 grade si mai mult.Copii sunt capriciosi,plingareti,refuza
hrana,se tem sa inchida gura,dorm rau.Dintele devine mobil,foarte dureros la atingere,se
observa edematierea progresiva a tesuturilor moi ale fetei,marirea ganglionilor limfatici.
Obiectiv:cavitate carioasa medie sau profunda cu dentina ramolita si pigmentata,sondarea
cavitatii carioase nu este dureroasa.uneori dintele poate fi intact sau obturat.Percutia foarte
dureroasa,dintele poate fi mobil,gingia edematiata si hiperemiata in regiunea dintelui
afectat,ganglionii limfatici sunt mariti,slab durerosi si mobili`.
Analiza singelui: leucocitoza,VSH marit.
EOD: mai mare de 100 mkA
Radiologic:de obicei nu pot fi stabilite modificari,uneori largire neinsemnata a spatiului
periodontal.
45
Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinilor temporari.
Scopul:crearea drenajului exsudatului: prin can radic; prin os alv, subperiostal, submucozal
sau formare fistulei; prin spatial periodont/alv dent (extractive)
Principiile:inlaturarea cauzei; crearea drenajului; favorizarea trecereii din acut-in cronic;
tratam proc cronic inflame.

Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se

indeparteaza pulpa infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu
pulpoextractoare se inlatura masele necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si
instrumentala a canalului radicular.In cazul dintelui cu apex format apare necesitatea
deschiderii orificiului apical radicular pentru asigurarea drenajului spatiului periodontal.Dintele
ramine cu cavitatea deschisa.Se indica lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2%
clorhexidina,etc.
Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor
radiculare si tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina
0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc. Se recomanda solutii cu fermenti proteolitici:
tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea instrumentala a canalelor se efectuiaza foarte
atent,de dimensiuni corespunzatoare grosimii canalului radicular,tinind cont de lungimea
canalului,pentru evitarea traumarii zonei apicale si a foliculului dinteluii
permanent.Pansamentul ermetic medicamentos sau obturarea canalelor pot fi efectuate numai
dupa lichidarea procesului inflamator acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza in limita
orificiului apical radicular.Se folosesc paste rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol 5%,pe
baza de iodinol,etc.
46
Parodontita apical cronic granulant a dinilor temporari.
Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in
masticatie,nu reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea
o cavitate carioasa de diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este
modificata ,are nuanta cenusie si este mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In
cavitatea dintelui se observa uneori tesut granular,care la sondare este slab dureros si poate
aparea singerare,gingia este edematiata si hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a
osului alveolar cu lezarea placii corticale,care are limite iregulare ,sub forma de para de
foc.Localizarea tipica este in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare.
Radiologic: focar de distructie a os alv cu lezarea placii corticale, care are limite iregulare,
sub forma de facile de luminare.
47
Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor temporari.
Se utilizeaza paste cu act antisept indelungata si ser resorb pe masura resobt radic fiziol
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea
maselor necrotizate din canalele radiculare, Sol antisept neirit: sol1% Iodinol; sol 3 H2O2; sol
2.5 hipoclorit de sodium; sol 2 cloramina; sol 0,5 clorhex; solutii de tripsina, chimotripsina,
lizozim in combinative cu microcid, monomicina, streptomicina; se lasa un tamponas cu
solutie de camfor-fenol sau rezorcin formalina sub pansament de 2-3 zile.
Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu
antiseptice neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa
oxigenata,etc.
Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor
canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu
materiale rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol.
48
Parodontita apical acut a dinilor permaneni.
Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute:

-Prima faza etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor

acute purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine
mai mare si mai inalt ca alti dinti.
-Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin
evolutie progresiva ,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se
intensifica noaptea si practic nu trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate
carioasa medie sau profunda.Sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui
este foarte dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in cazuri mai avansate ale
procesului inflamator pe plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei radacinii dintelui
se observa infiltrat inflamator si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici regionali
mariti ,mobili siputin durerosi la palpare.
-Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut
durerile sunt localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare
dintele poate fi intact ,insa culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau
obturat.Camera pulpara este deschisa sau inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte
dureroasa.Gingia hiperemiata si edematiata,se simte miros fetid din cavitatea bucala.Se
evedentiaza asimetria fetei,edem colateral al tesuturilor moi.Starea generala este grava cu
simptome de intoxicatie: cefalee,insomnie ,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui :
leucocitoza,VSH marit.Radiologic: pierderea de contrast a osului spongios,largirea spatiului
periodontal,lamina corticala a osului este intacta.
49
Tratamentul parodontitei apicale acute a dinilor permaneni.
Principiile: inltaturarea cauzei; crearea drenajuli; tratam proc inflame; alegerea met de
fizioterapie; marirea resist generale:terapie antimicrob, hiposensib antihist, stimulare proc
reparative
Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre
canalele radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu
pulpoextractoarele pe etape sub protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din
canalele radiculare si crearea drenajului exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se
indica gargare cu hidrocarbonat de sodiu 1%.
Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a
canalelor radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti
proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa
lichidarea procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii
generale a copilului. Fizioterapie: electroforeza intracanala, ultrasunet, microunde.
50
Parodontita apical cronic granulant a dinilor permaneni.
Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in
regiunea proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de
discomfort,greutate,uneori durere; la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt; percutia este
indolora sau sensibila. La palpare, in regiunea proiectiei apex radic senzatii neplacute sau
durere slaba, uneori hiperostoza sau creptatie la prezenta chistului radic.
La examinare coroana dentara poate fi distrusa considerabil sau prezenta o cavitate carioasa
superficiala,cav poate fi deschisa/inchisa; culoarea dintelui este modificata: coroana este mata
cu nuanta cenusie sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora; percutia nu e

dur, pot fi senz nepalcute; fingia este edematiata si hiperemiata,se pot depista fistule cu
eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA, dintele nu react la excit termici.
Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive:
1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale.
2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate
avea loc resorbtia cementului.
3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste.
51
Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor permaneni.
Principiile: inltaturarea cauzei; crearea drenajuli; tratam proc inflame; alegerea met de
fizioterapie; marirea resist generale:terapie antimicrob, hiposensib antihist, stimulare proc
reparative
Scopuri: actiunea asupra microflorei can rad/macrocanalic; inlaturarea act aminei biogene;
inlaturarea/micsorarea proc inflame apical; crearea cond pentru apexogeneza; favoriz regen
tes.
La dinte unirad cu rad formate, cu orif apic inchis- tratam intro sedinta: prep cavit car,
crearea accesului in canale, inlaturare tes gran sub anest; prep instrument si medicam a canal,
obt can.
La dinti cu rad incomplete formate: vizita 1: prep cav car, deschiderea cav, accesul la canale,
se inlatura pe etape masele necrotice sub protective antisept cu 2-3 pulpoextr; lezarea zonei
apicale duce la singerari abundente. Tratam mechanic, medicam, lasarea in canal unei
turunde de bactrim, metronidazol, camforo-fenol sub pansament. Pot fi indicate 2-3 cure de
electrof intracan. A 2-a vizita: prep instrum medic, obt can in limitele rad formate (cu ctrl
radiol). Obt can pe etaje: paste pe baza de Ca(OH)2, ZOE, con de gutaperca inversat. Dupa
formarea apex, can e dezobt, prelucr instr/medicam, obt complete a can pina la orif apical
52
Parodontita apical granulomatoas i fibroas a dinilor permaneni la copii.
Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea
proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de
discomfort,greutate,uneori durere; la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt; percutia este
indolora sau sensibila. La palpare, in regiunea proiectiei apex radic senzatii neplacute sau
durere slaba, uneori hiperostoza sau creptatie la prezenta chistului radic.
Radiologic: fibr: largirea spatiului periodont in reg apex radic
Granulomatosa:focar de distructie osoasa cu lezarea placii corticale, cu limite regulare, de
forma sferica/ovala.
53
Tratamentul parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinilor
permaneni la copii.
54
Hipoplazia local a dinilor permaneni la copii.
Se formeaza ca urmare a traumarii foliculelor,sub actiunea unui proces inflamator cronic in
dintele temporar sau a unei tumori a maxilarelor.Mugurele dintelui permanent poate fi lezat in
caz de intruzie a dintelui temporar(mai frecvent incisivii).Afectarea mugurelui are loc sub
actiunea procesului inflamator cronic a parodontitelor apicale a dintilor temporari,la
osteomielitele maxilarelor,care mai frecvent se depisteaza in regiunea premolarilor
permanenti,deoarece mugurii lor sunt situati intre radacinile molarilor temporari ,acestia fiind
cel mai des afectati de carie si complicatiile ei.Trauma sau infectia deregleaza functia

ameloblastilor,iar in cazuri grave si a odontoblastilor-ca rezultat au loc modificari de forma sau

de structura a dintelui.Asemenea patologii au fost denumiti dintii Turner (premolarii au macule
de cul alba-galbena-bruna sau defecte partiale/totale ale sm, dentine). Afectiunile usoare se
manifesta prin aparitia maculei(cretoase,galbene,cafenii,etc.).Dintii cu hipoplazie locala
necesita radiografie,deoarece poate fi lezata zona de crestere si radacina poate sa ramina
incomplet formata.
Tratament: depinde de gravitatea afectarii dintelui,de localizarea lui.La hipoplazie de forma
maculo-cretoasa este indicata terapia de remineralizare,Daca maculele sunt pigmentate
inalbirea,urmata de terapia de remineralizare.In cazul defectelor tesuturilor dure obturarea cu
composite. Daca este lezata forma,dimensiunea,culoarea dintelui este indicat tratamentul
ortopedic.
55
Hipoplazia de sistem a dinilor temporari i permaneni la copii.
Se manifesta prin: dereglarea structurii si mineralizarii tesuturilor dentare,ca rezultat al
actiunii unor factori nocivi asupra foliculului dentar in perioada de dezvoltare si
mineralizare.Acesti factori duc la dereglarea embriogenezei dintelui si se manifesta prin
dereglari nespecifice ale procesului de formare si mineralizare a tesuturilor dentare.Viciul se
formeaza in urma dereglarii functiei ameloblastilor iar in cazuri grave si a odontoblastilor.De
hipoplazie de sistem pot fi afectati dintii temporari kit si cei permanenti.Dintii temporari sunt
afectati ca urmare a dereglarii proceselor metabolice la gravida.cei permanenti din cauza
dereglarii starii fiziologice ale organismului copilului in cazuri maladiilor generale. (tract
gastro-int: colite, hepatite; boli inf: dizenterie; affect sist resp:bronsite, pneumonii). Daca pat
in primul an de viata: e affect marg inciz a incis perm si cuspizii mol 1 perm. Daca la 2-3 ani:
reg central a coroanei sau pregingiv. Hip e asociata cu ocl deschisa/meziala
Forme clinice:
-forma de macula-pe suprafata coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare
,cu o suprafata netede,lucitoare,se localizeaza simetric la acelasi nivel.
-forma ondulata-adincituri ovale sau rotunde de diferite dimensiuni si profunzime pe unele
sectoare se prevede dentina cu culoare galbena.
-forma de brazda: adincituri in smalt,de diferite profunzime si latime,orientate mai frecvent
paralel marginii incizale a dintilor.
-forma distructiva: aplazia sau lipsa smaltului intr-un sector al dintelui.
Hipopl poate sa se combine cu un process de demineralizare; sa se complica cu CD; sa se
combine si coplice cu CD
Tratament:igiena cavitatii bucale,in cazuri usoare tratament nu se indica. la forma maculoasa:
terapia de remineralizare,aplicarea solutiilor si gelurilor de fluor de 3-4 ori pe an kite 10-15
cure,dupa terapia de remineralizare defectele pot fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale
compozite. Dintii mast se acopera cu coronate prefabricate in caz de leziuni extinse.
56
Dinii de "tetraciclin" la copii.
Administrarea preparatelor de tetraciclina gravidelor si copiilor de virsta fragida poate
modifica culoarea dintilor temporari si permanenti in regiunea incizala,deoarece ele trec
bariera placentara.Indicarea preparatelor de tetraciclina in primele luni de viata duce la
modificarea culorii regiunii pregingivale a incisivilor si suprafetelor masticatorii ale molarilor
temporari,la virsta de 6 luni coloratia molarilor temporari si molarilor de de 6 ani,la virsta de

2-3 ani coloratia regiunii coletului dintilor frontali permanenti,iar de la 4 ani- coloratia
premolarilor si molarilor 2 permanenti.Tetraciclina se sidementeaza in oasele si dentina dintilor
in curs de dezvoltare influentind negativ procesele de mineralizare.Intensitatea coloratie variza
de la galben deschis pin la galben intunecat.Sub actiunea luminii culoarea initiala pe suprafata
vestibulara a dintilor frontali se modifica in cenusie,cenusie bruna.Apoi dintii pierd
proprietatea de fluoriescenta.Tratament: dintii de tetraciclina greu se supun tratamentului prin
inalbire.Se recomanda inalbirea dintilor din partea canalului radicular (dupa depulpapare) cu
apa oxigenata.Ca profilaxile se recomanda excluderea administrarii tetraciclinii gravidelor si
copiilor,prin inlocuirea cu alte antibiotice.
57
Fluoroza dentar la copii.
Este o afectiune endemica,ca urmare a intoicatie cu fluor,ce survine mai frecvent drept
consecinta a consumului apei cu continut sporit de fluor. La Ungheni, Nisporeni, Straseni,
Ceadir-Lunga, Camenca, Cimislia, Falasti, Floresti. Cel mai des: M1, M2, I1, I2, Prem, Can
Clasificare:
-forma hasurata: hasuri cretoase mici,slab pronuntate,situate in straturile superficiale ale
smaltului,uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafetei dintelui,mai frecvent sunt
localizate pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superiori.
-forma maculoasa: macule cretoase bine pronuntate,localizate pe toate suprafetele dintelui,pot
sa se contopeasca ,n-au hotare bine pronuntate,suprafata lor este neteda si
stralucitoare.Maculele pot avea nuanta bruna-deschisa,mai frecvent sunt afectati
incisivii,caninii.
-forma granular-cretoasa: pot fi afectati toti dintii,toate suprafetele sunt
depigmentate,cretoase ,insa luciul poate sa se mentina.Se pot observa sectoare pigmentate
brune deschise sau brune inschise,adesea cu defecte mici,punctiforme,granulare(diam.pina la
1,5 mm si o profunzime de 0,3 mm).
- forma eroziva: prezinta defecte de diferite forme si dimensiuni,pigmentarea smaltului
(brun,brun inchis,negru). Abraziunea smaltului pina la dentina.
-forma distructiva: apare in localitatile unde concentratia fluorului in apa potabila depaseste 5
mg/l.Modificarea formei,culorii,dimensiunilor dintilor din cauza distructie
smaltului,pigmentarea tesuturilor dentare in culori inchise,abraziune pronuntata,smaltul poate
sa lipseasca complt sau partial,pot fi fracturi ale coroanelor dentare.
Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si
aplicarea diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor dentare,majorarea
rezistentei organismului copilului,indicarea unei diete rationale si a unor remedii
medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect asupra metabolismului mineral.
Metode:atraumatice:albirea dintilor (gradele 2-4), microabraziunea sm (gr.2-4),
albire+restaurare cu composite (3-5)
Traumatice:fatete adezive ( 3-5), coronae de invelis (4-5)
Albirea vitala cu sist. Opalescence, Illumine, Rembrandt, Peroxyl, White and Brite, Natural
White.
Silanti: OptiGuard, composite si compomere de consist fluida: Dyract Flow, Revolution,
Point 4, Filtek Flow

Dupa 2-3 sedinte de depigmentare, pentru corectia culorii/formei, mat composite cu

inlaturarea mecanica a unor sectoare mai pigmentate ale sm, cu prepararea minima in limitele
strat superficial ale sm supr vest ale cor dint front.
58
Amelogeneza imperfect.
Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale
ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba
procesul normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai
mare de forme clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari
clinice:
1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene
medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este
neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au
forma conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat
partial(mai frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu
inchis.Dentina nu are dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si
skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai
frecvent au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene
de formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata
cretoasa ,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara
de smalt este galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea
tesuturilor la agenti termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se
modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4.
59
Dentinogeneza imperfect.
Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se
manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se
poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau
fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ
mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o
curba cu margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste
cavitatea pulpara sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile
ascutite,canalele radiculare nu se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala
si fiind foarte inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea
apexului poate fi stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt
situate mai jos de jonctiunea smalt-cement.
60
Sindromul Steinton Cap-de-Pont.
In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si
mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au
culoarea coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga
progresiv.Suprafata de abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie

transparenta.Dintii reactioneaza slab la excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se

depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma radacinilor: radacini scurte,subtiri sau
groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.