1.

FREN LABIAL
-fren superior si inferior
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni,nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa,care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
-insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului bucal,atat un repaus cat
si in protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se
reduce mult.

2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA

-cls II House
-se afla la distanta de creasta edentata
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se
reduce mult.
-inchiderea externa:
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului lingurii
-daca se face reeducarea limbii,rugam pacientul sa umezeasca rosul buzei inferioare
zona linguala centrala
-1,5 cm de o parte si alta a liniei mediene,genioglosul e inserat perpendicular pe periferia campului protetic
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie – scade tonicitatea mm – dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant) – zona L centrala
este o zona cheie , daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are pozitie anterioara
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza-pt lb anterioara sau
daca se incearca reeducarea lb. posterioare,plimbarea limbii pe manerul lingurii-pt lb posterioara) – se
modifica fundul de sac L

3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL

1.IM=RC
-pac inchide gura singur sau e dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dd laterali vin
simultan in contact ferm
2.Diferenta de 1 mm
-perfectarea relatiilor ocluzale pe protezele finite
-perfectarea relatiilor ocluzale la macheta prin slefuiri selective,dupa ce obstacolele au fost identificare cu hartie
de articulatie sau ceara de ocluzie
-machetele pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari ale
dd,discrepantele dintre IM si RC fiind corectate.Risc mare
3.diferente mari
-redeterminare ale relatiilor intermaxilare

4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie
Alegerea dd laterali

1
 a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub
piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post D
intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se aleg dd mai
ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub piriform
triunghi Δ = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea
masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste, predominanta
misc verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz sters, cav
glenoida plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC, echilibrare oclz
laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta masticatorie
↑, igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri, legatura perfecta cu baza
pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se monteaza mai intai
modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se pastreaza RC si
DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si vestibularizat
cand orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound

2
 - cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana, corelata cu
h cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig echilibrul PT in
miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de sus se pun
jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor

5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI

Pacient protezat

- Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

- Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : - echilibrul protezei
maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
 Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de dificultate

Simptomatologia sind. Combinatiei

1. Semne prezente in 85% din cazuri

o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip III , candidoza si
solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie
o Formatiuni pseudotumorale tip “epulis fissuralum ” in vestibulul labial superior
o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei

6.INDICATII OCLUZIE LINEARA

-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:
-IM in RC

3
-contacte dento-dentare numai pe dd laterali
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dintii laterali-trasee propulsive in lateralitate
Indicatii
-in anomaliile de cls III scheletala(cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara,antagonisti dd naturali sau lucrari fixe
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare,maxilare(noul sindrom al combinatiei)

7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are
tubercul piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext, iar
spre L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand

- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca
sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
 in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
 in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al faringelui
perpend pe CP)
 modelare – desc larga a gurii
 inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)

8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR

-pregatirea modelelor
-se controleaza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm
-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
-complexul model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de chibrit lipite cu ceara de
socluri,un bat in reg frontala si cate un bat lateral
-ghipsarea modelelor
-axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului
-axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatie a ocluzorului
-planul de orientare ocluzala al sabloanelor trebuie sa fie paralel cu planul orizontal reprezentat de
suprafata mesei
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de ocluzie al
instrumentului
-distanta intre pct interincisiv si axul de rotatie al ocluzolului trebuie sa fie 10,5 cm
-mai intai se ghipseaza modelul inferior
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorului apoi contrapiulita
- dupa fixarea modelelor in ocluzor tehnicianul realizeaza transferul linilor de referinta de pe sabloane pe

4
modele
- linia mediana/ caninilor/ surasului(2 linii orizontale paralele cu soclul modelului sup-dist egala=dist
dintre planul de orientare ocluzala si linia surasului)
- directia planului de ocluzie linie paralela cu aceasta,pe soclul modelului superior
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr fetei V a sablonului) sau prin
placuta pedro saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
o maxilar,stg si dr,linii care unesc mij crestei in zona caninului cu mij crestei in zona
tuberozitatii.liniile se prelungesc anterior si posterior pe soclu
o mandibular liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona C cu zona tuberculului
piriform.Frontal o linie ce uneste cele 2 puncte.liniile se prelungesc pe soclu
- linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe soclu modelului
inferior
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)

9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR

-determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viitoarei arcade artificiale
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas.daca e nevoie se prelucreaza cu freza baza sablonului
de ocluzie,reducand grosimea versantului V
-refacerea fizionomiei,conturului firesc al buzei superioare si fonetic
-rol in echilibrul protezei maxilare--.curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara crestei, la desprinderea
protezei din zona D, mai ales in incizie
-aplicarea sablonului maxilar pe CP,cu buza superioara relaxata peste valul de ceara.
1.medicul face o prima apreciere dpdv estetic-buza sa fie sustinuta firesc,apreciind plenitudinea in raport cu
varsta,tipul facial,lungimea buzei,simetria din norma frontala
2.se reduce si se adauga ceara in functie d situatie(nu se urm intinderea ridurilor verticale din jurul buzelor).Din
lateral un reper ar fi unghiul dintre filtrul nasului si cel al buzei sa fie 90 grade
-pac cls II unghi mai mare,iar la cls III unghi mai mic
3.apreciere discreta a rosului buzei cu stergerea discreta a santurilor periorale
4.dpdv fonetic: foneme labio-dentale(F si V).In rel cu dd mand doar dupa stabilirea DVO-ce,ci si fonema S
5.varf-buza inf sa fie in acelasi plan cu valul fronta

5
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntia ce, ci,propulsia fonetica a mandibulei ,raportul cu
fetele V ale sablonului(sablonul mand trebuie sa ajunga maxim in raport cap la cap.Daca depaseste si e
dimensionat corect si e montat pe creasta, se adauga ceara V la sablonul maxilar.Daca maxilarul depaseste se
reduce din curbura)
7.fata V trebuie sa aiba un aspect simetric,neted si raport corect cu antagonistii
8.cand sunt prezenti dd mandibulari se urmareste stabilirea curburii V pe baza testelor fonetice si estetice
9.edentatul total unimax protezat anterior se verifica estetic si fonetic curbura la proteza veche si se incearca
modelarea comparativa
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta etapa,deoarece sunt prezenti dintii frontali maxilari

10.CAT TIMP SE TINE IN CABINET AMPRENTA DE ALGINAT PANA LA TURNAREA MODELULUI

-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit 1%/glutaraldehida2%
-turnarea modelului se face intre 8-20 min de la luarea amprentei
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e 4 min,iar cu priza rapida 1,25-2 min
-timpul de spatulare 6s0 pt priza normala/45 priza rapida

11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX

1.anamneza
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt edentat
3.turnare model preliminar
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura individuala
5.adaptare lingura individuala, in cabinet
-adaptare
-teste herbst
-succiunea
6.amprenta functionala in lingura individuala cu ZOE,elastomeri, hidrocoloizi
7.amprenta antagonistilor cu alginat in lingura standard
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana, forma,
culoarea, marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;estetic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare

12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA MACHETA

-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman,aspect estetic,testul buchman-ismail
-componenta orizontala-pac e instruit sa inchida gura cu dintii in contact si mandibula retrudata:angrenajul
lateral:IM=RC

6
 -pentru verificare se face proba spatulei:introducerea unei spatule intre dinti in zona laterala mai intai
pe o parte,apoi pe celalalta
-propulsia fonetica: ce,ci,66

13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI ATITUDINI IN AMPRENTARE

-normal, marginile trebuie sa fie netaioase, marginea neregulata conform fundului de sac; ingrosate in zona
linguala centrala pana la 3 mm si in zona Eisenring;mai subtire in zona V centrala mand,pana la 1 mm
-daca sunt foare subtiri se reface(se poate lua amprenta pt modelul functional in lingura cu margini subtiri)
-daca e subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:
-din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa de baza si e impinsa cu o spatula
de ceara pentru a fi modelata corespunzator
-din acrilat: se prelungeste cu acrilat auto sau material termoplastic

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea fctionala in
intregime a CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se remediaza (lunga se
slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp – la tuberculul piriform, zona Ah
trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe
fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii
lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se
intinde lingura
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este rotunjita,
nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc limbii de pe un buton pe
celalalt)
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului

Testele Herbst la mandibula:

1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului spre care s-
a deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform

Inchiderea la zonele cheie:

a) inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa

7
 - zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala –
umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar
medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune,
lingura se desprinde cu usurinta

II. Maxilar
 limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand
post si unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze –
pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia
trasata ant
 sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata pe
partea examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac –
lingura lunga mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou termoplastic
(balansarea mand si desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire
treptata)
 lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
 in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup

Testele Herbst la maxilar:

1) deschiderea lenta a gurii la maximum – daca se desprinde este lunga in zona latero/retrotuberozitara
2) suras fortat – zona V lat
3) mimarea fluieratului – zona V centrala
4) tuseste – zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt test pana
nu se rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP – redusa pt ca nu a fost suplim inch
marg int (inch ext nu exista la aceasta zona): post – mat termoplastic ramolit 3-4 mm, diam maxim de o parte si
de alta a linie med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac desch larg gura si
face protractie max a limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa degetului
de marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
 mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu 2
degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj
pe obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul, protractia
limbii, mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa inchida gura pt zona V
a tuberculului piriform
 maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului
in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza

8
 sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona
Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului

14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT

papila incisiva (bunoida) – pe linia med, produce lez de decubit – foliere, menajata de pres (markeri biometrici
care orienteaza montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
-poate sa fie pe creasta
-bolta palatina adanca-pe creastadistal de creasta reziduala frontala se gaseste gaura incisiva care trebuie
menajata de presiuni
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm V de papila incisiva
-importanta in montarea dd frontali

15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE DINTRE CRESTE SI GRADE DE
DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
 favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
 nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx

 cls I = peste 20 mm
 cls II = 15-20 mm
 cls III = 10-15 mm
 cls IV = sub 10 mm

Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
 tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
 tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus

9
  tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)

 tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
 tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
 tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
 tip D = mucoasa atasata numai post
 tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba

Relatia mandibulo-maxilara
 cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul instalarii ed (max
ro centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
 cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
 cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)

16.CARE SUNT CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE MAXILARE.AMPRENTARE

1) limita D a CP maxilar – cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu creion chimic
zona de rezilienta max (post de foveele palatine) – se determina linia de vibratie post (pronuntia ”Ah„), care se
diferentiaza de linia de vibratie ant (Valsalva – sufla pe nas, narile pensate, valul palatin coboara, sau pronuntia
scurta ”Ah„) – intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii – val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si de alta a liniei med

2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a ligg
pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic

limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si unde
infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta fonema
Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului
in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt
zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului

17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE

 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 testele herbst:
o umezirea buzelor: zona L post
o vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului
spre care s-a deplasat limba
o ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

18.CARE SUNT CARACTERISTICILE REZORBTIEI MANDIBULARE A CRESTELOR

Tiparul resorbtiei osoase:
- maxilar: - creasta dinspre vf – baza, V-P (resorbtie centripeta)

10
- mandibula: - lingual: L-V, vf – baza
- frontal: vf – baza, V+L (resorbtie centrifuga)
- resorbtie scazuta – insertia ligg
- creasta ascutita/denivelata
- resorbtia osoasa maxima la creste, minima in zonele biostatice, fren, bolta palatina
- mand > max
- caracteristici somatice: mand cu deficit de crestere – resorbtie accentuata (cls II scheletala, brahicefal), mand
cu exces de crestere – resorbtie redusa (cls III, dolicocefal), maxilar cu resorbtie mare

19.MM ORBICULARIASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA

-mm de expresie orofacial;
-in grosimea buzelor sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim si dirijeaza deschiderea orificiului bucal in timpul functiilor ap dento-max
-intre orbicular si buccinator exista o legatura functionala datorita intrepatrunderii fibrelor musculare
- fibre paralele cu marginea protezei – mentinerea protezei, participa la cresterea inchiderii externe
-prin miscari de modiolus mobilizam mm:orbicular,canin,mentalis,patratul buzei inferioare

20.CUM SE STABILESTE SI SE VERIFICA RC PRIN METODE CLINICE

1.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie
atinsa cu vf limbii
2.metoda memoriei tisulare
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
3.conducerea uni/bimanuala
A.Unimanuala
-conduc cu mana mandibula de la niv mentonului si cu cealalta mana,cu degetul mare si indexul cat mai
distal,mentin sablonul pe CP
-met criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere
B.Bimanuala
-pac in decubit dorsal
-cu ambele maini,cu degetul mare mentinem sablonul si cu restul degetelor prindem ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara
-prezenta degetelor(indexul de la ambele maini ) aplicate pe fata externa sau ocluzala a sabloanelor in zona
molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC
-cand pac inchide gura,degetele sunt retrase
5.deglutitia
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
6.hiperextensia fortata
-pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon,suprimand ptg externi,iar gravitatia duce la
retrudarea mandibulei
7.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC

11
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie,care nu e alta decat RC
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una paramedianpoate evidentia
inchiderea intr-o pozitie mai anterioara
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara,cu mandibula nefortata

21.CRESTELE FRONTALE RETENTIVE CARE TREBUIE CORECTATE

-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd
-creasta frontala retentiva cu convexitatea accentuata,impune corectare chirurgicala,aplicare de proteze cu
baze elastice
-pot fi zone sensibile, sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-conditionarea protezei pt a creste capacitatea de suport
-tehnici speciale de amprentare
-distantarea protezei in relatiile ocluzale

22.CUM SE STABILESTE PLANUL DE ORIENTARE PROTETICA IN ZONA LATERALA

- directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)
- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf
ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la
nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat
pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si
stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

12
23.INDICATII ALE OCLUZIEI LINGUALIZATE
principii:echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare,numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls IIa,cu decalaje mari intre
creste,protezari anterioare cu dd necuspidati,in bruxism
avantaje: echilibru,estetica,functionalitate,confort
dezavantaje:uzura dd,ineficienta masticatorie,modificari ocluzale

24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 herbst: mimarea fluieratului: marg V ant
 inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar medicul
face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune,
lingura se desprinde cu usurinta

25.MACHETE.INDICATII??

26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri:proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere,pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic:alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai ales pt dd frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod –mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament

13
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri

27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL

- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse, absenta
salivei
- presiuni inegale – cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO, alimente consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze, varsta inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie
- absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei, protezare ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
 adaptare proteza
 corectarea chirugicala a osului/mucoasei
 conditionare: proteze cu baze moi
 purtare intermitenta
 protezare corecta
 protezare pe implante

28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital
sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei
chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei

14
29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP CLINICE,ATITUDINI
Fibrozarea crestei – inlocuirea suportului osos cu tes fibros – cr balanta, flotanta ( frecvent frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate

30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE,CUM INTERVIN COMPARATIV CU CELE 2 MAXILARE

MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical

- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura miscare
verticala in ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea
retentiei prin instabilitatea protezei

- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai
paralele – adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare tumori,
postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent

31.ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM

se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca
sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI

15
 - zona L centrala
1.trasarea limitelor cp: limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura –
insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion
chimic
2. adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int
a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii
lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza
3.teste herbst:a. gura deschisa larg (zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a tuberculului piriform
4. inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR

Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala de o parte
si de alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L centrala
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate – se traseaza directie
crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre D, care traverseaza
tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii – la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V a amprentei
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile
retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea frenului
labial sup, bridelor lat si proc zig-alv

33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI PROTETIC

-la maxilar: la niv limitei posterioare a CP=majoritatea mm valului palatin
-la mandibula: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, :orofaciali:( temporal, pterigoidieni, CSF, suprahioidieni, VP,
GH, MH, GG, m triunghiular, m patrat, m mentalis)

mobilizatori
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune prin
deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se
prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric

16
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

34.INCHIDEREA DISTALA MDB

inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura
in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se inchide
gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE

Amprenta de despovarare
-indicate la CP cu zone sensibile,incapabile sa suporte presiuni
-se fac orficii 2mm in centru lingurii individuale superioare
-material de consistenta redusa, fara presiune

Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand sa obtina un surplus mucozal necesar inchiderii
marginale
-CP reziliente ,cu mucoasa putin rezilienta,aderenta de periost
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,deformari in plan orizontal

36.CUM SE POATE APRECIA DIN ANALIZA MODELULUI MAXILAR CURBURA V??

37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR

- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala
I. – aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

- cuvinte ce contin labiodentalele V,F – fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu fata int a buzei inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI – apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei), a doua pereche de
rugi palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de lateralitate si zona de curbura –
se realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial – bombarea partii cu pareza

17
38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA LATERALA
STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca loc de
intalnire al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
 frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei, buza se lungeste), sex
(la femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip psiho-somatic), se verifica in
dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)

- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf
ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la
nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat
pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si
stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

39.VARIATIA DIURNA DVR SI IMPLICATII CLINICE ALE ACESTEIA

-pacient obosit,nu se determina corect DVR-marit

40.DVO SUBEVALUAT, ATIT. TERAPEUTICE ,SIMPTOMATOLOGIE

- aspect imbatranit
- dd au vizibilitate redusa
-santuri periorale acc,rosu buzei diminuat sau absent, comisuri coborate cu zabaluta angulara,buzele
proemina anterior,et inf redus,menton proeminent

18
 - limba intre arcade
- dureri ale mm coboratori in timpul sau dupa mese
- scaderea acuitatii auditive
- SIF si SMV marite
- inaltarea se face treptat (1-2 mm la minim 6 luni -1 an), nu brusc (bruxism), prin captusire protezei mand cu
mat moi, dupa 6 luni-1 an facem la cea max

41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI TEHNICA BOYANOV

1.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
2.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie
atinsa cu vf limbii
3.metoda memoriei tisulare??
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc

42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE

-pac nu a purtat mult timp protezele
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
-structurile CP si ATM sunt afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor afectiuni generale-
disparitia osului de suport, creasta flotanta , pliuri de muc deplasabila, hipertonii musculare, afectare articuala)
-tulburari grave ocluzale de la vechile proteze
-prezenta de contacte uni/bilaterale distal intre baza si proteza

43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI,ROBUST,CU TENUL INCHIS LA CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care uneste vf
celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoarea
tarnsforma datele: mare/medie/mic
- dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand buza e
relaxata, varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice;
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul ICS

44.REGULI ALE MONTARII DD

- pot fi reguli generale in functie de zona
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica si cerintele pacientului
- in functie de autor care recomanda un anumit tip de montare
- montari atipice

19
 Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)

TEHNICA GYSI
- se incepe cu I sup M2 sup (max)
- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:
- inclinare usor spre distal a IL
- distanta pana la planul ocluzal e de ½ mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
C:
- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la barbati
dar nu si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atat are un
aspect mai feminin cand se face montare ne uitam daca se vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I – C  linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C

Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC

45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE TEHNICA DENTARA

DVO mare
DVO mic
Remontarea dintilor

46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR

- fact determinanti implicati in evolutie:

20
  locali:
- edentatia – etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
 generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale – resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni exercitate pe
proteze

47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??

- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica
Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa – masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5 mm) –
aspect normal – CP normal, favorabil protezarii, amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai aderenta de os –
CP dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta mare, sub presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare – CP moale, ampr de
despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime – cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala – aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva – asp lucios, sensibila la pres/stomatita – tolereaza greu proteza
– trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei, protezari
instabile de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite

Modificari ale muc maxilare:

I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii

21
 II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie papilara sau
granulomatoasa, ulceratii traumatice
Modificari ale muc mandibulare:
I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

48.UNGHIUL BENNETT.CE E,CE REPREZINTA,LA CE TIP DE ART ESTE.

Unghiul Bennett=unghiul format intre panta de deplasare anterioara si mediala a condilului orbitant si o
miscare strict protruziva
Miscarea Bennett=cand mandibula se deplaseaza spre dreapta se remarca o miscare laterala si anterioara a
condilului stang iar condilul drept se deplaseaza in afara si uneori spre posterior
=miscare corporala a mandibulei spre partea lucratoare in miscarea de lateralitate,miscarea de pivotare
dupa un ax orizontal
-se datoreaza restrictiei lig temporo-mand lucrator si peretelui median al fosei glenoide nelucratoare
-daca componenta laterala survine devreme-sn imediata/survine gradat-progresiva
-directia miscarii bennett depinde de structurile articulare si de contractia ptg lat
-amplitudinea miscarii in plan orizontal e intre 0.75mm-1,5mm
Articulatoare total si semiadaptabile

49.METODE FUNCTIONALE DE DETERMINARE DVR

-se bazeaza pe masurarea inaltimii etajului inferior al fetei in momente in care e indusa relaxarea musculara si
determina valori mai mari ale DVR
1.metoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate in contact
lejer-se masoara Sn-Gn
2.masurarea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula revine la pozitia de repaus
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin deschideri sau propulsii maxime repetate si
prelungite
4.masurarea la sf unei conversatii
5.prin surprindere cand pacientul e relaxat, neatent
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins
7.pronutarea prelungita a P,B(om,pom)

50.CREASTA ZIGOMATO-ALV
??

51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA DISTALA V MAND

mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de aceea se recomanda atat lingura cat si proteza sa
aiba o scobitura
ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul piriform-nu se acopera de proteza
uneori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior al faringelui+lig pot mobiliza proteza
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe
fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii
lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza

22
  punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se
intinde lingura
 Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a
tuberculului piriform)
 Inchiderea la zonele cheie:
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM

-tratament chirurgical de micsorare a tuberozitatii

53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR SPECIALE+ VERIFICARE

 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 teste herbst: ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zone cheie: zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

 in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB – mai fluid pe toata
linia de reflexie a muc
 modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural, masaje viguroase pe
obraji
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
 calitatea substratului mucos – det alegerea mat de amprenta
 CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este ingusta – Stents, paste
siliconate (consistenta mare)
 muc rezilienta, detasabila in pl oriz – ZOE, alginat (nu deform CP)

- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu preseze
exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale

Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away

-spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala
-spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
-amprenta fara presiuni,fara a deforma t. de suport ale protezeinu duce la rezultate ff bune pt ca nu avem
stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,bride C,fren lingual
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
 se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac

23
  modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea zonei L in
rap cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V (bride,
fren, Fish)
 amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem CP care
previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca versantii lg
sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba

Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la limita
dintre mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite

Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA

-principiu:eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale
-cuspidare redusa
Caracteristici:
-dd fara cuspizi
-pl de ocluzie fara curburi
-cu sau fara balans(rampe ocluzale)
Avantaje
-echilibru
Dezavantaje
-ineficienta masticatorie/rezorbtie
-fenomenul Christensen
-estetic
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-ocluzia balansata cu dd neanatomici
-dd frontali-unitati incizale
-dd laterali-unitati triturante si subocluzale
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-musc slaba,rezorbtie severa(curbura sagitala redusa in raport cu creasta)
Dezavantaj:isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
-DVO corecta
-Respectarea raportului IM/RC
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-echilibrarea ocluzala prin evidentierea contactelor dd cu hartia de articulatie itnra-bucal

24
 if poo f Ne depiie lat chitv 4 eal
ofient! burger
errtleadQ wey’ tour eros’ ecO4s :
oe porauie
1 -Freu labial Exergra # ttcondadd
-fren Superior si inferior ole uchicloe rokprmatd.
© -La periferia campului protetic dips ce §-a covftefionat pse foe
® -are insertic in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portivni £o intotdeauna simetrice
a,care -ptixe aze
—~ -creasla-alveolara-e-acoperita-de-o-mucoas pe planul- oros—
~evidenticrea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
a proteza
~grosinea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliz
-murginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
* -insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp) —
»-insertic in evantai ’
cu mucoasa planseului bucal,otat unl uscat
I si infrotractia limbii_|
anarginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent n).Daca Ib. ¢ in pozilie posterioara, constant
a maxima aJinbli(cund limba este in poz. anterioar
~amprentarea se face prin prot ‘
spatiul se geduce mull.
in repaus ramune un spatiu je(,5-2 cndintre vi {b si creasta,iar la protractie
peife pot ny exiné qcluoku ext a propeser >
edocs Cubs ak o
2.limba in pozitie posterioxra Civep eevee ;
“cls 11 House2 yong
-se alla la distanta de creasta edentata Daca Ib, e in pozitic posterioara,
a limfii(cand limba este in poz. anterioara),
-umprentarea se face prin protractia maxima lar la protrac tic spatiul se reduce mult.
cm intre vf Ib si creasta,
constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2
-inchiderea externa:
lingurii
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului
reeduca rea limbii, rugam pacientu l sa umezeas ca rosul buzei inferioare
--daca.se face
» cong tinguala-centr }
¢ inserat perpendicular pe periferia campului protetic
=1,5 emde o parte si alta a linici mediene,genioglosul a
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat F
protezat
- macroglosie — scade tonicitatea mm — dificil de (limba ant) — zona 0
L centrala este conyChcie) daca limba
post), apronpe de cr edentata
- in repaus: departe de cr edentata (limba pozitie anterioa ra
ure pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are ‘
incearca reeducarea Ib.
ta, uinezirea rosu buza-pt Ib anterioara sau daca se
- miscari in amprenta fclionala: protractie limba (inodera oara) — se modific a fundul de sac L
i-pt Ib posteri
posicrioare,plimbaren limbii pe manerul linguri

3.pozitii 1M la edentatul total

TIM=R Fi simultan in contact ferm
retrudata a mandibulei, moment in care dd laterali vin
~puc inchide guia singur sau ¢ dirijat catre pozitia
2)Dilerenta deJ wm
fin -
-perfvctarea relatiilor ocluzale pe| protezele rfscle ctivekupo ce obstacolele au fost identificare cu hartie
de articulatie sau
-perfect«rea relatiil or ocliuza le la machet a prin sle(vi
A
ceara de ocluzie ionari ale/dd,diserepantele dintre
-mucheicle pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuiereh cerii/au loc mici repozit
iM si RC find corectate.Risc mare
@iferente mari
redeterminare ale rclatiilor intermaxilare

4.montarea dd laterali
si eficienta masticatorie
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta
legerea
dd laterali
- se poate renunta la
a tuberozitati{max); fren lat-limita ant tub piriforr
{. diametrul MD- de la Fe C/ fren lateral- limita ant
M2 daca creasta este oblica sau fatrofiata intercreste/2 - 2-4 mm
lig pterigomab, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post >D
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertin in ed vechi)
i (nu ¢ valabil
(grosimea buzelor) = inaltimea dd lateral
; se aleg dd mai ingusti pta Tsp fet al
i ~— nu o depaseste: er lata; dd lati, ingusta - ingusti
3. diametrul V-O: in fet de latimea creste
te
Ib si | presiunilor suportate de cr aly edenta > triung
iriform bide
A= zona
asc
- JL a dd Jaterali sa nu depaselinia carea ul f
4, Regula lui i
suport pri
, é ; ;
&)) Forma.dd laterali mise bruxism, fals prognatism, feficacitatea mastic
atorie
Morfologie: anatoforma/neanutoforma: libertate flr intre creste, predomi nanta mise verticule, condili
i te, vechi prstato co
ri dd cuspidat i, rap fac eanenere
Jndicatii dd anatoformi: Ji
‘alupgiti( cav glenoida profunda), inre; facila RC,
Contruindicalii: pac varstnici, creste ne,
“abraviunet dd naturali, puet de prot eurelief oole slers, cay glonoida plata, wise orizontale
u RE
| rapoarte intre creme wesplialacatoare, det difici
Jaterali ~ ca la dd frontal
©)! Culosrea dd
oasa
@) Material invey, grea RC, echilibrare oclz lnbori
de pt on dd acrilatcamp prot moale,
T ucrilal: sp interarcadic|, vechi purt masticat orie f, igienizar e buna. |
rap denture stabile, eficienta
stabil,
2, “Compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO . ‘ :
dup slefuiri, logatarn perfects cu baza pt

a
COripatibil ou antagonistii, celustruire perfocta

ne
montarea dd este realizata in lab de catre tohniciv s ( poate incepe in cab ca dd frontali pe sablon)
3.
se repsceta maics ‘ fe penne ae ta pedir
4,

fd |
 3% Se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6, re pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu are facial: se monteaza mai intai modelul sup apoi cel inf)
ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se pastreaza RC si DVO)
neru i oz Sc ;
pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara = +
|
fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exccplie IC inf si ultimul M supe
Sacco co depasesc pe cei inferiori cu % cuspid in coridorul neutral ,

i indivi
privesce fiecare dinte
precizeaza directia axului lung in sens MD
directia axului lung in sens VO
orientarea fata de planul de ocluzie
rin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spec), transversala(wilson)
pint!
tet A Dest

|| - pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolura

fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
Va ye dd oe depasesc pe cei inferiori cu 4 cuspid in coridorul neutral
=R
Tehnica de montare in zona neutrala:
dd laterali vor fi montati in zona neutrala ¢
este culoarul dintre limba si muschii periferici vestibulare
este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii mari
cand orbicularul ¢ hipoton
genes cand orbicularul buzei e hieprton, limba
dd laterali inf se monteaza: lingualizat oe mica/si vestibularizat i
silimba matita » ; ‘ j f L -Migt et
se tine cont de insertia ly pterigomdb si regula lui pound * " H
cheia lui angle se pastreaza sila ocluzia lingualizata » Nai Mest As
(Qc Zia Bch!
masticatia — miscari centrice si excentrice / IM = RC
in miscari excentrice — contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana, corelata cu h cuspidiana, curbe
ocluzie, Sac F
Ene — in masticatie aceste contacte devin inoperante
f
dinamica este redusa si predominant verticala execntrice
obtin astfel contacte interdentar e multiple, asig echilibrul PT in miscari
echilibrul de balans — pac bruxism- se iq f

Clie
- la majoritatea pacienetilor
tour de mona) Wel od sep din le ov mouhnr
suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
e 5 Wf
™ partea
\ 3 « montarea lat inv trofii ma ° . .
2 0 ra arter-opre nifde-sus-
LANe Smontarea inversa incrucisata ,,- fan 7
sh Sonar inf 9.
de a
aceeasi
cisat parte Aydd| Pat wp dt « modtt tof Lr, iak dd beef
cad } sinversa re incru prognaet nasane)
cx whroened raclh ae
ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagi ala mare (pee
* . ‘, + H ij | H it ~

3 Aosta gmat cg al ol ce pars is dahl ep

‘ocluzie mezializata /Angle Ill — prognati c pa

5. simptomatologia sindromului combinatiei

Pacient protezat

Tip I: pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

te asupra : - echilibrul protezei maxilare
Tip I : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecin
Struc orala
Cinematica mandibulara
Pacient neprotezat mandibular
Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
cresc gradul de dificultate
Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism shiposialie =>
ll
PSimpromatotogia sind, Combinatie n

1. Semne in 85% din cazuri rs a A

to
« Picrderea osoasa frontal cor «|
e Hipertrofia (uberozitatilor ? stomatita tip IIT, candidoza si solicitare
+e Hiperplazia papilara =granulomatoasa (13 anterioara 4 boli’)
Extruzia dd fronta li mand .
ei mandibulare
9 Resorbtie sub seile protez cel putin in semn prezen t :
i ri in 15% din cazuri_,
oar
a mandi
Pozitionare anteri a
bulei
eeeclp

Scaderea DVO
Modificari ale planului de ocluzie
s fissuratuin ” in vestibulal labial superiors ' tt n
ormatiuni pseudotumorale tip “opuli
ae
e@
 Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor A. fs byeEMd, Ye, B-
Fractura bazei protezei FR ?-
9
, 6.indicatii octuzie lineara
-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:_.
“-IM in RC @
~contacte dento-dentare numai pe dd laterali ©
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi @
Parnes De dint laterali-trasee propulsive in lateralilate @
icatii
-in anomaliile de cls II scheletala(cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara,antagonisti dd naturali sau Jucrari fixe
combinatici)
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare,maxilare(noul sindrom al

7.Tuber.
alv distal (dentatul nu are tubercul piriform)
‘S5e Tormeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc
- in trigonul retromolar: LOL si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
spre V linia oblica ext, iar spre L linia milohioidiana,
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetci D a M2 si intersecteaza
post insertia ligg pterigomand
pe arcada un((4 parodontopatic} consistenta
- consigtenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat
de april,
fibroasa, mgale, depresibila si seade zone idere a ie
- este zona cheie: se realizeaza doar interna
- in spatele tuberculului piriform —nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
sa deschida gura lent ca sa vedem ligg
= palpare: cu | pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul ,
pterigomandtensionat_ Sea ao
z zona de sprijin delimitata L,dinspre post-ant:
~Ynisa L retromolara — in dreptul tuberculului piriform
+ sp L lateral — in dreptul LOL
zona L cenirala
pe CP)
1 ib portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend
s, m constrictor sup al faringelui perpend pe CP)
e \in partea L, in portiunea cea mai post — nisa L retromolara (m palatoglo He
e \modelare — desc larga a gurii
jachidere marg — mise de deglutitie (zona L)
; '
$.Indicatii pt montarea dd in ocluzor

~se controleuza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm

-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
chibrit lipite cu ceara de socluri,un bat in cog
-complexui model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de
_ frontala si cate un bat lateral
C4hipsarea modelelor\
“axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului R
-axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatic a ocluzorului mesei
al sabloanclo r trebuie sa fie paralel cu planul orizontal reprezenta t de suprafata
-planul de orientare ocluzala
al instrumentului
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de ocluzic
cm
-distanta intre pet interincisiv si axul de rotatic al ocluzolului trebuie sa fie 10,5
-mai intai se ghipscaza modelul inferior
ita j
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorulut apoi contrapiul
de referinta de pe sabloane pe modele. x
- dupa fixarea modelelor in ocluzor_tehvicianul realizeaza transferul lipilor
dintre planul de coenere
- Jinia medigna/ cavinilor/ surasului{2 linii orizoniale paralele cu soclul modelului sup-dist egala=dist ‘
ocluzala si linia surasului) °° ,
i !
- directia planuluide ocluzie linie;puralelcu a aceasta,pg soclul modelului superior
sablonului) sau prin placuta pedro saizar
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr (ote V a tb pedto.caleany
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara 1 anterior si :
° fustilahoig oom care unescmij crestéi in zona caninului cu mij crestei in zona+ uberozitatii.liniite se prelungese

o {man liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona © cu zona (uberculului piriform,Frontal © linie ce uneste ce
eae aalag
puncte.liniile se prelungesc pe soclu_,
- + linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe soclt modelului inferior
- | folieee mode! daca este necesar
- | a dous pereche de rugi palatine si fete D ale C
- \papila incisiva pe linia mediana
Sy Regul _uenerale de montare pt.dd frontal
 ~ fetele vegtibularese inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
~ Marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor:sup sa_vina in contact. cu marginea libera.a_buzei sup-~
i exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
cu mg incizala usor V fara a iesi dinperimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
eh I _ se monteaza
: 3p 4
- } pe mijlocul crestei in raport cu axa interalvedlara
- \fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptic IC inf si ultimul M sup
- be cnien depasesc pe cei inferiori cu ' cuspid in coridorul neutral

~, privesc fiecare dinte

-| precizeaza directia axului lung in sens MD
-| directia axului lung in sens VO
-| orientarea fata de planul de ocluzie
(wilson)
-| prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala

9.determinarea curburii Y Ja edentatul-unimaxilar. : 4

-delertiinareéd’ curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viiloarei arcade artificiale
cu freza baza sablonului de
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas.daca e nevoie se prelucreaza
ocluzie,reducand grosimea versantului-V &
-refacerea fizionomiei,conturului firesc al buzei superioare si fonctic
crestei, la desprinderea protezei din zona D,
-rol in echilibrul protezei maxilare--.curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara
niaj ales in incizie 3
de ceara.”
-aplicarea sablonului maxilar pe CP,cu bua superioara relaxata peste valul
apreciere dpdvesteti 9-buza s e fie sustinuta firesc,apre ciind plenitudinea in raport cu varsta,tipul
1.medicul fuce o prima
facial, lungimea buzei,simetria din norm
din jurul buzelor).Din lateral un reper ar fi
2.se reduce si se ceara irNfunctio d situate(irse urm intinderea riduril r yerticale
buzei sa iho gray Uf
unghiul dintreTiltrul nasului si cel al
we
-pac of inhi mai mare,iar la clg(ty inghi mai Mie
ee oe rgerea discreta_a santurilor peri —
3.apreciere discreta
4.dpdy fonetig: foneme Tabio~ fentaleg’ bin rel cu@dmand ili
Yoar dupa stabilir
5.varf-bu za inf sa fie in acclasi plan cu Valu frontal
sia fonetica a mandibulei ,raportul cu feel V ale)
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntiy€e, ci,jropul
ajunga maxim in oe la cap; Daca depaseste si e dimensionat corect sT@ moniat pe-
sablonului(sab/onul mand trebuie sa
maxilar.Daca maxilarul depaseste se reduce din curbura)
Cl zaxta, se adauga ceara V la sablonul
sa aiba un Se Para raport voreet su gaeigonsea-
7.faidV \obule esteticd®
8.cand Sunt prezenti dd mandibul i rmareste stabilirea curburii V pe aza testelor fanetice-si
uurbura la proteza veche si se incearca Aiditien comparativa)
9.edentatuftotal unimayprotezat anteserior
@stetic-st
verifica eeteti Tonett
Tone A a i ~— ase es
feoarece sunt prezenti dintii Trontali maxilari. Reena
etapa,
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta
t \ te as :
la turnarea modelului
10.cat timp se tine in.cabinet amprenta de alginat pana Th We 4 purr 6° 2uW
1%/glutaraldehida2%
-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit ;
i
-turnarea modelului se.face intre 8-20 min de la luarea amprente 7,9. 60S els.
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis 4
rapida 1,25-2 min o €) B-le
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e4 min, iar cu priza Seer Ele Jot pa He’
-timpul de spatulare 680 pt priza normala/45 priza rapida

1 1.etapele in protezarea totala unimax 5

l,anamneza *
edentat L.
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt '
3.turnare model prelim inar “A
duala ud
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura indivi
5.adaptare linigura individuala, in cabinet ‘
-adaplare qi
|e herbst Pe
-succiunea :
ZOE.clastomeri, hidrocoloizi
6.amprenta functional in lingura individuala cu
nta antagon istilor cu alginat in lingura stondar d
7.ampre
8.turnare model functional
functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul
al
10.controlu! sabloanelor de ocluzie-intra si extraor
| 1,determinarea curburii vestibulare
|2.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14. inregistrarea DVO
15.inregistrare KC
16.transfer
 14 ‘ pte
1 /.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana, forma, culoarea, marimea
materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19,montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;esletic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonctic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare

12.ce aspect de dinamica mandibulara reprezinta rel ocluzale la macheta

-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman,aspect estetic,testul buchman-ismail
mandibula retrudata;angrenajul lateral:IM=RC
~componenta orizontala-pac ¢ instruit sa inchida gura cu dintii in contact si
in zona laterala mai intai pe o parte,apoi pe celalalta
-pentru verificare se face proba spatuleijintroducerea unei spatule intre dinti
-propulsia fonctica; ce,ci,
r~
13.ce inseamna marginea subtire a portamprentelor individuale si atitudini in amprentare
irebuie sa fie netaioase, marginca nere, ‘onform fu i de sac; ingrosate in zorfa lingual centrala/pana la
-normal, iar ginile
3 mm gi in zona Bisenring;mai subtire in zona V centrala mand,pana la
ingura cu margini subtiri)
-daca Sunt foare subliri se reface(se poate lua amprenia pt modelul functio
~daca ¢ subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:
de baza si e impinsa cu 0 spatula de ceara pentru a fi
-din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa
modelata corespunzator
-din acrilat; se prelungeste cu acrilat auto sau material (ermoplastic

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei
protezei — inregistrarea fctionala in intregime a CP (inregistr
struct de suport, succiune)
cheie), amprenta finala
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele
- adaptarea lingurii:
, se remediaza (lunga se slefuieste, se degaja
+; primara! se spala apa/sapun, alcool, in cay bucala se urmareste zona dureroasa trebuie refacute)
~ la tuberculul piriform, zona Ah
\ bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp
- secugdary: inspectie, palpare, misc fetionale
1 . ‘
Mandibula lica lingura, daca este lunga se transfera pe fata inl a acestcia
si se
e adaptarea la tuberc ulul pirifo rm: se delim 2/3.an t sise-ap
scurteaza pana la semn
aproape in aproape
- deschide gura larg — lunga, ligg o depaseza Geir) din
a tuberculului — ancosa maseterina (inchid&gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona V
se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza/
- zona L — LOI ascutita
si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se intinde lingura
¢ punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz te)
e zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei fi depasita cand este rotunjita, neduferoasa sim
pana la LOI care se verif la palpare (poate
© zona L laterala: sa se intinda
misc limbii de pe un buton pe celalalt)
milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la ui
° zona L centrala: lingura sa nu se mobiliz eze la misc de umezire a rosului buzei sau manerul
i

Test le Herbstja mandibula: piriform)

(zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului
1) fgura deschisa moderat, apoi larg: moderat
2) \umezirea buzelor : zona L post
opusa obrazului spre care s-a deplasat limba
3) \vf limbti dintr-un obraz incelalalt pe fata int a comisurii; zon a L lat de partea
lingual si zona L centrala
4) yidicarea vf Jimbii sub buza sup spre nas; frenul
5) ynimarea fluiecra tului: marg V ant
m
6) Welgutilia: zona L a tuberculului pirifor

Inchiderea la zonele cheie: 1-2 mm, se aplica lingura in cav bucala —

! n
: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic
face misc le deschid ere si inchide re a gurii
se preseaza uniform si pacientul si se inchide gura in timp ce
si se incal Izeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica
- se scoate lingura, se raceste cu spray
medicul se opune, se repeta pe partea opusa
Je parti si se aplica lingura, mise de protractic a limbii si deglutitie
- zona L a tuberculului — incalzeste mat in @
-V s i se desprinde greu cu”’clac,, zgomot caract
- restul J de succiune: se trage de maner lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala — umezeste buza inf de
y : rulou mat termoplastié ser milunar pe marg
by 2
la alta sau plimba limba in spatel e maner ului
la o comisura
VP sa se desprinda cu zgomot caracteristic
- festul 2 se succiune: se preseaza pemane face modelari
(°) zona ¥ frontala: rulou ramolit 1mm diam, Hingura in cav bucala ~ mise de deschidere larga a gurii, iar medicul
~/ prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor da greu
sus si fingura sa se desprin
- estul 3 de succiune: se rage de maner in
- ge repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona testul 4 de succiune, lingura se desprinde cu
usurinta \
 ii. Maxilar
. and D —se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu Jatul sondei avansand post si unde infundarea este max este
santul
- pe linia med — fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant Je
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze — pronunta fe Ah prelungit mobilizand
valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
sa fie in
¢ sp Eisenring — se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata pe partea examinata, lingura
Contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac — Jingura lu mobilizeazala desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu
Bisenring
rulou termoplastic (balansarea mand si desch gurii), grosimea linguril sa coresp latimii
- lirigura groasa ~ la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire treptata)
e lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
¢ insp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup

1) deschiderea lenta a gurii la maximum ~ daca se desprinde este lunga in zona latero/retrotuberozitara U
2) Suras fortat— zona V lat 5 AS
3) mimarea fluieratului — zona V centrala Ove
4) tuseste - zona D inn b
“ i lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt test pana nu se rezolva ultimul

~ succiunea:
inch marg int (inch ext nu exista
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona Gy. —redusa pt ca nu a fost suplim
zona): post — mat termoplastic ramolit 3-4 mm, diam maxim de o parte si de alta a linie med si minima. in centru si_
la aceasta
supraf de sprijin, pac desch larg gura si face protractie max a limbii — se reface testul de succiune
extremitati, se apasa fermipe yy
- pl ncidere ur in despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa degetului de marg V a lingurii
€ ¥\ aoe 97
- pt verif inch tolale (ext si-int) si a adeziunii — se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
de pres
© ‘mandgib ingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu 2 degete pe butonii
(zona Fish), masaje rotatorii ale buzei
si miscari — tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj pe obraz
inf ;
altul, protractia limbii, mimarea fluieratului,
- pacientul; gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in
a tuberculului piriform
deglutitia, apasarea de medic si pacientul inccarca sa inchida gura pt zona V
Jnaxilar)\ingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in visbartetonsba?
medicul tine amprenta cu degetele’pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii
nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Bisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau fluieratului,

14.papila incisiva.pozitie laedentat v

papila incisiva (bunoida) — —pe linia meg mM an care orienteaza
med, produce lez de decubit — foliere, menajata de pres (markeri biometrici
pe inte 1G | '
montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
a
~poate sa fie pe creasta
gaura incisiva care trebuie menajata de presiuni
-bolta palatina adanga-pe_creasta > distal de creasta reziduala frontala se gaseste
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm,V de papila incisiva_ '
aL dl i
rn
ak
Gy Roepoate
Srianta inmontarea dd frontali
Oe choke wpe
©» Tn
qe
EO fia Aan CAWA TR. _——$—— _——_
relatiile dintre creste si grade de dificultat e ale protezarii
fi influentata
5.cum ea protezelor de catre
stabilitat
ty
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
r
aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelo
- rozitati,, tubercul piriform — consistenta lor
- “decalaj intre creste, miscarea mand (j i ifate), raportul cu muse — zona neutrala
§
constructia protezei; dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
~ contracarare;
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral —_ i
- respectarea aspectelor fticnal Gail eter) ' \
rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale ~ pt stabilizarea protezclor j
_- aspecte clinice:
cu suport osos, directie orizontala_
Ch ‘abile>} arcada in U, cr inalte
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele_ |
- prezenta 01 vi form
- rap normal intre ct 7
-&m formolona, normokinetica
(jiefavorabiles- arcada in(V/))er cu ro severa, zona fibrouse de suport,
~ decalaj@l
- limba in(oz inetica
hinorkinotion
- hipertonieNttitonie musoymuee
1 TD i Ie A ieRiarerieese pres oror” maga e 7
#1) ih vou. pod lp BEC HM cebered 2ep Qeelurclorca perrQees A,
ACLO s+" powtie he KC. Cet ole aeons! goot 4," ao I ata
A wolh |
ta COpitta_ carkolep pchiolrd’
Ul OQ
Lee a acera,! pow'€ ie 73
d es Aber Lich din clefecrtee rn Sor'for wopeTake Tn ceceoF
iA ge Jor fare 3 bre’ Fae ra bloans } oorr.o a rep Laft
Keck prrecectian . hot f uPbrvate ab, £ OLus canme
dar er dc Cou'a aucltarne . )
Esk asore cle fasdles Cees!
Lice frraercolrane , Oloar ce Ca porete eviiolea gia Mecksiolrea pup
poritie Ou. An fey 00ers .
Verwh cores poridier oe KE x wali penka ft pen
Oe
aceea cé- |
eT eee PeYe Ore prekog Co
~ yobetsd corttaclie spueterce 6rlokrol& a m, fou

~ rckicliee gatis sok oat, apes) 4h rekewe 6

~ Cape ees pte Crier bara es

aeeee =, Aceon porrtie

tealinn
~ ee conichia Portia cl KC Runiodc acelae cow wat
afurte cr tecore’ portrtor cleat pe caw wnbbh vith rufoecsa a.
 Clase de dificultate: yy
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit - necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Jnallimea osului mandibular: - pe Rx 4

cls I = peste 20 mm
cls Il = 15-20 mm
cls I = 10-15 mm
cls [1V = sub 10 mm '

Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls 1,11, 111,1V) 4
tip A= cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus '
tip B = vestibul bucat redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fura torus
tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie

Morfologia mandibulei; aspectul muc fixe, insertii muse (cls 1,1, 111,1V) 45
tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
(ip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
tip D = mucoasa atasata numai post
tip B = fara muc fixa, mobilizata de ce nb, ob i tol

¢ cls I poate evolua in cursul edentatici in cls L,11,111,1V de dificultate in rap cu momentul instalarii ed (max ro centripeta, mand ro
centrifuga — rap cls III de rel scheletata) af :
¢ cls Il —evolueaza in cls II1,1V de dificultate (retrognatism)_
¢ cls Ill — evolueaza in cls II1,1V de dificultate (prognatic mand),

. care sunt caractertsticlle pone! distale maxiiare\mprentare v

,: = cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu creion chimic.zona de rezilienta
max (post de foveele palatine) — se determina linia de vibratie post (pronui ia "Ah,,), care se diferentiaza de linia de vibratie ant
(Valsalva — sufla pe nas, narile pensate, valul palatin coboara, sau pronuntia scurta "Ah,,) — intre cele 2 linii zona de IPP (8,2
] mm)
uv diferenta de culoare muc boltii
— val palatin ( alb-rosictic), fovecle palatine de o parte si de alta a liniei med

AQh)limta D pana la cae se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura — insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3
post a tuberculului) sau gura ihtredeschisu~ sant trasdl cu creion chimic v

linita D —se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si unde infundarea este max este
santul ‘ -
- pe linia med — fovee palatine, linie cu convex post th
- cele 3 demarcatfi unite cu Tinii cu convex ant ~
- mise ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze ~ pronunta fonema Ah prelungit mobilizand
valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia (rasata ant =
Amprentarea: lingura dinspre Gost-and, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in uncareaenis)
medicul tine amprenta cu degelele pe bolta palatind si modeleaza: (ractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si ii
nodul comisural pt zona V Jat, pres si magaje pe obraz pt zona Kisenring
- pacientul; desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptulul sau fluieratulul
\u
i7.cum trebuie-sa-fie pozitia limbij Ja aplicarea linguril individuate + i
° zona L centrala: \ingura sa nu.se mobilizeze lu misc de umezire a rosulul buzei sau manerului
* testele herbst:
© umezirea buzelor; zona L post
© vflimbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona Llatde partea opusa obrazului spre care 8-a deplasat limba
ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas; frenul lingual si zona L centrala_ dente
inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou iat termoplastic semilunar pe marg lingurii/3 cm, rar aplica in cav
bucala — umezeste buza inf de Ja o comisura Jaglta sau plimba limba in spatele manerului YESS
- festul 2 se suctlune: za pe maner sa se desprinda cu zgomot caracteristic

q2
eet

x sorb t oe ade}
{4.Care sunt caracteristicile rezorbtiel mandibulare p crestelor 78
,
_ Tiparul resorbilel psoase: ) olde ee Lov 3 aif’ baw
RC -tona 4 :
~nanilar?~ creasta aimspre vf— baza, V-P (resorbiie centripeta) ; x >
: LY, wl bozaails Sanna ae
. - n me ae t- TL a eh BonqQ Fioxt . leinkpns Vd, va,f’ bate,
csorblic scazuta ~ insertia ligg, — eAegol be uaxy Lo ypuvelul que God 3
henuvned te coal Goad ae ?
a avcutita/denivelata
olepincls de caordt- Ouethe | j (dtidce ep gee fronre 5
- wf) (schal 22> trsoids acceaT « dechh > nas y |
a oa bf ra tluse » a
ht Schuh > resorb$ ~ eegelhd © cleo ascugi/a
 ~ in
resorbtia Osousa maxima
i‘ Ja Ccreste,
ts » Wauini
inima ini zonele biostUfati
latice, iefren,
") , bolt
boliapal latin
eei a
~ Caracteristici —-
. ities
— somatice: mand cu deficit‘ de cregtere — resorbliei " ;
accentuata
Sortie redusa (cls 111, dolicocefal), maxilar cu resorbtie mare” (cls II scheletala, brahicefal), mand cu exces de crestere ‘

19.Min orbiculari> aspe

cte clinice si im portanta in protezarea totala v
~mm de expresie orofacial;
» ,
-in grosimea buzelor> sfinc
ter, m circul e
~ S¢ realizeaza prehensiunea
al im si dirijeaza deschiderea orificiului bucal
ie orbicular si buccinator exista in timpul functiilor ap dento-max
o legatura functionalaedatorita intrepatru
- in aca es nderii fibrelor musculare
eee Mentinerea protezei, participa
“prin miscari dé modiolis la cresterea inchiderii externe
Mobilizam mm; §rbTeular sca
canianin
scont,me
alis nta
paleslisbuzei
,painfer
traioare
tul |
20.cum se stabileste si se verifica
RC prin metode clinice 4
1.homotropia linguo-mandibula
ra
~1a © anumila retragere a Ib Coresp
o anumita retragere a mandibulei
~pe buza sablonului max se aplica o bila de
coura(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau
2.metoda memoriei tisulare o freza ce trebuie atinsa cu vf limbii
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablon
ului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmarese ca si cum
ar cauta reperul in memorie
-s¢ mai poate atinge lueta si sa se ceara pac
sa atinga cu Ib in acelasi loc
3.conducer ea uni/bimanuala
4.Unimanuala.
~conduc cu mana mandibula de la niv mentonu
lui si cu cealalta mana,cu degetul mare si indexul
cp cat mai distal,mentin sablonul pe
-miet criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere

~pac in decubit dorsal

-cu ambele maini,cu degetul mare mentinem sablonul si cu
restul deyetelor prindem ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara ©
~prezenta degetelor(indexul de la ambele maini ) aplicute pe ,
fata externa sau ocluzala a sabloanelor in zona molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC .
-cand pac inchide gura,degetele sunt retrase
S.deglutitia l
\
-efectul combinat ai mm Ib,constrictori sup faringe,mm si chinga
orbiculo-buce in deglutitie
~s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotde
auna urmata de plasarea in RC
6.hiperextensia fortata -
~pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon,suprimand ptg
externi,iar gravitatia duce la retrudarea mandibulei
7.met.boyanpy
%
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi +
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
ni
verificarea RC er
a

-sc urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozilie,care nu e alta decat RC

;
-pe sablon se traseaza 3 Jini; 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una parame
dian poate evidentia inchiderea intr-o pozitie mai
anterioara ei ! Vy vy, i
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian ae ;
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm femporali
-aspectul fetei e armonios PGE
-inchiderea gurii ¢ Terma Si (rebuie sa se realizeze in acecasi pozitic
-RC e considerat pozitia cea mai yosteri cu mandibula nefortata !
yp
21.crestele frontale retentive care trebuie corectate
-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd iitak é
-creasta frontala retentiya cu convexitatea accentuata,impune corecture chirurgicala,aplicare de proteze cu baze-clastice
-potOt f fi zone sensibile,
s sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase —_—_————- . oy
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-condilionarea protezei pl capacitatea
4 creste de suport
-tchnici spes amprentari ’
-distanlarea protezei in relatiile ocluzale
Ree
22.cum se stabileste planul de orientare protetica in zona laterala
- directie: rap cu pl Camper (Al-Tr) f
- nivel: rap la 4 dist diptre-ce edentate (anatomic) :
~- functional — ijmba-obraz-
 ~ esictic — continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 supa tuberculului piriform
~ daca tuberozitatea ¢ plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la % m buccinator ‘
~ in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
~ 2 rigle: una la niy pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf ocluzala a sablonului
(depasind ant domisura cu 3-4 mm) ‘e
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de referinta frontal,
_._ lat si se urmareste paralelismul
& inregistrare})
E se ee sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la nivelul sau [-2 mm sub
uza SUD)
- directia pl! de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar -
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras sire! marg ing cu buza inf, la pron fonemelo: VF}
~ stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzic normala (pl de ocluzie mai sus decat pl de orientare
protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si stabilesc DVO
- transferul - cu placuta Pedro-Saizar, prin montarca modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
=cls —pl-de
ll ocluzie mai ridicat, c
objectively ‘
=|réSpectarea fact general; varsta, sex, tip constitutional
-/redarea fizionomiei, fonatiei ,
stabilitate in RC, masticatie
sa respecte dizarmoniile intermax
~ sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

? 23.indicatii ale ocluziei lingualizate -

® principiizechilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorig
-IM=RC
=niimar redus de contacte dento-dentare,numai de dd lateyali 2\
-important cuspidul palatinal al dd latecali maxiari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati ;
-pli i ios
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul S
-verificared contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in Seely,
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala sipe-+mplante
anterioare
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls Ia,cu decalaje mari intre creste,protezari
cu dd necuspidati,in bruxism
\
‘avantujepechilibru,estetica,functionalitate,confort '
dezavantaje:uzura dd,ineficienta Mmasticatorie,modificari ocluzale \

24.zona V labiala,amprentare. S
e— zona lahiala: rasfrangerea usoara a buzei
© herbst: mimarea fluieratului: | ;
e inchiderea:_rulou ramolif1mm dian) lingura itlSeana) misc de deschidere larga-a-gurii, iar medicul face modelari prin
intermediul tegum sau tuguierea buzelor rs
- restul 3 de succiune: se rage de maner in sus si lingura sa se desprind ja-grey
lingura se desprinde cu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintund inch ext in aceasta zona — festul 4 de succiune,
usurinta

25.machete.indicatii??

26.protezarea imediata ><

tul extractiei lor
=| za realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momen
Scop; ;
~prevenirea unor tul ri generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estelice i
-pastrarea unog@aportu DVO)
-prevenirea tulb Tunetionale fonetice si estetice
ne
-ameliorarea fenomenelor de rr postex' Pactionmba’
eee conventionale sau supraprotezari ~~ témporar
MefinitiSatve/pe dd si pe implante >
(inaieatit y
psihic
-previne inervperea activitatii cotidiene/dezechilibrul
-rmai freevente la femei i
-la varste Jineré,pac in uctivitate le By
-la pac mal in varsta-adaptare mai usoara a
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
ssjesieralegeres si aranjamentul dentar
-a rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie, RIM) la cei cu aspecte particulare(H seh) mui ales pt dd frontali
edUuce crea tenomenelor de rr {a cei cu afvetare parod -mui ales tal mand

a
 -mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
aan relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe model)
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
~ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura end biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd: |
~ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si uplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri

27.cauzele determinante ale durerii la nivelul crestelor ed. total

- cauze delerminante: presiuni inegale, excesive
salivei
- cuuize favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse, absenta
presiuni inegale — cauze:
= zone relentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
P j
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
‘
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini; depistare, corectare, conditionare
DVO, alimente consistente
= forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea
rozistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
Sf rezilienta
- mucoasa: subtire, slab vascul arizat a, sub proteze, varsta inaintate)
scazuta (iradiere,
vo.

sg - osul aly: creasia asculita, exostoze, osteopenic

> % - absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei, protezare ant
a CP si protezei
Afecreste glicemia; indep protezei si asigdrarea unei igiene corecte
titudini practice:
fa

e\\ adaplare proteza

e \ corectarea chirugicala a osului/mucoasei
conditionare: proteze cu baze moi
purtare intermitenta
e! protezare corecta
\ ‘| protezare pe implante

Zz berozitatile maxilare Y
tuberozitate
-creasta edenta i termina in regiunea posterioara cu 0 proeminenta numita ‘
5 ie fi asemanatoare crestei edentate: selaptive/neretentee stearsa/neu tra
. . 2) al naa, = pwr
_uberozitatile retentive se asociaza si cu unolum cresc
Gy das

sau pe ambele parti) si in sesn sagital sau chiar i

-reientivitatea (uberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte
sensuri yi
de creasta cdentata mandibulara sau de uae
-cand volumul ei crescut face ca tuberozjtatea sa se apropie foarte mult
procidenta eoeromiee e en att
mandibular=tdberozilate
-o tuberozitate tiva im plicurea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelareagi chirurgicala
-tredui esc acoperi te integra l de baza protez ei
rousa : poate determina instabilitatea bazei
-consistenta lor poate fi;_osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fib
4
asp clinice,atitudini
(28 fibroza de la nivelul structurilor de suport.cauze, tr"
( freevent frontal)
“pibrozarea crestei ~ inlocuirea suportului osos cu tes fibrog ~ ecbalanta, flotanta
- cauze; suprasolicitare de dd nat a igfi, instabilizarea protezei
4 co
- muc normala say_hiperemic : ;
5
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabililate
4
Intervin comparativ cn cole? mavilore
30.fact implicati in mentinerea protezel fatale.cum
MEN TINERE are a (ondintei de desprindere a protezei in sens vertical
= capacitalea de contiacar

i q
 - orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup — se face tractiune in sens vertical, singura miscare vertice!a in ampr
- cuuze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea retentiei prin instabilitatea
protezei

~ coniracararea; rt
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- | fensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film — fen de udare a supraf
er

- | capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc

- \pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
awgre
'

- ite mae de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
fixarea muse: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
| zone retentive
- | deglutitia/raportul ocluzal
ty > \ adezivii
(, ~ {| dnplante, sisteme iale
— adeziune mare
- adeziunea mai mae maxilar decat mand, )supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai paralele
Ss

la o bolta plata, mica Wbolta ogivala, supraf neteda "ae e

Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozilatea mediului dintre prot si camp —cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofuciala, defecte muco-osonse, extirpare tumori, postextractional, situatii
clinice critice, [a neadaptatil Ta proteze
- Cl; proteze incorecte |ae
- Protefix, Fixodent

_3.1.zonn-tubercululué- piriform: ¥ ohig are tubercul piriform)

se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc aly distal (dentatul nu
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand \
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala
— consistenta
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M parodontopatic
fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin k
- este zona cheie; se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform —nisa linguala retromolara :
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant sé poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
gura lent ca sa vedem ligg
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida
pterigomand tensionat t
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
nisa L retromolara — in dreptul tuberculului piriform
sp L lateral — in dreptul LOL
zona L centrala
“ iri : desch larg gura ~ insertia infa ligg
).trasarea limitelor ep: li
intredeschisa — sant trasat cu creion chimic
pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura
adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int a acesteia si se
(2
scurteaza pana la semn
- deschide din aproape in aprogpe
gura larg — Junga, ligg o deplaseaza, slefuire
miscarii pe butonii lingurii)
- zona V a tuberculului — ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune
LOJ ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza
- zona L —
(zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a tubercululut piriform
3.teste herbst:a, gura deschisa larg bucala — se
CO inchi ir : pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in cav
uniform si pacientul face mise de deschidere si inchidere a gurii
preseaza inchide gura in timp ce
pe o parte in reg V, se reaplica si se
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar
medicul se opune, se repeta pe partea opusa
lingura, misc de protractie a limbii si deglutitic
- zona L a tuberculului — incalzeste mat in ambele parti si se aplica
cu”clac,, zgomot caract
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu

32.4vagarea limitelor cp pe ampr,

tories - trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala de o parte si
de alta pe 1,5 em pe
convex max a marg amprentei in zona L centrala
er edentate — se traseaza directie crestei pana la tuberculul
- din petele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia
piriform i ;
piriform L-V la
- de la petele de terminare ale zonei L. centrale s¢ duc linii paralele cu mijl cr catre D, care traverseaza (uberculul
unirea 2/3 and cu 1/3 post
V a amprentei
ae

- limita V a lingurii ~ la J ‘mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg
Max: are - se unese cu 2
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile retrotuberozit
linli convex. ant si se contureaza limita post

: a =
4
 bridclor lat sis
cee lingurii la | mm in interiorul petului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea frenului labial sup,
—~ > zig-aly

3.cone in care mm sunt inserati perpendicular pe periferia campulul protetic S Ss. —S>
-la maxilar: la niv limitei posterioarea CP=rfajorilaica mm va! hui-palatin’
-la mandibula: ‘mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, :orofaciali:( (eniporal, pterigoidieni, CSF, suprahioidient, ‘VP, GH, MH, GG,
m triunghiular, m patrat, m mentalis) ’
mobilizatori :
is he grientate paralgl, poate
G ridicatorh)- maseter — fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
V post (in tensiune prin deschidere esti
' venii 1 Contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea inchidere si ne
opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune "i
- temporal — are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se prelungesc pana la trigonul
retromolar (tensiune prin desch maxima) jeter. PRB Cons
___ =~ pterigoidian medial — pe fata int a mand, distal in dreptul_ unghiului mand
C coboratorls]guprahioidieni: digastric, stitohioidian, milohioidian, geniohiodian H (\ A
=jnsertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand eZ c°
-/genioglos ieee c
rigoidian lateral
-|propulsie; - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
oo = fuse oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

34.inchiderea distala maxilara y

c 1-2 mm, se aplica lingura in cav bucala — se
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplasti
preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
parte in reg V, se reaplica si se inchide gura in timp ce
~ se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o
medicul se opune, se repeta pe partea opusa.
misc de protractie a limbii si deglutitie
- zona L a tuberculului — incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura,
zgomot caract
- festul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu’clac,,

35.Amprenta de despovarare si de compresiune f

Amprenta de despovarare
0 -indicate la CP cu zone sensibile,incapabile sa suporte@resiun>4, pun ace pocwe so vflisete porter ols auguatore
-se faccorficky2mm in centru lingurii individuale superioare
Aap Actsror eon lore ang fourtce serur€/bo, gh, plicrec fe moolel
pss
-matgrial.deprch redusa, Renee,
soups Mu Uhpure
Amprenta de compresiune 5 reba poyfeis~
marginale
-exercita,o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand . sa obtinun surplus mucozal necesar inchiderii
. T 2
,cu mucoasa putin rezilienta,aderenia de periost
'
taglic2CP
elastom de siakzo) ,
~mnateriale cu vascozi sau medie eau
rezilicnta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,d eformari in plan orizontal
-C] Ja muc cu
curbura V?? i
36.Cum se poate aprecia din analiza modelului maxilar

37.Stabilirea si verificarea curburii la sablonul maxilar ;

- prin interventii Ja yalul de ocluzie max in zona V frontala
a buzei sup
@)- aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxare
estetic
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul ;
_ rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

Gi)- verificarea curburii — teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

buzei int,
- cuvinte ce contin nbodenalle fata V » sablonului ga intre in contact lejer cu fata int a
cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
_ rosul buzei sa depaseasca marg sab fonului ale sabloanglor_,
- cuvinte CE,CI - apreciaza din northa laterala rap iu pl sagital al supratV
si sablonul si se verifica fonetic
- la pacientii cu proteza, se aplica alternatiy proteza
vest maxilare pe baza testclor fonetice
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilir curburiiea
vestibu lare; - placula Pedro-S uizar, chei vestib din silicon chitos
_ transferul curburii
max, tulb fonetice
- greseli; - curbura accentuata; instab protezei
instab protezei
- curbura stearsa; tub fonetice, buza nesustinuta, y
crestelor, intinderea buzei sup
- exagerarea curburii vestib; plasarea dd in afara Me
papilei), a doua pereche de rugi palatine (la 2
_ analiza modelului fetional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul K
mm de ele se plaseaza coletul C)
, lat (tg la fata dorsala a timbii)
| _ nivelul bordurii in zona frontala( 1mm vizibil cu gura intredeschisa) Sid
schelet ala cu hipoton ie muse, curbura este mai stearsa
- a cei cls Ha
 fut wensertor > MOO iE: P perpbue Cyr
(63 Bons mM corm
— Peeriviaas oup exiala mile postevoans a Ch (#o0a@ Ah) , wale x
nt Laoste. Inca peyptakiodré Q enjoudeds neerpcleloe oCatee,' poles.
vichcé oar ” dency’ = pousteflon Mperto 4c pruslef6r exe
on
wa coBorddor)' Ou’ vb Creu’ = patategtos és aropoples )

2 Ro wud myers sr popenoltic am. bused infucore gt neafalss

Cou. b6rBier) ce adfabagle me gona Yl ceatrate

wictf
Re MyeRge — Bona 6 tipuale congo nyrdia ts
; ae
a 1. Ui bohio iovan C4. fog post x Cig last ) y @ ux. goaoplo
(2. bing Sai

(Be) Tn ondhiia woollitu wtailor a port apuera valoarre._ wiphtir

duu cite poypilo SCAG gc dhe aie Primelor a palatine

ae poate fi diferil do Co. can Ce cae ? ae a

Wforuan' MM vinta Arey ¢ eerontelre' Foxfe k le,
poturole wdc lore Wr rep. hs chigs va
‘Un Laple de Go° mH cous purcle ba entice 7, .
Araauo
4 06 Hu2
uuols
(4400 *)
a fe
Sfronkce cas epee
aus
a comp ercle Aci

la feta Cente? 2% tug c pe Chey rk), t‘ Lo @ sesslat

Mt OW
ere C (204 geeal
7) ofece dente a cere gs
 isc
~ la cei cls [Ml a au arcada max in forma acdV)ou probleme de echilibru inhe misc
ts de lateralit;
ate si i zona de curbura
purbura —— se se realizeaza
realizeaza o
curbura mai accentuala in V
- la pareza de facial — bombarea partii cu pareza

38.Criterii pentru stabilirea nivelului planului de ocluzie in zona one

STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE) % : ‘
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca loc de intalnire al dd
~ instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
Mier
© frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu p! bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la rharg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei,. buza se lungeste), sex (la femeii dd mai i vizibili),
Vimibilt
caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip psiho-somatic), se verifica in dinamica buzei (fonatie, suras)
~ cls Il hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica ' ;
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

© lateral: - directie; rap cu p| Camper (Al-Tr) (Ul joOtd «con, ¢

cat et abies Pyjuasana Gur de ch cro face ake °
- nivel: rap la % dist dinjre cr edentate (anatomic apt or, . 5 oh cooeent ce rt’ hucanater
- functional —Jimba-obraz( 0p ry vel flee Nout a brubes & C20
~ estetic — continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
~ sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
~ daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la (uberozitate
- in rap cu obrazul, la % m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
f
~ 2 rigle: una Ja niy pl de referinta (capul asezat vertical, rigla unestc Al-Tr) si cealalta in contact
cu supraf ocluzula a sablonului
(depasind ant comisura cu 3-4 mm)
~ pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt
materializate pl de referinta frontal,
lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare: b ‘
~ se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei
sup (desupra, la nivelul sau 1-2 mm sub §
buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
i
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf,
la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max:
ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat pl de orientare
protetica cu val acoperirii )
~ verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10) (
~ dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adau ga
sau se indep ceara pana intra in contact si stabilese DVO
- (ransferul — cu placuta Pedro-Saiz ar, prin montarea model lelor in ocluzor si a placutei la sablonul
~ cls Il ~ pl de ocluzie mai ridicat, cls 111 mai coborat mand
~ Obiective:
- respectarea fact general; varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomici, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- Sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

39.Variatia diurna DVR si implicatii clinice ale

acesteia
~pacient obosit,nu se determina corect DVR-marit-
7? Arkodalusd a , al
40.DVO subevaluat, atit, terapeutice »ssimptomatologie
aspect im! i
- dd au vizibilitate redusa
~santuri periorale acc,rosu buzei diminuat sau absent,
comisuri coborate cu zabuluta an ulara,buzel
redus,menton proeminent Creer sient i i
« - limba intre arcade
te: Proemina anterior ,et inf |
- dureri ale mm coboratori in timpul sau dupa mese ; |
1 e
4scuderea acuitatii auditive (Quo Tupisa’ "My afr |
-ISIF si SMV marite WON on thelad, Homp leu Restt clei
C fs re is
~ inaltarea se face treptat ( an la minim 6 luni -1 an), nu bruse (bruxi
a t e o) |
—Loe-frcenri
cer max 26
sm), pri n captusire protezei
r Fen O tus mand cy mat moi
eo wh
fe: 88 2 i
A WUE Peep Ghel oe cra.
J.comparatil intre reflexul Hin o CHORAL rte’ pen)! C22 pee
guo-mandibular in determina om clup
met.boyanoy rea RC si tehnica boyanoy ‘y
-combina hiperextensia cu deglutitia wah oe a
,se fac concomitent : a
~efectul combinat ai mm tb,constri
ctori Sup faringe,mm si chinga
3-4 demonstrat ca deglutitia pe gol,la orbiculo-buce in deglutitie
comanda nu ¢ intot
r Promotrophe linguo-mandibula ; \
ra meee aM
“la . ea Ene a Ib coresp o anumita retragere era Ne ‘ :
“pe Daca sablonului max se aplic a mand ibul ei
a o bila de ceara(diam 3-Sinm ;
mietoda memorici tisulare?? la unirea ‘ : Hi
Sunirea 2/39 en 1/30) san o Ireza ce trebuie atinga eu VE limbit,
a
{3
 C fou e
clopeatheata mucoceBar 7 COS

IVR exe 0 porte consfaaté , Aar

| (39 , Oucef2cto? core
sfaro okt heres Bool @bUY neunerlot
404 G wnuto hk
puncular pout peflusates ge’ pod 1G
rfl Udcare Waive
UL ppALLhO 2
10 ¥€ cenbrzere. Oo puso
oleferuer me. feedersve
De cceaoa rnormukb of flat
actin eestor factor’ ck pos
fz ™ Veolerca reclhercoees

Dvk., p fleets -
ce enulice pubsca a porcseapeles’
Slaws Ar oclorald ,
DR. Corn cenWarce pribece onteward crédhtems. s0.colr bile’
foord
he sai po co wegen ,
40" Crete KL uty ort Cor coc (Cavour
Ps uanseke Si/ee > Th report cur gfaree cle obools,
DUR ose obi fader
stus , ( detdevotercrue AVA)
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmarese ca si cum ar cauta reperul in memorie 4\\\
se maia poate
«ce a
atinge
i
lueta si 3 sa se ceara pac sa atinga
i
cu Ib ini acelasi i locod

42.care sunt situatiile clinice in care RC se stabileste cu dificultate

-pac nu a purtat mult timp protezele.
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
generale-disparitia osului de suport,
-structuriley “Psi a M Lie afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor afectiuni
creasta flotanta , pliuri de muc deplasabila, hipertonii musculare, afectare articuala)
~tulburari grave ocluzulede la vechile proteze. — gov bare,”
~prezenta de contacte uni/bilaterale distal 4 alii La miedo PQ bboanelor it of

yAcum se face alinierea IC pt proteza unui barbat de 70 ani,robust,cu tenul inchis la culoare
__————_——_—>
‘a) Marime: i iori/ lati
Care uneste vf celor 2 C (lee)
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist.
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fotei
- latimea totala= dist intre liniile C
a (arnsforma datele:
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoare
mare/medic/mic
in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand buza e relaxata,
varstnici Imm sau dd
dd — mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea
acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: lc robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
-' fata de papila incisiva , mg | ¢ la 8-10 mm anterior _
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup ~ synetricg:_
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei_infin suras_
ICS _
- rap dintre buza sup’si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara su acopere.coletul

44)reguli ale montarii d /

=~ pot fi reguli generale in functie de zona
si cerintele pacientului
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica
- in functie de autor care recomanda un anumil tip de montare
- montari atipice i Ho
we
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
protetica(POP)
marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare
- jnocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
a buzei sup
marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera
exista o curbura incizalu care are convexita tea spre inferior
sprijin, cu axele verticale ||
L inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de
R i d i
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
IC inf si ultimul M sup
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie
in coridorul neutral
- ¥V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu 4 cuspid
- IM=RC
uli indivi
- privese fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
- prin respectarea tuturor regulilor se o| btin curbele

TEHN Sl |
~ ge incepe cu { sup M2 sup (max)
~ mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm, Pm2,M2

~ cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal

- 1/3 cervicala usor inapoi
sac
- tangenta Ja fata vestibulara nu depaseste fundul de
- fata de papila incisiva , mg 1 ¢ la 8-10 mm anterior

- inclinare usor spre distal a IL.

;
- distanta pana Ia planul ocluzal e de 4 mm pana fa |oom.
- eundinte fundamental pt estetica
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
@ fac Fe Oat peobok | ky juickis oe ciboaw
—Obtafere— fpeenw/or.
ri foot wp 2A rapoa bo totimec rors, Lo fy men
yee _hfasonda LY din accarks Andesep a pout led vo le >
? leaf 1/8 on i7 nee
Lids COnnule,”

= sag conabe lafruse fer

a nat lea
ec ow oe
*Ca cat pac exte unde tu bata » ertercte'a sucidaty i pe? ascrro
lewee ucous* ghoore 40 dnhl Pere arou ‘ecbeu rt
DA —uroseebir of teaeere som confaus fee » Morse , 0 BDsecare
oporwa er ob aiptolilaye f fous ded fod MeticS qjfr-no Cu.
t tLegh ge Fc tfar i pcnalilatil, Fepuroore aise faci araprah;

ik oe , Ot Celera gt’ ponte

og prenatal ute Urq) BUPErros, ‘ ot e) Cd eer obxe

ole /ea7 ACQMUGHS Oe eo ceafal 4° dawnes che

 % ete cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la barbati ¢ dar nu si la femei ¢
r edhe yede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atal are un aspect mai feminin cand se
a montare ne uitam daca se vede suficient FM la ¢ - aspect delicat
inia C-papila | - C > linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C

Dinti laterali ;
- pe mijlocul Crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
x a tc cree depasese pe cei inferiori cu % cuspid in coridorul neutral

lan
paren prezente la machetele care necesita interventia lab de tehnica dentara x
, DVO mare
me \ DVO mic M “
Cee dintilor
———
46.cauzele atrofiei severe a crestelor ¥
~ fact determinanti implicati in evolutie:

~ edentatia — cliologia, yechimea Bers

~cfectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igjenizarea, timpulde purtare aprotezelor obs provera au
= status general, a struct orale, fluxului salivar —.., forct favoricati'
. Pye ne +
d ,
SORA unatomice, asp funct, parafunctié
- status general, nutritional, suddicatia,s bus ce Aufuy, alcool
- fen involutive, modificari hormonalegsex)
- os: pierderea dd si a struct parodontale —resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni exercilate pe proteze

47,cum intervine PT mucoasei??

= cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), critroplazie (placarde rosii)
- modificari fura semnificatie patologica
Aspecte normale;
@y Mucoasa fixa — masticatorie
= Tip L: muc groasa, aderentd, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5 mm) — aspect normal — CP normal,
\ favorabil protezarii, amprentarii
- \Tip LJ: muc subtire, slab vase si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai aderenta de os — CP dur, ampr de compresiune,
cu mat de consistenta mare, sub presiune
Tip At: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare — CP moale, ampr de despovarare, mi de consistenta
redusa, fara pres ‘
Modificari:
a) ~ceducenes in grosime cu coloratie normala (tip I), modificata
- coloratie nornvata — aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip I
- muc subtire, eritemato-congestiva — asp lucios, sensibila la pres/stomatita — tolereaza greu proteza — trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei, protezari instabile de lunga durata
b) tn cede featee ,
- muc desprinsa de pe stfportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- rnodif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- agpect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp (umoral, muc congestiva
c) pri de pe suportul osos
d) /scaderea cheratinizarn
|& | leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
Mucoasa pasiv-mobila i
1 @
>vtrat submucos bine reprez — rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos; ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
(3), Mucoasa mobila (de captusire)
‘realizeaza inch murginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, biperplazic papilara, stomatite

cresie/ Versanle; pI Tedusa, rezilienta redusa, culoure modificata, hiperplazii

\ periferic/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
\ bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, critematoasa, hiperplazie papilara sau granulomatoasa, ulceratii traumatice *

(9
B
D Modificari ale muc mandibulare: te euforr 20 yl xe
~ Lereste/versante: la fel LOA VER udic 1 resfients ;. ofc. z lope )
II, peri ferie/vestibul: ius mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
~ \ resorbtic osoasa in ritm accentuat
i - | proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice ;
),- | igienizarea incorecta a protezelor si CB
oe chirurgicale ' >
48.unghiul bennett.ce e,ce reprezinta,la ce tip de art este,
Unghiul Bennett=unghiul format intre panta de deplasare anterioara si mediala a condilului orbitant si 0 miscare strict protruziva
a condilului stang iar
Miscarea Bennett=cand mandibula se deplaseaza spre dreapta se remarca o miscare laterala si anterioara
condilul drept se deplaseaza in afara si uneori spre posterior ,
orizontal
=miscare corporala a mandibulei spre partea lucratoare in miscarca de latcralitate,miscarea de pivotare dupa un ax
-se datoreuza restrictiei lig temporo-mand lucrator si peretelui median al fosei glenoide nelucratoare ,
-daca componenta laterala survine devreme-sn imediata/survine gradat-progresiva
-directia miscarii bennett depinde de structurile articulare si de contractia ptg lat
-amplitudinea miscarii in plan orizontal e inte 0,75mm-!,5mm
Articulatoare total si semiadaptabile

49. metode functionale de determinare DVR

musculara si determina
-se bazeaza pe masurarea inaltimil etajului inferi ior al fetei in momente in care e indusa relaxarea
valori mai mari ale DVR
in contact lejer-se masoara
I smetoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate
f-Ght
la pozitia-de repdus.
2. masurirea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula revine
repetate si prelungite
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa pri deschideri sau propulsii_maxime
4.masurarea la éf unei conversatii ; =p
, (
5.prin surprindere cand pacientul ¢ relaxat, neatent iY
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins
7.pronularea prelungita a P,B(om,pom),
“+r

50.creasta zigomatp-alv hie,

“fh caput tole usarcate a eushy atloolar , across creas eg naly
22 pocete Wher plo om nant odupukur provetic , Aciahta 4c 1'%ee0QBG anced of.
rk f. bro, fic force chelinuf erco, 20s ug
Luuebucr — cangtee’ » ice’ unetcome urcale distala V mand ¢/vest'6 bat, ow pots fad eer crehesos
51.ce determina forma + intinderea marginilor amprentel in zona x
da atat lingura cat si proteza sa aiba o scobitura
> mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de accea se recoman
pirifor m-nu se acopera de proteza
>ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul
al faringeluitlig pot mobiliza proteza
>uncori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior
lunga se transfera pe fata int a acesteia si se
e adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este
scurteaza pana la semn
aproape
- deschide gura larg — lunga, ligg 0 deplaseaza, slefuire din aproape in
se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona V a tuberculului — ancosa maseterina (inchide gura cand medicul
~ zona L — LOJ ascutita se scurteaz a lingura, iar pac face protracti a limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza
si se apreciaz a adancim ea fundului de sac pana la care se intinde lingura
© punga Fish; se tractioneaza oriz de obraz
(zona pungii Fish), larg (zona V a tuoerculului piriform)
© Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderal, apoi larg: moderat
e Inchiderea la zonele cheie: lingura’é: cav bucala — se
inchidere culul piri : pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
re si inchidere a gurii
preseaza uniform si pacientul face misc de deschide
in reg V, se reaplica si se inchide gura in timp ce
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte
medicul se opune, se repeta pe partea opusa
aplica lingura, misc de protractie a limbii si deglutitie
- zona La tuberculului — incalzeste mat in ambele parti si se
de maner O-V si se desprind e greu cu”clac,, zgomot caract
- festul 1 de succiune: se trage
m in DVO.tratam V
52.tuberozitatea max atinge tuberculul pirifor
-tvatament chirurgical de micsora re a tuberozilatii
pa oo
tehnici de ampr speciale+ verificare
53.zon4 linguala centrala,paricularitati ce necesita
buzei sau manerului
© zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului
sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
© reste herbst. ridicarea vf limbii sub buza
inchiderea la zone cheie: zon a
L. centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cay
spatele manerului
bucula — umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in
caracteristic
- testul 2 se succlune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

reflexie a muc
* inp ortamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB — mai fluid pe toata linia de
» modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisurul, masaje viguroase pe obraji
e dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre tundul de sac
eo calilates sybstratulyi mucos — det alegerea mat de ampronta

| >
(4 Porfre fe cate x fwrtee ce LUE COlo© hd Gaha wnonrolr}
prorté : ueemel of pote Luci tore, /OR co nol Ciel &y rhceclor olf
AcerowWe poo poouter nuoth cabs anole. Votard 4Ote apy, |
adayero peels (0, ep colee a pen COrf2Qog/ Q PPupor olaaehees' Celeron
cle Prrteex Opuse , coe Mupenr Coblnle,' PlClaaf © rpctre oh
tofatie ia [ure aul; ade verhcal , msofi'fe b de 0 eyoard
oltplorte, Layer ate # Ph fp A pk 0d, MOmfe gt Raror’

pons nana’ de fate

fro% ate

oar)
losor XK con Curlers: prodeat ™m ywusanren of borat

Ta caal dre AUC Sed, olf Corerotitar, ferke poo crachtrs im cax
s deplore xe uanolibulo prarsG xumek ch paryve nelrordfoare ,
(AR cOrobrCuf he aces pork protags Obi anf , relucrotee.
a Prupeet uscd: fy Carerorabsie ; colill obila > ahuucds
P pot prorala Cebieulerbn’ abhieclar fh (% , mam ot uxceotag
fro MUCO te Ldn.” tps” CH a) co
Ay bulee:
n ! [v0Fe<T , oleter-
War Ql St daa Cotati: cul) acai tewiuarol bute Le acre
pode. Troene xrabval ke porailul orhifeat obsorle cu poacue
sapilal un x he 4a? W° munit |caphi
 fire
* CBcu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar mue pasiv-mobila este ingusta — Stents, paste
siliconate (consistenta mare)
* muc rezilionta, detasabila in pl oriz — ZOB, alginat (nu deform
CP) i‘
~ centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura puna la priza finala
,
- — se alege fetie de relieful osos ~ sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu preseze exagerat zone ale
~ sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
~ poate fi luata in vechile proteze ale pac — inainte trebuie verificata baza protezei
~ controlul ampr, trasare limite Ig individuale

{ Tehnica muc ica —

-Spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala
~Spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
~amprenta fara presiuni,fara a deforma't. de suport ale protezei>nu duce la rezultate ff bune pl ca nu avem stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic, fren bucal, labial
-mandibular;sant lingual,MH,creasta MH, trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,
bride C, fren lingual
-zone de depovarare:torus mand, tuberculi piriformi fibrosi
~Accu Tray, (ray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
¢ se aplica alginal vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
e modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Bisenring) si mand — inregistr grosimea zonei L in rap cu limba in repaus,
inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V (bride, fren, Fish)
© amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat — modele primare cu o inregistr FB a elem CP care previne extinderea bazei.
PT
- evaluarea cal siruct; stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param — opresc infundarea |g daca versantii lg sunt prea lungi —
se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba

Tehaica mucodinamica * ; ay
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la limita dintre mucoasa fixa si
cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite

Tehnica Acudent © *,
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

/sf wx
@ycaracteristici octzia Gnopland)
-principiu:eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale ‘
-cuspidare redusa
Caracteristici: Z
-dd fare cuspid Way
-p| de ochuzit is curburi jet
-cu sau fara balans(rampeocluzale)—

-echilibru

~nefcin( Sastieaorerezoré
-fenomenul Christensen
-estetic
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-oclucia balansata cu dd neanatomicl
-dd frontali-unitati incizale
Bi
-dd Jaterali-unitati triturante si subocluzale
;
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-muse slaba,rezorblie severa(curbura sagitala redusa in raport cu creasta)
Dezayanlaj:isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
VO wred ‘
-Respectirenrape KC, ?
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-ochilibrarea ocluzala prin evidenticrea contactelor dd cu hartia de urticulatie itnra-bucal J é
Coot; s i be Fe h e s a alah Osa
Y7) Stsha ° pak the. j dy Gils cashes ye Ne i. a Re
 protetica -subiecte ex....txt —s,
Sunt 5 subiecte date de profa pe care le-ai scris azi,adica in mare: |
-prognoza asupra populatiei in varsta si consecinte asupra protezarii totale
-tubercul Oe clinice, rol in echil, implicatii practice) | cu
-aratati si xemplificati gradui de dificultate in edentatia totala in raport
morfoligia max
-ampr preliminara tehnica Accu Dent :
-tehnica inchiderii marg+verificarea la zona linguala centrala
ce trebuie sa inveti din cursuri: ae :
C1+2:din ce a predat, ptr ca nu se regasesh te in manuale si pul accent pe:
arabes demografice
-tabelul cu pacienti tinei si in varsta
-femei barbari caracteristici
-osteoporoza
-efectele emotionale ale edentatilor total
-aspecte fizionomice
-durerea sub proteze
-modificari asociate edentatului total
C3+4:din curs si hutu,iar la curs/ 4-limba
C5:din_ curs:
-ritmul resorbtiei osoase
-stadii
-cosecinte
-clasificarea densitatii osoas
C6+7:curs +carte de Ip
c8:curs:
-clase de dezvolare
-alternative de tratament
C9:numai din curs(ptr ca nu se mai gaseshte pe nikaieri ce e aici
-factorii car influenteaza mentinerea, sprijinul si stabilitatea
-cauzele desprinderii protezelor
-adezivii
C10:
-amprentarea ccurs+|p
-obiectivele amprentei preliminare
-scop+ind
-cum se traseaza limitelepe ampr
Cll:carte ar ‘
C12:ampr,tehn_ Accu Dent ;
€13-16-carte Ip+curs: =f ame
:
dvo metode functionale si antropometrice
-determinarea curburii sab] max
-pregatirea pacientului pentru determinare dvo/rc
-testele fonetice
-factori implicati in protezare

De Ta Ronen:
As Creasta edentata - grad de evolutie, conceperea protezelor,
2% Mucoasa fixa - tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.
3. oz rotetic maxilar : grad de dificultate.
4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare
roblemele de stabilitate. ‘
er Creasta fibroasa coatontay : cauze ,consecinte , atitudin in amprentare.
6. Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux.
we Edentatia totala in raport cu populatia globului.
8. Torusul palatin : implicatii practice.
9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala si distala la maxilar.
10. Elementale campului protetic maxilar. :
1h Zona “ah” : teste de succiune Ja maxilar si mandibula.
420 Teste de succiune la maxilar si mandibula.
13. ° Evolutia edentatiei totale.
14. Tuberozitatile, ;
15) Torusul palatin :aspecte clinice si atitudini terapeutice.
16. Casificare edentatiei totale.
173 Calitati si defecte : alginat si siliconi.
18. zone functionale :fish si Eisenring.
19. Pozitia limbii.
Page 1
 eas pee ice -subiecte ex....txt | :
20. Trasare limitelor lingurilor individoale 1a mandibula.
21. Zona linguala centrala : teste de succiune.
22. Timpul de priza a materialelor de amprenta. :
Zor. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.
24. Motivele protezarii.
25. Mentinere.
26. Stomatite.
27. Reconditionarea protezei.
28. Amprentarea pce auiats : bolta adanca;lingura standard scurta.
29. Clasele scheletale. '
30. Metode de determinare Dvo.
Sa. Metode de conducere in RC.
a2: Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata. :
S34 Alegerea latimii frontalilor ; forma incisivilor centrali.
34. DVO marita di micsorata.
35. Etapa de determinare a IM. i
36. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.
Ws Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?
38. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie
instabila, TOE mun papilara, se indica utilizarea materialului de
conditionare ? argumentati.
Da ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren hy
labial, papila incisiva, spatiul retro-zigomati, rugi palatine? Explicati. \
40. Materiale de amprenta iN
41. Zonele functionale la maxilar si 1a mandibula. 3
42. Modificari ale CP in urma edentatiei.
43. Marginea V a protezei - grosime. i
44, Factori ce influenteaza resorbtia crestei edentate.
45. Spatiul retro-zigomatic.
46. Trasarea limitelor campului protetic.
47. Diferenta dintre a SEAa in
48. Curbura vestibulara a sablonului superior pe model.
49. Axa, balama terminala. (31-42 pag)
50. IM (Ab abspag)
Sie Activarea ocluzorului.
Sia Pacient 70 ani,robust - stabilirea forma incisivilor centrali.
53. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.
54. Miscarea Bennett
55. Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.
56. Ocluzia liniara.
STi. Unghiul Bennett. \
58. Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.
59. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila
incisiva.(! a 2-a pereche de rugi erating. 4
60. Distanta dintre condili = ? ; se poate modifica pe articulator?
61. Importanta musculaturii in determinarea RC
62. DVR marit sau micsorat : motivul , implicatiile clinice.

Page 2
1.Creasta edentata - grad de evolutie, conceperea protezelor.
-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei .
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezaril:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic !
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament, ca raport muco-protetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor: ’
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare i
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase
( '
2.Mucoasa fixa ~ tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.

Sa
a cu rezilienta normala=1-1,5 mm; amprenta cu (/
-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizare 4
conventionala
material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica Nz
slab vascularizat a si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau atrofica,cu aspect albicios,
-Tip 2: subtire,
acrilate moi/elastomeri ;
tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata neteda-cu
/cu pliuri sau hiperplazica, formatiuni
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat )slab keratinizat cu rezilienta mare
de despovarare;tehnica mucodinamica-cu 2
nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta
ptr inchidere si rosu ptr amprentarea finala
materiale de consistente diferite:Adheseal verde

3.Camp protetic maxilar : grad de dificultate.

fara torus
-Tip A; creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si
distala slaba, fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls | cu delimitare
mobila
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtle acc, suport redus, creasta frontala
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta
e de stabilitate. ~
4.Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemel
a de a se opune desprinder ii protezei in sens orizontal
-stabilitatea este capacitate
versant vestibular) bolta palatina
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi,
a direct cu montarea dintilor si cu
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelat
inregistrarea corecta a RIM
re.
5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprenta
-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/f lotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
portezei
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea
-mucoasa de aspect normal/hiperemica y
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
despovarata (distantata
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura
in zona mucoasei balante)

6.Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:

dimensiunea unei alune
-Tip 1; in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori
pronuntat a, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 anta palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur

7.Edentatia totala in raport cu populatia globului

-cresterea numarului de persoane in varsta, Inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarulul persoanelor in varsta edentate total
°
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in tratamentul legat de
varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiel totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli reumatismale / si
neuropsihice
ta
 ? Pp :.,
edentati e total in pe rioada de menopau
a numarului de femei
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, crestere
si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total

8. Torusul palatin : Implicatil practice, 4

~se gaseste pe Lnr'A boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune

pearbenisiekipiars| frecventa a leziunilor de decubit si producerea fracturarii protezel

locul
aie at care at Ut ARN GL inbervaccactt linda de reflexie a valului palatin -linia Ah, unde este

pian iethiagee rele “phd ie saan linie creeaza mari dificultati stomatologului in
incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel

- 9,Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar,

Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
linguala a protezei
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea
trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus, cat si in pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere marginala doar in
situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si pozitia fundului de sac lingual
prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau cel mult
prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura mentinerea atat in repaus
cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea protezei
=>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai multa ushurinta a
inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata mai mare , evitandu-se
leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea linguril care parctic inveleshte aceasta
margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB si se recomanda pac sa faca
anumite miscari:
-Sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii prin
umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fle complet modelat, in
continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral, Lingura trebuie sa se
desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand lingura)
ceea ce a dus la pierderea contactulul in repaus Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform

Zona distala a maxilarulul:

-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valulul palatin fata de palatul dur
-3 pozitil ale valulul palatin;
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur, o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta favorabile
unel realizari bune a inchiderii marginale
se face nu mare
-inclinatie oblica; lim post se reduce la o simpla linle , foveele post fata d ea;inchiderea marginala
greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalel “a” sau fonemulul Ah” intra in actiune mm ridicator} si tensoril valulut palatin , permitane
delimitarea prin inspectie a palatulul dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentel max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie anterioara este
vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
_jinia de vibratie posterioara; Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
_se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestel cu latul sondei avansand ant-post
sj acolo unde infundarea este maxiina se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fl Inapoia lor.Se traseaza 0 linie cu convex post.
 |
mee
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la;care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie marcata
anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in zona
distala mailara ,
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic ramolit cu
o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru sila extremitati.Lingura
si face
este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand
protracti max a limbii Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat, neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii

10, Elementele campului protetic maxilar.

Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare ; i
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice

11. Zona “ah”;

-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max, zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur, o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta favorabile
unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d eajinchiderea marginala se face nu mare
greutate
-inclinatie medie:.cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin , permitand
delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva

12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.

Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa
se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se desprinda
cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbil cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu Ia nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si lingura trebuie
sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii, manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu o
perforatie vestibulo-orala in care se aplica 0 sonda cu ajutorul carela se tractioneaza lingura
-Testul 4; ptr a evidentia raportul Ja succiune al inchiderti la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3 indepartand
buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
{
13. Evolutia edentatlei totale:
-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea dificultatilor in edentatia
totala in vederea portezarii
-cauze; aspectele biologice cumulative si cronologia varstel
-modificari orale asoclate edentatiel totale: {
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genient ‘
 ay
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
83 L
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare Ve
-latirea si cresterea mobilitatii limbii ARES
-reducerea controlului neuro-muscular : oe
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomlei fetei
-deplasarea protézi in raport cu directia crestei

14, Tuberozitatile, Nanisitate

-creasta edentata maxilara se termina In regiunea posterioara cu o proeminenta numita tube
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra :
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut Nea
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si In sesn sagita
chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea el chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei (
-consistenta lor poate fi; osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa ; poate determina instabilitatea baze'

15, Clasificare edentatiei totale.

16. Calitati si defecté‘yalginat si siliconi.
17. Zone functional Fish si Eisenring.
‘ ey
18. Pozitia limbil, |“ ay:
-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie favorabila, ?
ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre cele 2
butoane de presiune —pe linia meclioad wu2x
gona vewtth fro, ¥Grm
19. Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula. f . front igen 4
20. Zona linguala centrala
; teste de succiune. maergre’ Malte Fam fored ctosfes
21, Timpul de prizaa materialelor de amprenta. = eeYfre (00rd ps Ptsaatuh veat'6
22. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatil, ~feq haf cate pre probe mM proksace.
, ~ fea Mocevt.
23 . Motivele protezarii,
-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatil vietli

24. . Mentinere,
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezel in sens vertical f
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea el
-succiunea, fenomenul de ventilatie
7
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a 2 fenomene
fizice:adeziunea si succlunea,
Adeziunea:
 _ Sbutratife a a
. (z., , ie. Bas ae “ agents? Canclcle Mhic0x3.
fe0. Locabre ala i Ripeouicd - cee pact sevele

pachicronct ts avebul jooases' ju contoctC 40Ao~

2 ules clifitx
cove ges r

3. ouprofada giorssbors / hypiflazie sponse ppd potatinats:

proveeu' *s
Roconcl $ivaaris
Prelit nA; holla adoucs bape Bel seriisd .
@. Aupiortatee
B Clarele s bbubtorle ree
ow ae wtorol blo — dot
5 | Cen N Ne
as ne
AT : le os ayvel y oat ohyfrceettate

~ ea age ken ch feues.

-chir : ole iF co freee he

@ petrol, obs toes 2 Ke.

ei How.0k 0 1A Ln ” as As

— mefocla Cor Le nae anipeus Quopes opr

- ee Lh) hpiOnialo
olas

eee fosele
cols

©) Mestotec ~ pobwe bupealral® fobbrfarbrred’® wsetial reds

ED Agus Cofpuisr fowtalilr | fren
(G3) NWO sathevalrals ga syprasvalicass.
(bh Eager dt dathtiuunae a (77,
& ‘paul cl OLOAL » food rspoieat' Cause J 4s oye abhu'ee
G6. (repped ey ctuskele sce aynch pol fi etolertiak 7 = a
7 cote dln calif * xeterbiuse Aymypbadria cresler
, foraa , oeture”®
ee 4, nee Py Ce a policed udbrae aovial
carol On ale Pk gus nerdaf!,

) G ‘fati Biss bivu reclofe

Ac
Coen 5; premae 19
fen babsal , papila nosh , aPatiul geho- olafire 2? Be pl
 -contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se interpune un
strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de compresiune
-probleme de adiéziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona de sprijin a
boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza
pensulata cu lacuri ve
5 Succiunea: Ang
F gintre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei ‘ )
4 satingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii individuale,
faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
© -la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta, favorizand
mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata externa a protezei
amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici

25, Stomatite.-eu
26. Reconditionarea protezei.

27. Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta,

28. Clasele scheletale.

29. Metode de determinare DVO.

30. Metode de conducere in RC.

31. Montarea in ocluzte lingualizata / mezializata.

32. Alegerea latimijfrontalllor ; forma incisivilor centrali.

33. DVO marita di micsorata.-eu.

34, Etapa de determinare a IM.

35. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.

Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei, intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal ; varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara A
-creasta ascutita .
-creasta denivelata
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradulul de dificultate in protezare
Factor implicatl:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extrdctiel
| -vechimea edentatiei
| Factori asoclati:
| -anatomici; forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici; medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici; tipul protezel
|
36. Inspectia crestelor ; ce aspecte pot fi evidentiate ?
>
| 37. In care din situatifle : xerostomie , hiperplazia crestel, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica utilizarea
materialului de conditionare ? argumentati,
1G

38, Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-zigomati,
rugi palatine? Explicati,

hes
 go ee
be dy 3 So >
39, Materiale deamprenta » >
3) HidrocoloiziifAReversibili: Agar-agar{B,reversibili: Alginate; éonum-Espe);
-De Condensare, -De Aditie/ (Qrolieteri (impreg' pe)
2) blabtomert de capt Bao
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste); aoe “ }
4)Gipsul; me
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerrinegru,rosu si verde); :
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu); t
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .

40. Zonele functionale la maxilar sila mandibula.

Mandibula: Weaxzi lor? ( :
-z tuberculului piriform i —g. cofv epoarahie
~z linguala laterala j — ue ae be Hay)
-z vestibulara laterala y ; RG
-z linguala centrala pe iit vest ofalg ve
-z vestibulara centrala/labiala - 2. fh.
41. Modificari ale CP in urma edentatiei.

42, MargineaVa protezel - grosime.

43. Factori ce influenteaza resorbtia crestei edentate.

44. Spatiul retro-zigomatic.

45. Trasarea limitelor campului pratetic,

46. Diferenta dintre homotropie...

47. Curbura vestibulara a sablonului superior pe model. -

48, Axa balama terminala.(31-42 pag)

49. IM (18-66pag)

50. Activarea ocluzorului.

51. Pacient 70 ant,robust ~ stabllirea forma incisivilor centrall.

52. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

53, Miscarea Bennett

54, Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.

55. Ocluzia liniara. ,

56. Unghiul Bennett.

57. Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.

58. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva,(! a 2-a pereche de rugi palatine)

59, Distanta dintre condili = 7; se poate modifica pe articulator?

60. Importanta musculaturil in determinarea RC
61. DVR marit sau micsorat ; motivul , implicatiile clinice.
62. Atitudini in protezare.
63. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactil emotionale (clasif{M House)
-Filozofic; Couperant, intelege-limitele protezarii, relativ usor de tratat;
-Indiferent: Dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face; 4
-Critic: Foarte greu de cooperat, 7 de tratat se considerea victima, nimic nu e bine; : ’
s ic: Relativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce il se face, ‘
ae ae asociate ed totale si complicatii aN —ucliuce ep uportal tae CAS Cy phe sOxe O—
a
eT orm 7 Oley , ) s
ee owns a CEOS oe sua)
Es, roamlidlcad in resorbtia osoasa WE LH MLCOME
67. Ritm resorbtie osoasa (Calson) tabi: ehetoa Aeros!
68. Tiparul resorbtiel osoase la max si mand i was a yea bob l buddy

» ~pietokrro del/ rodoat, muechiscere conmobbus Mild: wtidererlar,

. — ety ua ctlerfadia ‘ oftchele vw ative ole Aegor fee oreateder S
BY eae exbciact = Aipokei Mead AEP fhe
~ ue bth . els
 at EMDR 3 Cant
Cw olup ra & Cerat'
“YY 7 olupé:
4
4 Cops :
a F

ac eee,
he Prcada QFet sow oly uaogf O80O45 mr an ober expacd,
ft?

6 Conseodagels RO.
— reclecereo cobapur Cal lor QrOfhoru'co — echibibus
— Qsthod7Q@ — cdesfes’
~ Ma lbree clifeuub Q@ obtafor sxoobie,
/
corBur , olteocgrt si

~ (eserdr’ ~ueese , Lode proqpe Aa veey focert odes! —wolereeTaterea fer utr
ole oftnare ee
~ weep in vaporterse bitho ors. ‘ RR

GZ. bi 05 cheng
;

D2~ corpeats class > potered

ho— cbefirea bs AB fie Pereaae” (#00@ 2d mck prsax)

DY - cenpeass abs pm Yona (e000 Gf ax)

CD Mactip peur pad -unobr

— weilemplecr | fir fos pur’, creates’, tes Buperplasre
— pra tervordfia addy. 1 OLE — meese n ye ole wry oouf croaveloe ;
— pin ach a me / “|
ae foropra: bor Petiferice HA eOler co aupofec/q 0b neicoasd pari A
es eclatadin vec’ over Trocets birat Mfr w. xd 39 con nob
ar A fice Mm properace ris bz
~ prot gel pr cbokeruna Lasnirs' elon rohve , Bore congesBe — ut hpcipole i
Pick 4m velofrd ebigin ele Cee n100040- poste 10i - ae

QD caus ACA ‘
a frite onuler’ reoll (ginslus wbfe hob
Snir fr usa scw0rtd , Bos , Femtors
— eed wise usonch'® pore APE tae = ft
— relogiv uth — ws
— Li rforwe ypagrelies cluhe creole
~ on Rou’ binbhe
on eecestd : jefeuweny” ols eeerprc rt
a Cope fe
Supropurr och for,
rm ucolef ale poawralo
 mys ; 28
—alpmof ors 1 coagteleate
\ feld feu
—teapt£3 aplicowe alpo o/ to ntebud f piaceee
“thapal of! opbrorea Lapucer poboluahk ou alpmap acon”
one

— neolrecet a cede cdupursbe probfice Kofeahve st bola adn ed.

ovepla uch ool ts ecloriat Yokel

& Ffectel qebatari ee

* (accor — pierolera. ebaahicr 57 ,ateha, fuctepi e yer

ve, urate @ aforty
prorhee.. Baoctere ce furotud, conketne? ols alone . f risceter’ -O&
fle uetctobreae

00s ~ cosrhfie geverd’ , Os aiceoapratt postmoacpaued , dearle » lbs e'

oligestive oppo psupesead ch Co , copopotosa
[cles clo mucbicatie 3)' shen , depose. , ascos state
psabiiai=s Faponieelie
crrcet | dupeuolivadje lo fa prokeaw , enzoya dh cop skoM,
* Musee boofirc’— tupohoaie Prederce ee peer — reese a
° diuful fact 9° al RRA 6g BY yorkat Ged
re Lup ef rapka i By co”
oT monte ! ‘ ‘ wp : x

Cou.gortaur fockad Mteph pada.

 aif 69. Consecintele resorbtiei osoase
3 y 70. Clasificarea osului dupa duritate :
i 71. Modif muc pasiv-mobile ss
72. Modif muc la max/mand %
73. Cauzele modificarilor mulcoase
74, Modificarile musculare la pac ed total
75. Componenta fizionomica si psihica
76. tipuri anomalii scheletate
77. Clasificarea ACP
78, tipuri de supraprotezare
79. trat preprotetic
80. trat preprotetic ne/chirurgical
81. obiectivele ampr preliminare
82. preparare alginat «
83. materiale de captusire
84, Accu Dent
85. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
86. amprentarea zonelor rezilienta

87. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale: —

-cresterea numarrului de pacienti in varsta te Fae
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani 4
-cresterea numarului de purtatori de proteze MY
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale j
-cresterea gradului de dificultate al protezarii e a
Consecinte cu implicatil practice : Bi a
-grade diferite de dificultate/evaluare .
-atitudini diferite de tratament in raport cu ; varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament, avand in
vedere;
-obiectivele protezaril : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului

“ph olf obminare .' ag on bs

ce axachlak a s4prfelesy EOres of Pry?
ee Obeets cer ‘Oe
te | sollte cbt c0er pect a poarfics’ feurep/onale a fouuotivassor
© bib oh @ a Cpt eebinestanee- Of uxeu' fwfroats a )
st
ertoOhe,’ po teeeapee
— peo ' (xbborbluth caw Pea
aa a a ne, Co cesar pul
i
frepara not:
ANG 20 co turandat bf rode ca. : ff
©& cues feos "Oe Cu apa hh fy
z Praspel at poptau 7 ? ee Pues potent ° eh % £ neu NO o
~~ YS Ho, se
pt cel cee free capila

chuph propor cosa sift pus Mu porfau pieald ou potila

=
q R ceerse Kes" co poole Crag
- ett indo cher, m CB ’
fi
 mee

if
ati
sz

Ss
1. Aratati de cine depinde ritmul resorbtiei osoase de la nivelul crestelor
1) Moment: imediat după extracţie 50%-I lună >, II-22%, III-19%; dupa I an: 2-3mm max,
3-4mm mand
2) Topografie/caracteristicile maxilarelor: mand > max, frontal/lateral //rap de ¼ max/mand
-după 10 ani
3) Sex: F>B -perioada fiziologica postmenopauza/marimea maxilarelor
4) Etiologie: parodontopatie >carie
5) Aspectul antagoniştilor/d naturali/parafunctii-resorbtie mai mare
6) Aspectul mucoasei(cu fenomene inflamatorii)-resorbtie mai mare
7) Calitatea protezării:incorecte ocluzal, instabile -resorbtie mai mare
8) Afecţiuni generale care afecteaza metabolismul osului
2. Aratati care sunt consecinţele clinice ale resorbţiei osoase de la nivelul crestelor si impactul
lor asupra protezarii
1) Reducerea retentivităţilor anatomice – echilibru deficitar al protezelor
2) Asimetria, inălţimi diferite ale crestei, modif ale formei crestei – dificultati in
determinarea RIM, in aranjamentul dentar
3) Inserţii m, lig aproape de mijlocul crestei – reducerea suprafetei utile de protezare-
dificultati in inregistrarea marginala
4) Modificări în raportul dintre creste - dificultati in determinarea RIM, in aranjamentul
dentar
5) Resorbţii severe cu inserţii musculare şi ligamentare aproape de mijlocul crestei
6) Creasta neretentivă vestibular
7) Aspect neuniform al resorbţiei–cu exostoze/ creasta ascutita, cu mucoasa sensibila-zone
dureroase
8) Arcada în forma de V
9) Decalaj mare între creste.

3. Fibroza crestei: aspecte clinice, cauze, consecinte

 Inlocuirea suportului osos cu ţesut fibros-creastă balantă sau flotantă
 Localizare: mai frecvent frontal maxilar
 Cauze-suprasolicitarea: dinţinaturali antagonisti, instabilitateaprotezei, cu contacte
ocluzale frontale
 Mucoasa de aspect normal sau hiperemică
 Consecinţe: structure inadecvate pentru sprijin şi stabilitatea protezei
 4. Care sunt modificările mucoasei fixe in cursul evolutiei edentatiei totale
1) Reducerea în grosime: cu coloraţie normală/cu modificări ale coloraţiei
2) Ingroşarea mucoasei fixe (stratul submucos)-cu coloraţie normală/cu modificări ale
coloraţiei
3) Desprinderea ei de pe suportul osos
4) Modificari de cheratinizare
5) Leziuni la nivelul mucoasei:congestive/ulcerative/diskeratozice etc
5. Cum se coreleaza modificările mucoasei fixe cu atitudinile ce se impun in amprentare
-redusa în grosime –mucoasă de aspect normal, rezilienţă redusă/ cp dur –amprente de compresiune
-îngroşata, creşterea rezilienţei –cp moale/amprente de despovarare
-desprindere, pliere –întindere in amprentare/conditionare tisulara/îndepărtare chirurgicala
6. Senzatia de uscaciune a gurii la edentatul total protezat: cauze, consecinte
Medicatia asociata patologiei generale determina modificari ale fluxului salivar→hiposiale.
Impact clinic in protezare:
-dificultati in mentinerea protezei maxilare
-sensibilit mucoasei (lipseste saliva ca lubrifiant al mucoasei)
-aparitia mai frecventa a stomatitei protetice
Senzatia de uscaciune a gurii se datoreaza diminuarii fluxului salivar cu repercusiuni asupra stabilitatii
protezelor, micsorarea eficientei masticatorii, aparitia tulburarilor digestive, scaderea rezistentei
fibromucoasei la trauma mecanica a mucoasei de catre proteza.
7. Hipotonia si hipertonia musculara la edentatul total protezat: cauze, localizari mai frecvente,
impactul asupra protezarii
Hipotonia musculară:
 în general, det de involuţie, status nutriţional
 mai evidentă la orbicularul buzei superioare, buccinatori
 Impact estetic, in autocuratire
Hipertonia musculară:
 Orbicularul buzei inferioare
 la musculature limbii
 Impact asupa stabilitatii protezelor, masticatiei
Cauzele modificarilor musculare (alt slide): pierderea dintilor, resorbtia crestelor, protezarile incorecte,
status general si nutritional, involutia fiziologica
8. Tuberozitatea maxilara – caracteristici, aspecte clinice, atitudini practice
Tuberozitatile maxilare,situate in zona posterioara a crestelor au rol important in sprijinul protezei,cat si
in stabilitatea orizontala si in mentinere (daca sunt retentive).
Protezele trebuie obligatoriu sa acopere aceste formatiuni
Tuberozitatile maxilare (cum ar trebui):volum mediu, retentive în sens sagital, de consistență fermă
Carte: Tuberozitatea poate fi retentiva/neutral sau stearsa/neretentiva. Tuberozitatea retentiva se asociaza
de cele mai multe ori si cu volum crescut. Retentivitatea poate fi in sens V-O, in sens sagittal sau in
ambele sensuri.
Cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara-
tuberozitate procidenta- se recomanda remodelare chirurgicala.

9. Torusul maxilar – caracteristici, atitudini practice (Carte)

 pe linia mediana a boltii palatine
 acoperit de o mucoasa subtire, sensibila- favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si
producerea fracturarii protezei
 se recomanda intotdeauna folierea modelului
 are importanta practica si atunci cand vine in contact sau intersecteaza lini Ah- dificultati in
incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel
10. Caracteristicile zonei de succiune la maxilar (Carte)
Este reprezentata de mucoasa pasiv-mobila, putin aderenta la periost, care poate fi mobilizata de catre
medic sau prin miscarile functionale ale pacientului)
Are o latime intre 1-3mm si e situate in apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai aproape de
versantele crestelor edentate. Cu cat e mai lata, cu atat e mai favorizata succiunea.
In profunzime are tesut submucos lax. Face trecerea spre mucoasa mobile, intens vascularizata, de care se
delimiteaza clar prin coloratie.
11. Zona distala a campului protetic maxilar – caracteristici, descriere
 Zona de trecere între palatul dur și palatul moale
 Poate fi mai lată, mai îngustă, linie, în funcție de poziția vălului palatin
 Mușchii vălului palatin sunt perpendiculari pe periferia câmpului protetic
 Orientarea poate fi orizontală-zonă largă de trecereîntre palatul dur și moale, oblică-zonă mai
îngustă, verticala-linie
 Există doar închidere internă-zonacheie
 Mișcări test pentru verificarea adaptării-tușit
12. Sanţul vestibular frontal maxilar caracteristicile anatomo-funcţionale si implicatiile practice
???????????
13. Zona tuberculului piriform: caracteristici, evolutie si implicatii practice în protezarea totala
 Tuberculul piriform –situat în fosa retromolară
 Pereche, provine din procesul alveolar distal al ultimului molar extras
 În continuarea crestei edentate
 Zonă cheie=există doar închidere internă
 Închidere marginală cu material thermoplastic
 Evolutie: in functie de vechimea edentatiei- initial are poztie orizontala, apoi oblica, vertical
 Importanta practica:

 Echilibrul protezie-Menținere, Sprijin,Stabilitate

 Face parte din zona de sprijin
 Va fi întotdeauna acoperit de baza protezei
 În funcție de poziție/volum/consistență intervine favorabil sau nefavorabil în echilibrul
 protezei
 Zona cheie-doar închidere internă

14. In ce consta testul nr 1 de succiune la mandibula, ce verifica, cand si pentru ce se aplica?

Test 1-tracțiune OV-închidere la tuberculul piriform
Inainte de luarea amprentei functionale, pentru adaptarea lingurii individuale

15. Aratati care sunt criteriile pentru stabilirea gradului de dificultate (dupa ACP), care sunt
criteriile de baza (?) si cum pot fi incadrati pacientii edentati in clase de dificultate
Criterii pt stab grd de dificultate:
1) Înălţimea osului mandibular (gradul resorbţiei osoase)
2) Morfologia maxilarului:creasta, bolta, tuberozitatea
3) Inserţiile musculare mandibulare/zona de mucoasă fixă
4) Relaţia mandibulo-maxilară ↓clase de dificultate: I →IV
5) Limitarea spaţiului dintre creste
6) Anatomia limbii
7) Aspectele ce necesită intervenţii chirurgicale
8) Modificări orale şi generale suprapuse edentaţieitotale ↓clase de dificultate: II →IV
Clasele de dificultate-patru clase de dificultate: I →IV
Cls I –grad redus de dificultate
Cls II, III –grade medii de dificultate
Cls IV –grad sporit de dificultate
Clasa cu grad sporit de dificultate necesita manevre terapeutice suplimentare/anumite alternative protetice

16. Care sunt tipurile si clasele de dificultate la maxilarul edentat (dupa ACP) si care sunt aspectele
luate in considerare?
Clase de dificulatate de la I-IV

 limitarea spatiului dintre creste

 anatomia limbii
 aspecte ce necesita interventii chirurgicale
 modificari orale + generale suprapuse edentatiei totale

Clase de dificultate: 4 clase de dificultate I – IV

 I – grad redus de dificultate
 II – III grade medii de dificultate
 IV- grad sporit de dificultate
 Cls cu grad sporit de dificultate necesita manevre terapeutice suplimentare/
alternative protetice.
Clase de dificultate la maxilar – dupa aspecte morfologice: creasta, torus, delimit
Distala :
 Tip A – Cls I – creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala, fara torus
 Tip B – Cls II – vestibul bucal redus (resorbtie in zona laterala), cu delimitare slaba distala, fara
torus
 Tip C – Cls III – vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 Tip D – Cls IV – vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezenta
 torus si hiperplazie.

17. Care sunt tipurile si clasele de dificultate in edentatia totala mandibulara (dupa ACP) in functie
de mucoasa fixa si inserţiile musculare si prin ce aspecte se caracterizeaza?
Cls de dificulate la mandibula: aspectul mucoasei fixe/ insertii musculare
 Tip A – muc fixa/musculatura cu aderenta adecvata – Cls I
 Tip B- muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila – Cls II
 Tip C – muc fixa redusa V + L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis – Cls III
 Tip D – mucoasa atasata numai posterior – Cls IV
 Tip E – fara muoasa fixa, mobilizata de catre limba, obraji, buze – Cls IV

18. Care sunt obiectivele ce trebuie urmarite in protezarea totala?

Obiectivele protezarii / refacerea morfo-functonala a structurilor pierdute prin
 edentatie :
 restabilirea functiilor Adm tulburate de pierderea dd: masticatie, fonatie
 reabilitarea estetica
 echilibrul protezelor: sprijin, mentinere, stabilitate
 profilaxia structurilor orale
 confortul
 rezistenta mecanica a protezelor

19. Aratati care trebuie sa fie atitudinile practice pentru un sprijin corect al protezelor la edentatul
total
Aspecte clinice implicate in sprijin

 aspecte clinice favorabile

 creste netede si late, mucoasa groasa, aderenta bine vascularizate si cheratinizata
 bolta palatina plata ( in forma de U, adancime medie)
 marimea maxilarelor ( suprafata de sprijin)
 Aspecte nefavorabile:
 creste inguste, fibroase, exostoze
 mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazica
 Atitudini practice
 cuprinderea zonei de suport in limite functionale
 corectarea chirurgicala a zonelor ce nu tolereaza presiuni
 conditionarea, pentru cresterea capacitatii de suport a mucoasei
 tehnici speciale de amprentare, pt eliberarea z deformabile
 distantarea protezei/ relatile ocluzale
 aplicarea de implante

20. Care sunt factorii implicaţi in stabilitatea protezelor?

Factori implicati in STABILITATE / contracararea

 aspecte morfologice si functionale ale cp: inlatimea crestelor, directia lor si a versantelor,
tuberozitati, tubercul piriform, consistena lor, decalajul dintre creste, miscarea mandibulara
(propulsie, lateralitate) raportul cu musculatura – zona neutrala
 constructia protezei: dd in raport cu creasta, musculatra / relatia de ocluzie: IM, IM/RC

Aspecte favorabile pt stabilitate:

 aracada in “U”
 creste inalte, cu suport osos, directe orizontala
 bolta adanca, cu cersante orala verticale sau paralele
 prezenta tuberozitatii si a tuberculului piriform
 raport noramal al crestelor
 musculatura normotoma si normochinetica
Aspecte nefavorabile pt stabilitate

 arcada inV
 creste cu resorbtie severa
 zone fibroase de suport
 decalaj al crestelor
 limba in pozitie post/hiperchinetica
 hipertonia/hipotonia musculara, musculatura hiperchinetica

21. Enumerati factorii implicati in contracararea tendintei de desprindere a protezelor totale de pe

campul protetic
Factori implicati in contracararea tendintei de desprindere:

 adeziunea/coeziunea
 tensiunea superficiala/capilaritatea
 saliva/vascozitatea
 presiunea atmosferica
 succiunea/fenomenul de ventil
 fixarea musculara: activa/pasiva ( tonicitatea musculara)
 zone retentive
 deglutitia/raportul ocluzal
 raportul cu stabilitatea
 adezivii
 implante + sisteme speciale

22. Aratati de cine depinde confortul fizic si psihic la purtatorii de proteze totale

?????
23. Ce urmarim in evaluarea si conceperea protezarii totale in raport cu clasa scheletala
Protezare in rapor cu cls scheletala
Evaluare:
- decalajul dintre creste
- comportamentul functional
- aspectele estetice
Implicatii practice:
- stabiliea RIM
- ocluzie/ aranjamentul dintilor
24. Ce presupun tehnicile de amprentare muco-compresive
-Se folosesc materiale de amprenta cu vascozitate ridicata (STENTS, KERR)
-Indicate pentru CP dure, mucoasa ferma, aderenta, sanatoasa, unde nu exista posibilitatea deformarii in
timpul amprentarii
-cu gura deschisa sau cu gura inchisa
- Presupune exercitare unei anumite presouni asupra mucoasei fixe cautand sa se obtina un surplus
mucozal necesar inchiderii mg.

25. Amprenta cu alginat – greseli in amprentare

-Aparitia lingurii prin materialul de amprenta
-Lipsa materialului de amprenta/ goluri
-Mg subtiri/nesustinute de lingura
-Suprafata nemodelata/incomplete
-Mg nemodelate/incomplete
-Amprenta asimetrica a cp cu mg intr o parte prea subtiri si in alta prea groase din cauza necentrarii
lingurii sau lingura necorespunzatoare
-Neacoperirea cu alginate a tuturor zonelor

26. Care sunt principiile in Conceptia Scolii românesti privind amprentarea edentatului total
-este o metoda de ampr muco-dinamica
-presupune cel putin 2 etape
- este bazata pe examen clinic
-urmareste atingerea obiectivelor protezarii -> echilibrul protezelor/mentinere/succiune
-ca importanta in amprentare:lingura/material/tehnica

27. Care sunt operatiunile clinice in amprentarea preliminara

?

28. Modelul preliminar: scop, materiale, realizare si pregatirea lui pentru etapa urmatoare
Scop – obtinerea lingurii individuale
Materiale- gips de cls 2, obisnuit, consistenta smantanoasa
Modelul preliminar se obtine prin turnarea gipsului in amprenta preliminara, acesta se pregateste prin
soclare, conturarea limitelor cp, deretentivizare model, izolare
29. Care sunt criteriile pentru alegerea materialului de amprenta
 Vascozitatea materialului in fct de caltatea mucoasei
 Fidelitatea inregistrarii -> aspectul suprafetei de inregistrat
 Friabilitatea materialului in grosimi reduse
 Grad de elasticitate la priza finala
 Timp de modelare
 Stabilitate volumetrica
 Gusta miros
 Manipulare, posibilitati de verificare si corectare.

30. Mişcările de modelaj marginal in amprentare: ce înregistreaza, de cine depind, ce tipuri de

miscari sunt utilizate si care trebuie sa fie amploarea lor
Inregistreaza elementele campului protetic
1. Sunt miscari efectuate de pacient si miscari efectuate de medic
2. Specifice fiecarei zone functionale, in functie de musculatura periprotetica
3. Se fac in ordine, dinspre posterior spre anterior
Mandibula:
Zona tuberculului piriform
Pacient: - inchiderea si deschiderea larga a gurii + inghitit in sec
Zona linguala laterala
Pacient: - umezirea buzei superioare de la o comisura la alta + limba dintr-un obraz in celalalt
Zona linguala centrala
Pacient: - atingerea cu limba a manerului lingurii + scoaterea limbii afara
Zona vestibulara laterala
Medic: - rotatii pe modiolus + tractionarea obrazului de jos in sus
Zona vestibulara centrala
Pacient: - tuguierea buzelor / mimat fluieratul + zambet fortat
Medic: - rotatii pe modiolus + tractionarea buzei de jos in sus

Maxilar:
Zona distala – Linia AH
Pacient / Pacient-Medic: - pacientul pronunta fonema AH + Manevra Valsalva
Spatiul retrozigomatic (Eisenring)
Pacient: - mandibula dreapta - stanga
Medic: - rotatii pe modiolus + tractionarea obrazului de jos in sus
Zona vestibulara laterala
Medic: - rotatii pe modiolus + tractionarea obrazului de jos in sus

Zona vestibulara centrala

Pacient: - tuguierea buzelor / mimat fluieratul + zambet fortat
Medic: - rotatii pe modiolus + tractionarea buzei de jos in sus

31. Condiţionare tisulară – indicatii

 Revenirea/repoziţionarea structurilor moi: mucoasa, muschi

 Repoziţionare intermaxilara, ATM (ca DVO, RC)
 Sănătatea structurilor moi, prin tratament antimicrobian/antifungic
 Restabilirea ocuzală şi a RIM: durere m, ATM, aspect estetic
 Resorbţie accentuată+ decalaj la nivelul crestei datorita consolidării vicioase
32. Agenţi de condiţionare: tipuri, caracteristici, forme de prezentare, utilizare
I. Acrilate moi/ Mat de căptuşiri moi, reziliente

 Materiale cu priză lent progresivă

 Denumiri comerciale: Coe Comfort, Viscogel, FIIT, Hydrocast, Coe Soft, Lynal, Veltec, Tissue
Conditioner
 Prezentare: pulbere/lichid
 Caracteristici: plasticitate prelungită/elasticitate
II. Siliconi: Simpa/Mollosil/Molloplast/Mucopren, Elite – elasticitate
Utilizare:
- in conditionare tisulara
- in reducerea presiunilor asupra implantelor, incarcare progresiva
- in amprentari functionale
- Imbunatatirea mentinerii si stabilitatii la protezele reparate
- Optimizarea mentinerii

33. Tehnica de utilizare a agenţilor de condiţionare

- aplicarea în proteză
- eliminarea zonelor in exces
- aplicare/modelari functionale →amprentare/captusire
34. Amprenta de despovărare sectorială: indicatii, principii, tehnica
Indicate în cazul câmpurilor protetice cu zone ce nu suportă presiuni, sensibile, ce vor fi protejate
de acțiunea compresivă a materialelor de amprentare ( se fac orificii în lingura individuală )
Tehnica:
 Marcarea zonei/distanţare
 Perforarea lingurii
 Timpul I de amprentarecu pasta ZOE
 Eliberarea zonei deformabile
 Timpul II - Amprenta de spălare cu elastomeri fluizi
35. Aratati ce greseli in amprentare pot apare

 Apariţia lingurii prin mat de amprentă

 Lipsa mat de amprentă/goluri (aer)
 Margini subţiri/nesusţinute de lingură
 Suprafaţă nemodelată/incompletă
 Margini nemodelate/incomplete

36. Cand si cum se realizeaza controlul stabilităţii şabloanelor de ocluzie.

Şablonul se probează în cavitatea bucală pentru a constata dacă se adaptează bine pe câmpul protetic
şi dacă are o stabilitate care să împiedice bascularea. Pentru controlul stabilităţii se aplică presiuni
alternative în regiunea laterală a bordurilor de ceară. Dacă basculează se va verifica dacă bordurile de
ocluzie sunt montate corect pe creastă, mijlocul lăţimii lor trebuie să coincidă cu mijlocul crestei. Daca
este cazul se dezlipesc bordurile si se repun în poziţia corectă. Dacă bascularea se datorează unei lăţimi
exagerate în sens vestibulo-oral, cu ajutorul unei spatule se reduce excesul.

37. Determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar pe baza criteriului estetic: obiectivul
estetic, tehnica
Practic: se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic, cu buza superioară relaxată peste valul de
ceară. Medicul face o primă apreciere din punct de vedere estetic - buza să fie susţinută firesc, apreciind
plenitudinea buzei în raport cu vârsta, tipul facial, lungimea buzei, simetria sa, din normă frontală. Se
reduce sau se adaugă ceară în funcţie de situaţie. Nu se urmăreste întinderea ridurilor verticale din jurul
buzelor. Se poate incerca, la doamne, o susţinere mai bună a buzei, cu atenuarea şanturilor nazo-labiale
printr-o completare vestibulară, nu în zona caninilor, ci în zona incisivilor centrali. Aceasta are un efect
de susţinere firesc şi neforţat al buzei superioare. Din profil, un reper poate fi unghiul dintre filtrul nasului
şi cel al buzei să fie de aproximativ 90 grade.
Curbura vestibulara bine stabilita reface: plenitudinea buzei superioare, simetria, Grad de vizibilitate rosu
buza.
Verificare din profil:

 treapta buzelor
 aspectul unghiului intre filtru si nas

În final trebuie să obţinem o aparenta discreta a rosului buzei cu stergerea moderata a santurilor
periorale. Putem da pacientului o oglinda in care sa se uite si sa aprecieze daca doreste sa facem
modificari.

38. Determinarea curburii vestibulare pe baza criteriului fonetic: obiectivul fonetic, tehnica
A doua etapa in stabilirea curburii vestibulare este cea fonetica, in pronunţia fonemelor labio-
dentale (F si V). În relatie cu dintii mandibulari nu se poate face verificarea decât dupa ce s-a stabilit
DVO - pronuntarea grupurilor ce, ci si fonema S.
Verificarea curburii vestibulare dpv fonetic - pronuntia virf – buza inferioară sa fie in acelasi plan cu
fata vestibulara a valului frontal. Dupa stabilirea DVO se verifica corectitudinea curburii vestibulare cu
ambele sabloane pe cimpul protetic, din norma laterala - pacientul este pus sa pronunte grupele ce, ci ( a
numere de la 50 la 55). Se urmareste propulsia fonetica a mandibulei, raportul dintre fetele vestibulare ale
celor 2 sabloane. Şablonul mandibular trebuie sa ajunga cel mult in raport cap la cap cu cel mandibular.
Situatii: sablonul mandibular depaseste sablonul maxilar.Daca este dimensionat corect (VO 3-4mm) si
este montat pe creasta, trebuie accentuata curbura vestibulara, se adauga ceara pe fata vestibulara a
sablonului maxilar.
Dacă şablonul maxilar ramane inaintea celui mandibular, se reduce din curbura vestibulara a
sablonului maxilar. În final fata vestibulara a sablonului trebuie sa aiba un aspect simetric, neted şi să aibă
un raport corect cu sablonul antagonist. La pacientii purtatori de proteza se aplica alternativ proteza si
sablonul si se verifica fonetic. Cand dintii mandibulari sunt prezenti se urmareste stabilirea curburii
vestibulare maxilare in raport cu dintii mandibulari pe baza testelor fonetice.

39. Aratati si explicati cum se stabileste si cum se verifica nivelul planului de ocluzie in zona
frontala
 Se stabileste in repaus/raportat la marginea libera a buzei superioare, in functie de:
- Varsta (tineri, pers in varsta)
- Gen (F, B)
- Caracteristici somatice (lungimea si dinamica buzei, clasa scheletala), tip psiho-somatic, solicitari ale
pacientului
 Se verifica in dinamica buzelor: fonatie, suras
 Marg inf a sablonului la 1-2 mm sub marginea libera a buzei sup in repaus/cand pacientul este
relaxat
 Marginea sablonului maxilar atinge lejer buza inferioara la pronuntarea sunetelor ce contin
consoanele ‘F’ sau ‘V’→inalt sablon
 Test - numara de la ‘50-60’ →poz sagitala a marg sab
40. Nivel planului de ocluzie in zona laterala: repere si impactul protetic

ZONA LATERALA ▪ 5-6 mm inaltime ▪ 6-8 mm latime

- Valori utilizabile in edentatiile recente!!! In edentatiile vechi cu resorbtii importante- dimensiunea

valuluisuplineste atat inaltimea dintilor absenti cat si dimensiunea pierderii osoase
41. DVO-ce este, ce caracteristici are si ce implicatii practice NU GASESC IMPLICATII, DOAR
ETAPE DET
Defintie: Distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula, cand dintii antgonisti sunt in
contact (ocluzie)
Caracteristici DVO:

1. Constanta individuala morfofuntionala variabila de la un individ la altul

2. Distanta morfologica dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula
3. Sa respecte fonatia (spatiul minim de vorbire = 1- 1,5 mm)
4. Sa respecte starea de tonus si echilibru muscular (SIF = 2 – 3mm)
5. Din pdv estetic, caracterizeaza un aspect armonios al fetei
6. Prima conditie in stabilirea unor relatii mandibulo-maxilare corecte (urmata de stabilirea RC)
7. Deglutitia are loc in pozitie de RC la o DVO corecta
8. Necesitatea combinarii a doua sau mai multe metode (fiind preferate metodele functionale)
42. In ce consta pregatirea pacientului pentru determinare DVR
1. Pregatirea pacientului – inlaturarea factorilor si pot influenta starea tonusului muscular:
- pozitia capului/maxima-hiperextensie/minima-flexie. Capul nesprijinit in tetiera in pozitie
verticala
- starea de tensiune psihica a pacientului, DVR diferita pe parcursul zilei, in raport cu starea
de oboseala, climat de cooperare, liniste
- sabloanele de ocluzie/relatia cu structurile de suport, stabilitate si volum = stare de confort
- protezele vechi, instabile cu relatii ocluzale defectuoase
- contactul lejer intre buze are efect de stabilizare a pozitiei de repaus
- sabloanele/protezele vechi sunt indepartate din cavitatea bucala, buzele cad spre interiorul
cavitatii, DVR e diminuata, spatiul Donders (intre fata dorsala a limbii si proteza sau sablon),
mandibula coboara in DVR
- masurarea DVR cu sablonul maxilar/proteza maxilara in cavitatea bucala
- cavitatea bucala inchisa, presiune negativa in spatiul donders, maxima dupa deglutitie, pozitia
limbii-rol important pt DVR
Pregatirea pacientului
1. Suprimarea protezelor vechi cu 24/48 ore inainte
2. Climat de liniste/ambianta placuta
3. Alegerea momentului potrivit al zilei
4. Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode
5. sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
6. pacientul relaxat cu capul in pozitie verticala
43. Care sunt metodele antropometrice si functionale utilizate pentru stabilirea DVR
Metode antropometrice (anatomice)
1. etajul inferior al fetei = etajul superior al fetei/mijlociu al figurii
2. etajul inferior al figurii=etajul superior al figurii
3. etajul inferior al fetei – distanta bicomisurala
4. etajul inferior al fetei = distanta pupila – unghi comisural
5. 5/3 din distanta subnazale-gnathion cu gura larg deschisa = inaltimea etajului inferior al fetei in
repaus
6. Etajul inferior al fetei=distanta interpupilara
Aceste valori anatomice cu valoare estetica sunt urmarite si de artisti in realizarea proportii estetice
faciale in operele lor
Se face media a 4-5 valori

Metode functionale de determinare a DVR

1. Metoda linguritei de apa a lui Smith
2. Masurarea imediat dupa deglutitie
3. Masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4. Masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5. Prin surprindere
6. Dupa aspectul estetic
7. Masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor PBM (emma, pom, om)

44. DVO subevaluata: cauze, semne clinice, consecinte, atitudini practice

Subevaluarea
=greseala de evaluare (observata la machete/proteze la gata)
=consecinta a resorbtiei continue a suportului osos/uzurii dintilor de acrilat
Semne clinice caracteristice:
1. Aspect imbatranit (santurile periorale accentuate, rosul buzelor diminuat/absent, comisuri
coborate cu zabaluta angulara, etaj inferior micsorat, menton proeminent)
2. Dintii – vizibilitate redusa
3. Dureri ale musculaturii coboratoare (intinderea excesiva si prelungita a muschilor coboratori ai
mandibulei)
4. Interpunerea limbii intre arcade-uneori
5. SMV si SIF marite
-subevaluarea este mai bine tolerata decat supraevaluarea
-aspectul imbatranit ii nemultumeste pe pacienti
-revenirea la DVO corecta – treptat, in etape, la intervale de 6 luni – 1 an, cu inaltari minime de 1-2mm
-la diferente mai mari de 6-8 mm, in moua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta deficiente
mai grave, si apoi, la 6 luni-un an, cealalta proteza
45. DVO supraevaluata: cause, semne clinic, consecinte, atitudini practice
Supraevaluarea=greseala grava cu consecinte negative asupra
-STRUCTURILOR ORALE
-ESTETICII
-ECHILIBRULUI PROTEZELOR

Semne clinice ale supraevaluarii

-aspect estetic neplacut-structuri moi faciale intinse, contractia spastica a muschiului barbiei, facies
crispat
-fanta bucala intredeschisa
-vizibilitatea dintilor crescuta
-dintii sunt aproape permanent in contact, cu strangerea dintilor
Absenta spatiilor functionale
-zgomot de castagnete
-oboseala musculara/la nivelul musculaturii ridicatoare
-dureri la nivelul crestelor
-discomfort permanent
-pacientii nu se pot adapta cu protezele
-resorbtie accentuata a crestelor si instabilitatea protezelor

DVO supraevaluata  se impune o noua protezare cu DVO stabilita in baza testelor functionale

46. Cum este definita si ce caracteristici are RC

Definitie: Pozitia cea mai inalta (superioara) si posterioara, simetrica si nefortata a condililor in fosa
glenoida
“O relatie mandibulo-maxilara in care condilii articuleaza cu cea mai subtire portiune
acasculara a discurilor cu complexul in pozitie antero-superioara impotriva pantelor eminentelor
articulare. Aceasta pozitie e independenta de contactele dentare” – Glossary of Prosthodontic terms

RC – caracteristici:
- Pozitie ligamentara
- Pozitie terminala
- Pozitie neconditionata de prezenta dintilor
- Pozitie functionala: masticatie, deglutitie
- Pozitie diagnostica

47. In ce consta pregatirea pacientului pentru determinarea RC

1.2 Pregatirea pacientului
1.2.1 indepartarea spasmelor musculare si a tendinteli la propulsie
-exercitii pentru relaxareaea musculaturii
-suprimarea protezelor cu rel ocluzale incorecte(24-48 ore inainte)
-medicatie sedatica si miorelaxanta
1.3.2 pregatirea pacientului pentru a evita deivierea mandibulei la inchiderea in RC
 -plastifierea bordurii in zonele laterale
-reducerea latimii sablonului mandibular

1.3.3 Se verifica si se repeta:

-pacientul duce limba catre bolta palatina
-face miscari repetate de deglutitie
-face miscari repetate de atingere a sabloanelor intre ele
-duce de repetate ori capul in hiperextensie
-relaxeaza musculatura iar medicul duce repetat mandibula in sus si in jos

48. Care sunt metodele clinice de plasare a mandibulei in RC

Plasarea mandibulei in RC
-cunoasterea manevrelor de plasare a mandibulei in raport cu maxilarul
-nu e o manevra clinica simpla
-impune utilizarea a 2/mai multe metode de plasare a mandibulei in RC

1.1 Homotropia linguo-mandibulara

-la o anumita retragere a limbii corespunde o anumita retragere a mandibulei
-bila de ceara/freza aplicata pe baza sablonului maxilar ce va fi atinsa de limba (bila de 3-5 mm
pe linia mediana a bazei sablonului la unirea a 2/3 and cu 1/3 post)
-plasarea prea distla a reperului duce la o pozitie prea anterioara a limbii

1.2 Metoda memoriei tisulare a lui Huberman:

- Asemanatoare cu metoda anterioara
- Reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului
- Se atinge lueta si i se cere pacientului sa atinga reperul
- Alti autori critica metoda: Hickey (deplasarea sablonului)

1.3 Conducerea unimanuala a mandibulei in RC:

- Preferata de majoritatea autorilor
- Se conduce mandibula cu o mana de la nivelul mentonului, cealalta mana mentine sablonul
mandibular pe camp
- Se fac inainte cateva miscari de inchidere deschidere

1.4 Conducerea bimanuala a mandibulei- pacientul in decubit dorsal:

Dawson- ghidarea mandibulei cu ambele maini

1.5 Reflexul de ocluzie molara:

- Redesteptarea reflexului molar prin prezenta indexului de la ambele maini la nivelul fetei
externe sau ocluzale a sabloanelor in zona molara
- Metoda fara mare siguranta in determinare
 1.6 Deglutitia:
- Hromtka foloseste deglutitia in amprentare si in plasarea mandibulei in RC
- Efectul combinat al muschilor limbii, constrictorul sup. al faringelui, chinga oro-buccinatoare
- George si Ismail aduc critici metodei

1.7 Hiperextensia fortata:

- Lejoyeux
- Pacientul cu capul in hiperextensie fortata cu privirea fixata in plafon, suprimandu-se
actiunea pterigoidienilor externi si forta gravitationala plaseaza mandibula intr o pozitie
retrudata

1.8 Metoda Boyanov:

-combina hiperextensia capului cu deglutitia, pacientul faculdu-le concomintent

1.9 Memoria ocluzala

- Montarea a cate 2 molari de o parte si cealalta
- Redesteptarea vechiului reflex molar de inchidere a gurii in RC

1.10 Oboseala muschilor pterigoidieni externi:

-prin propulsii exagerate
Metoda ajutatoare in plasarea mandibulei in RC (ca si relaxarea musculara)

49. Verificarea pozitiei de RC: ce urmareste si cum se realizeaza

Verificarea pozitiei de RC
-urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie nu alta decat RC
-se recomanda verificarea determinarilor repetate
-3 linii trasate pe sabloane, doua in regiunea laterala si unul paramedian
Alte repere de verificare a pozitiei de RC

- Condilii nu sunt palpabili pretragian

- Se palpeaza contractia simetrica bilaterala a muschilor temporalo
- Aspectul fetei este armonios
- Inchiderea gurii este ferma si sigura, mereu in aceeasi pozitie
- Inchiderile gurii in RC sunt considerate RC numai daca sunt situate cel mai posterior, iar
mandibula este nefortata

50. Accidente si greselu posibile la inregistrarea RC, cause si remedieri UNDE SUNT
REMEDIERI????
Accidente si greseli posibile

1. Deteriorarea sabloanelor
2. Inregistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)
3. Semnul spatulei pozitiv
 1. Deteriorarea sabloanelor
- Fracturarea bazei (resorbtii accentuate ale crestei si inchiderea gurii prin manevre fortate si
sub presiune mare) – (refacere si redeterminarea DVO si RC)
- Desprinderea partiala/totala a bordurii de la nivelul sablonului prin confectionare defectuasa
(refacere si redeterminarea DVO si RC)

2. Inrefistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)

- 2.1 pacientul nu a purtat mult timo proteze-probleme in determinarea RC, actiunea
musculaturii, adaptarea finala
- 2.2 sabloanele nu au stabilitate pe campul protetic (in resorbtiaaccentuata) – cresterea
stabilitatii/realizarea pe rand a protezelor
- 2.3 structurile campului protetic si ATM – lui sunt afectate de protezari anterioare incorecte,
pe fondul unor afectiuni generale
- 2.4 tulburari grave ocluzale la vechile proteze
- 2.5 prezenta de contacte uni sau bilateral distal intre baze sau borduri (derapaj
lateral/anterior)

Modificari la nivelul structrilor de suport

-disparitia suportului osos (creasta flotanta)
- pliuri de mucoasa deplasabila orizontal
-hipertonii musculare
-afectare articulara

Nu se poate inregitra pozita de RC din unul din motivele amintite

Se realizeaza mai intai una din proteze (de obicei cea maxilara) si apoi cu proteza maxilara ca antagonisti si
cu sablonul mandibular se determina RIM
In resorbtia mandibulara severa se solicita sablon cu baza definitica a viitoarei proteze (stabilitate mai mare a
sabloanelor si inregistrare mai facila)
3. Semnul spatulei pozitiv:

- Contact intre sabloane numai in zona distala  remedierea cauzei

- Atingerea bazelor sau a soclurilor distal  indepartarea cu grija la nivelul soclurilor

50. Accidente și greșeli posibile la inregistrarea RC, cauze si remedieri

1.Deteriorarea șabloanelor
2. Înregistrarea altei poziții decât RC (derapajul șabloanelor)
3. Semnul spatulei pozitiv

1. Deteriorarea șabloanelor
• Fracturarea bazei ( resorbții accentuate ale crestei și închiderea gurii prin manevre forțate și sub presiune
mare) – (refacere și redeterminarea DVO și RC)
• Desprinderea parțială/ totală a bordurii de la nivelul șablonului prin confecționare defectuoasă ( refacere
și redeterminarea DVO și RC )

2. Înregistrarea altei poziții decât RC ( derapajul șabloanelor )

• 2.1 pacientul nu a purtat mult timp proteze – probleme în determinarea RC, acțiunea musculaturii,
adaptarea finală
• 2.2 șabloanele nu au stabilitate pe câmpul protetic (în resorbția accentuată) - creșterea stabilității/
realizarea pe rând a protezelor
• 2.3 structurile câmpului protetic și ATM - lui sunt afectate de protezări anterioare incorecte, pe fondul
unor afecțiuni generale

51. Aratati cum se traseaza liniile de referință pe sabloane si la ce servesc

- după fixarea șabloanelor în RC, înainte de îndepartarea șabloanelor din cavitatea bucală
Medicul trasează 3 linii de referință:
• 1. linia mediană
• 2. linia surâsului
• 3. liniile caninilor - le transmite tehnicianului
Cele 3 linii – repere pentru înălțimea și lățimea dinților frontali
1.Linia mediană
• - prefigureaza viitoarea linie interincisivă; (frenul buzei superioare nu e reper)
• - să corespundă cu linia mediană a feței
• - să fie trasată perfect vertical
• - după verificare se transformă în șanț de 1 mm adâncime.
2.Linia surâsului
• - reper pentru delimitarea înălțimii dinților frontali superiori ;
• - se trasează pe bordura de ceară superioară în regiunea frontală, razant la buza superioară, când
pacientul schițează un surâs forțat.
3.Liniile caninilor
• Cuprind între ele lățimea grupului frontal superior
• Se trasează o linie dreaptă de la glabelă la valul de ceară superior, tg la marginea exterioară a aripii
nasului, acolo unde întâlnește planul de ocluzie se ridică o verticală = linia C-lui

52. Cum se clasifica dintii dupa marime si care sunt factorii care influenteaza alegerea lor ca
marime
-dinti mici, medii si mari
Mărimea dinților frontali
• Mărimea feței;
• Tipul constituțional ( relatiile intermaxilare);
• Mărimea arcadelor ;
• Spațiul vertical ( distanța dintre creste)
• Lățimea nasului
• Distanța dintre unghiurile interne ale ochilor
• Buzele

53. Ce date sunt transmise laboratorului prin intermediul fișei in vederea alegerii si montarii
Dintilor
1.Formă
2.Mărime
3.Culoare
4.Material
1. Forma
• - armonie dento-facială și dento - somatofacială – principiu de bază
• - Williams ( 1911) - corelația dintre forma Ic superior și conturul răsturnat al feței ( fața pătrată,
ovoidală și ascuțită)
• - Corelația se face cu vârsta, sexul și personalitatea pacientului (triada SPA: sex, personality, age) Frush
și Fisher
2. Mărimea dinților frontali
•Mărimea feței;
• Tipul constituțional ( relatiile intermaxilare);
• Mărimea arcadelor ;
• Spațiul vertical ( distanța dintre creste)
• Lățimea nasului • Distanța dintre unghiurile interne ale ochilor
• Buzele
3. Culoarea
cel mai important factor în alegerea dinților este armonia culorilor, mai importantă decât armonia
formelor
• se stabilește împreună cu pacientul
• influențată de factori generali ( vârstă, rasă, sex) și factori locali (elementele faciale: culoarea părului,
ochilor, buzelor, tegumentelor, relația crestelor)
• se alege după o cheie de culori specifică fabricii ai cărei dinți îi utilizăm(Spofa, Vita)

4. Materialul
• Dinții artificiali din acrilat se comercializează sub formă de garnituri de 28 dinți sau separat pentru zona
frontală 12 dinți și laterală 16 dinți;
• Cei mai utilizați sunt dinții din acrilat, prefabricati ( noile generații îi concurează estetic pe cei din
porțelan )
Alte date transmise pin intermediul fișei :
• - ocluzia în zona frontală (psalidodontă, cap-la cap, inversă);
• - ocluzia în zona laterală;
• - relieful ocluzal al dinților laterali;
• - gradul de inocluzie sagitală;
• - caracteristici ale aranjamentului dentar (curbura incizală, aspecte dento- dentare).

54. Ce date sunt transmise laboratorului prin intermediul sabloanelor de ocluzie si cum sunt
transferate in vederea montarii dintilor.
Prin intermediul sabloanelor de ocluzie:
-se restabilesc RIM
-se simuleaza aspectele estetice şi ocluzale ale protezelor
-ca ghid pentru montarea dinţilor
- piese protetice auxiliare care ajuta la pozitionarea mandibulei fata de maxilar

Sunt transferate prin intermediul placutelor Pedro Saizar. ( modelele montate în

ocluzor și plăcuța la șablonul mandibular ) / montarea dinților maxilari în raport cu plăcuța.
Prin montarea dinților respectând regulile lui Gysi se obțin curburile caracteristice, incizală, frontal
și sagitală și transversal, lateral.
55. Care sunt cauzele fracturarii protezelor totale acrilice.

 -in masticatie prin instabilitatea protezei

 -torus palatin nefoliat

 -relatii ocluzale dezechilibrate

 -lipsa de mentinere si stabilitate dat atrofii marcate

 -edent unimaxilara

 -parafunctii

 -purtarea prot continuu si noaptea

 -legatura imperfecta intre dd si baza

56. Aratati care sunt corelatiile dintre latimea dintilor frontali maxilari si caracteristici faciale

lățimea medie a Ic = 1/16 din distanța bizigomatică,

 lățimea Il =1/22 din lățimea feței;

 lățimea C-lui = 1/19 din lățimea feței

 lățimea celor 6 dinți frontali superiori : 1/3 din distanța bizigomatică

57. Cu ce se coreleaza vizibilitatea dintilor maxilari

Vizibilitatea dinţilor frontali

 În repaus şi în surâs

 În funcţie de lungimea buzei superioare şi dezvoltarea maxilarelor

 Repere utile: vechile proteze, poze din perioada dentată

 Etajul inferior poate fi impartit in trei segmente

 Aceste proportii sunt cunoscute de artisti si pot fi folosite de clinicieni pentru o proporţie armonioasa
dinti/buza.

 Influenţă: varstă, sex, tonus muscular.

 O abordare alternativa- in suras, sa se expuna 3-5mm din dintii sup

 Probleme- la pacientul cu creasta frontala procidenta

 Linia mediană- dupa tuberculul buzei, papila incisiva, frenul buzei, sutura mediosagitala.

58. Care sunt indicatiile dintilor laterali anatoformi

 Pacienți tineri edentați prematur și pacienți cu creste edentate proeminente;

 Vechi purtători de proteze cu dinți cuspidați;

 Condili mandibulari alungiți si cavitate glenoidă profundă;

 Înregistrarea RC fără dificultăți;

 Rapoarte favorabile între crestele edentate;

 Predominența mișcărilor de masticație verticală.

59. Pregatirea machetei pentru proba in cabinet

 Baza – modelată numai în regiunea frontală

 Mărirea rezistenței machetei:

-Maxilar – bucată placă de bază pe baza machetei în zona bolții palatine
-Mandibulă – sârmă de 1,5 mm oral între coletul dinților și zona linguală centrală

 Verificarea marginilor machetei ( asperități, reproducerea fundurilor de sac)

 Obținerea aspectului neted, lucios ( pară de aer)

Trimiterea machetei în laborator cu:

 - șabloanele de ocluzie

 - fișa de laborator

60. Ocluzia mezializata si distalizata: cand si cum se realizeaza

Ocluzia distalizată

 Pacienții cu anomalie clasa a II-a Angle, în perioada de dentat ( supraocluzie mare și inocluzie sagitală
mare)

 M1 inf. se montează în distopoziție/ se renunță la Pm 1 inf. și se montează M1 în poziție normală

Ocluzia mezializată

 Pacienții cu anomalie clasa a III – a la dentat (frontal cap la cap/ ocluzie inversă frontală) M1 în
angrenaj mezializat angrenaj normal cu spațiu de compensare între Pm și C

61. Caracteristici ale dintilor frontali dupa triada lui Frush si Fisher
Forma dintilor frontali : corelația se face cu vârsta, sexul și personalitatea pacientului (triada SPA: sex,
personality, age) Frush și Fisher
Triada SPA – Frush și Fisher
° Vârsta – contradicție între dorințele pacientului și principiile protetice – vârsta înaintată- semne ale
uzurii dentare)
° Sexul : - femei ( dinți gracili, mici, culoare deschisă, artificii de montare) (B)
- bărbați ( dinți mari, unghiuri accentuate, canini proeminenti(A)

 Personalitatea – cea mai grea corelație

3 tipuri :

 1. Viguroșii – IC foarte aparenți, cu alură robustă și primitivă

 2. Delicații – IC gracili, fragili și șterși

 3. Intermediarii – IC agreabili, moderat robuști, sănătoși și plăcuți – majoritatea

62. Indicațiile dentogenice ale lui Frush și Fisher pentru montări individualizate, cu referire la
incisivii superiori

Pentru montari individualizate trebuie sa se tina cont de indicatiile dentogenice ale lui Frush si Fisher, vor
conferi un aspect natural
-anomaliile in pozitionarea dintilor nu trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
- tremele si diastema realizeaza de obicei un aspect neplacut
- Icentral domina fizionomic ceilalti dinti frontali prin forma, pozitie si culoare
- rotatia Ic sau a Ilat. este recomandata in special pentru femei
- incalecarea Ic peste lateral aspreste figura da un aspect mai voluntar
- Incalecarea I lat. peste Ic confera un aspect de feminitate
-vestibularizarea Caninului da aspect de agresivitate
-coborirea celor doi I centrali da o notavesela, simpatica
-curbura incizalaeste mai accentuatala femei si in linie dreaptala barbati
-cind bolnavul suride, intre fetele vestibulare ale C si Pm si mucoasa jugalatrebuie sase gaseasca un spatiu
-coridorul bucal
-cand este necesararetusarea lungimii unui dinte
-cind se ia din marginea incizala dintele se mai inchide si cand se ia de la colet, se mai deschide
- linia coletului nu trebuie plasatala acelasi nivel
- frontalii inferiori trebuie safie cu marginea incizala sub nivelul buzei inferioare

63. Contraindicațiile dinților laterali anatoformi

 Pacienți vârstnici și/creste foarte atrofiate;

 Pacienți cu abraziune mare și la dinții naturali;

 Mișcări de masticație predominent orizontale;

 Cavitate glenoidă plată;

 Determinare dificilă a RC;

 Raport nefavorbil între creste.

64. Care sunt regulile generale de montare a dintilor frontali

 1. fețele vestibulare ale dinților frontali superiori trebuie să se înscrie în curba vestibulară a șablonului

 din rațiuni fizionomice , dinții frontali superiori pot fi montați în afara crestei

 2. marginea incizală a frontalilor superiori trebuie să coincidă planului de orientare protetică

 3. incisivii inferiori – se montează cu axele verticale paralele și marginile incizale , în general, la

același nivel

 4. incisivii inferiori – cu marginea incizală înclinată vestibular, dar fără a ieși în afara perimetrului de
sprijin oferit de creasta edentată

65. Montarea laterală inversă

 Axa interalveolară - unghi mai mic de 80 grade cu planul orizontal de orientare

 Cuspizii vestibulari ai dinților lat. inf. se montează în afara cuspizilor vestibulari superiori
 Unilateral / bilateral

 Ocluzie inversă frontală – ocluzie inversă totală

66. Montarea dintilor in zona neutrala

 Culoarul de forțe dintre m. oro- faciali și mușchii limbii

 Dinții artificiali – montați în acest culoar ( tonicitate normală/ modificată a celor 2 chingi)

 Mai ales la dinții inferiori

 Tehnică specială de amprentare , ce stabilește ”zona neutrală”

 D. Frontali – mai spre V( buza nu are tonicitate și limba tonicitate și volum mari)

 D. Frontali – mai spre L ( orbicularul cu tonicitate crescută și limbă cu volum mic și poziție
posterioară)

67. Care sunt aspectele cu care trebuie sa fie corelata cuspidarea dintilor laterali
Cred:
• Respectarea principiului biomecanic, functional si conservator al tesuturilor subiacente;
• Cuspidare in functie de stereotipul masticator ( ↑ relief ocluzal moderat);
• Santul M-D al dintilor va coincide cu mijlocul crestei;
• Absenta dintilor pe portiunile ascendente ale crestei;
• Contacte multiple, stabile si simultane in RC si contacte cel putin tripodice in miscarile excentrice
(schema ocluziei balansate);
• Montarea dintilor pe creasta;
• Latimea V-O a dintilor laterali ≤ latimea crestei.

68. Ce se urmareste la proba machetelor cu ocluzorul inchis, la controlul vestibular al arcadelor

Artificiale
Controlul fetelor vestibulare a arcadelor artificiale, urmarind elementele:
1. dintii frontali corespund cu forma indicatain fisa: triunghiulara, patrata, ovalara, dreptunghiulara; 2.
convexitatea fetei vestibulare este mai accentuatasau mai stearsa, dupaindicatia din fisa;
3. linia medianainterincisiva corespunde cu cea trasata pe modelul superior;
4. cei 6 dinti frontali seincadreazaintre cele douarepere canine de pe model
5. lungimea dintilor frontali superiori se incadreazaintre cele douarepere reprezentate de planul de ocluzie
si linia surisului
6. dacas-a respectat curbura incizala sugerata de medic in fisa tehnica- in linie dreaptasau curbacu
convexitatea inferior
7. Daca in zona lateralas-a realizat un angrenaj corect, cu unitati masticatorii formate din grupuri de cate
trei dinti
8. se controleazacu cheia de culori daca nuanta este cea precizatain fisa
Marginea vestibularaa machetelor:
- daca patrund in fundurile de sac ale modelelor functionale;
- dacavestibular modelarea cerii s-a facut imitandu-se aspectul natural al mucoasei gingivale

69. Ce se urmareste la controlul exobucal al machetelor cu ocluzorul deschis

- Daca gradul de supraocluzie frontala(overbite) corespunde cu indicatia data de medic pe baza

stereotipului de masticatie, in armonie si cu inclinarea curbei sagitale din zona laterala
-Daca distal s-a lasat o portiune de 1cm neacoperita de dinti, pentru stabilitatea protezelor; uneori se
renuntasi la montarea molarului doi
-daca dintii frontali sunt conformati pe fetele orale cu convexitatea necesarasenzatiei de confort si
articularii limbii, pentru o bunafonatie
-daca dintii laterali prezintacuspidarea indicatain fisa, pe baza analizei caracteristicilor crestelor ed si a
raport intercreste
- daca marginea distalaa machetei inferioare se opreste corect la nivelull tuberculului piriform si a
machetei superioare la nivelul tuberozitatilor maxilare

70. Controlul intrabucal al machetelor: cum si ce verifica

Machetele racite pe model prin spalare cu un jet de apa
Bolnavul sa-si clateasca gura timp de 1 min. cu apa cat mai rece
Fiecare macheta se insera separat si se analizeaza dpv a :
-stabilitatii machetelor prin presiuni alternative stg-drpt, la nivelul dintilor laterali
-extinderii corecte pe suprafata de sprijin
-extinderii marginale in limite functionale
- se repeta testele lui Herbst si usoare teste de succiune
-eficientei mentinerii cind gura este deschisa
-aprecierii spatiului destinat musculaturii linguale si al vizibilitatii coridorului bucal

1. Controlul fizionomiei faciale, in pozitie de repaus si de RC

2. Plenitudinea generala a fetei-examinare din norma frontala-aspectul buzelor, santurilor peri
labiale si dimensiunea etajului inferior armonia sa cu a celui mijlociu. Plenitudinea simetrica si
armonioasa a celor doua jumatati ale buzei superioaresia obrajilor.
3. Baza protezei sa nu bombeze sub nas. Se reduce sau se adauga ceara in functie de cerintele
estetice
4. Examinare din profil- bilateral, cu buzele relaxate in ambele pozitii ale mandibulei, de repaus si
de ocluzie. Se urmareste treapta buzelor

71. Aspectele urmarite la controlul arcadelor artificiale cu gura semideschisa

- daca linia mediana se suprapune peste linia medio-sagitala a figurii;

- daca latimea celor 6 dinti frontali superiori se incadreaza intre comisurile bucale;
- daca curbura vestibulara a arcadei superioare este simetrica;
- daca linia incizala se incadreaza in armonia fetei si nu trebuie modificata;
- daca forma dintilor frontali se incadreaza armonic in fizionomia faciala si aspectul somatic general al
bolnavului;
-daca nuanta culorii se armonizeaza cu tegumentele faciale
-marimea coridorului bucal

• Se apreciaza corelat , nivelul planului de ocluzie, in zona frontala si laterala, la maxilar si la mandibula,
pt evaluarea corectitudinii in raport cu planurile faciale
• Se urmarete si simetria directiei pl de oclz fata de repere faciale.

72. Greseli la proba machetei ce trebuie remediate in laborator

Remedierea deficientelor care nu se pot rezolva in cabinet de medicul stomatolog:
DV gresita
RC gresita
Remontarea dintilor laterali plasati in afara crestelor
Remontarea arcadei maxilare in cazul in care linia mediana este deviata Remedierea inocluziei
interdentare la nivelul dintilor laterali(proba spatulei pozitiva). Daca este nevoie, se reia inregistrarea poz
de RC, cu sablonul de ocluzie mand,daca greselile constatate sunt mari Se reface proba intrabucala a
machetei dupa remontare.

73. Gravarea modelului functional maxilar la nivelul zonei distale.

Proba de macheta se incheie cu gravarea modelului functional maxilar la nivelul zonei de IPP
Delimitarea zonei Ah dupareperele cunoscute, pe repere anatomice, in cav bucala
Limita posterioara: se marcheaza limita posterioara prin pronuntia de Ah-uri prelungite sau protractia
limbii care determina plasarea valului palatin in pozitie joasa, linia de vibratie
Se verifica extinderea corecta a machetei
Pe model, zona de gravare in forma de arc: latimea de 2mm la santurile pterigo-maxilare, 6mm la zonele
Schroder, 2mm la foveele palatine. Profunzime- doua treimi din depresibilitatea tesuturilor.

74. Folierea modelului in vederea realizarii protezei: ce este si in ce zone se realizeaza

Folierea modelului reprezinta o operatie de despovarare a unor zone si face parte din faza machetarii
definitive impreuna cu modelarea finala a bazei. Prin aceasta se elimina presiunile dureroase sI se
imbunatateste stabilitatea protezei.
Zone: -Torus maxilar
-Zone cu exostoze
-Rafeu median proeminent
-Creste balante
-Rugile palatine
-Papila incisiva

75. Controlul extrabucal al protezelor: cand si cum se realizeaza

Controlul extrabucal (extraoral) reprezinta prima etapa clinica a aplicarii protezelor totale. Aceasta
are loc inainte de sosirea pacientului si prin ea se verifica daca:
- dinții sunt poziționați corect și bine retenționați în acrilatul bazei
- fața externă a protezei este corect și uniform lustruită, fără imperfecțiuni
- fața internă a protezei nu prezintă urme de gips sau plumb la zonele foliate
- fața internă a protezei nu prezintă plusuri sau asperități
- marginile protezei sunt rotunjite, fără muchii ascuțite
- limita posterioară a protezei maxilare se termină pierdut în grosime
 - protezele sunt curate (protezele trebuie să fie curățate și nu unse cu ulei)

76. Aplicarea si controlul intrabucal al protezelor: cum se realizeaza si ce urmareste

Aplicarea si controlul intrabucal al protezelor este a 2 a etapa clinica a aplicarii protezelor totale si
cuprinde : - corectarea zonelor de suprapresiune
- controlul menținerii, sprijinului și stabilității
- controlul fizionomiei
- controlul fonetic
- controlul componentei verticale a RIM/DVO
- controlul componentei orizontale a RIM/RC
Pentru proteza mandibulara:
- se igienizează proteza demonstrativ cu apă și săpun în fața pacientului
- se aplică mai întâi proteza mandibulară/ este tolerată mai bine/ se reduce riscul apariției
reflexului de vomă
- se verifica zonele care produc disconfort la aplicarea protezei( prin marcare cu creionul chimic
pe mucoasa) si apoi se inseră proteza – după îndepărtare rămân marcate zonele care trebuie
retusate ce se slefuiesc cu freze/ pietre de marimi diferite
- zonele de suprapresiune se pot identifica și cu un silicon de control ( Fit-cheker).
Pentru proteza maxilara:
- Are drept scop corectarea porțiunilor care produc disconfort la aplicarea protezei.
- Mici retușuri, după identificarea zonelor dureroase
- Se identifică și se desființează zonele de suprapresiune

77. Controlul stabilitatii protezei: cum se realizeaza si care sunt factorii care o pot afecta
Pentru proteza mandibulara:
- Se verifica absenta basculării transversale a protezei prin presiuni digitale alternative pe fetele ocuzale
ale Pm
Cauze ale bascularii transversale :
-montarea dinților laterali în afara crestei
-atrofii accentuate ale osului alveolar, etc
- Se verifica extinderea bazei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform( Impiedicarea deplasării spre
distal)

Pentru proteza maxilara :

- se verifică absența basculării transversale prin presiuni digitale pe fața ocluzală a PM
Cauze ale basculării transversale:
- montarea dinților laterali în afara crestei
- erori de amprentare
- atrofia exagerată a crestei alveolare
- reziliența crescută a mucoasei fixe de pe creste
- nefolierea sau folierea insuficientă a torusului palatin( de slefuiește din baza
protezei si se verifică până când bascularea dispare)

78. Controlul mentinerii protezelor

Pentru proteza mandibulara:

1. în poziție de repaus: dacă apare ridicarea de pe CP, se controlează prin inspecție și palpare
lungimea și grosimea marginilor( se pot retușa cu freze de acrilat potrivite), precum și degajarea frenurilor
bucale și lingual( cu freze cilindro- conice)
2. În timpul diferitelor mișcări funcționale ( pacientului I se cere să zâmbească, să vorbească, să
râdă, să înghită)
Testele Herbst
3. Se aplică testele de succiune
Se recomandă pacientului să păstreze o poziție anterioară a limbii

Pentru proteza maxilara:

- La dechiderea ușoară a gurii/ dacă desprinderea se datorează interferenței marginilor cu părțile
moi periprotetice,
Corectare: se degajează frenul buzei superioare și / frenurile laterale cu freze cilindro - conice și
se scurtează / subțiază marginile la nivelul zonelor lui Eisenring
 - La deschiderea maximă a gurii/ desprinderea protezei poate fi provocată de punerea în tensiune a
ligamentului pterigo - maxilar și de modificarea fundului de sac vestibular în zonele laterale
Corectare: degajarea ligamentelor, subțierea si/scurtarea marginilor

79. Controlul fonetic la aplicarea protezelor: ce se verifica, cauzele dificultatilor in fonatie

-Verificarea existenței SMV ( spațiul minim de vorbire)/ Testul Silvermann
-Verificarea libertății mandibulei la propulsia în fonație/ 55-65
-Verificarea pronunției siflantelor:
- daca S are o emisiune suierata frontalii sup sunt prea vestibularizati/ frontalii inf prea
lingualizati
- daca s are o emisiune ca un zazait frontalii sup sunt prea oralizati.

80. Indicatii date pacientului privind masticatia

-Sectionarea alimentelor cu cutitul
-Alimente de consistenta redusa in perioada de acomodare, cu cresterea treptata a consistentei
-Evitarea alimentelor lipicioase
-Masticatie distribuită bilateral
-Incizia alimentelor contraindicata ( desprinderea protezelor).
80. Indicatii date pacientului privind masticatia

 Sectionarea alimentelor cu cutitul

 Alimente de consistenta redusa in perioada de acomodare, cu cresterea treptata a consistentei
 Evitarea alimentelor lipicioase
 Masticatie distribuită bilateral
 Incizia alimentelor este contraindicate, deoarece exista riscul desprinderii protezelor

81. Zonele in care apar frecvent leziuni dupa aplicarea protezelor, remedieri :
MAXILAR

 Zona IPP(inchidere posterioara palatinala) – gravare prea accentuata

 Vestibular, tuberozitati, creste retentive
 Frenul buzei superioare, frenuri laterale
MANDIBULA

 Torus mandibular acoperit cu mucoasa subtire

 Tuberculi piriformi de consistenta redusa
 Zone retentive ale crestelor edentate
 Bride vestibulare laterale

INSTRUMENTAR utilizat pentru remediere:

- trusa de consultație - Alcool
- Piesa dreapta - Rulouri
- Freze de acrilat - Pasta indicator zone de presiune
- Creion chimic - Hartie de articulație

82. Cine determina aspectele clinice diferite in edentatia totala unimaxilara

Aspectele clinice sunt in relatie cu:
→ Maxilarul edentat/protezat ant
→ Antagoniştii, reprezentati de:
- arcadă integră/protezată fix corect sau incorect (plan de ocluzie)
- edentaţii partiale intinse/cu sau fără protezare mobilă, cu dinţi restanţi frontal sau lateral
- proteză totală/corectă sau care poate fi corectată

83. Cum si ce stabilim in vederea protezarii edentatiei totale unimaxilare

Stabilirea planului de tratament:
- alegerea alternativei potrivite: conventionala sau pe implanturi (fix/SPI)
- stabilirea schemei ocluzale
- alegerea componentelor protetice potrivite spatiului protetic
- in realizare: stabilirea RIM corecte, asigurarea echilibrului protezei (montarea dintilor, schema
ocluzală)
- cresterea echilibrului si rezistenta protezei
Stabilirea plaului de tratament se realizeaza prin evaluarea – maxilarului edentat+antagonisti→ Grd de
dificultate + cond de echilibru al proteze

84. Ce este Sindromul combinatiei, care este mecanismul etiopatogenic si ce se intampla cand se
asociaza anumite aspecte clinice
Definiţie: asocierea edentaţiei totale maxilare cu edentaţie parţială mandibulară cls I Kennedy protezate
mobil
I timp – protezele cu sprijin mucoosos induc pierderea osoasă sub şeile protezei mandibulare→inocluzie
laterala
II timp – deplasarea câmpului ocluzal în zona frontală (dinti), cu consecinţe asupra: - echilibrului
protezei maxilare - structurilor orale - cinematicii mandibulare (propulsie)
Aspecte asociate Sindromului combinaţiei+ bruxism:, care cresc gradul de dificultate in protezare:
- Uzura dinţilor restanţi
- Modificări funcţionale şi ale structurilor orale
Asocierea SC cu anomalii scheletale cls. II, III
- prezenţa si actiunea dinţilor frontali mandibulari
- creste decalajul dintre creste/dintii mandibulari in afara crestei maxilare →instabilit protezei maxilare
85. Care este simptomatologia sindromului combinaţiei
1. pierderea osoasă frontală (resorbtie, creasta balanta)
2. hipertrofia tuberozităţilor
3. hiperplazia papilară
4. extruzia dinţilor frontali mandibulari
5. resorbţia osoasa sub şeile protezei mandibulare

86. Care sunt etapele protezării unimaxilare

 Evaluarea situaţiei clinice: maxilarul edentat şi antagoniştii
 Tratament preprotetic (modif ale max ed, pl de ocluzie antag)
 Tratamentul protetic:
- protezarea totală unimaxilara:
- amprentare (maxilar edentat+antagonisti)
- stabilirea RIM (DVO, RC)
- proba machetei
- aplicarea protezei
- individualizare, dispensarizare, readaptare
87. Cum se stabileste alternativa de tratament in edentatia subtotala
În raport cu obiectivele generale şi specifice:

 prevenirea agravării stării generale (aspecte psihologice, afecţiuni generale)

 atingerea obiectivelor protezării: echilibrul protezei, restabilire funcţională, estetică, profilaxie,
confort
* Obiectivele specifice/condiţiile de protezare:
- nr si topografia dintilor, raportul şi starea structurilor orale,
- starea de igienă,
- timpul şi acoperirea costurilor
- beneficiile protetice/obiectivele protezării

Alternative terapeutice/alternative de tratament

1. protezare partiala mobila acrilica sau scheletata
2. protezare totala convenţională (imediată, precoce, tardivă)
3. supraprotezare (simplă sau cu sisteme speciale/ imediată sau tardiva)
4. protezare pe implante: fixa sau supraprotezare
88. Cand este indicata protezarea totală convenţională in edentatia subtotala

 Cand condiţiile generale şi locale nu permit păstrarea dinţilor,

 Cand se prevăd complicaţii locale şi generale legate de păstrarea ultimilor dinţi,
  Condiţiile de protezare sunt mai bune ca edentat total (succiune) decât în prezenţa dinţilor/a
crosetelor
 Social şi comportamental nu se pun probleme de protezare imediată
 Când se impune (pt echilibru) o înregistrare mai exactă a structurilor de suport si din periferie,
decât în prezenţa ultimilor dinti (prin protezare imediată)
 Cand exista posibilitatea stabilizarii protezelor prin implanturi/ miniimplanturi

89. Indicaţiile protezarii imediate legate de unele avantaje oferite de aspecte locale

 Estetic – alegerea şi aranjamentul dentar (pozitia dintilor)

 Păstrarea unor relaţii ocluzale şi intermaxilare (pozitia d, pl de ocluzie, RIM) – la cei cu aspecte
particulare (cls aIIa scheletală), mai ales pt dintii frontali maxilari
 Reducerea fenomenelor de resorbţie osoasa (la cei cu afectare parodontala) – dintii frontali
mandibulari
 Menţinerea unor medicamente cicatrizante,
 Repoziţionarea structurilor orale
 Realizarea protezei – ca ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/ghid protetic pt aranjamentul
dentar
90. In ce situatii clinice este indicata supraprotezarea pe dinti
 dinţii restanţi ca valoare şi dispoziţie nefavorabilă unei protezări fixe sau protezari parţiale mobile
 ansamblul protetic la nivel de maxilar neretentiv
 raportul cu creasta antagonistă (antagoniştii) – spatiul protetic
 condiţiile generale (boli generale).

Cand se prevad supraprotezarile:

- Dificultati in echilibrul protezelor (stabilitate)
- Sprijin mai bun (si pe dinti),
- Reducerea resorbtiei osoase
- Cresterea retentiei protezei→sisteme speciale
- Deficiente estetice, date de dinti+PP cu crosete
- Disconfort
- Tulburari fonetice
- Cresterea eficientei masticatorii
- Dificultati de adaptare cu protezele totale
91. In ce situatii clinice este containdicata supraprotezarea pe dinti

 Dinţi – status inadecvat, dificultăţi în tratament

 Statusul parodontal inadecvat
 Spaţiu insuficient în sens vertical (DVO)
 Ax dificil de inserţie-dezinserţie al protezei
 Creşterea decalajului între creste
 Supraconturare
 Igienă deficitară
 Timp, costuri suplimentare
92. Care sunt avantajele supraprotezarii
  Îmbunătăţirea condiţiilor de echilibru
 Reducerea ratei resorbţiei osoase
 Creşterea eficienţei funcţionale
 Creşterea valorii estetice
 Prelungirea existenţei dinţilor pe arcade
 Simplificarea unor etape în realizarea protezarii/comparativ cu protezarea scheletata
93. Care sunt contraindicatiile captusirii protezelor

 rapoartele intermaxil in plan vertical supradimens sau instabile in pl orizontal

 cand prot este f veche si acrilatul imbatranit
 la cei cu alergii sau sensibilit muc, nu cele directe

Alte contraindicatii:
- Instabilitatea simultana a celor doua proteze
- Aspectul putin estetic al protezei existente
- Tulburari de fonatie
- Afectiuni ale mucoasei
- Arcade cu uzura exagerata
- Modificari ale DVO(supra sau sub dim)
94. Cum se face captusirea directa, ce avantaje si ce dezavantaje are
Tehnica:

 degresarea protezei
 indepartarea unui strat din suprfata mucozala si deretentivizare
 reducerea marginilor cu 1-1,5mm
 izolarea cu benzi de leucoplast vestibular si oral
 proteza se pensuleaza cu monomer
 pasta de acrilat
 fibromuc badijonata cu vaselina sau ulei de parafina
 aplicare si miscari de modelaj in ocluzie, in IM
 materialul refluat se indep pt a nu fi inghitit.
Daca este necesara captusirea ambelor proteze , se realizeaza pe rand, incepand cu proteza
maxilara, pt mentinerea planului de ocluzie corect
Avantaje:
- Tehnica rapida
- Se sare peste etapa de laborator
Dezavantaje:
- uneori citotoxicitate
- reactie exoterma de priza
- porozitate mat-infiltr cu germeni, miros
- mat se poate distorsiona daca este indep pr inainte de priza
- discomfort pt pac/ risc de inghitire
 - rezist limitata in timp pentru mat reziliente

95. Cum se face captusirea indirecta, ce avantaje si ce dezavantaje are

Tehnica:

 control pozitiei in raport cu campul si marginile, fundul de sac

 inregistraprea ocluzale cu hartie de artic, controlul ocluziei centrice
 corectarea marginilor, scurtare sau completare cu mat termolastic
 material de amprenta cu vascozitate mica
 modelaj functional, cu gura deschisa si priza in ocluzie, IM, pentru a nu se schimba raportul cu cp
si pt obtinerea stabilizarii in ocluzie
Avantaj:
- comod, fara neplaceri majore pentru pacient
Dezavantaje:
- dureaza mai mult, pacientul ramane fara proteza, fiind necesare 2 sedinte