SEDINTA TERAPEUTICA CU FOCALIZARE PE

MODELUL ABC COGNITIV

In cadrul acestei sedinte , s-a convenit cu pacientul, ca sa se analizeze

problema de la serviciu, de relationare cu deful.
Daca pacientul prezinta A ( adica evenimentul activator , problema practica)
atunci incercam sa identificam C ( problema emotionala ).

Terapeut: Ce probleme aveti?

Pacient: Am probleme cu seful
T: Ce simtiti in legatura cu aceasta?
P: Furie.

O eroare comuna facuta de novici este ca prin intrebarea pusa sa sugereze

legatura dintre A si C ( de exemplu , Si cum te face sa te simti aceasta
probleme?) Aceasta eroare pune la risc intregul demers terapeutic care se
baseaza pe faptul ca nu A cauzeaza C , ci B care se impune intre ele. Daca
pacientul prezinta C , atunci incercam sa identificam A .

T: Ce probleme sunt?
P: Sunt foarte furioasa .
T:In legatura cu ce anume esti furioasa?
P: Am probleme cu seful meu.

Asadar, lasam pacientul sa ne descrie A atat cat sa avem o imagine generala

despre ce se intampla si cat simte pacientul sa vorbeasca.Vom reveni la A
atunci cand vom aborda problema practica . Daca pacientul intra in prea
multe detalii referitoare la A , il oprim intr-o maniera constructiva:

T : Bun , hai sa ne oprim deocamdata din descrierile interactiunilor cu seful

tau.Vom reveni asupra lor mai incolo .Spune-mi , considerand aceste
probleme cu seful ( A) , ce simti ( C ) in legatura cu ele?

Ceea ce il aduce pe pacient la terapeut nu era de fapt probleme practica

( probleme cu seful ) , ci emotia ( problema emotionala ) care apare in
legatura cu aceasta problema practica,Dupa identificarea lui C , trebuie sa
vedem structura sa , spre exemplu pot sa apara mai multe C-uri.

T : Ce altceva mai simtiti in situatia respectiva, in afara de furie?

P: Tristete..

Apoi , este important sa identificam matenutia ( care poate sau nu sa apara ) .

T : Ce simti in legatura cu furia ta ?

P : Ma simt vinovata.

Asadar, din analiza de pana acum a acestui exemplu , problema de pe lista

terapeutica – problema cu seful – poate fi descompusa clinic in :
 O problema practica – interactiunea cu seful
 Doua probleme emotionale primare, furia si tristetea, si o problema
emotionala secundara ( metaproblema ) , vinovatia ( metaemotia ).

T: Din ceea ce mi-ai spus , eu vad mai multe probleme,Una as numi-o

practica , in sensul ca ea se manifesta in viata de zi cu zi, in interactiunile pe
care le ai, si se refera la problema de interactionare cu seful tau. Asociate
acestei probleme practice , apar mai multe probleme emotionale , unele pe
care noi psihologii, le numim primare, furia tristetea , iar altele legate de ele,
adica secundare, vinovatia asociata starii de furie. Am inteles bine? Este
ceva ce ne-a scapat? Vezi lucrurile altfel?
P : Nu. Este foarte clar asa. Chiar asa stau lucrurile .
T : Evident ca toate aceste probleme sunt importante . Din pacate, dupa cum
cred ca iti dai seama , nu pot fi abordate toate simultan. O sa le luam pe
rand. Cu ce problema doresti sa incepem?
P : Pai sa vedem cum pot sa imi rezolv problema cu seful meu , sa il fac sa
fie mai intelegator.
T : Bine , hai sa ne centram putin asupra dorintei tale de a-ti imbunatatii
interactiunea cu seful . Banuiesc ca si pana acum ai mai incercat sa faci asta ,
nu-i asa?
P : Da , chiar de mai multe ori .
T : Asta inseamna ca ceva nu a mers bine , din moment ce problema persista
si ai adus-o in discutie la intalnirile noastre.
P : A mers prost de fiecare data .
T: In ce sens a mers prost? Spre exemplu, ce s-a inatmplat ultima oara?
P : Pai, am incercat sa-i spun ca ma deranjeaza , el m-a repezit ,iar eu m-am
infuriat si i-am raspuns cam nepotrivit. Pe urma m-am simtit vinovata ca am
facut asta.
T : Sa inteleg ca , daca nu te infuriai , situatia cu seful ar fi mers ceva mai
bine?
P : Da, probabil ca da. As vrea sa fac ceva sa ne intelegem mai bine.
T : Vad ca acest lucru este foarte important pentru tine. O sa il abordam la
un moment dat, dar acum cred ca ar fi bine sa rezolvam intai problema
emtionala si abia apoi sa ne focalizam pe problema practica . Iti spun de ce
este mai bine asa. Daca reusim sa controlam starile de furie , tristete si
vinovatie pe care le ai, atunci vom gasi mai usor solutii la problema practica.
Astfel, starile respective ne vor impiedica sa gasim cele mai bune solutii
pentru rezolvarea problemei practice. Repet, vom reveni aupra ei, dar intai
hai sa vedem ce facem cu emotiile acestea negative pe care le ai . Care este
mai presanta pentru tine ?Cu care doresti sa incepem?
P : Starea de furie imi face mai mult rau.
T : Bun , hai atunci sa incepem cu ea.
Cum se manifesta aceasta stare de furie?
P : Pai nu ma mai pot stapani si spun lucruri pe care pe urma le regret
T : Asadar, te ajuta aceasta stare de furie?
P : Nu, tocmai de aceea sunt aici.
T : Bun, am vrut sa fiu sigur ca esti motivata pentru schimbare.

Dupa aceste clarificari, se face o conceptualizare cognitiva specifica a

cazului , in care il invatam pe pacient ca nu evenimentele de viata ii
cauzeaza reactiile , ci modul in care el le interpreteaza.

T : Daca 100 de oameni ar fi in situatia descrisa de tine crezi ca toti 100 s-ar
infuria?
P : Da . Toti
T : Eu ma indoiesc ca absolut toti , poate ca multi , dar nu toti . Uite, spre
exemplu, eu nu cred ca m-as infuria asa tare.
P : Bine , dvs sunteti altfel. Iar altora poate nu le-ar pasa.....
T : Din ceea ce imi spui inteleg ca putem reactiona diferit la acelasi
eveniment , in functie de cum ne rapotam la el; oameni diferiti reactioneaza
diferit. Unora nu le pasa, altii sunt diferiti de tine, etc. Altfel spus m nu
evenimentele respective ne infurie , ci modul in care ne raportam la el.
P : Da , asa este .
T : Asa cum am discutat, multi oameni cred ca ceea ce li se intampla le
produce diverse reactii afective. Or, stim deja ca nu ceea ce ni se intampla
ne afecteaza , ci cum interpretam si cum gandim noi asupra a ceea ce se
intampla . In cazul specific descris de tine ma intreb , atunci cand seful s-a
comporat asa, la ce te-ai gandit , asfel incat acel gand te-a infuriat?
P : M-am gandit ca nu il mai suport.
T : La aceasta probabil te-ai gandit cand erai deja furiaosa . Ma intereseaza
sa aflu la ce te-ai gandit inainte sa te enervezi , asfel incat acel gand a dus la
furie ?
P : M-am gandit ca nu este corect ceea ce face..
T Am inteles. Aici sa presupunem , deocamdata , ca intr-adevar nu se
comporta corect cu tine . Ce inseamna asta pentru tine?
P : Pai nu este bine.
T : Mai precis?
P : Nu este corect.
T : Si daca nu este corect?
P : Ei na , aceasta este de neacceptat.
T : Suma ca si cum ar trebui sa se comparte corect sau am inteles eu gresit?
P : Evident ca trebuie sa se comporte corect . Eu ma comport corect cu el,
este normal ca si el sa se comporte corect cu mine.
T : Am inteles . Dar , mergand un pic mai departe , daca nu se comporta asa
cum crezi ca ar trebui sa se comporte atunci....?
P : Atunci nu pot suporta acest lucru.
T Si gandul acesta te infurie.
P : Exact.

Iata asadar , ca , prin intrebari succesive, lant inferential , am ajuns sa

identificam B-ul care se afla intre A si C : seful discuta mai mult cu
subordonatii ei decat cu ea;
B : descrieri si inferente: „ nu este corect ce face” , evaluari : „ trebuie sa se
comporte corect , altfel nu pot tolera acest lucru „ , C
C: furie. Urmeaza acum sa ne asiguram ca pacientul intelege aceste relatii.

T : Altfel spus , de ce apare starea de furie?

P : Pai , din cauza sefului ......El ma enerveaza .
T : Si pe altii de ce nu ii enerveaza ?
P : A, inteleg ce spuneti.Nu el ma enerveaza, ci ceea ce gandesc eu despre el
si anume ca nu este corect, ca trebuie sa fie corect.
T : Si cand nu este corect , asa cum ar trebui sa fie ......
P : Imi este greu sa suport .
T : Ceea ce te face acum?
P : Furioasa .
T : Bun , asadar aceste ganduri iti produc furie , furie care nu este
folositoare.Care crezi ca ar fi reactia emotionala de dorit in aceasta situatie?
P : Sa fiu calma.
T : Ce se va intampla daca vei fi calma?
P : Nu o sa imi mai pese.
T : Si e bine?
P : Nu stiu.
T : Si atunci ?
P : Poate mai putin furioasa?
T : Probabil ca mai asertiva. Daca este nemultumita , faci ceva ca sa schimbi
situatia. La urma urmei, cum reactioneaza cei mai multi oameni atunci cand
nu obtin ceea ce vor?
P : Sunt nemultumiti .
T : Corect. Unii sunt furiosi , unii sunt nemultumiti, iar altii pasivi.Cei mai
multi reactioneaza cu stari de nemultumire , iar unii care sunt furiosi si/sau
pasivi, ajung sa dezvolte probleme suplimentare. Deci care este obiectivul
nostru?
P: Sa transformam starea de furie in una de nemultumire .

Asadar, se incearca stabilirea obiectivului terapeutic , si anume acela de a

transforma starea de furie in una de nemultumire.

T : Acum noi sa revenim la starea aceasta de furie si sa ne focalizam un pic

pe cauzele ei, adica pe acele ganduri . Sa le luam pe rand.

T : El trebuie sa se comporte corect. Acesta este gandul tau in situatia

respectiva . Gandul acesta determina starea de furie. Acum sunt foarte curios
cum ai ajuns sa gandesti astfel?Nu ma indoiesc ca iti doresti foarte mult ca el
sa se comporte corect , dar este o diferenta de la a-ti dori foarte mult la a
spune ca , daca iti doresti , si trebuie sa se intampla . Vezi aceasta diferenta?
P : Da, adica daca imi doresc ceva , nu trebuie neaparat sa se intample.
T : Corect. Dar in situatia descrisa tu nu gandesti ca ar fi bine sa se comporte
corect , ci ca trebuie cu necesitate sa se comporte corect, pentru ca si tu te-ai
comportat corect cu el .
P : Asa este.
T : Unde scrie ca daca tu te comporti corect cu cineva , si persoana
respectiva trebuie sa se comporte corect cu tine?
P : In codul bunelor maniere.
T : Poate ca da, dar unde scrie ca seful tau trebuie sa aiba buna maniere?
P : Acum inteleg ce souneti!
T : Si anume?
P : Simplul fapt ca eu imi doresc ca seful meu sa se comporte corect nu
inseamna ca si trebuie sa o faca .
T : Exact ! Si daca ai gandi asa, cum crezi ca te-ai simti atunci cand el nu se
comporta corect?
P : Poate mai putin furioasa......
T : Nemultumita , dar nu furioasa.
P : Exact.
T : Daca te gandesti ca el trebuie sa se comporte corect si nu o face , atunci
tu te infurii.Daca iti spui ca ar fi bine sa se comporte corect, dar oamenii nu
se comporta mereu asa cum ar fi bine si el nu se comporta corect, atunci vei
fi nemultumita , poate foarte nemultumita , dar nu furioasa si agresiva.Iar
aceasta nemultumire tolerabila ne va ajuta sa gasim solutii la problema
practica si iti va permite sa te bucuri de alte lucruri , fara a fi mereu
incrancenata din cauza problemelor de la serviciu .
P : Inteleg.
T : Ce putem face pentru ca nu doar sa inteleaga asta aici , ci sa ajungi sa
crezi acest lucru si sa-l folosesti in viata de zi cu zi?
P : Nu stiu.

Acum se elaboreaza teme pentru acasa , in forma unor prescrptii cognitiv-

comportamentale care sa intareasca relatia dintre cognitiile adapatative si
relationale si emotiile functionale si care sa inlocuiasca combinatia
anterioara de cognitii disfunctionale si irationale si emotii disfunctionele.

T : Ce ar fi ca , pana la sedinata viitora , sa incerci sa iti aduci aminte si sa-ti

imaginezi vii 4-5 situatii in care te-ai simtit extrem de furioasa pe seful tau .
Apoi , in fiecare dintre acestea , sa identifici gandul care te-a infuriat ( spre
exemplu „ trebuie sa se comporte corect „ ) si sa incerci sa il inlocuiesti cu
unul mai rational ( De pilda , „ mi-as fi dorit sa se comporte corect, dar nu
pot sa pretind sa se poarte intotdeauna cum mi-ar placea mie sau cum ar fi
corect” ). Totodata , vei urmari cum se modifica ( calitativ si ca intensitate )
emotiile tale. Crezi ca ai putea face asta?
P : Da sigur
T : Crezi ca exercitiul acesta te-ar putea ajuta sa identifici si sa-ti schimbi
mai usor gandurile in situatii de acest gen?
P : Desigur . Cred ca mi-ar fi mai greu sa incep direct cu situatii concrete pe
„ viu” .
T : Care crezi ca ar putea fi lucrurile neprevazute care sa te impiedice sa faci
exercitiul pana data viitoare?
P : Pai stiu si eu ...Sa nu am timp..
T : Cam cat crezi ca ti-ar lua fiecare dintre cele 5 situatii ?
P: 10 –15 min
T : Ti se intampla frecvent sa ai zile in care nu ai nici 15 min libere pentru
tine?
P : Nu prea.
T : Sa inteleg deci ca probabilitatea ca asta sa se intample pana la sedinta
viitoare este foarte mica?
P : Da, sigur ca voi avea timp .... pot face exercitiul.

Dupa ameliorarea acestei probleme ,in aceasi sedinta si/ sau in sedintele
urmatoare se abordeaza celelalte probleme emotionale . Atentie: starea de
tristete s-ar putea sa fie una functionala , caz in care nu va face obiectul
interventiei terapeutice . Dupa ameliorarea problemelor emotionale ,
pacientul va avea o stare tolerabila de emoti functionale si negative vizavi de
relatiile de la serviciu ( de exemplu nemultumire, tristete) care, spre
deosebire de starile emotionale disfunctionale si negative anterioare ( furie ,
vinovatie ) , ii permit se se implice creativ in alte situatii de viata care sa-i
produca emotii pozitive.In acesta faza vom interveni si asupra rezolvarii
problemei parctice ,prin tehnica de antrenament asertiv ( de pilda, tehnici de
comunicare , negociere) si/sau de rezolvare de probleme , ceea ce poate
reduce chiar intensitatea emotiilor negative functionale .