10.

6 CTEVA

IDEI DE PE SCALA LIPSEI DE SPERANTA

- Mai bine cedez (renunt) pentru ca nu pot face lucrurile mai bine pentru
mine
- Viitorul se vede ntunecat pentru mine
- Nu pot sa trec peste caderi (esecuri) si nu este nici un motiv sa cred ca
voi putea trece n viitor
- Tot ce pot sa vad n timp sunt mai multe neplaceri de ct placeri
- Lucrurile nu mergeau tocmai cum mi-as fi dorit
- Este foarte improbabil ca voi putea obtine o satisfactie reala n viitor
- n realitate nu are sens sa obtin ceva, pentru ca probabil nu o sa obtin.

10.3
Variabila

Categorie de risc nalt

- Vrsta
- Ocupatie
- Resurse financiare
- Dezordine emotionala n familie
- Orientare sexuala
- Spitalizari psihiatrice anterioare
- Rezultatul ajutorului anterior
- Pierderi financiare semnificative
- Stress special
- Somn
- Modificari de greutate
- Idei de persecutie
- Impulsuri suicidale
- Reactia persoanei intervievate
(ntrebate)

10.4 MITURI (PARERI)

Batrni
Statut nalt
Multe
Depresie, alcoolism
Bisexual, homosexual
Multe spitalizari (admiteri)
Negativ sau variabil
Da
Da
Mult somn pe noapte
Cstiga sau pierde
Da
Da
Negativa

DESPRE SUICID

Oameni care vorbesc despre suicid nu comit suicid

Neadevarat. ntre 60% si 80% dintre persoanele care au comis
suicid au comunicat intentia lor din timp.
Suicidul si tentativa de suicid sunt n aceeasi clasa de comportament
Neadevarat. Unii oameni ncearca sa se sinucida, n timp ce ceilalti
pot face gesturi suicidare care sunt chemari n ajutor, sau ncercari de a
comunica ct de adnca (mare) este disperarea lor. Pot fi diferite
motivatii, dar comportamentul care sugereaza suicidul real trebuie privit
serios.
Numai persoanele foarte deprimate comit suicid
Neadevarat. Multi oameni care comit suicid sunt depresivi, dar
foarte multi depresivi nu au suficienta energie sa comita suicidul si l
comit cnd se simt mai bine. Desi multitudinea deciziilor de comitere a
suicidului poate releva stressul sau depresia, multi oameni, nainte de a
comite actul suicidal par mai putin depresivi. n final, suicidul poate fi

rezultatul unei deziluzii sau poate fi singura iesire a problemei nerezolvate

a depresiei.
Celelalte religii sunt mai predispuse sa comita suicidul dect catolicii
Neadevarat. Evidenta care priveste aceasta afirmatie este mixta,
dar nu apare a fi o diferenta a ratei n aceste grupuri religioase.
Rata suicidului este mai mare n lunile ploioase dect n cele nsorite
Neadevarat. Totusi este evident ca rata suicidului poate creste cnd
primavara vine.
Tentativa de suicid este n familie
Neadevarat. Factorul de suicid alearga n familie, este probabil un
factor dual el avnd ca baza un factor genetic de depresie, si depresia
este cauzatoare de suicid.

REZOLVAREA PROBLEMELOR, STRESSUL SI MODUL DE ADAPTARE

N NCERCARILE DE SINUCIDERE LA ADOLESCENT
WILSON - KG, STELZER - J; BERGMAN - JN; KRAL - MJ; INAYATULLAH M; ELLIOT - CA
Suicide - Life - Threat - Behav.; 1995; 25(2): 241 - 52

20 de adolescenti care au facut ncercari de sinucidere au fost comparati cu 20

subiecti non-psihiatrici din grupul de control pe baza evaluarii modului de rezolvare a
problemelor, stressului si modului de adaptare. Grupul suicidar nu a aratat o gndire
rigida sau deficite n abilitatea de a genera solutii la probleme interpersonale standard.
Totusi, ei au prezentat istorice recente de mai multe stressuri majore de viata si au avut
o valoare inadecvata a limitei pna la care evenimentele stresante pot fi controlate.
Desi pacientii suicidari, au fost capabili sa genereze la fel de multe strategii adaptative,
ca si subiectii din grupul de control, n privinta adaptarii la factorul stresant din propria
lor foarte severa recenta viata-reala, ei de fapt foloseau mai putine. Ei s-au identificat
mai degraba ca utilizatori de comportamente neadecvate n modul de adaptare. Aceste
observatii sprijina un model al comportamentului suicidar la adolescent n timp ce
erorile n modul de rezolvare al problemelor (dar nu n generarea solutiilor) n fata
stressului crescut al vietii conduc la observarea unei reduceri n folosirea eforturilor
adaptative de a face fata problemelor.

COMPORTAMENTELE SUICIDARE LA ADOLESCENT CA REZULTAT

AL DEPRESIEI, LIPSEI DE SPERANTA, FOLOSIRII ALCOOLULUI SI
SUPORTULUI SOCIAL - STUDIU LONGITUDINAL
REIFMAN - A; WINDLE - M

Am - I - Community - Psychol - 1995 Iunie; 23(3) : 329-54

Au fost urmarite doua cohorte de elevi de liceu (ns = 698 si 283) pentru
studierea prospectiva a semnelor premonitorii n comportamentele suicidare la
adolescenti (gnduri, comunicarea cu cei din jur, idealuri). n cadrul fiecarei cohorte au
fost facute doua masuratori la interval de 6 luni. Au fost testate modelele ecuatiei
structurale avnd ca factori predictivi simptomele depresive, lipsa de speranta,
consumul de alcool, suportul social si sexul. n cohorta mai mare, depresia a precedat
nivelele tardive ale celor 3 comportamente suicidare, fiind raspunzatoare de
comportamentul suicidar bazal. De asemenea, gndurile suicidare au putut prognostica
comunicarile ulterioare si ncercarile de suicid au prognosticat gndurile viitoare. n
cohorta mai mica, consumul de alcool a stat la baza tuturor celor 3 comportamente
suicidare la ultima masuratoare, n timp ce depresia a fost predictiva doar pentru
gndurile tardive. Au fost discutate articole privind preventia, teorii asupra suicidului si
a afectului negativ, precum si studii metodologice si analitice.

VULNERABILITATEA TEMPERAMENTALA IN INCERCAREA DE

SUICID
NORDSTROM - P; SCHALLING - D; ASBERG - M

Acta - Psychiatr-Scand; Aug.1995; 92(2): 155-60

Scopul acestui studiu a fost de a explora si descrie caracteristicile

temperamentului suicidar si de a descrie domeniile patologice ale vulnerabilitatii n
ncercarea de suicid. 32 de persoane care au ncercat sinuciderea au fost comparati cu
32 persoane potrivite ca vrsta si sex, convalescenti chirurgical, constituind grupul de
control, pe baza unor chestionare pe care le-au completat: Chestionarul de
Personalitate Eysenck, Scalele Chapman, Scala Beck a lipsei de speranta si Scalele de
Personalitate Karolinska. Suicidarii au avut pe scale scoruri mai mari n ce priveste
neuroticismul, psihoticismul, aversiunea interpersonala, aberatia perceptuala,
nonconformismul, lipsa de speranta, anxietatea somatica, tensiunea musculara,
agresiunea indirecta, suspiciunea si nivelul scazut de sociabilitate. Caracteristicile
temperamentului suicidar includ lipsa sperantei si anhedonia, anxietatea, ostilitatea si
exprimarea indirecta a furiei, nclinatia spre psihoza, actele antisociale si dificultatile
interpersonale. Aceste caracteristici temperamentale pot reprezenta individul particular
vulnerabil la comportamentul suicidar.