Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
să se înființeze abatoare speciale, ci doar sectii aditionale în zonele de lângă abatoarele de păsări.
În zonele în care sacrificarea păsărilor nu este disponibilă, acestia pot fi sacrificati la abatoarele
de oi sau, alternativ, la abatoarele de porci.
Iepurii sunt transportați la abator în cuști cu plasă sau cuști de plastic. Fiecare cușcă standard
conține 12 până la 18 iepuri. În timpul transportului, iepurii au fost hrăniți cu o dietă de
întreținere constând din furaje, concentrate și suculente, însă nu li s-au dat furaje verzi deoarece
pot provoca rapid enterită, care produce deshidratare severă și scădere rapidă în greutate.
Se transportă rutier sau feroviar. În timpul verii, expedierea se face cel mai bine noaptea, cât mai
repede posibil.
Asomare
Sangerare
Jupuire
Eviscerare si toaletare
Zvantare
Sortare
Refrigerare
Ambalare si livrare
Pentru taiere in abatoarele existente se asigura urmatorul utilaj minim: carlige pentru suspendare,
masa cu jgheab de scugere, tavi pentru organe, gratare pentru depozitarea pieilor.
Receptia constă din două elemente principale și anume: înregistrarea în clasa de calitate
corespunzătoare stării de îngrășare a animalelor (calitativă) și stabilirea greutății vii efective a
acestora. Această evaluare se face pe loturi.
Recepția cantitativă se efectueaza după 12 ore de post preliminar. Cu acordul părților, recepția se
poate face fără această dieta, dar cu o reducere cu 5% a greutății stabilite la cântărire.
- Dieta corespunzatoare
- Examenul sanitar-veterinar
Fiecărei specii i se aplica un regim de odihnă pentru a restabili echilibrul fiziologic perturbat, în
special din cauza transportului. De asemenea, odihna are un efect deosebit asupra igienei cărnii
deoarece animalele obosite sângerează incomplet, carnea este mai perisabilă și există riscul de a
transfera bacterii de putrefactive și germeni cauzatori de boli din tractul digestiv în organism
(sânge și carne). Regimul de odihnă recomandat este de 12 ore vara și 6 ore iarna.
Dieta include eliminarea completă a furajului și adaparea trebuie oprită cu 2 ore înainte de
sacrificare.
Iepurii, după ce sunt aduși în cuști în sala de tăiere, sunt agățați de picioare prin cârlige
specializate, fixați pe lanțul unui conveier superior, și transportați la o distanță de 0,4 m.
Asomarea la iepure se realizează electric și se bazează pe acțiunea unui curent electric de scurtă
durată de o anumită tensiune și intensitate asupra sistemului nervos central care lasă animalul
inconștient în timpul sângerării. Iepurii sunt asomați la o tensiune de 90 V timp de 10-15
secunde.
Dupa asomare iepurele își menține ritmul cardiac timp de câteva minute, ceea ce necesită
efectuarea etapei de sangerare. În timpul sacrificării, eliminarea sângelui este cauza morții
animalului deoarece atunci când sângele nu mai este furnizat creierului, creierul își pierde funcția
și animalul moare.
Segmentul ales pentru sectionare cuprinde artera carotidă și vena jugulară de la nivelul gâtului.
Se practică taierea deasupra unui jgheab și durează aproximativ 3 minute.
Imediat dupa efectuarea sangerarii,pulsul si presiunea sangelui scad rapid, ca urmare a volumului
redus de sange care ajunge la inima. Când se prelevează sânge în scopuri alimentare, trebuie
respectate următoarele condiții: sângele se prelevează numai de la animale sănătoase,
nesuspectate de a avea o boală infecțioasă, sângele trebuie recoltat într-un recipient bine
igienizat, sângele recoltat să fie stabilizat prin adăugarea de stabilizator.
Jupuirea este operatia care consta in separare pielii de carcasa prin distrugerea elementelor de
legatura dintre derm si stratul subcutanat, acesta din urma trebuie sa ramana atasat la carcasa.
Datorită specificității sale, jupuirea solicita o cantitate mare de munca (40% atunci cand este
facuta manual) din cadrul tuturor actiunilor de prelucrare. Acest proces este influentat de multi
factori biologici si mecanici.
Printre principalii factori biologici ne referim la: starea fiziologica a animalului (de remarcat
faptul ca epuizarea, zonele cu vanatai sau sangerari au fost raportate ca au rezistenta crescuta sau
scazuta la depilare), starea de intretinere (jupuirea este mai dificila la animale foarte grase sau
slabe), gradul de insetare al animalului (deshidratarea îngreunează jupuirea).
Dintre factorii mecanici, forta de jupuire este influentata de factorii biologici si de directia
actiunii de jupuire (unghi optim de tragere 180 de grade, viteza de jupuire 4-12m/min). În același
timp, aderența pielii este neuniformă, mai proeminentă la articulații și in zonele cu mulți mușchi
scurti. Jupuirea se poate face manual sau mecanic, cu caracteristici si proprietati diferite in
functie de specia animala.
La iepuri jupuirea se face manual in burduf, avand grija sa nu se contamineze carcasa cu fire de
par si cu diverse bacterii.
La iepuri, după jupuire, carcasa se curăță prin îndepărtarea grăsimii subcutanate. Apoi, se creează
o secțiune circulară în jurul organelor genitale și anusului, continuând pe abdomen în linia
mediană până la stern. Organele din cavitatea abdominală și pelvină sunt eliminate, iar ficatul și
organele toracice sunt lasate aderente la carcasa. Eviscerarea se face manual, deasupra unei mese
dotate cu chiuveta si dus pentru spalarea carcasei. După îndepărtarea viscerelor, carcasa este
îndepărtată de pe banda transportoare și așezată pe alta masă pentru decapitare cu un cuțit
acţionat mecanic, în timp ce se taie și picioarele posterioare.
Scopul zvantarii este reducerea conținutului de apă al carcasei, prin intermediul fluxului de aer,
carcasele sunt păstrate într-o încăpere specială, bine ventilată și la o temperatură de 8 până la 14
grade Celsius, timp de 4 până la 6 ore.
Zvantarea se face în primele două ore după sacrificare și este reprezentată de formarea unei
pelicule uscate la suprafața cărnii după ce apa s-a evaporat din straturile de la suprafață. Această
peliculă deshidratată devine protectoare impotriva contaminării microbiene.
Dupa zvantare se trece la operatia de sortare a iepurilor dupa greutate in urmatoarele categorii:
La iepurele domestic, din carcasa se indeparteaza toate organele, cu exceptia rinichilor. Capul
este separat la nivelul primei vertebre cervicale, picioarele anterioare sunt indepartate de la
nivelul articulatiei carpiene, iar cele posterioare de la articulatia jaretului. Cele mai valoroase
părți ale carcasei de iepure sunt pulpele, membrele posterioare și mușchii regiunii dorso-sacrale a
coloanei vertebrale.
Pieile rezultate in urma procesului de sacrificare si dupa o racire de 1-2 ore, se transferă într-un
uscător special, apoi se întind pe calapoade și se usucă 24 de ore, la 35 de grade Celsius, apoi se
sortează și se ambalează.
Răcirea cărnii se face pentru a reduce creșterea microflorei normale care, în condiții favorabile,
va duce la descompunerea cărnii. Transportul cărnii din sala de tăiere la frigider se realizează cu
cârlige cu role, iar pentru frigidere se folosesc cărucioare cu umerase sau rafturi superioare.
Lăsați un spațiu de 5 mm între carcase astfel încât acestea să nu se atingă și să creeze spațiu
pentru fluxul de aer, în timp ce interiorul carcasei este orientat spre fluxul de aer. Cea mai
comună metodă de răcire este răcirea rapidă. Carnea de iepure se da la frigider la aproximativ 2,5
grade Celsius si 60-70% umiditate.
Carcasele se ambaleaza individual în pungi criovac de poliviniliden, sigilate sub vid. Ambalați
astfel, carcasele sunt așezate pe categorii în cutii și vor fi expediațe la congelator, unde vor fi
ținute până la sfârșitul procesului de congelare. Lăzile sunt apoi descărcate și așezate într-o
cameră frigorifica cu o temperatură de -15 grade Celsius și o umiditate de 60%. Aici se pastreaza
un timp limitat, pana in momentul expedierii.
Carnea de iepure este transportată cu mijloace auto către piețe sau direct către consumatori.
Amplasamentul abatorului trebuie să fie în afara localitatilor, pe teren plat, uscat, cu un nivel
freatic corespunzător, cu căi de acces auto și căi ferate, la distanță corespunzătoare de liniile
electrice de înaltă tensiune și sursele de apă menajeră, în zone fara factori nocivi.
Construcția spațiului tehnologic presupune realizarea unui proces de producție complex, fără
interferența dintre zona murdară și zona curată, amenajarea locației și spațiului de lucru conform
secvenței de funcționare tehnologică, spațiile destinate produselor comestibile trebuie să fie
complet separate și distincte de spatiile pentru produse necomestibile, materiale folosite trebuie
sa fie impermeabile, antiderapante, rezistente la abraziuni si actiunea coroziva a apei fierbinti,
agentilor de curatare si dezinfectare, usile trebuie sa fie suficient de late si fara praguri etc.
Controlul sanitar veterinar al animalelor care sosesc la abator se efectuează folosind metode
cunoscute de investigație clinică: identificare, inspectie vizuala, palpare, măsurare a temperaturii.
Examinarea a fost efectuată de un medic veterinar împreună cu un angajat al companiei.
După odihnă, cu 3 ore înainte de sacrificare, animalele sunt aduse în culoarul de primire spre
abatorul tehnologic. Animalele suspecte sunt identificate prin crotalii, izolate în boxe speciale și
examinate cu atenție.
Acest screening este asigurat pentru depistarea animalelor cu boli zoonotice, tulburări generale,
semne de oboseală sau agitație. De asemenea, este important să detectați iepurii cu reziduri de
medicamente care se pot infiltra în carne.
Animale sunt examinate în loturi, căutând semne de diaree, mucoase icterice sau secreții oculare
și la nivelul botului.
Animalele cu semne clinice sau suspectate de a fi infectate sunt izolate, medicii veterinari
reexaminează aceste animale și decid, în funcție de starea lor de sănătate, să fie sacrificate pentru
carne și blană sau numai pentru blană.
Animalele cu temperatură corporală peste sau sub normală, confirmate cu boli infecțioase sau
suspectate, cu boli gastrointestinale, boli ale sistemului urogenital, infecții purulente, inflamatii
sau rani necrotice, cele cu scadere excesiva in greutate, nu trebuie sacrificate cu animalele
sanatoase. Aceste animale pot fi tăiate la sfârșitul zilei de lucru după ce produsele animalelor
sănătoase a fost scos din sala de tăiere.
Controalele de igienă veterinară se efectuează cu cel mult 3 ore înainte de sacrificare, după care
pot fi identificate următoarele grupe de animale:
- Animale sănătoase prelucrate in mod obisnuit în sala de abator
- Animalele care sunt respinse de la sacrificare din cauza unor modificari ale stărilor fiziologice:
sarcină , animale obosite, animalele suspectate de a avea o boala infectioasa
- Animale sacrificate in conditii speciale, caracterizate prin conditii sanitare si stare de sanitatie
care suntan admise pentru consum intr-un mod conditionat
Sistemul de analiza a riscului prin punctele critice de control (HACCP) este un proces de
control/autocontrol conceput pentru a preveni orice risc sau situatie critica care poate avea loc in
sistemul de productie si care ar avea repercursiuni asupra sanatatii umane sau animale. Riscurile
includ contaminarea biologica,chimica sau fizica a produselor alimentare.
- GMP (practici bune de lucru) care reprezinta o combinatie intre instructiuni tehnologice
si procedure de asigurare a calitatii (verificarea de conformitate a materiilor prime si a
produselor finite, verificari in diferite etape ale procesului tehnologic)
- Birou de lucru
- Spatiu de zvantare
- Spatiu de racire
- Spatiu de stocare
- Depozit de ambalaje
- Atelier mecanic
- Spatiu de spalare a navetelor din material plastic folosite in abator pentru manipularea
iepurilor
- Punct sanitar-veterinar
- Sala de mese
- Registru abator (data taierii, codul animalelor, numarul de iepuri taiati, numarul lotului,
greutatea carcasei, codul de identificare a carcasei, destinatia carnii, numarul autorizatiei
de transport)